Documentul detaliază sistemul de asistență socială din Iowa, axat pe abordarea abuzului asupra copiilor și persoanelor cu dizabilități. Evaluarea și investigarea cazurilor de abuz implică colaborarea unor profesioniști din diverse domenii și este reglementată de legislație care stipulează categorii specifice de abuz și proceduri de raportare. Procesul de intervenție include anchete, raportări și măsuri legale, asigurând protecția copilului și responsabilizarea persoanelor vinovate.

1. Studiu de caz: Serviciile de asistenţă socială ale statului Iowa pentru copiii abuzați Sursă: University of Iowa sistemul serviciilor de asistenţă socială din Iowa este centrat în jurul a două mari probleme sociale: abuzul asupra copilului şi persoanele cu dizabilităţi. responsabilitatea evaluării şi investigării situaţiilor de abuz asupra copilului revine Departamentului de Servicii Sociale (DSS)

2. intervenţia în cazurile de abuz asupra copilului implică o colaborare multidisciplinară (medic, asistent social, psiholog, educator, polițist, jurist). legislaţia obligă raportarea cazurilor de abuz. persoanele "raportori mandataţi”: medici, asistenţi sociali, îngrijitori, lucrători din domeniul sănătăţii mentale, psihologi, educatori, jurişti.

3. Legislaţia menţionează şase categorii de abuz : abuz fizic (vătămare fizică neaccidentală sau vătămarea suferită ca rezultat al acţiunilor sau omisiei unei persoane responsabile de îngrijirea acestuia); abuz psihic (vătămare a capacităţii psihice sau intelectuale a copilului evidenţiată printr-o deteriorare observabilă şi substanţială în capacitatea copilului de a funcţiona în limitele normale ca rezultat al unor acte sau omisiuni ale persoanei responsabile pentru îngrijirea sa); abuz sexual (ofensă sexuală ca rezultat al acţiunilor sau omisiei persoanei responsabile de îngrijirea copilului);

4. îngrijire neadecvată (hrană inadecvată, lipsa adăpostului, lipsa îmbrăcămintei şi a altor lucruri necesare sănătăţii copilului şi bunăstării acestuia atunci când, din punct de vedere financiar sunt capabili să le îndeplinească); prostituţia copilului (acţiunile sau omisia unei persoane responsabile pentru îngrijirea copilului care permite sau încurajează copilul să se angajeze în activităţi sexuale interzise persoanelor sub 18 ani); - prezenţa drogurilor (un drog ilegal este prezent în corpul unui copil ca o consecinţă a acţiunilor sau omiterii din partea persoanelor responsabile de îngrijirea copilului).

5. Procesul de investigare a situaţiei de abuz asupra copilului: 1. Sesizare; 2. Investigare; a. observarea şi asigurarea protecţiei copilului, b. interviuri cu persoane apropiate, c. evaluarea evidenţelor fizice, d. evaluarea mediului familial, e. sintetizarea informaţiilor. 3. Intervenţii de urgenţă dacă este cazul şi recomandări; 4. Completarea rapoartelor; 5. Completarea informaţiilor obţinute de la raportorii mandataţi.

6. Există trei rezultate posibile: a. confirmarea situaţiei de abuz - determinată de preponderenţa evidentelor (51% sau mai mult) conform cărora abuzul s-a produs; b. rezultat neconcludent - nu pot fi strânse suficiente dovezi nici în favoarea şi nici în defavoarea situaţiei de abuz; c. infirmarea situaţiei de abuz - aproximativ 51% sau mai mult din evidenţe stabilesc că abuzul nu a fost comis;

7. Procedura de raportare a situaţiilor de abuz Orice constatare realizată de către un raportor mandatat este transmisă atât verbal cât şi în scris 2. Raportarea verbală - în 24 de ore prin telefon sau în altă modalitate către Departamentul de Servicii Sociale 3. Raportarea scrisă - în 48 de ore după raportarea verbală 4. Departamentul de Servicii Sociale : a. verifică dacă raportarea este reală sau falsă; b. redactează un raport cu privire la cazul respectiv; c. înregistrează raportul respectiv; d. înaintează raportul procuraturii.

8. 5. Rapoartele verbale şi scrise vor conţine următoarele informaţii : datele de identificare ale copilului şi ale părinţilor sau a altor persoane responsabile de îngrijirea copilului; b. domiciliul actual al copilului/părinţilor; c. vârsta copilului; d. natura şi extinderea vătămărilor, incluzând orice indicator posibil; e. numele şi vârsta celorlalți copii din familia respectivă; f. informaţii utile în stabilirea cauzelor vătămării copilului, g. identificarea persoanei/persoanelor responsabile de vătămare, h. numele specialistului care realizează raportul. 6. Dacă raportul despre cazul respectiv a fost realizat de o altă organizaţie şi nu de DSS, aceasta va înainta imediat acel raport instituţiilor publice responsabile de intervenţia în situaţiile de abuz asupra copilului.

9. Procedura de investigaţie Dacă raportul descrie într-adevăr o situaţie de abuz asupra copilului, DSS va interveni prompt în asigurarea protecţiei copilului 2. Investigaţia va include: a. identificarea naturii, extinderii şi cauzelor vătămărilor copilului b. identificarea persoanei/persoanelor responsabile c. situaţia celorlalţi copii care locuiesc în acelaşi stabiliment d. evaluarea mediului familial şi a relaţiilor intrafamiliale e. un interviu cu persoana care a realizat abuzul - dacă este cunoscută 3. Investigaţia include o vizită la domiciliul copilul . Dacă accesul în casă este refuzat de către adulţii implicaţi în cazul de abuz atunci autorizaţia de investigare va fi obţinută de la justiţie.

10. 4. Se va menţiona gradul de cooperare sau refuzul adulţilor menţionaţi în cazul respectiv de a participa la stabilirea/determinarea situaţiei respective. 5. DSS va solicita informaţie de la orice persoană care deţine informaţii despre situaţia de abuz. 6. Investigaţia poate include şi o vizită la orice altă instituţie publică sau privată la care copilul sau părinţii/aparţinătorii sunt conectaţi (şcoală). 7. Departamentul, după realizarea investigaţiei, va face un raport preliminar destinat Tribunalului pentru Minori care va decide în privinţa măsurilor ce vor fi luate. 8. Se vor oferi atât copilului cât şi familiei serviciile necesare (îngrijire medicală, consiliere), în funcţie de gravitatea situaţiei de abuz.

11. 9. DSS va asista procuratura pe parcursul procedurilor pe care le implică cazul respectiv. Se va decide cine va purta în continuare grija copilului şi cine va suporta cheltuielile judiciare ale cazului respectiv. atunci când un copil este victima abuzului, acesta va fi înscris în registrul central al abuzurilor. Numele părinţilor copilului precum şi numele abuzatorului sunt de asemenea înscrise în acest registru. registrul este folosit ca sursă de identificare a cazurilor repetate de abuz. accesul la informaţiile referitoare la abuz îl au doar persoanele autorizate (personalul DSS, avocaţi, judecători).