rcet

1. REFLECTAREA ÎN CONTURI A
EVENIMENTELOR ŞI
TRANZACŢIILOR

2.  REFLECTAREA ÎN CONTURI A EVENIMENTELOR ŞI
TRANZACŢIILOR
 Definiţia, forma şi structura contului
 Regulile de funcţionare a conturilor
 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
 ANALIZA CONTABILĂ, FORMULA CONTABILĂ ŞI ARTICOLUL
CONTABIL
 Analiza contabilă, formula contabilă şi articolul contabil
 Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor pe baza planului de conturi

3. Noţiunea, necesitatea şi conţinutul economic al
contului
Contul este un procedeu al metodei contabilităţii care permite
urmărirea schimbărilor succesive care se produc asupra unui
element patrimonial, precum şi existenţa şi mărimea acestuia la un moment dat.
 La începutul perioadei de gestiune: posturile bilanţiere sunt preluate, în
contabilitatea curentă, ca şi conturi. Astfel, fiecare post din Activ şi fiecare
post din Pasiv este preluat într-un cont cu suma care le este ataşată în bilanţ,
sumă care în cont devine existent iniţial.
 La sfârşitul perioadei de gestiune: fiecărui cont i se stabileşte existentul
final care se preia apoi în bilanţ în posturile bilanţiere de activ sau pasiv
Contul ţine socoteala scrisă a existentului la un moment dat şi a evoluţiei
mărimii fiecărui element patrimonial.

4.  Vom avea deci: conturi ce exprimă mijloace
economice (terenuri, clădiri, mijloace de transport,
materii prime, produse finite, mărfuri etc);
 conturi ce exprimă surse de finanţare (capital social,
rezerve, credite bancare, furnizori etc);
 conturi ce exprimă procese economice generatoare de
venituri şi cheltuieli (consumul de materii prime,
vânzări de mărfuri, executări de lucrări, prestări de
servicii etc.)
 conturi ce exprimă rezultatele financiare (profit sau
pierderi).

5. Funcţiile contului
A. Funcţii pe care le îndeplinesc anumite conturi
 Funcţia statistică
 Funcţia de calculaţie
 Funcţia de control
B. Funcţii pe care le îndeplinesc toate conturile
 Funcţia economică
 Funcţia de grupare
 Funcţia de calcul
 Funcţia de sistematizare
 Funcţia contabilă

6. Structura şi forma contului
STRUCTURA
1. Titlul contului
2. Părţile contului: partea stângă Debit(D)
şi partea dreaptă Credit(C)
3. Rulajul (mişcarea) contului (RD şi RC)
4. Total sume (TSD şi TSC)
5. Data şi explicaţia operaţiei economice
6. Soldul contului (S)
sold iniţial (SiD sau SiC)
sold final (SfD sau SfC)
FORMA: bilaterală sau unilaterală

7. Regulile de funcţionare a conturilor
Regula de funcţionare privind înregistrarea existenţelor iniţiale:
1. Conturile de activ încep să funcţioneze prin debitare. Se debitează cu existenţele de
elemente patrimoniale (active) preluate din activul bilanţului.
2. Conturile de pasiv încep să functioneze prin creditare. Se creditează cu existenţele
de elemente patrimoniale (pasive) preluate din pasivul bilanţului.
Regula de funcţionare privind înregistrarea creşterilor elementelor patrimoniale
1. Conturile de Activ se mai debitează cu intrările, creşterile, majorările elementelor
patrimoniale de Activ.
2. Conturile de Pasiv se mai creditează cu intrările, creşterile, majorările elementelor
patrimoniale de Pasiv.
Regula de funcţionare privind înregistrarea scăderilor elementelor patrimoniale
1. Conturile de Activ se creditează cu micşorările, scăderile, diminuările elementelor
patrimoniale de Activ (active).
2. Conturile de Pasiv se debitează cu micşorările, scăderile, diminuările elementelor
patrimoniale de Pasiv (pasive).

8. Regulile de funcţionare a conturilor
REGULA DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR DE ACTIV
Conturile de Activ încep să funcţioneze prin debitare. Se debitează cu
existentul sau soldul iniţial preluat din activul bilanţului şi cu creşterile
ulterioare ale activelor şi se creditează cu reducerile activelor. Soldul lor
poate fi Debitor sau zero.
REGULA DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR DE PASIV
Conturile de Pasiv încep să funcţioneze prin creditare. Se creditează cu
existentul sau soldul iniţial preluat din pasivul bilanţului şi cu creşterile
ulterioare ale pasivelor şi se debitează cu reducerile pasivelor. Soldul lor
poate fi Creditor sau zero.

9. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
Dubla înregistrare constă în operarea simultană şi cu aceeaşi
sumă, în conturi, a creşterilor şi scăderilor care se produc în
componenţa şi structura patrimoniului ca urmare a producerii
operaţiilor economice.
Conturile corespondente sunt:
de activ – operaţia produce modificări de tipul:
A + X – X = P
de pasiv – operaţia produce modificări de tipul:
A = P + X – X
de activ şi de pasiv–operaţia produce modificări de tipul:
A + X = P + X sau A – X = P – X

10. Exemplu corespondenţa conturilor
 Se încasează de la clienţi, prin casierie, suma de 4.000 lei.
 Această operaţie economică se referă simultan la două
elemente patrimoniale:
 - „Disponibil în casa" - element de activ, care înregistrează o
creştere prin încasarea sumei (creşte disponibilul din casieria
întreprinderii)
 - „Clienţi" - element de activ, care înregistrează o micşorare
prin încasarea sumei (se diminuează creanţa faţă de clienţi).
 Întrucât ambele elemente patrimoniale se reflectă printr-un
cont distinct, rezultă că operaţia se înregistrează simultan cu
aceeaşi sumă în cele două conturi corespondente (contul „Casa
în lei" şi contul „Clienţi").

11.  Corespondenţa celor două conturi va fi:
 "Casa în lei" = "Clienţi", unde:
 +A -A
 +A = arată creşterea de activ a disponibilului din casierie
 -A = arată micşorarea de activ a creanţei faţă de clienţi

 Pentru a plasa operaţiunea exemplificată - în cadrul
modificărilor bilanţiere intervenite în patrimoniul
întreprinderii, vom observa că ea se circumscrie relaţiei:
 A + X - X = P,
 deci este o mişcare permutativă care generează o modificare de
structură a activului.

12. Analiza contabilă a operaţiilor economice
Analiza contabilă este o metodă de cercetare a a conţinutului economic al operaţiei
economice consemnată în documente justificative, în scopul determinării tipului de
modificări (creşteri, scăderi) pe care le produce asupra elementelor patrimoniale
(active, pasive), a conturilor corespondente şi a părţii acestora (debit, credit) în care
se
va înregistra operaţia economică.
Etapele analizei contabile sunt:
1. stabilirea conţinutului economic al operaţiei ce urmează a se înregistra (vânzare,
cumpărare, plată, încasare, cheltuială etc.) respectiv natura operaţiei;
2. determinarea tipului de modificare bilanţieră pe care operaţia economică o
produce în bilanţ;
3. stabilirea posturilor bilanţiere, respectiv a conturilor în care se înregistrează
modificările produse de operaţia economică;
4. aplicarea regulilor generale de funcţionare a conturilor pentru stabilirea contului
care se debitează şi a celui care se creditează;
5. redactarea formulei contabile.

13. Exemplu analiză contabilă salarii
 Se plătesc angajaţilor, prin casieria întreprinderii, salariile în valoare de
8.000 lei.
 1) operaţia se referă la efectuarea unei plăţi:
- plata salariilor către angajaţi, efectuată prin casierie
 2) operaţia afectează două elemente patrimoniale:
- datoria întreprinderii faţă de angajaţi privind salariile cuvenite acestora
(element de pasiv);
- disponibilul în casieria întreprinderii (element de activ).
Cele două elemente patrimoniale se modifică astfel:
- elementul de pasiv înregistrează o micşorare: prin plata salariilor către
angajaţi, scade datoria întreprinderii faţă de aceştia;
- elementul de activ înregistrează o micşorare: prin plata salariilor către
angajaţi, scade disponibilul din casieria întreprinderii.

14. 3) operaţia se reflectă prin două conturi corespondente, specifice fiecărui
element patrimonial:
- contul „Personal - remuneraţii datorate" - de pasiv;
- contul „Casa în lei" - de activ.
 4) Pentru a stabili care dintre cele două conturi se va debita şi care se va
credita, aplicăm regulile de funcţionare a conturilor:
- contul de pasiv „Personal - remuneraţii datorate" - întrucât elementul de pasiv
înregistrează o micşorare, conform Regulii de pasiv, se va debita.
- contul de activ „Casa în lei" - întrucât elementul de activ înregistrează o
micşorare, conform Regulii de activ, se va credita.
Astfel, din punct de vedere contabil, operaţia economică se va înregistra:
 „Personal - remuneraţii datorate" = „Casa în lei" 8.000
-P = -A

15. Formula contabilă
Formula contabilă este o modalitate grafică de
exprimare cu ajutorul conturilor a operaţiilor economice
pe baza principiilor dublei reprezentări a patrimoniului şi a
dublei înregistrări în conturi a modificărilor bilanţiere.
Elementele formulei contabile :
1. denumirea sau simbolul contului corespondent debitor;
2. denumirea sau simbolul contului corespondent creditor;
3. semnul egal între conturile corespondente;
4. suma cu care se modifică elementele patrimoniale.

