Este bine să cunoaştem calea concretă prin care se aduc prejudicii învăţământului de la noi. Este vorba despre concepte şi despre aşa-zise metode moderne de predare în învăţământ. Se spune că ele duc la integrare, când în fapt produc tulburarea climatului psihologic dinlăuntrul grupurile şcolare, segregare şi abandon şcolar.
Nu am făcut o critică explicită metodelor, dar se bagă de seamă repede ca ele pervertesc sarcinile activităţii instructiv educative. Şcoala este chemată să transmită experienţa teoretică şi practică a generaţiilor anterioare, nu să se pună în lucrare piese de teatru în care elevii să vorbească despre suferinţele lor, legate de excludere socială şi alte năzbâtii de felul acesta. Să ne închipuim pentru o clipă ce ar însemna să ne trimitem copii la şcoală şi în loc de matematică, fizică, chimie, istorie, limba şi literatura romănă să înveţe despre excludere, despre minorităţi sexuale şi să joace piese de teatru alcătuite de ei pe aceste teme, să se constituie în perechi care să expună şi să comenteze experienţele mai puţin plăcute pe care le-a întâmpinat în viaţă, el sau alţii ca el, conştienţizearea până la stânjenire că unul nu este român, ci poate ungur sau neamţ sau ţigan. Ce vină au copii ca să treacă prin aşa experienţe traumatizante, sub cunvânt că le va face bine. Nu cumva au toţi în comuun faptul că sunt copii şi că vor trăi în societatea românească şi că toţi vor să contribuie la bunăstarea acesteia. Iată de ce trebuie să iubească şi să apere ţara în care trăiesc, oricare ar fi aceasta.
Este bine să cunoaştem calea concretă prin care se aduc prejudicii învăţământului de la noi. Este vorba despre concepte şi despre aşa-zise metode moderne de predare în învăţământ. Se spune că ele duc la integrare, când în fapt produc tulburarea climatului psihologic dinlăuntrul grupurile şcolare, segregare şi abandon şcolar.
Nu am făcut o critică explicită metodelor, dar se bagă de seamă repede ca ele pervertesc sarcinile activităţii instructiv educative. Şcoala este chemată să transmită experienţa teoretică şi practică a generaţiilor anterioare, nu să se pună în lucrare piese de teatru în care elevii să vorbească despre suferinţele lor, legate de excludere socială şi alte năzbâtii de felul acesta. Să ne închipuim pentru o clipă ce ar însemna să ne trimitem copii la şcoală şi în loc de matematică, fizică, chimie, istorie, limba şi literatura romănă să înveţe despre excludere, despre minorităţi sexuale şi să joace piese de teatru alcătuite de ei pe aceste teme, să se constituie în perechi care să expună şi să comenteze experienţele mai puţin plăcute pe care le-a întâmpinat în viaţă, el sau alţii ca el, conştienţizearea până la stânjenire că unul nu este român, ci poate ungur sau neamţ sau ţigan. Ce vină au copii ca să treacă prin aşa experienţe traumatizante, sub cunvânt că le va face bine. Nu cumva au toţi în comuun faptul că sunt copii şi că vor trăi în societatea românească şi că toţi vor să contribuie la bunăstarea acesteia. Iată de ce trebuie să iubească şi să apere ţara în care trăiesc, oricare ar fi aceasta.
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăAlianta INFONET
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă de Alisa Russu
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului de instruire la distanță „Dialog Intercultural în Moldova”.
Cursul de e-learning este realizat în cadrul proiectului „Dialog Intercultural în Moldova”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul financiar al Fundației pentru Copii Pestalozzi. Cursul de e-learning este implementat cu suportul financiar al programului „Region in Transition" – RITA Program of the Polish-American Freedom Foundation implementat de Fundaţia Educaţie pentru Democraţie din Polonia.
Răspunderea este exclusivă a autorilor și nu conține, sub nici o formă, pozițiile donatorilor.
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăAlianta INFONET
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă de Alisa Russu
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului de instruire la distanță „Dialog Intercultural în Moldova”.
Cursul de e-learning este realizat în cadrul proiectului „Dialog Intercultural în Moldova”, implementat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul financiar al Fundației pentru Copii Pestalozzi. Cursul de e-learning este implementat cu suportul financiar al programului „Region in Transition" – RITA Program of the Polish-American Freedom Foundation implementat de Fundaţia Educaţie pentru Democraţie din Polonia.
Răspunderea este exclusivă a autorilor și nu conține, sub nici o formă, pozițiile donatorilor.
