Cartografia Resurselor Culturale a sat. Palanca, Calarasi

1. Cartografierea Resurselor Comunitare
Comuna Hîrjauca
...Această vatră din străbuni lăsată, Stă între patru sfinte mănăstiri , Care-s Răciula,
Hârbovăţ
Hîrjauca,Frumoasa,Sub semnul sfintei cruci şi-a vrednicii uniri...
( Posesorul acestor rânduri este . poetul român –basarabean Toma Istrati băştinaşul acestui
meleag,)
Comuna Hîrjauca, este o comunitate tolerantă cu tradiţii interetnice valoroase, care prin
consolidarea şi diversificarea economiei locale, îmbunătăţirea serviciilor sociale şi
culturale, promovarea valorilor spirituale, educarea şi perfecţionarea profesională a
oamenilor va crea o sociatate bine asigurată.
 Regiune balneoclimaterică, monahală cu 4 manăstiri aşezate în forma unei cruci în raza
de 8 km care se poate vedea de la inălţimea zborului unei păsări ;turistic- atractivă,cu
tradiţii etnoculturale inedite
 cu pădurea de fagi seculari(380 ani=-pădurea albastră;- 135 ha
 cu bazine acvatice ha 125 ha
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 1
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

2.  Izvor cu apa minerala după componenţa chimică asemănătoare cu Carlovi-Vari
-Cehoslovacia, Djermuc -Armenia, Berezovschie vodi, ape iodobromate
 pictura murală din s XIX păstrată în original la biserica Înălţarea Domnului “Mănăstirea
Hîrjauca,restabilita de sub patru straturi de vopsea şi var timp de opt ani de zile a.a 1981-
1989):
 bisericuţa de lemn s.XYIII s. Palanca
 muzeul “Casa părintească”s. Palanca,-centru de artizanat
II. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI
Unitatea administrativ-teritorială este formată din 4 localităţi: Leordoaia, Hîrjauca, Mîndra şi
Palanca. Localitatea este situată într-o zonă colinară din inima Codrilor Moldovei şi este una din
principalele staţiuni balneologice din Republica Moldova.
Hîrjauca este un sat şi comună în raionul Călăraşi. Comuna Hîrjauca-reşedinţa s. Hîrjauca are o
suprafaţă totală de 38.03 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 48.52 km
4.
Misiunea comunităţii :
Comuna Hîrjauca, este o localitate turistică din Codrii Călăraşilor cu o economie
multilateral dezvoltată, o infrastructură socială funcţională, un complex cultural-spiritual
înalt, cu oameni gospodari şi cu o Administraţie Publică Profesionistă.
Date Generale şi Istoricul Localităţii
Până în anul 1740 terenul pe care sunt amplasate satele menţionate, a fost acoperit în mare parte
de pădure, şi locuri înmlăştinite de netrecut ,care se întindea de-a lungul râului Ichel, afluent de
dreapta al râului Răut.
Conform legendei, prin 1740 pe moşia boierului Niculiţă, apare un mic schit cu chilii de nuiele
şi bisericuţă de nuiele, acoperite cu şindrilă. Năvălirie tătarilor au ars atit mosia boierului
Niculiţă,cît şi acest mic schit. Şi abea prin 1818, cind pe pămîntul Basarabean apare
Arhimandritul Spiridon Filipovici sîrb de neam, venit din Muntenegru cu vre-o 70 de familii de
ucraineni-huţuli pentru zidirea mănăstirii Hîrjauca, care formează două sate Hîrjauca şi
Palanca. Iată de ce in sînul Codrilor Moldavi noi auzim grai ucrainean.
Satul Hîrjauca este amplasat la o distanţă de 25 km de centrul raional Călăraşi. Până la
Chişinău sunt 78 de km. Suprafaţa totala a teritoriului constituie 283 ha, inclusiv intravilanul
95,26 ha. Populaţia satului Hîrjauca constituie 747 locuitori, inclusiv 614 ucraineni, 120
moldoveni şi 13 alte naţionalităţi.
