SlideShare a Scribd company logo
MEXICMEXIC
Poziţionare GeograficăPoziţionare Geografică
STATISTICĂSTATISTICĂ
• Suprafa ăț = 1.972.550 km² (locul 14)
• Popula ieț = 118.395.757 (locul 11)
• Densitate = 57 loc/km² (locul 142)
• Prefix telefonic = +52
• Limba = spaniolă
• Domeniu Internet = .mx
Sistem politic = Republică preziden ialăț
• Pre edinteș = Felipe Calderón
• Independen ăț fa ă deț Spania -
• Declarată = 16 septembrie 1810
• Realizată = 27 septembrie 1821
• Recunoscută = 28 decembrie 1836
Limba SpaniolLimba Spaniolăă
• Limba spaniolă (Idioma español, lengua española, español), numită uneori
iș limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.
Este una dintre cele ase limbi oficiale aleș Organiza ieiț Na iunilorț Unite.
• Spaniola se situează pe locul doi ca cea mai vorbită limbă în lume conform
numărului vorbitorilor care o au calimbă maternă, fiind precedată doar
de chineza mandarină. O vorbesc ca prima i a doua limbă între 450 iș ș
500 milioane de persoane. Se plasează pe locul trei ca cea mai folosită
limbă după numărul combinat de vorbitori (atât ca limbă maternă, cât iș
străină), fiind întrecută de chineza mandarină i de engleză.ș
• Spaniola ocupă, de asemenea, locul doi în topul celor mai studiate limbi din
lume, fiind învă ată de cel pu in 14 milioane de studen i.ț ț ț Conform altor
surse, acest număr depă e te 46 de milioane de studen i distribui i în 90 deș ș ț ț
ări.ț
• Atât spaniola, cât i alte limbi romanice, reprezintă o continuare modernăș
a latinei vulgare, limbă care a fost vorbită împreună cu latina cultă în
fostul Imperiu Roman i care a pus bazele tuturor limbilor romaniceș
moderne. Datorită propagării sale în America, spaniola este limba neolatină
care a cunoscut cea mai largă răspândire în lume.
Structura AdministrativăStructura Administrativă
• Republica federală Mexic este împăr ită în 31ț
de state (estados) i un district federal. Fiecareș
stat are constitu ia i legislativul propriu.ț ș
Districtul federal con ine capitala Mexicului,ț
Ciudad de Mexico, i are statul special, cuș
puteri reduse în compara ie cu cele 31 deț
state.
POLITICĂPOLITICĂ
• De la Constitu iaț din 1917, Mexicul este o republică
federală preziden ială, unde pre edintele, ales prin votț ș
public, este i eful statului i eful guvernului.ș ș ș ș
Executivul este format din pre edintele i mini trii săi.ș ș ș
Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut
ca iș Congresul Uniunii, i este bicameral, compus dinș
Camera Deputa ilor i Senatul. Sistemul judiciar esteț ș
independent de ramura executivă i legislativă. Felipeș
de Jesús Calderón Hinojosa (nascut la 18 august
1962 in Morelia, Michoacán) de la Partidul Ac iuneaț
Na ională, este pre edinte din 1 decembrie 2006.ț ș
Capitala Ciudad De Mexico =Capitala Ciudad De Mexico =
20.000.000 locuitori20.000.000 locuitori
• Mexico (în spaniolă, Ciudad de México, sau México,
Distrito Federal, adeseoriMéxico, D.F. sau doar México,
o parte a sa de astăzi fiind ocupată de ora ulș precolumbian
cunoscut sub numele de Tenochtitlan, capitala Imperiului
aztec), este capitala Mexicului. Geografic se extinde
cuprinzând întregul District Federal Mexican, respectiv o
parte din statul federal México, aflat în nordul districtului
federal.