365 informatii scurte - 1 pentru fiecare zi a anului 2023 - despre Baia Mare si Romania legate de cultura, traditii, expresii, superstitii, geografie, limba, istorie si multe altele.
Textul este colectat de Ana, in timpul rpoiectului "Baia Mare is mine", finantat de catre Comisia Europeana prin programul Corpul European de Solidaritate, actiunea de voluntariat.
Prezentare Microregiunea de cooperare transfrontaliera DUNARE NERA CARAS
Plan marketing pensiune
1. Universitatea ”DUNAREA DE JOS”,GALATI
Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor
Specializarea Inginerie si Management in Alimentatie
Publica si Agroturism
Plan de marketing
Pensiunea ‘Casa ta’
Student: ION MIHAELA
IMAPA
Master,Anul 2, Semestrul I
Anul 2011-2012
2. Cuprins
1. Prezentarea generala a zonei Vatra Dornei
1.1. Prezentarea zonei Vatra Dornei
1.2 . Prezentarea comunei Dorna Cândrenilor
2.Analiza SWOT
2.1. Analiza SWOT a statiunii Vatra Dornei
2.2.Analiza SWOT a comunei Dorna Cândrenilor
3. PREZENTAREA PENSIUNII
4.Modalitati de promovare a pensiunii
4.1. Atragerea clientelei tinta
4.2. Trucuri pentru atragere clientilor
4.3.Strategii de comercializare a produselor si serviciilor
5.Bibliografie
2
3. 1. Prezentarea generala a zonei Vatra Dornei
1.1. Prezentarea zonei Vatra Dornei
Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o
altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112km distanta de Suceava si 89km de
Bistrita Nasaud. Vatra Dornei este situată la confluenţa râurilor Dorna, Neagra Sarului şi
Bistriţa. Oraşul este cunoscut pentru resursele naturale ale apei minerale.
Proprietăţile locului de recuperare care au făcut-o cunoscută în toată lumea,
include izvoare minerale, nămol şi aer puternic ionizat negativ. Turiştii vin în Vatra
Dornei pentru a-şi trata afecţiunile cardiovasculare şi reumatismul, pentru a se odihni,
pentru a practica sporturile de iarnă sau doar pentru a se distra. De asemenea, peisajul
extraordinar permite numeroase activităţi de petrecere a timpului liber – plimbări, călărit,
river-rafting şi vizite la manastirile din Bucovina şi Maramures.
Legenda Dornei
Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda.
Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a
intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la
vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o
urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar
ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.
Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de
durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de
brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari
Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul
si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema
Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei
apropiati Doruta sau Dorna.
Cai de acces
Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore
transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Campulung Moldovenesc
(aproximativ 50 minute transport auto si 11 ore transport feroviar), 85 km de municipiul
Bistrita (aproximativ 11 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat
aeroport se afla în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe
soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 1 ore
transport auto).
Cai rutiere: Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt - Poiana
Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucuresti -
Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Câmpulng Moldovenesc - Vatra
Dornei pe DN 17;
Cai feroviare: Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe
linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei.
3
4. 1.2 . Prezentarea comunei Dorna Cândrenilor
Comuna Dorna Candrenilor (820-890 m altitudine) este situată pe valea Dornei, la o
distanţă de 8 km de Vatra Dornei. Dincolo de satul Roşu, şoseaua trece pe stânga râului,
iar până la confluenţa cu localitatea Coşna, cele două căi, apă şi rutieră - merg foarte
aproape una de alta. La Dorna Candrenilor, până nu demult, calea ferată trecea prin
centrul localităţii, însă datorită accidentelor produse de tren, ea a fost mutată în partea de
nord a comunei. Chiar la ieşirea din Vatra Dornei, profilul impunător al Ouşorului (1639
m altitudine), atrage atenţia oricărui călător, dominând orizontul local. De altfel Dorna
Candrenilor este aşezarea cea mai apropiată de acest munte, fiind situată la poalele sudice
ale lui. Aşa se explică faptul ca vârful conic, deosebit de atrăgător, al Ouşorului ţi se
înfăţişează în toată splendoarea lui, cu brâul de un verde întunecat, dat de pădurea de
molid, care îl încinge de jur-împrejur. Drumeţul ajuns pe aceste meleaguri, cu greu va
rezista ispitei, lăsandu-se învins până la urmă de chemarea ademenitoare a muntelui. Până
în vârf va trebui să urce 800 m, dar orizontul larg ce se deschide de aici va răsplăti din
plin efortul. Astfel, dintr-o rotire poţi cuprinde cu privirea întreaga lume de munţi din
nordul Carpaţilor Orientali şi chiar din centrul acestora.
