Documentul discută despre practica responsabilității sociale corporative (CSR) în România, subliniind rolul companiilor mari în dezvoltarea socială durabilă și parteneriatele public-private ca modalitate eficientă de abordare a problemelor comunităților. Menționează factori care influențează comportamentele de responsabilitate socială, cum ar fi globalizarea și legislația, și oferă exemple de inițiative și fundații care sprijină persoanele vulnerabile. De asemenea, documentul enumeră organizațiile neguvernamentale care contribuie la furnizarea serviciilor sociale și la dezvoltarea în diverse domenii, inclusiv educație și sănătate.

1. Practici și Intervenții Moderne

2. - sectorul public (de stat), sectorul non-profit (ONG-uri) și sectorul profit (mediul de afaceri) Inițiativele private: Corporate Social Responsabillity (CSR) corporate social performance, corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development - vizează toate domeniile : protec ț ie sociala, mediu, sanatate, educaț ie, etc.

3. rolul liderilor din sectorul de afaceri , pe modul în care reinvestesc în comunităț ile lor locale CSR: implicarea, în mod special a marilor companii private în dezvoltarea socială durabilă dar și a altor parteneri locali : organiza ț ii patronale, s indicate, IMM, mediul academic, asociaț ii profesionale ale consumatorilor. Principii : etică, guvernare, transparenț ă, rela ț ii de afaceri, reinvestire, implicare comunitară și dezvoltare economică, valoarea produselor și serviciilor, standarde de muncă, protec ț ia mediului.

4. Factori ce influențează dezvoltarea comportamentelor de responsabilitate socială: - globalizarea - etica consumului - evoluția pieței muncii - educația - problemele sociale - crizele internaționale - legislația Trei actori internaționali au contribuit la dezvoltarea/standardizarea inițiativelor corporative: ONU, UE și OCDE - corporațiile ca parteneri credibili, necesari în dezvoltarea socială durabilă

5. România http://www.csr-romania.ro / http://www.responsabilitatesociala.ro / MMFPS - din 2007 Direcția Responsabilitatea Socială a Companiilor - Firme (Sony, Praktiker, Orange, etc) ce finanțe ază proiecte pentru sprijinirea copiilor dar și a persoanelor cu dizabilită ț i și a bătrânilor - Fundaț iile constituite de diverși oameni de afaceri din Top 300 : Fundaț ia Dinu Patriciu (burse studen ț ilor proveni ț i din familii cu venituri re duse), Fundaț ia Marius Ivan (sprijinirea Special Olympics România) - reprezentant al mișcării sportive internaț ionale cu aceeași denumire

6. Studiu de caz: sporturi în scaun rulant Fundația Motivation România în parteneriat cu Vodafone - organizație cunoscută în Europa pentru programele de recuperare și reintegrare socială a persoanelor cu dizabilități - sportul ca metodă de recuperare activă și de promovare a abilităților - Special Olympics: organizează Olimpiade Internaționale cu sportivi cu dizabilități Competiții în cadrul proiectului: - Campionat naț ional de baschet: participă echipe din B, CJ, AR, TM, GL - Cupa Motivation-Vodafone la tenis de câmp - Turneu internaț ional de baschet în Bosnia, Serbia, Ungaria, România - Turneu internaț ional de tenis în Moldova, Turcia, Bulgaria, România

7. Jucătoarea de tenis în scaun rulant, Crina Ţugui a reprezentat România la tenis de câmp la cea de-a XIII-a ediţie a Jocurilor Paralimpice (Beijing, 2008). S-a calificat, în premieră pentru un sportiv român, la turneul de tenis în scaun rulant unde a întâlnit 32 dintre cele mai bune jucătoare de tenis din lume. Calificarea a fost obţinută în urma câştigării turneului Cruyff Silver Fund Cup desfăşurat în 2007 la Bucureşti. Sportiva a participat la turnee şi stagii internaţionale de pregătire în Cehia, Austria şi Marea Britanie .

8. II. Parteneriatul Public-Privat (PPP) - modalitate modernă de rezolvare a problemelor din cadrul comunităț ilor - tendinț ă puternic sus ț inută în ț ări ca Marea Britanie, Olanda, Italia, Fran ț a - presupune o colaborare între sectorul public și cel privat, între instituț ii ale statului și organisme private sau ONG-uri - vine în sprijinul eficientizării manage mentului și creșterii calităț ii serviciilor de la nivel local prin know-how , externalizarea competenț elor, expertiză, împăr ț irea riscurilor și câștigurilor.

9. „ Parteneriatul public-privat constituie o modalitate de introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung între un operator și o autoritate publică” (United Nations Economic Commission for Europe). - controlul este deț inut de către partenerul public ca reprezentant al statului, care este și beneficiarul de fapt al PPP. - partenerul privat (firmă, companie, consor ț iu, ONG) dev ine responsabil de managementul și implementarea proiectului - colaborări contractuale pe orizontală, între reprezentanți ai autorităț ii administra ț iei publice locale și re prezentanț ii societă ț ii civile sau pe vertical, între institu ț iile de la cele două niveluri ale administra ț iei publice (central și local) și parteneri priva ț i.

10. Avantaje - accelerarea realizării obiectivelor programate - reducerea costurilor - stimularea îndeplinirii obligaţiilor contractuale - îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice - generarea unor venituri adiţionale - îmbunătăţirea managementului sectorului public - interesul pentru promovarea PPP se îndreaptă spre: realizarea de investiţii în infrastructura, creşterea eficienţei utilizării resurselor financiare, valorificarea comercială a fondurilor investite - PPP în toate domeniile sociale; mediul de afaceri, investi ț ii, educa ț ie, sănătate, urbanism, administra ț ie, infrastructură, mediu, drepturile omului, servicii sociale. - o formă de PPP în cadrul sistemului de asistenț ă so cială: concesionarea serviciilor publice de asistenț ă socială către partenerii locali (firme private, ONG-uri, asocia ț ii, etc.)

11. Societatea civilă și organizaţiile non-guvernamentale - Ong-urile joacă un rol important pe piaț a furnizorilor de servicii sociale din cadrul SPAS intervenind acolo unde administraţia locală nu este abilitată să intervină. - ONG-uri la nivel internațional World Vision, Peace Corp, Holt, etc - ONG-uri la nivel naţional: rețeaua RHRN, RAA, HAR, etc - se caracterizează prin flexibilitate, calitatea și expertiza resursei umane, standarde ridicate, lipsa birocraț iei , receptivitate la nevoile sociale, creativitate și inovație

12. rol de complementaritate cu statul și mediul de afaceri - dezvoltă activităț i d e pionierat asemenea programe sociale dezvoltate au constituit baza de la care s-au dezvoltat ulterior SPAS-urile de la nivel jude ț ean și local - în România, la ora actuală ONG-urile încă deț in suprema ț ia pe pia ț a serviciilor oferite practicantelor sexului comercial, victimelor traficului de ființ e umane, reintegrarea deț inu ț ilor după liberare, protecț ia persoanelor cu HIV/SIDA etc.

13. Studii de caz ONG-urile pe piața serviciilor

14. CREAȚIE ȘI INOVAȚIE

15. Bibliografie