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 2
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

3. Satul Palanca. Palanca - locul ce a fost altadată întărit cu îngrădire de pari sau de “Palanci”.
De aici rezultă lămurit că, toponimul nostru a avut semnificatie militara, asadar a insemnat un
loc întarit. Năvălirile tătarilor care au ars pină la temelie şi micul schit Hîrjauca şi moşia boerului
Niculiţă găseste o confirmare in faptul că Palanca o localitate de ucraineni ,o parte din ei
fugari colonişti de prin 1735 servea drept fortificație , iar altă parte aproape 70 familii care au
fost aduşi ca şerbi pentru zidirea mănăstirii Hîrjauca în 1818 de către Arhimandritul Spridon
Filipovici venit şi el de pe malurile mării Adriatice. Se vorbeşte din bătrîni că prima aşezare a
satului Palanca era ascunsă în cotul afundat(“Cut”) al Codrilor cu izvoare puternice de apă care
şi astăzi poartă numele de “Moşi” “ Didki”. Casele erau construite în jurul unui copac viu fiind
împletite cu nuele şi unse cu lut. Aici pînă azi se află urmele unui șanț asemenea unor
fortificaţii.
Satul Mîndra este amplasat de centru raional Călăraşi la distanţa de 26 de km,iar de
Chişinău-73 km. Suprafaţa totală a teritoriului constituie 492 ha. Populaţia satului Mîndra
constituie 803 locuitori , inclusiv 727 ucraineni, 62 moldoveni şi 14 alte naţionalităţii. Primele
descrieri istorice alte satului sunt atestate în anul 1818. Şi este legat de aceeaşi legendă a satelor
Hîrjauca şi Palanca.
Toponimicul s. Mîndra este locul frumos ,mîndru ales.
Satul Leordoaia este un sat situat la o distanţa de 35 km de centru raional Călăraşi iar de
Chişinău – 73 km. Suprafaţă totală a teritoriului constituie 280 ha. Populaţia satului Leordoaia
constituie374 locuitori, inclusiv 360 moldoveni, 14 - alte naţionalităţii.
Conform legendei ar fi moşia unei moşieriţe care ar fi fost una din nepoatele a
Preasfinţitului Bănulescu-Bodoni . Unul din locuri a moşiei se numeşte şi azi “La cucoană”.
 Criteriile de selecţie şi de prioritizare a resurselor vor fi cele privind: unicitatea,
atractivitatea şi calitatea acestor resurse.
1. Resurse culturale 1.1.Patrimonul cultural material:
1.1.1.Mobil: patrimoniu –casa-muzeu „Casa Părintească”
Muzeul “ Casa Părintească” a fost inaugurat ca muzeu privat la 26 noiembrie 2000.
Fondatorul muzeului este Tatiana Popa . Această casă a fost reîntoarsă stăpînilor care au fost
represaţi conform legii cu decizia Primăriei. În 2000 casa a fost grav deteriorată şi s-au depus
mari eforturi fizice şi materiale pentru a o aduce la starea cu condiţii medii de trai..
Casa are peste o sută de ani şi-i aparţineau căsoaia-bucătăria de alături cu două beciuri- unu
pentru vin şi unu pentru legume, fructe.Două şure-saraiuri mari pentru vite, păsări şi fân şi
acareturi gospodăreşti, curtea de 55 are.
Această casă, situată într-o regiune rurală din împrejurimile comunei Hârjauca, ţinutul
Călăraşi a fost iniţial achiţizionată pentru a servi drept muzeu al meşteşugurilor populare şi
atelier de instruire a copiilor din familiile social vulnerabile.