Spre sud, mai ales de la gura pârâului Negrişoara se profilează silueta măiestoasa a
Călimanilor.
Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare
minerale, în parte valorificate încă din secolul trecut. Astfel, la Dorna Candrenilor, în
anul 1898 a fost construit un stabiliment balnear, cu băi carbogazoase şi nămol. Staţiunea
a funcţionat pâna în anul 1937, când clădirea a fost mistuită de un incendiu. Renumele de
care se bucură această staţiune reiese şi din faptul că numai cu un an înaintea tristului
eveniment, peste 1000 de vizitatori nu au putut fi cazaţi. Staţiunea dispunea de un parc
întins pe 26 ha, care există şi astăzi, de teren cu namol (6 ha), 3 izvoare captate si 5
necaptate.
Astăzi, izvoarele minerale de pe teritoriul comunei sunt valorificate în cele 5 staţii
de îmbuteliere (una situată in centrul comunei, vizavi de parc, iar celelalte la Poiana
Negri, Dealul Floreni, Poiana Vinului şi Poiana Coşnei.
Din punct de vedere economic, Dorna Candrenilor dispune şi de alte ramuri
productive: lactate şi brânzeturi (în localitatea Dealul Floreni), forestieră (există aici un
sector de exploatarea lemnului şi un ocol silvic), zootehnică etc.
Vizitatorul sosit aici va remarca desigur arhitectura specific bucovineană, cu case
mari construite din lemn, multe dintre ele cu etaj, cu numeroase încăperi, cu frumoase
decoraţii exterioare având motive florale sau geometrice, în general stilizate. Spre
marginea aşezării casele sunt din ce în ce mai risipite, pierzându-se spre poalele
munţilor, fapt care da o nota caracteristică peisajului in care se incadrează armonios.
De asemenea, călătorul ce poposeşte aici va admira, de bună seamă, frumosul port
al localnicilor, dominat de culorile roşu şi albastru, sau al iei la care se disting verdele,
albastrul, roşul şi movul.
Dorna si Negrisoara, cu ape limpezi de munte sunt săgetate de păstrăvi şi lipani,
uneori şi de scobar care urcă până aici.
Iubitorii de drumeţii pot ajunge uşor în Parcul Naţional Călimani pentru a admira
frumuseţea formaţiunilor stâncoase ale rezervaţiei geologice "12 Apostoli" înconjurate de
4
5. minunatele peisaje din Munţii Călimani. Activitatea vulcanică şi ulterior a agenţilor
externi a dus la creearea unor forme stâncoase deosebite care au inspirat atât folclorul
local cât şi cultul religios ortodox. Numeroase din aceste minunăţii au denumiri atât
folclorice cât şi religioase. În apropiere, la poalele Vf. Lucaciu (1770 m), este construită o
mânăstire, la care se poate ajunge şi cu mijloace auto urmând un drum forestier din satul
Poiana Negrii.
Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf. Ouşoru - M-ţii Suhard (1639 m),
de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor. Din înălţimea vârfului Ouşoru,
întreaga depresiuna se prezintă sub forma unui relief vălurit, cu altitudini medii de 800 -
900 m, constituind o "oază" de relaxare benefică organismului uman.
Istoric
Potrivit legendei, denumirea comunei vine de la numele primului ei locuitor,
haiducul Candruţ, fugit din Transilvania şi stabilit aici cu multe sute de ani în urmă. În
prezent un numar mare de familii din comuna poarta numele de "Candrea", motiv pentru
care, pentru a se deosebi una de cealalta, capului de familie i se adăuga întotdeauna
prenumele tatălui sau chiar al bunicului. Primii locuitori ai comunei detineau pământuri
întinse. În anul 1772, cand s-a procedat la împărţirea moşiei Candrea, adunându-se
laolaltă toţi membrii acestei mari familii de ciobani, s-a constatat ca pământul lor avea o
întindere uriaşă, de la varful Măgura Calului (1.254 m), pâna dincolo de muntele Ousoru
(1.639 m - M-ţii Suhard).
Date geografice
Dorna Cândrenilor este o comună mare, deosebindu-se de alte aşezări prin arhitectura
clădirilor social-culturale, cât şi a locuinţelor ţăranilor, într-un pitoresc stil local. Comuna
Dorna Cândrenilor se învecinează:
-la nord, cu hotarele comunei Cârlibaba;
-la nord-est, cu hotarele comunei Iacobeni;
-la est, cu oraşul Vatra Dornei;
-la sud-est, cu hotarele comunei Şaru Dornei;
-la sud, cu hotarele comunei Poiana Stampei;
-la vest, cu judeţul Bistriţa Năsăud.
