Proiect " Diversitate si interculturalitate"

2. Comuna Peri oru este situatăș
în partea de sud-est a Câmpiei
Române i în nord-estulș
jude ului Călăra i.Veciniiț ș
sunt:la nord se află jude ulț
Ialomi a,la sud-vest comunaț
Rose i,la sud comunele Unireaț
i Jegălia,la sud-est comunaș
Borcea,la est comuna tefanȘ
cel Mare,la vest comunele
Dragalina i tefan Vodă.ș Ș
Suprafa a comuneiț
este de 21.346 de
hectare.
Este situată în
apropierea căii ferate
ce leagă ora eleș
Bucure ti-Constan aș ț
i a drumului na ionalș ț
3(DN3).

4. Se spune că acum 80-100 de ani în urmă, actuala vatră
a satului era înconjurată de trei târle: Perişoru, Puţul
Grecului şi Cialicu.
Bătrânii spun că primii locuitori ai satului au venit aici
pentru pământ. Unii erau din actualul judeţ Prahova, alţii
de aici, din Bărăgan. S-ar fi stabilit pe locul unde astăzi
este izlazul şi unde au mai rămas încă gropile bordeielor.
Când au venit aici nu au găsit decât un loc pustiu năpădit
de scaieţi şi de alte ierburi: pe toată întinderea nu era
decât un singur pom, acesta era un păr padureţ.
Pământul era al unui grec despre al cărui nume nimeni
nu îşi mai aminteşte.
Ţăranii au curăţat locul de scaieţi şi au ajuns argaţii şi
clăcaşii boierului, care era mai mult plecat. Mai târziu,
când, după împropietărire au părăsit bordeiele de pe
izlaz şi s-au instalat pe locul unde astăzi se întinde satul,
s-au împărţit în trei grupe: cei care veniseră de la
Măneciu, Pământeni şi Ungureni s-au aşezat în N-V, cei
care veniseră de la Ogretin s-au aşezat în N-E, iar cojanii
s-au aşezat în S. Satul întemeiat s-a numit Perişoru, de
la părul pe care l-au găsit când au venit, pentru că în
afară de acest păr nu mai erau pomi pe toată întinderea.

5. Comuna Perişoru se află într-o zonă de câmpie, aceasta fiind favorabilă
agriculturii. Pe teritoriul administrativ al comunei, agricultura dispune de
cele mai bune condiţii naturale pentru a se dezvolta.
Majoritatea oamenilor se ocupă cu cultivarea cerealelor, legumelor şi
creşterea animalelor.
Perişoru este o localitate de oameni gospodari care ştiu să-şi administreze
averea, fiind dotată cu mai multe spaţii comerciale, o croitorie, moară
pentru făină şi mălai, brutărie, carmangerie şi staţie Rompetrol. Comuna
mai are o Bancă Cooperativă şi un CEC, locuri în care oamenii îşi pot
economisi banii sau pot obţine credite pentru diferite nevoi.
Principalii exponenţi ai mediului de afaceri în comuna Perişoru îi reprezintă
investitorii în următoarele domenii: comerţ, servicii şi agricultură. Nu fără importanţă
sunt însă şi micii producători particulari, fără societăţi sau firme, ce se ocupă, de
asemenea, cu agricultura sau creşterea animalelor.

6. Parcul din centrul comunei a fost
înfiinţat odată cu comuna în anul 1924
fiind singurul pe o distanţă de
aproximativ 25 km. Cuprinde specii de
arbuşti şi anume buxus şi tuia. Aceşti
arbuşti sunt originari din ţările
mediteraneene. Datorită uşurinţei de
adaptare au devenit foarte apreciaţi şi
la noi în zonă.
Arborii din parc sunt diversificaţi şi
anume: pin, brazi, tei şi molizi.
Grosimea ramurilor copacilor şi
înălţimea lor ofera un spaţiu răcoros şi
întunecos numai bun pentru o după-
amiază toridă de vară.

7. Localitatea Perişoru se bucură de existenţa unui
monument istoric, adus în memoria celor deportaţi în
Bărăgan, situându-se în partea centrală a localităţii.
Comuna mai are şi un spaţiu verde unde putem admira
minunatele alei ale parcului aflat în centru şi un loc de
joacă pentru copii, frumos amenajat.