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 3
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

4. Cu timpul, însă, pe măsura ce amenajerile au căpătat amploare, vechea casă din s. Palanca a
devenit obiect turistic pentru vizitatori şi meşteri populari. Peisajul ademenitor, liniştea locului
în care este amplasată casa, vecinătatea cu vechea bisericuţă, ataşamentul proprietarilor faţă de
acest spaţiu au făcut această casă să devină un refugiu de vacanţă şi în perspectivă un laborator
de creaţie pentru meşteşugari şi oameni de artă, tabără de vară pentru copiii creatori.
În această casă au fost investite fantezie, imaginaţie, preocupare, pasiune, resurse financiare-
toate direcţionate spre formare acestui loc într-o manieră unică inconfudabilă, ce exprimă pe
deplin personalitatea şi concepţia proprietarului şi îl face pe vizitator să se simtă “La el acasă”
Activităţi:
Studierea patrimoniului cultural al comunei Hîrjauca în vederea elaborării unui plan de acţiuni
de valorificare a lui.
Formarea unui centru de instruire şi schimb de experienţă în domeniul meşteşugurilor artistice.
Organizarea unor manifestări culturale şi tradiţionale în formă de şezătoare, clacă., festivalul
etniilor
Organizarea meselor rotunde, şcolilor de vară cu participarea specialiştilor în domeniu,
muzeografilor din R.M în problema valorificării creaţiei populare din comună ...
expoziţii de artizanat şi participarea la expoziţii raionale, republicane, internaţionale....
colecţii private –vinoteca privată a D-lui David-medic-şef al sanatoriului Codru,
1.1.2. Imobil:
Manastirea din Hirjauca este una din cele 4 mănăstiri ortodoxe aranjate în formă de cruce
(Frumoasa, Răciula, Hîrbovăţ, Hîrjauca) pe dealurile Codrilor,atestată la 1740 .Conform
legendei -Un călugăr pribeag trecînd prin moşia boierului Niculiţă ar fi adormit pe o poieniţă
insorită visînd Maica domnului. Trezindz-se îşi dă cuvîntul să nu găsească tihnă pe pămînt pină
n-a auzi clopotele sunînd în această vale.
Biserica de piatră s. Palanca arhitectura brîncovenească . Din1928pînă 1944.Construcţia a
fost oprită de război. După război in stastul sovitic n-a mai fost nevoie de biserică . I s-a luat 1,5
m din înălţime ,s-a făcut grajd. Astăzi aceast monument de arhitectură este depozit.
Cimitirul secular s. Palanca cu frasini seculari - monument de 200-250 ani
Biserica de lemn s. Mîndra 1842
Fîntîna monastică s. LeordoaiaUn sat scăldat in verdeaţă ,pe malul unui lac pitoresc unde a 10
ediţie se petrece festivalul sînziene.
Casa de cultură monument de arhitectură anii 60 sec 20
Case vechi-15,părăsite, care ,fiind restabilite ar completa pitorescul sat cu monumente inedite
de arta populară.
1.2. Patrimonul cultural imaterial
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 4
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

5. OASPEŢII DE SEAMĂ.:
- Ioachim Vuici - călător sârb (1845) – “Călătorie prin Ungaria”, Valahia, Moldova,
Basarabia, Herson şi Crimeia, scrisă pe scurt cu mâna lui proprie la Mănăstirea Sf. Înălţări
“Hârjauca” din Dumnezeu păzită patriarhie a Chişinăului şi Hotinului în Basarabia.(Belgrad,
1845).
- Nicolai Nadejdin – (1804-1856)- critic, etnograf, filolog, redactor la revista “Telescop”,
profesor la Universitatea din Moscova, autorul multor lucrări cu privire la istoria popoarelor
balcanice şi istoria Basarabiei. 1840 - descrie vizita la mănăstirea Hârjauca.
- Mihail Sadoveanu (1880-1961) Scriitor ,considerat ”Ceahlăul literaturii române” . Unul dintre
cei mai mari povestitori si neîntrecut maestru în descrierile de natură
1919 luna lui iulie ”Drumuri basarabene”, descrie vizita la mănăstirile Hârjauca, Hârbovăţ,
Răciula şi Frumoasa.