Suprafaţa totală a comunei este de 22.129 hectare, iar populaţia comunei este de
4.630 persoane (2007). Comuna are 4 sate: Dorna Cândrenilor, Dealul Floreni, Poiana
Negrii - Simizi.
Serviciile de sănătate se asigură prin intermediul unui dispensar uman, unde lucrează 3
medici şi 3 asistente medicale.
Există două monumente istorice şi o rezervaţie naturală. Stilul arhitectonic local este pus
în evidenţă în mod deosebit la casa proprietate a cetăţeanului Candrea Gavril din satul
Dorna Cândrenilor, clădirea şcolii din satul Dorna Cândrenilor şi alte obiective de interes
social-cultural. Stilul peisagistic este reprezentat de Rezervaţia "12 Apostoli", în
suprafaţă de 200 hectare, aflată la o distanţă de aproximativ 18 km de centrul comunei.
5
6. 2.Analiza SWOT
2.1. Analiza SWOT a statiunii Vatra Dornei
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice
pentruidentificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de
realizare astrategiei de dezvoltare.
Puncte tari
- Pozitia geografica
- Clima
- Existenta apelor minerale si a
namoluluide turba
- Existenta conditiilor pentru dezvoltarea
turismului cultural si istoric
- Diversitatea structurilor de cazare
Puncte slabe
- Vatra Dornei face parte din zona de
dezvoltare NE unde produsul intern brut pe
locuitor are cea mai mica valoare dintre
toate regiunile
- Posibilitatile de agrement turistic sunt
insuficient valorificate
- Starea nesatisfacatoare a infrastructurii
de drumuri
- Inexistenta unor institutii de invatamant
preuniversitar si superior in domeniul
tursimului
Oportunitati
- Existenta Planului Urbanistic General
Master Plan)- instrument de dezvoltare
urbana
- Parteneriat cu Institutul National pentru
Cercertare si Dezvoltare in Turism, pentru
identificarea investitorilor in turismul
dornean
Amenintari
- Inexistenta in planurile regionale a cailor
de transport rutier modern (autostrazi,
drumuri rapide)
- Forta de munca calificata migreaza in
strainatate
Puncte tari
-Poziţiageografică . Supranumită şi "Perla Bucovinei" staţiunea Vatra - Dornei estesituată
la o altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la confluenţa Bistriţei Auriicu Dorna,
la 112 km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud.-
- Clima. Iernile lungi, caracteristice zonei, favorizează relansarea turismului
prin posibilităţile de practicare a sporturilor de iarnă. Regiunea Dornelor este ferită
devânturi fiind apărată de munţii Carpaţi care ocrotesc zona. Precipitaţiile bogate
şirelieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, careiese
la lumină sub formă de izvoare cu apă minerală.
- Existenţaapelormineraleşianămoluluideturbă.. Se poate spune ca Vatra Dorneieste o
adevărată împărăţie a apelor minerale, exploatate şi industrial la Poiana Negri,Sarul
Dornei şi Floreni.
6
7. - Existenţacondiţiilorpentrudezvoltareaturismuluiculturalşiistoric. În Ţara Dornelor se mai
păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. La muzeuletnografic
din staţiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, DornaCandrenilor sau
Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean,cântecele şi
dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la VatraDornei, dar şi în
localităţile din preajmă se organizează Festivaluri Folclorice,spectacole în aer liber care
atrag mulţi spectatori. Un moment aparte pentru oaspeţiiaşezării îl constituie în luna
februarie Serbările Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii,având ca ingrediente muzica,
dansul, sportul, imaginaţia şi desigur, zăpada.
- Diversitateastructurilordecazare. Turiştii din staţiune au la alegere hoteluri, vile, pensiuni,
cabane turistice, hanuri, popasuri.
Puncte Slabe
- VatraDorneifacepartedinZonadeDezvoltareN-Eundeprodusulinternbrutpelocuitorareceamai
micăvaloaredintretoateregiunile (71,7%dinmedianaţională-2002). Zona de Dezvoltare N-E are
şi cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate regiunile – 40.7% în 2001 dar şi cea mai
mare rată de mortalitate infantilă dintre toateregiunile.
- Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient valorificate. Deşi potenţialul
zonei este ridicat, acesta nu este valorificat corespunzător.
-Stareanesatisfăcătoareainfrastructuriidedrumuri. În prezent, Primăria MunicipiuluiVatra-
Dornei şi-a propus prin anumite proiecte să dezvolte infrastructura de drumuri,să reducă
gradul de poluare şi să fluidizeze circulaţia rutieră.
- Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior în
domeniul turismului . Personalul angajat în staţiune trebuie să fie instruit şi pregătit în
domeniulturismului pentru a asigura servicii de calitate.
Oportunităţi
- Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de
dezvoltare urbană. Adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare de către staţiunea Vatra-
Dornei ar conduce la promovarea turismului şi la creşterea numărului de turişti.
- Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism,
pentruidentificarea investitorilor în turismul dornean. Un prim pas în dezvoltarea
turismuluidin staţiune ar fi identificarea şi monitorizarea problemelor care împiedică
dezvoltareaturismului dornean prin parteneriatul cu Institut ul Naţional
pentru Cercetare şiDezvoltare în Turism.
Ameninţări
-Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transport rutier modern
(autostrăzi,drumuri rapide). Autostrăzile sunt necesare pentru a asigura
fluidizarea circulaţiei şi pentru a oferi turiştilor acces rapid spre destinaţie.
- Forţa de muncă calificată migrează în străinătate. Numărul celor care migrează
încăutarea unor câştiguri mai mari creşte de la an la an. Numărul persoanelor
cu studiisuperioare, în special al celor cu master şi doctorat, a fost substanţial mai mare
decât alcelor care s-au mutat cu serviciul într-o altă ţară în anii trecuţi. Şi tot
acest segmenteste cel care îşi arată şi în viitor, într-un grad mult mai mare,
disponibilitatea de a seduce în străinătate în căutarea unui nou loc de muncă.
7
8. 2.2.Analiza SWOT a comunei Dorna Cândrenilor
Puncte tari
- situaţie geografică favorabilă cu diversitate peisagistică şi climat favorabil
diverselor forme de turism;
- tradiţii populare;
- scrierea unor pagini de istorie pe teritoriul judeţului;
- ospitalitatea locuitorilor;
Puncte slabe
- nu există pensiuni turistice;
- lipsa acţiunilor concertate în sensul schimbărilor de mentalitate;
- distrugerea totală sau parţială a unor baze turistice;
- lipsa unor investitori;
- lipsa de fonduri pentru întocmirea unor documentaţii tehnice pe baza cărora să se
instituie regimul de arie protejată;
- pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;
Oportunitati
- posibilele facilităţi pe care legislaţia le-ar putea oferi investitorilor din turism,
constituiţi în întreprinderi mici şi mijlocii;
- posibilitatea de a oferi servicii de calitate la un preţ mult mai scăzut decât în alte ţări
(forţă de muncă ieftină);
- interesul unor firme din ţară şi străinătate pentru obiectivele turistice oferite pe plan
local;
- amenajarea unor case de vacanţaă în satul Preoteasa cu ajutorul unui parteneriat public
privat;
Amenintari
- poluarea mediului prin practicarea unui turism neecologic din partea unora;
Puncte tari Puncte slabe
Resurse suficiente şi poluare redusă
O înaltă şi consolidată viziune de reformare
locală, în sectorul economic
Aşezare avantajoasă faţă de principalele pieţe de
desfacere din regiune
Aşezare favorabilă turismului
Forţă de muncă suficientă
Investiţii interne şi străine inexistente
Transport în comun deficitar şi poluant
Procent ridicat de pensionari şi descreştere anuală a
populaţiei
Şomaj în creştere
Oportunităţi Ameninţări
Posibilele facilităţi pe care legislaţia le-ar putea
oferi investitorilor din turism;
Posibilitatea de a oferi servicii de calitate;
Interesul unor firme din ţară şi străinătate pentru
obiectivele turistice oferite pe plan local
Lipsă stimulente fiscale
Creşterea gradului de sărăcie
Proprietate agricolă divizată
Concurenţa din partea produselor ucraineşti ieftine
şi mai puţin calitative
8
9. - legislaţie “stufoasă” în continuă modificare, greu accesibilă unor
categorii sociale;
- lipsa unui program judeţean şi regional de dezvoltare a turismului rural.