16. Formula contabilă
a. după numărul conturilor corespondente
1. formula contabilă simplă
2. formula contabilă compusă
b. după scopul pentru care se întocmesc:
1. formule contabile curente sau în negru.
2. formule contabile de stornare.
 stornarea în negru
 stornarea în roşu

17. Clasificarea conturilor
A. După funcţia contabilă
conturi de Activ
conturi de Pasiv
B. După sfera de cuprindere
1. conturi sintetice
2. conturile analitice
C. După conţinut
Conturi de bilanţ :
Conturi pentru active
Conturi pentru pasive
Conturi de rezultate
Conturi de cheltuieli
Conturi de venituri
Conturi de gestiune
Conturi în afara bilanţului

18. Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor pe baza
planului de conturi
Structurat Planului General de Conturi
Fiecare cont are atribuit un simbol format din mai multe cifre, astfel:
- prima cifră indică clasa din care face parte;
- a doua cifră indică grupa aparţinând clasei;
- a treia cifră indică simbolul contului aparţinând grupei din cadrul clasei
respective;
- a patra cifră indică simbolul subcontului - aparţinând contului, din cadrul
grupei, din cadrul clasei respective.
Exemplu: Simbolul contului „Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru" este:

20. Studiu de caz privind contul la S.C. „ALFA” S.R.L.
S.C. „ALFA” S.R.L.(plătitoare de TVA), care are ca obiect de activitate comercializarea
mărfurilor cu amănuntul, pe
parcursul lunii noiembrie 2019 a efectuat următoarele operaţii economico-financiare:
 Se achiziţionează în data de 14.11.2019 mărfuri la preţul de 3.000 lei, plus TVA 19% cf.
Facturii;
 societatea practică o cotă unică de adaos comercial de 30% cf. NRCD;
 achitarea are loc după trei zile prin virament bancar, 17.11.2019 cf. Ordinului de plată;
 se vând mărfuri clienţilor în data de 20.11.2019, în valoare de 4.000 lei TVA 19% cf. Facturii;
 se încasează creanţa în data de 24.11.2019, în valoare de 4.960 lei, cf. Extrasului de cont;
 se achită datoriile salariale în data de 20.11.2019 în sumă totală de 10.942 lei cf. Ştatului de
plată;
 se achiziţionează un mijloc de transport în data de 27.11.2019 în valoare de 10.000 lei TVA
19% cf. Facturii
 se achită în data de 30.11.2019 mijlocul de transport achiziţionat prin virament bancar cf.
Ordinului de plată

21. Natura operaţiei
economico-
financiare
Elementele
patrimoniale care
suferă modificări şi
sensul modificării
Conturile
corespondente
Regulile de
funcţionare a
conturilor
Formula contabilă
1. Aprovizionare -Active circulante
materiale
- Datorii comerciale
- Activ
- Mărfuri
- Furnizori
-TVA deductibilă
A(+) D
P(+) C
A(+) D
% = 401 3.570
371 3.000
4426 570
2. Adaos comercial -Active circulante
materiale
- Pasiv
-Pasiv
- Mărfuri
- Diferenţe de preţ la
mărfuri
- TVA neexigibilă
A(+) D
P(+) C
P(+) C
371 = % 1.641
378 900
4428 741
3. Plată datorie - Active circulante
băneşti
- Datorii comerciale
- Conturi la bănci în lei
- Furnizori
A(-) C
P(-) D
401 = 5121 3.570
4. Vânzare - Creanţe
- Pasiv
- Pasiv
- Clienţi
- Venituri din vânzarea
mărfurilor
- TVA colectată
A(+) D
P(+) C
P(+) C
411 = % 4.741
707 4. 000
4427 741

22. Natura operaţiei
economico-financiare
Elementele
patrimoniale care
suferă modificări şi
sensul modificării
Conturile
corespondente
Regulile de
funcţionare a
conturilor
Formula contabilă
5. Încasare - Creanţe
- Active circulante
băneşti
- Clienţi
- Conturi la bănci în lei
A(-) C
A(+) D
5121 = 411 4.741
6. Plată salarii - Active circulante
băneşti
- Datorii faţă de
personal
- Casa în lei
- Personal remuneraţii
datorate
A(-) C
P(-) D
421 = 5311 10.942
7. Achiziţie - Active imobilizate
- Datorii comerciale
- Activ
- Mijloace de transport
- Furnizori de
imobilizări
-TVA deductibilă
A(+) D
P(+) C
A(+) D
% = 404 12.400
2133 10.000
4426 2.400
8. Plată furnizori de
imobilizări
- Active circulante
băneşti
- Furnizori de
imobilizări
- Conturi la bănci în lei
- Furnizori de
imobilizări
A(-) C
P(-) D
404 = 5121 12.400