-Toma Istrati- poet,născut la Nişcani Călăraşi, din 1944 Braşov România
-Constantin Rusnac-compozitor, Gheorge Mustea compozitor,Regretatul poet basarabean,care
lasa în muzeul „Casa Părintească” manuscrisul poeziei „Oda Ţăranului”-Grigore Vieru...
Categorii de date: forma de exprimare, datarea, categoria de clasare, starea de conservare,
grupul etnic pe care îl reprezintă, persoane înscrise în categoria de tezaur uman viu
• Calendarul evenimentelor interesante:
• Obiceiuri: din ciclul calendaristic, din ciclul vieţii omului
 Ianuarie-Festivalul sărbătorilor de iarnă-Colindul şi Malanca
 7 iulie Sînzîiene-teatrul popular,schimbul cununilor.
 2 august-Sf Ilie(binecuvîntarea cailor)
Meşteşuguri tradiţionale
Ţesutul covoarelor, renovarea tehnologiei s. 19, broderie, confecţionarea portului
popular,crosetarea, împletitul în fibre vegetale,cioplitul artistic în lemn. Se lucrează în atelierul
de la muzeul „Casa părintească” şi în ateliere private la Palanca, Leordoaia, Hîrjauca- 15 meşteri
şi 3 meşteri populari-membri UMPM.
Gastronomie- mămăliguţa, malai, alivanca, serbuşca, sarmale, răcituri, cozonaci, colaci,
dulceţuri...
Spaţii de desfăşurare şi de manifestare a elementelor patriminiului cultural imaterial-
Casa de cultură Hîrjauca, căminele culturale de la sanatoriu, Leordoaia, Mîndra, muzeul „Casa
Părintească”, liceul Hîrjauca, bibliotecile, centrul multifuncţional comunal, grădiniţa de copii
1.3. Festivaluri şi evenimente Categorii de date: natura evenimentului; data evenimentului;
locul; frecvenţa; aria de acoperire - locale, regionale, naţionale, internaţionale; număr de
participanţi
 Festival de folclor, interetnic, a treia duminică din septembrie la Casa Părintească,
festival de artă contemporană. Ateliere şi tabere de dreaţie a meşterilor populari şi
artiştilor plastici etc
 Celebrări, serbări şi comemorări, hram, sărbători sezoniere
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 5
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

6.  Târguri de meşteşuguri
1.4. Spaţii şi facilităţi - clădiri şi spaţii care gazduesc activităţi culturale
Categorii de date Biblioteci-3 -250mp.
Case de cultură:
Casa de cultură din satul Hîrjauca este construită în anul 1963 conform standartelor tip pentru
edificiile de cultură .Sala de spectacole şi film este prevăzută pentru 600 de locuri, sânt câteva săli
pentru activităţi artistice.
La moment funcţionează numai foaeul, unde se petrec de două ori pe săptămână discoteci pentru
tineret. Săptămânal sunt deservite circa 300 persoane.
cămine culturale: căminul cultural de la sanatoriul Codru 900 mp cu sala festivă de 360 locuri
biblioteca 129 mp. Cu peste 20000 exemplare cărţi funcţionează zilnic cu activităţi culturale ,
conferinţe, filme, spectacole.
Căminul cultural Leordoaia cu biblioteca 100 mp.
Spaţii neconvenţionale: pieţe de la Palanca funcţionează săptăminal in fiecare duminică.
1.5. Organizaţii culturale
Organizaţii private –SRL vin Hîrjauca, baruri, magazine private care participă şi la activităţi
culturale din comună.