3. PREZENTAREA PENSIUNII
Proiectarea unei pensiuni agroturistce are numeroase avantaje precum:
-segmentul de piaţă vizat este în continuă expansiune. Numărul turiştilor străini şi
români, care preferă tihna şi atmosfera rustică a unei pensiuni agroturistice în locul
agitaţiei şi ambianţei costisitoare a hotelurilor:
-activităţile cu profil turistic se bucura de un real sprijin financiar prin Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală care va pune la dispoziţie fonduri europene
nerambursabile
-afacerea poate deveni foarte rentabilă în scurt timp dacă sunt valorificate de la bun
început toate resursele de care dispuneţi: spaţiul locativ adecvat (sau care poate fi
îmbunătăţit cu eforturi financiare reduse).
Localizare
Pensiunea “Casa ta” este situată în satul Dorna Cândrenilor, pe drumul judetean
Dorna Candrenilor - Poiana Negri, la o distanţă de circa 700 m de intersectia cu drumul
european E 576 (Vatra Dornei – Bistrita, DN 17). Satul Dorna Candrenilor se afla la 8 km
de orasul Vatra Dornei.
Pensiunea este catalogata la 3 margarete.
Pensiunea “Casa ta” are in dotare un restaurant şi spaţii de cazare. Pensiunea este
amplasată in vecinătatea munţilor iar turiştii cazaţi in partea estică a pensiunii pot admira
priveliştea minunata a unui răsărit de soare specific montan cu aer curat . Aceasta este
dotată şi amenajată pentru satisfacerea necesităţilor de masă şi cazare, punând la
dispoziţia clienţilor posesori de maşină locuri de parcare. Dotările şi amenajările
pensiunii permit încadrarea unităţii in categoria 3 margarete. Intrarea clienţilor în
pensiune se realizează separat pentru spaţiul de cazare şi restaurant. Intrarea se realizează
într-un mic hol unde se află şi spaţiul de recepţie pentru înregistrarea clienţilor. Serviciile
de cazare sunt asigurate de camere cu paturi duble sau camere duble cu paturi pentru o
persoană, iar capacitatea de cazare este de 20 de locuri. Fiind o pensiune de 3 margarete
sunt asigurate clienţilor numeroase servicii, toate având ca scop unic satisfacerea
necesităţilor şi exigenţelor acestora.
Serviciile oferite sunt:
- telefon şi fax;
- călcat, curăţat, spălat lenjerie şi îmbrăcăminte;
- păstrarea obiectelor de valoare;
- informaţii turistice şi culturale;
- trezirea clienţilor la cerere;
- primirea şi transmiterea mesajelor şi corespondenţei pentru turişti;
- oferirea de informaţii privind orarul mijloacelor de transport;
- efectuarea de rezervări la punctele de atracţie turistică din zonă;
Pentru asigurarea unui sejur cât mai complet solicitantul pune la dispoziţia clientului şi
alte servicii, precum:
9
10. - drumeţii pe munte;
- cules de plante medicinale şi ciuperci;
- vizitarea împrejurimilor;
Pensiunea proiectată are 20 de locuri de cazare în 10 camere spaţioase, fiecare din ele
dotată cu săli de baie cu duş, balcon, încălzire centrală, apă caldă şi rece permanentă.
Restaurantul de la parterul pensiunii are o capacitate de 30 de locuri.
La etajul al doilea al pensiunii se găseşte o sală de divertisment dotată cu masă de
biliard, mese de ping-pong, canapele si sistem audio.
Restaurantul este prevăzut cu dotările specifice unui restaurant tradiţional bucovinean.
Camerele pensiunii oferă confort turiştilor cu tot ce le este necesar acestora. Fiecare
cameră are baia sa proprie care conţine: duş, chiuvetă şi closet. Camera este dotată cu
următorul mobilier: pat, noptiere, masă şi un dulap pentru haine.
Construcţia are o structură din beton armat de tipul cadre şi planşee monolit.
Obiective turistice Vatra Dornei
Mănăstirile din Bucovina
În apropierea oraşului Vatra Dornei se află o serie de
mănăstiri ortodoxe care impresionează atât prin
vechimea lor, cât şi prin arhitectura lor. Dintre acestea
enumerăm: Mănăstirea Piatra Tăieturii, Schitul
Mestecăniş, Schitul Podu Cosnei, Mănăstirea de
Maici "Acoperământul Maicii Domnului" şi desigur
la câţiva km de Vatra Dornei: Putna, Suceviţa (1581 -
1601), Moldoviţa (1532), Voroneţ (1488), Humor
(1530), etc. , vestitele mănăstiri din Bucovina. Toate
aceste mănăstiri sunt monumente unicat ale artei
feudale româneşti, cu picturi murale atât interioare cât
şi exterioare.
