Documentul analizează inițiativele de responsabilitate socială și parteneriatele public-private în România, subliniind rolul major al sectorului privat în dezvoltarea durabilă a comunităților. Acesta identifică principii precum etica, transparența și implicarea comunitară, și discută despre diversele colaborări între organizațiile non-guvernamentale și sectorul public. Exemplele includ proiecte pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități și sporturi adaptate, demonstrând eficiența parteneriatelor în furnizarea de servicii sociale.

1. Practici si Interventii Moderne

2. - sectorul public (de stat), sectorul non-profit (ONG-uri) și sectorul profit (mediul de afaceri) Inițiativele private: Corporate Social Responsabillity (CSR) corporate social performance, corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development - vizează toate domeniile : protec ț ie sociala, mediu, sanatate, educaț ie, etc.

3. rolul liderilor din sectorul de afaceri , pe modul în care reinvestesc în comunităț ile lor locale CSR: implicarea, în mod special a marilor companii private în dezvoltarea socială durabilă dar și a altor parteneri locali : organiza ț ii patronale, s indicate, IMM, mediul academic, asociaț ii profesionale ale consumatorilor. Principii : etică, guvernare, transparenț ă, rela ț ii de afaceri, reinvestire, implicare comunitară și dezvoltare economică, valoarea produselor și serviciilor, standarde de muncă, protec ț ia mediului.

4. Factori ce influențează dezvoltarea comportamentelor de responsabilitate socială: - globalizarea - etica consumului - evoluția pieței muncii - educația - problemele sociale - crizele internaționale - legislația Trei actori internaționali au contribuit la dezvoltarea/standardizarea inițiativelor corporative: ONU, UE și OCDE - corporațiile ca parteneri credibili, necesari în dezvoltarea socială durabilă

5. România http://www.csr-romania.ro / http://www.responsabilitatesociala.ro / MMFPS - din 2007 Direcția Responsabilitatea Socială a Companiilor - Firme (Sony, Praktiker, Orange, etc) ce finanțe ază proiecte pentru sprijinirea copiilor dar și a persoanelor cu dizabilită ț i și a bătrânilor - Fundaț iile constituite de diverși oameni de afaceri din Top 300 : Fundaț ia Dinu Patriciu (burse studen ț ilor proveni ț i din familii cu venituri re duse), Fundaț ia Marius Ivan (sprijinirea Special Olympics România) - reprezentant al mișcării sportive internaț ionale cu aceeași denumire

6. Studiu de caz: sporturi în scaun rulant Fundația Motivation România în parteneriat cu Vodafone - organizație cunoscută în Europa pentru programele de recuperare și reintegrare socială a persoanelor cu dizabilități - sportul ca metodă de recuperare activă și de promovare a abilităților - Special Olympics: organizează Olimpiade Internaționale cu sportivi cu dizabilități Competiții în cadrul proiectului: - Campionat naț ional de baschet: participă echipe din B, CJ, AR, TM, GL - Cupa Motivation-Vodafone la tenis de câmp - Turneu internaț ional de baschet în Bosnia, Serbia, Ungaria, România - Turneu internaț ional de tenis în Moldova, Turcia, Bulgaria, România

7. Jucătoarea de tenis în scaun rulant, Crina Ţugui a reprezentat România la tenis de câmp la cea de-a XIII-a ediţie a Jocurilor Paralimpice (Beijing, 2008). S-a calificat, în premieră pentru un sportiv român, la turneul de tenis în scaun rulant unde a întâlnit 32 dintre cele mai bune jucătoare de tenis din lume. Calificarea a fost obţinută în urma câştigării turneului Cruyff Silver Fund Cup desfăşurat în 2007 la Bucureşti. Sportiva a participat la turnee şi stagii internaţionale de pregătire în Cehia, Austria şi Marea Britanie .

8. II. Parteneriatul Public-Privat (PPP) - modalitate modernă de rezolvare a problemelor din cadrul comunităț ilor - tendinț ă puternic sus ț inută în ț ări ca Marea Britanie, Olanda, Italia, Fran ț a - presupune o colaborare între sectorul public și cel privat, între instituț ii ale statului și organisme private sau ONG-uri - vine în sprijinul eficientizării manage mentului și creșterii calităț ii serviciilor de la nivel local prin know-how , externalizarea competenț elor, expertiză, împăr ț irea riscurilor și câștigurilor.

9. „ Parteneriatul public-privat constituie o modalitate de introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung între un operator și o autoritate publică” (United Nations Economic Commission for Europe). - controlul este deț inut de către partenerul public ca reprezentant al statului, care este și beneficiarul de fapt al PPP. - partenerul privat (firmă, companie, consor ț iu, ONG) dev ine responsabil de managementul și implementarea proiectului - colaborări contractuale pe orizontală, între reprezentanți ai autorităț ii administra ț iei publice locale și re prezentanț ii societă ț ii civile sau pe vertical, între institu ț iile de la cele două niveluri ale administra ț iei publice (central și local) și parteneri priva ț i.

10. Avantaje - accelerarea realizării obiectivelor programate - reducerea costurilor - stimularea îndeplinirii obligaţiilor contractuale - îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice - generarea unor venituri adiţionale - îmbunătăţirea managementului sectorului public - interesul pentru promovarea PPP se îndreaptă spre: realizarea de investiţii în infrastructura, creşterea eficienţei utilizării resurselor financiare, valorificarea comercială a fondurilor investite - PPP în toate domeniile sociale; mediul de afaceri, investi ț ii, educa ț ie, sănătate, urbanism, administra ț ie, infrastructură, mediu, drepturile omului, servicii sociale. - o formă de PPP în cadrul sistemului de asistenț ă so cială: concesionarea serviciilor publice de asistenț ă socială către partenerii locali (firme private, ONG-uri, asocia ț ii, etc.)

11. Societatea civilă și organizaţiile non-guvernamentale - Ong-urile joacă un rol important pe piaț a furnizorilor de servicii sociale din cadrul SPAS intervenind acolo unde administraţia locală nu este abilitată să intervină. - ONG-uri la nivel internațional World Vision, Peace Corp, Holt, etc - ONG-uri la nivel naţional: rețeaua RHRN, RAA, HAR, etc - se caracterizează prin flexibilitate, calitatea și expertiza resursei umane, standarde ridicate, lipsa birocraț iei , receptivitate la nevoile sociale, creativitate și inovație

12. rol de complementaritate cu statul și mediul de afaceri - dezvoltă activităț i d e pionierat asemenea programe sociale dezvoltate au constituit baza de la care s-au dezvoltat ulterior SPAS-urile de la nivel jude ț ean și local - în România, la ora actuală ONG-urile încă deț in suprema ț ia pe pia ț a serviciilor oferite practicantelor sexului comercial, victimelor traficului de ființ e umane, reintegrarea deț inu ț ilor după liberare, protecț ia persoanelor cu HIV/SIDA etc.

13. Studii de caz ONG-urile pe piața serviciilor

14. CREAȚIE ȘI INOVAȚIE

15. Bibliografie