Orgfanizaţii non-profit – -ONG Casa Părintească Asociaţia reprezintă o asociaţie obştească
locală şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei Hîrjauca raionul Călăraşi
Durata de activitate a Asociaţiei este nelimitată. Asociaţia este nonprofit, apolitică, de utilitate
publică
AO „Casa Părintească” a fost fondată în anul 2000 în scopul desfăşurării unei activităţi
organizate de valorificare şi dezvoltare a artei populare meşteşugăreşti prin încurajarea populaţiei
şi instruirea viitorilor creatori de valori culturale populare autentice în mediul rural şi integrarea
păturilor social-vulnerabile.
Pentru a-şi realiza scopurile, Asociaţia desfăşoară următoarele activităţi:
a) Artizanatul, care prevede activităţi de creaţie şi producţie ,orientate spre renaşterea
continuităţii şi dezvoltarea culturii tradiţionale de la sat,încurajarea meşterilor populari de la sat;
pentru a materializa scopul propus al Asociaţiei se prevăd următoarele obiective;
Desfăşurarea expoziţiiilor cu realizarea mostrelor, organizarea festivalurilor, sărbătorilor cu
tradiţii şi obiceiuri, iarmaroacelor meşterilor de la sate,,venitul cărora este utilizat la atingerea
obiectivelor statutare ale Asociaţiei;
De a contribui la transformarea muzeului de artizanat fondat în 2000 într-un Centru Cultural şi
Educativ al Comunităţii prin instruire, şi organizarea anual a şcolilor de vară pentru oameni de
artă, meşteri populari, lucrători ai muzeelor;
b)Reintegrarea socială a copiilor şi tinerilor din grupul de risc şi atragerea în muncă creativă a
păturilor social vulnerabile de la sat,crearea locurilor de muncă.
Efectuarea activităţilor creative de antreprenoriat pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şcolare.
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 6
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

7. Schimbarea situaţiei sociale şi morale în familie vulnerabile prin implicarea lor în activităţile
Centrului mestesugaresc prin ateliere de instruire
c) Dezvoltarea turismului rural cultural care prevede încurajarea şi dezvoltarea condiţiilor
civilizate de trai în mediul rural , dezvoltarea unei infrastructuri moderne locale;
valorificarea resurselor locale, agrement,recreare,divertisment ,excursii,expoziţii, crearea
locurilor de muncă ect.;
1.6. Ocupaţii culturale
Categorii de date: număr de persoane, personalităţi culturale ale comunităţii
Sergiu Cojocaru-şef.direcţie cultură Călăraşi
Meşteri popular-membri UMPM-3- ţesutul covorului în bumbi cu funcţie curativă.Revitalizată
tehnologia sec. XIX) de către Tatiana Popa meşter popular membru a UMPM din1986 –
fondatorul muzeului „Casa Părintească” s. Palanca.
. Astăzi covoarele de la Palanca sunt la expozitia internationala Ganover Germania si a intrat in
colectia de vestimentatie moderna în cadrul proiectului tandem cultural :sunt instruite 5 femei
neîncadrate în muncă. Ecaterina Botnari s. Palanca a insuşit ţesutul,participant in proiectul
Eclectic Line va prezenta colecţia la Berlin.
Meşter popular-cioplitul artistic în lemn-lingurar Drumea Gheorghe Leordoaia-membru al
UMPM,
2. Resurse adiţionale
2.1. Populaţia
 Populaţia totala a comunei Hîrjauka la 01.01.2007 constituia 2.847 locuitori. Structura pe
sexe poate fi considerata echilibrată, cu o predominare uşoară a persoanelor de genul
feminin(51,6%). De sex.masc.-1374, De sex.fem.-1473
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 7
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

8. După origina etnica circa 76,6% din populaţia comunei Hîrjauca sunt ucraineni,21% sunt
moldoveni,iar 2,4% sunt de alte naţionalităţi.
Limba romana este vorbită de către cca.30% din populaţia comunei,iar rusa este cunoscută
de către aproximativ 90% de populaţie.