Castelul Dracula
Se află în comuna Piatra Fântânele, prin pasul Tihuţa la
40 km de Vatra Dornei şi este o construcţie medievală
deosebită, şi desigur se spune că aici a trăit contele
Dracula, în acest sens putându-se vizita cripta în care
sunt rămăşiţele acestuia, precum şi unele lucruri
personale. Dacă nu aveţi curajul necesar, puteţi să
serviţi masa în restaurantul castelului, având
posibilitatea să gustaţi unele din cele mai bune şi
originale mâncăruri din zonă.
Traseele montane din Zona Dornelor (Munţii Călimani, Rarău, Giumalău, Bistriţei,
Suhard, Vârful Ouşorul)
10
11. Muntii Calimani ocupă partea nord-vestică a grupei centrale
a Carpaţilor Orientali, reprezentând cel mai extins masiv
vulcanic din România. El se desfăşoară pe direcţia nord-
vest-sud-est, fiind delimitat la miază-noapte de zona
depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) şi munţii mărunţi ai
Bârgăului; la est – şirul depresiunilor Păltiniş, Bilbor, Secu îl
separă de munţii înalţi ai Bistriţei şi de munţii Giurgeului
(sud-est); la sud – defileul Mureşului constituie limita spre
munţii vulcanici ai Gurghiului; în vest – piemontul colinar al
Călimanului face trecerea spre partea estică a Podişului Transilvaniei.
Alte obiective turistice:
- Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea Primariei;
- Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
- Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru
concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri ;
- Parcul "Lunca Dornei" - momentan este in curs de amenajare;
- Patinoarul din parcul Vatra Dornei ;
- Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc;
Tipuri de turism practicate :
- turism itinerant ;
- turism cinegetic ;
- pescuit sportiv ;
- turism balneoclimateric ;
- turism cultural .
Agrement :
- drumetii ;
- itinerarii religioase ;
- lupte paint ball ;
- plimbare cu snowmobile ;
- schi alpin.
4.Modalitati de promovare a pensiunii
4.1. Atragerea clientelei tinta
Clasa de mijloc reprezinta o clientela cu pretentii variate, dar care va aprecia cu
siguranta un serviciu atunci cand acesta este realizat cu daruire si atentie. Exponentii
clasei de mijloc au o viata foarte activa, eventual calatoresc foarte mult, isi petrec o mare
parte a timpului in centre aglomerate. Si exact acesta este motivul pentru care cauta o
schimbare, un loc linistit, curat, dar si confortabil, potrivit pentru recreere, odihna si
pentru a petrece mai mult timp cu familia.
Persoanele cu venituri medii – nici foarte mici, dar nici foarte mari – se vor numara
cu siguranta printre clientii pensiunii. Acestia vor evita locurile de cazare scumpe si vor fi
incantati sa stie ca isi pot permite sa mearga in concediu de relaxare, chiar in plin sezon,
macar pentru cateva zile, la pensiunea dumneavoastra, unde vor beneficia de servicii de
calitate.
Pensionarii constituie o alta importanta categorie de clienti pentru pensiunea . Chiar
daca exista anumite oferte sociale, avantajoase pentru ei, acestea sunt programate de
11
12. obicei in perioada extrasezonului. Multi pensionari au nevoie insa de soare, de caldura si
prefera pentru odihna perioada sezonului turistic. Mai mult, cazarea pensionarilor la un
hotel se poate dovedi chiar neplacuta pentru unii dintre acestia. Multi batrani nu pot pur si
simplu sa urce mai multe etaje pentru a ajunge in camera sau la sala de mese. In plus, un
alt aspect important este acela ca majoritatea pensionarilor se afla la regim si prefera sau
nu pot sa manance decat anumite alimente
Studenti.Reprezinta un segment important al clientilor. Indeosebi in perioada de vara,
perioada de vacanta pentru studenti, acestia nu vor renunta la a-si petrece macar cateva
zile libere impreuna cu prietenii si, cum locurile in tabere sunt limitate, iar preturile la
hoteluri - foarte mari, cu siguranta vor dori sa beneficieze de oferta atragatoare a
pensiunii pe care o administrati.
Nisa de piata-Firmele constituie o categorie aparte de clienti. Acestea pot organiza
intalniri de afaceri, team-building-uri sau isi pot intretine invitatii in pensiunea
dumneavoastra.In plus, angajatii unor firme pot primi dreptul de a frecventa pensiunea,
ca o recompensa pentru activitatea lor."Turismul de business" asigura profitul unitatilor
de cazare chiar si in extrasezon.