9. În anul 1927 ia fiin ă coala,formată dintr-o singură sală de clasă i oț ș ș
cancelarie.Primul învă ător,cunoscut din arhiva colii a fost domnulț ș
Dumitru Prahoveanu.
În anul 1936 se inaugurează noul local al colii,care cuprinde două săliș
de clasăl.Din 1946 au fost învă ători:Dimache Enache,Anghelescuț
Veronica i Anghelescu Eugeniu.ș
În urma reformei învă ământului, coala a început să func ioneze cuț ș ț
clasele V – VIII i din anul 1959 se trece la învă ământul obligatoriu deș ț
apte ani.ș
Scoala este alcătuită din două corpuri de clădire cu 11 săli de clasă, 5 cabinete:
Cabinet de biologie, Cabinet de geografie, Cabinet de chimie-fizică, Cabinet de
informatică, Cabinet de documentare şi informare şi o bibliotecă.
Principala sursă în cadrul şcolii îl reprezintă CDI (cabinet de documentare şi
informare), dar şi profesorii. Misiunea organizaţiei şcolare constă în furnizarea de
servicii educaţionale de calitate tuturor beneficiarilor, direcţi sau indirecţi (părinţi,
elevi, comunitate) şi formarea de deprinderi de achiziţie a informaţiei, ca paşi
mărunţi pe lungul drum al autoeducaţiei (life-long-learning).

11. Activitatea culturală se realizează prin diferite evenimente, care au loc de-a lungul
anului, sprijinite de Consiliul Local şi şcoală. Evenimentele constau în: spectacole,
concursuri interdisciplinare, excursii tematice, tabere şcolare şi expoziţii de carte în
cadrul bibliotecii comunale.
Mediul cultural este reprezentat de: Biblioteca Comunală, Centrul Papi şi Şcoala.
Frecvent sunt organizate expuneri de carte, de desen şi concursuri de poezie.

12. Herghelia Jegalia aparţine Comunei Perişoru.
Înfiinţată în anul 1915 în clădirile fostei ferme
ALBION, ca depozit de remontă, ferma de
creştere a cailor de la Jegalia a suferit
diverse transformări până în 1948 când a
trecut în subordinea Ministerului Agriculturii,
devenind herghelie. Între anii 1969-1970 a
fost adus efectivul ce urma să producă
viitorul Cal de Sport Românesc, la care, prin
încrucişări complexe şi potrivirea corectă a
perechilor se urmăreşte obţinerea tipului dorit
să facă faţă competiţiilor hipice interne şi
internaţionale.
Situată la km. 110 pe Autostrada Soarelui,
Herghelia Jegalia creşte în prezent 275 cai
din rasa Cal de Sport Românesc, activitatea
ei fiind structurată în trei direcţii:
- creşterea, reproducerea şi ameliorarea
Calului de Sport Românesc, folosind un
număr de 8 armăsari pepinieri şi 45 iepe
mamă;
- ameliorarea populaţiilor de cabaline
autohtone din zona judeţelor Călăraşi şi
Ialomiţa, prin cei 46 armăsari de montă
publică existenţi în herghelie;
- selecţionarea exemplarelor valoroase din
punct de vedere al aptitudinilor pentru sărituri

13. Herghelia Jegalia beneficiază de spaţii adecvate de cazare şi întreţinere
corespunzătoare a cabalinelor, formate din 9 grajduri de zidărie (în proporţie de
80% refăcute), terenuri de antrenament şi singurul manej acoperit din România,
care poate găzdui competiţii hipice interne şi internationale.
Baza furajeră este formată din 504 ha teren arabil, depozitul de furaje fibroase şi
magazia de furaje concentrate, care permit producerea în cele mai bune condiţii a
tuturor furajelor necesare asigurării hranei întregului efectiv de cabaline.
Aliniindu-se la cerinţele internaţionale, ICAS Bucureşti şi Direcţia de Creştere,
Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor din RNP, au elaborat un program de
implementare a însământărilor artificiale la cabaline, înfiinţând în cadrul hergheliei
un laborator ce urmează a fi dotat la cerinţele Comunităţii Europene, prin acesta,
valorificându-se la maxim puterea amelioratoare a plus-variantelor acestei rase în
formare.

14. Datorită vegetaţiei de stepă şi stratului de loess, zona
cunoscută pentru solul său negru şi cu un conţinut
bogat de humus ocupă suprafeţe considerabile.
Solul din zonă se pretează ca teren arabil pentru
întreg sortimentul de plante de cultură de câmp,
oferind condiţii prielnice pentru: grâu, porumb, florea-
soarelui, orz.
Dintre obiceiurile populare care se practică în zona
noastră sunt: colindele de Moş Ajun, colinde de
Crăciun, Steaua, Pluguşorul, Sorcova, Seara Sfântului
Vasile, Capra şi Ursul.
Colindele sunt specifice aproape întregului areal
românesc, având o valoare deosebită, ocupând un loc
aparte prin tematica complexă, bogată şi diversă,
precum şi prin minunata poezie populară pe care o
cuprinde.
Odată instalată vara apar obiceiuri, cum ar fi:
Scaloianul, Paparudele, Drăgaica şi Duminica Floriilor.