Sporul natural al populaţiei pe parcursul perioadei 2005-2010 este negativ, micşorându-
se cu 40%. Mişcarea naturală a populaţiei are loc pe fondalul unei creşteri treptate a
numărului de plecaţi oficiali (cu cca.40% în 2005 faţă de 2002) şi o instabilitate a indicelui
natalităţii. Mortalitatea manifestă de asemenea,o tendinţă de instabilitate. Persoanele plecate
neoficial din comună reprezintă o cotă de cca.3 ori mai mare.
structura confesională-95 % ortodoxi, 5% de alte confesii, evangelisti, babtişti( date din Planul
strategic al comunei Hîrjauca aa2005-2010
2.2. Patrimoniul natural.
Cadrul natural Ambianţa geografică
Amplasarea comunei Hîrjauca cu cele patru sate şi staţiunea balneoclimaterică „Codru” în
zona Podişului Central Moldovenesc cu influenţe climaterice moderate constituie un factor
favorabil în dezvoltarea şi evoluţia turismului rural.
Pădurea Codru Hârjauca din jurul staţiunii balneoclimterice constituie 449 ha Monumente ale
naturii, reprezentând făgetele de limita lor estică de existenţă, arborii seculari şi alte asociaţii 151
ha cu funcţii de: Protecţia apelor, Funcţii peisagistice
• FACTORII NATURALI DE CURĂ:
• Cel mai important factor natural la staţiunea “Codru “ este climatul temperat-
continental, puternic ionizat , asigurat de versanţii păduroşi din împrejurimi.
• Al doilea factor natural de cură îl constituie apele minerale bicarbonate, sulfuroase.
• Al treilea factor important - pădurea de Fagi cu funcţiile recreative şi peisajistice.
• Lacuri în preajma sanatoriului,şi s .Leordoaia,
• Parcul cu izvoarele monastice(Hîrjauca) în stare deplorabilă.
• Drum de acces spre majoritatea punctelor de atracţie turistică din zonă
• Agenţi economici locali care sunt dispuşi să contribuie la crearea zonei de agrement din
localitate
• Spaţii disponibile pentru construcţia bungalourilor sau a altor unităţi de cazare
1. Clima
Climatologic-temperaturi medii anuale 8,7 – 90 C. Precipitaţii medii anuale 510-525 mm.
2. Flora, fauna şi solul (informaţie de la ocolul silvic Hîrjauca)
lista florei erbacee este de mare extensiune, aici găsindu-se păiuşul (Festuca silvática), firuţa de
pădure (Poa nemoralis), vioreaua(Scilla bifolia), brebenelul (Corydalis cava), ghiocelul
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 8
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

9. (Galantus nivalis), diverse rogozuri (Carex pilosa), ferigi (Dryopteria filis mas), laptele câinelui
(Euphorbia amygdaloides), urzica moartă galbenă (Laminum galeobdolon), cucuta de pădure
(Galium schultesii),
alun (Corylus avellana), corn şi sânger (Cornus mas, Cornus sanguínea), plante
urcătoare ca iedera (Hederá helix) şi curpenul (Clematis vitalba), dintre plantele cu flori, specii
de piciorul cocoşului (Ranunculus), izmă (Mentha aquatica), veronică (Veronica beccabunga),
broscariţă (Potamo geton), brusture (Lappa) etc.
Dintre speciile pomicole, sunt răspândite prunul (Prunus domestica) şi nucul (Juglans
regia).marul, murul (Rubus hirtits), măceşul (Rosa canina), zmeurul (Rubus ideus),
4 Etimologia localităţii
Etimologia comunei Hîrjauca îşi trage inţelesul dintr-o legendă transmisă pe cale
orala, din generaţie in generaţie. Legenda se referă la existenta unui călugar numit Hîrju, care ar
fi trecut prin moşia boieruluio Niculiţă prin anii 1740 ( data atestarii mănăstirii Hîrjauca),.