4.2. Trucuri pentru atragerea clientilor
Un truc simplu si deloc costisitor: oferim in pretul camerei ceva gratuit, fie chiar si o
cafea. Noi am testat: la aceleasi conditii de cazare si pret, turistul a ales varianta unde i s-
a oferit gratuit o... simpla ceasca de cafea!
Oferirea clientilor servicii de agrement "la moda", de tipul tenis de masa sau biliard.
Serviciile suplimentare pe care le oferim pot fi cu plata sau fara plata si reprezinta una
dintre cele mai bune metode de atragere a turistilor.
Tinem cont de faptul ca nu toti turistii care vin la pensiune se multumesc doar cu drumetii
sau cu placerea de a sta pe pajiste la soare. Multi dintre ei doresc sa gaseasca si alte
variante de petrecere a timpului in aer liber!
Ceva nou, in afara de designul si de calitatea constructiei, mai poate fi adaugat prin
servicii sau prin inventarea unui specific – crama, pescuit sau vanatoare, ski si chiar
organizarea unor evenimente pentru turisti. In Maramures si Bucovina, spre exemplu, a
devenit un obicei punerea in scena traditiilor specifice de sarbatori.
4.3.Strategii de comercializare a produselor si serviciilor
Unii dintre clienti (indeosebi studentii) pot accepta, in schimbul unui comision sau
pentru diferite facilitati la cazare, sa va gaseasca clienti din zona in care locuiesc sau
printre colegi si prieteni.
Oferim discount-uri pentru copiii clientilor, pentru clientii care revin periodic, ori
pentru grupuri organizate.
Oferta va putea fi distribuita si prin agentiile de turism. De asemenea, ea va putea
figura in cataloagele pentru clientii straini. In acest scop, vom contacta:
- birourile de informatii turistice ale Romaniei din strainatate;
- ambasadele Romaniei din strainatate;
- asociatiile straine de turism;
12
13. - asociatiile romanesti specializate.
In cadrul agentiilor de turism alese, putem expune postere reprezentand pensiunea sau
peisaje din zona.
Tinem cont de faptul ca agentiile de turism va pot asigura publicitatea pentru toata
gama de clienti!
Un mijloc excelent de a ne face reclama este si inscrierea in portalurile de turism
din Romania. Cum tot mai multe persoane utilizeaza Internetul pentru a se informa cu
privire la diferite domenii, un site pe Internet reprezinta un mijloc foarte bun pentru
clienti de a afla de pensiune, fiind in acelasi timp la indemana studentilor, a clasei de
mijloc, a firmelor sau a diverselor asociatii si fundatii.
O alta metoda, cat se poate de... directa de a va face cunoscuta oferta si de a atrage
clienti este aceea de a merge la gara din zona si de a le prezenta turistilor afise si poze cu
pensiunea, conducandu-i pe cei interesati cu o masina pana la pensiune.
De asemenea, o reclama permanenta in cataloagele de firme de turism sau in cele de
servicii, in ziarele de mare tiraj sau in revistele de specialitate poate aduce multe
comenzi.
Afacerea poate fi promovata prin categoriile de clienti pe care i-am avut si care au
plecat multumiti de serviciile pe care le oferim. Acestia le vor povesti prietenilor, rudelor
si colegilor despre sejurul minunat pe care l-au avut in pensiune si ii vor determina pe
acestia sa ne viziteze.
Studentii (si nu numai) pe care i-am avut clienti sau pe care putem sa ii atragem in
promovarea afacerii pot sa imparta pliante sau sa puna afise in camine sau in alte locatii,
daca in schimbul acestui serviciu le oferim anumite facilitati, lor, familiei sau prietenilor
lor.
Fiecarui client ii va fi oferita o fisa de prezentare a pensiunii cu datele specifice si cu
tarifele corespunzatoare. Fisa va contine o fotografie color a spatiului inchiriat, cat si o
harta a zonei, cu atractiile specifice.
Aceasta va avea darul de a fideliza clientela si de a-i servi acesteia pentru referinte la
adresa .
La sosirea clientilor, putem sa le oferiti fructe locale, bauturi racoritoare locale,
materiale de prezentare etc.
La plecare, le putem oferi clientilor daruri din gradina de legume proprie, in ambalaje
inscriptionate cu numele pensiunii, eventual intr-un cos impletit care va putea fi folosit la
piata pentru cumparaturi, un borcan de dulceata cu fructe din zona.
13