5.Toponomia localităţii
toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, Prezenţa slavilor( ucrainenilor) în
comună au determinat limba vorbită în comună trei sate –Mîndra,Hîrjauca,Palanca vorbesc în
dialect ucrainean cu fraze romaneşti,s.Leordoaia sat majoritatea romi vorbesc româna.
6. Antroponimia
Originea locuitorilor comunei Hîrjauca trebuie căutată în peregrinările istorice a populaţiei
româneşti cît şi moment de colonizare a slavilor în Basarabia Aici, limba, obiceiurile şi folclorul
sunt mai apropiate de cele ale locuitorilor din comună-ucraineşti,dar cu o ambianţă frumoasă
cu cele româneşti.
7. Gospodăria ţărănească. Arhitectura
Datorită specificului zonei geografice, gospodăria ţărănească din comuna Hîrjauca nu
beneficiază de spaţiu foarte mare. Ea este alcătuită, în principal, din casa de locuit, grajdul de
animale, curte şi, eventual, o grădiniţă pentru legume în spatele casei sau în faţa casei
2.3. Sevicii de ospitalitate:
cazare: hotel-sanatoriu-450 locuri , cazare la particular-5, cazare cu cortul –la „Casa
părintească”-10 corturi
masă: restaurant-1 sanatoriu, baruri 4, , masă în familiile gazdă-2
pentru petrecerea timpului liber: pescuit-2 lacuri, vânătoare, plimbări etc.
2.4. Educaţie: liceu-1
2.5. Biserici şi alte locuri de cult-3, mănăstiri -1
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 9
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

10. 2.6. Facilităţi comunitare: -centre comunitare,-1 spaţii pentru sport-3
2.7. Agricultură: activităţile economice din comuna Hîrjauca sunt structurate şi stimulează
parteneriatele public – privat, asocierea intre agenţi economici şi cu investitori strategici şi
regionali, şi dezvoltarea producţiei şi serviciilor, în special în sectoarele prioritare:
industrie: ( fabrica de vin Hîrjauca; prelucrarea lemnului-ocolul silvic Hîrjauca)
producţie: miere (apicultura), produse agricole (legume şi fructe – colectare, procesare şi
desfacere,produse lactate)
turism: cultural,balnear, monahal şi pesajistic,pedestru...
în comuna Hîrjauca agricultura a devenit o activitate aducătoare de profit, în special prin
revitalizarea pomiculturii, viticulturii şi apiculturii, şi a sectorului zootehnic datorită măsurilor şi
sistemelor de sprijin a producătorilor agricoli în desfacerea directă a produselor (pieţe volante,
centre de prelucare a produselor agricole direct de la producători) şi a formelor asociative pentru
valorificarea produselor agricole (fructe, legume) şi se asigură valorificarea durabilă a
potenţialului pădurilor.
potgorii, livezi- ocupă 80% din teritoriul agricol
pieţe de legume şi fructe-la Palanca-1
2.8. Resurse culinare: -, magazine alimentare specialzate, -5
evenimente bazate pe produse alimentare (târguri, festival gastronomic etc)-4
În fiecare dumică la Palanca se organizează tîrg de produse alimentare şi mărfuri industriale.
Festivităţile culturale-sinzienele. Sf Ilie, festivalul etniilor, Malanca, Sf Andre-cap de post sunt
îmbogăţite cu tărgurile meşterilor populari, tîrguri gastornomice a agenţilor economici locali,
raionali şi naţionali., festivităţi concertistice a colectivelor artistice.
2.9. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei
Poştă- Funcţionează 2 oficii poştale -Hîrjauca, sanatoriu
Internet-conectaţi 50 persoane, Primăria şi „muzeul „Casa Părintească”, TV cablu- la sanatoriu.
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 10
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

11. Anexa
Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 11
culturală în mediul rural din Republica Moldova”

12. Prezentul document a fost elaborat şi aplicat în cadrul proiectului “TRIO/TROIKA Nuclee de dezvoltare 12
culturală în mediul rural din Republica Moldova”