• Administrativ, conform constitu ieiț Mexicului din 1993
, Ciudad de México iș Distrito Federal sunt una iș
aceea i entitate administrativă, de i la creareaș ș Districtului
Federalcele două erau unită i administrative distincte.ț
• Ora ul Mexico precum iș ș zona sa metropolitană sunt
printre cele mai populate din lume, având
aproximativ 20.000.000 de locuitori. Zona
metropolitană Distrito Federal este una dintre cele mai
extinse zone urbane ale lumii formând o elipsă având
axele de o lungime de circa 40 kilometri de la est la vest iș
de o lă ime de circa 60 de kilometri de la nord la sudț
GUADALAJARA =GUADALAJARA =
44..295295..853853 locuitorilocuitori
Acapulco =Acapulco = 863863..438438 locuitorilocuitori
Moneda = pesoMoneda = peso
RELIGIARELIGIA
• 97% din populaţia Mexicului este declarată de
religie catolică.
Altitudinea maximă =Altitudinea maximă =
Pico De Orizaba =Pico De Orizaba =
5.700 m.5.700 m.
ECONOMIAECONOMIA
• Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste
un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca i economie cuș
venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor
din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, ara a trecutț
printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de cre tere economicăș
de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2000 la
17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă
de la nivelul de 27,9% in 2004.
• În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu
companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică.
Economia mixtă este bazată pe industrie i servicii, de i există un sectorș ș
agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare
producător de i ei din lume.ț ț
Patrimoniu UNESCO ::: 1Patrimoniu UNESCO ::: 1
• 1987 Centrele vechi istorice din Ciudad de Mexico i Xochimilcoș
• 1987 Palenque
• 1987 Teotihuacán
• 1987 Centrul vechi istoric din Oaxaca i situl arheologic Monte Albanș
• 1987 Centrul vechi istoric din Puebla
• 1987 Rezerva ia naturală Sian Ka'anț
• 1988 Centrul istoric i instala iile vechi miniere de la Guanajuatoș ț
• 1988 Chichén Itzá
• 1991 Centrul vechi istoric din Morelia
• 1992 A ezarea precolumbiană El Tajinș
• 1993 Rezerva ia naturală marină El Vizcainoț
• 1993 Centrul vechi istoric din Zacatecas
• 1993 Picturile rupestre din zona Sierra de San Francisco
• 1994 Mănăstirile din secolul al XVI-lea de la poalele vulcanului Popocatepetl
• 1996 A ezarea precolumbiană Uxmalș
• 1996 Ansamblul monumental din Santiago de Querétaro
• 1997 Azilul Cabañas din Guadalajara
• 1998 Tlacotalpan
• 1998 Situl arheologic "Paquimé in Casas Grandes"
• 1999 Situl arheologic Xochicalco
• 1999 Centrul istoric i fortifica iile vechi dinș ț Campeche
Patrimoniu UNESCO ::: 2Patrimoniu UNESCO ::: 2
• 2002 Calakmul
• 2003 Centrele misionare franciscane din zona Sierra Gorda în
Querétaro
• 2004 Casa arhitectului Luis Barragán
• 2005 Insulele i rezerva iile naturale din Golful Californieiș ț
• 2006 Instala iile istorice de produc ie a băuturiiț ț Tequila
• 2007 Campusul universitar de la "Universidad Nacional
Autónoma de México"
• 2008 Rezerva ia naturală "Mariposa Monarca"ț
• 2008 Fortifica ia "San Miguel de Allende" i biserica deț ș
pelerinaj "Jesús de Nazareno" din Atotonilco
• 2010 Vechiul drum negustoresc "Camino Real de Tierra
Adentro" ("Calea Argintului")
• 2010 Pe terile preistorice Yagul i Mitla din Valea Oaxacaș ș
Repere GeograficeRepere Geografice
• Din punct de vedere geografic, Mexicul face parte din America de Nord, deşi de
multe ori este considerată ca făcând parte din America Centrală din cauze culturale-
economice.
• Forma teritoriului este aproximativ triunghiular, având peste 3000 km de la
extremitatea nord-vestică la cea sud-estică.
• Ţara are graniţe cu Statele Unite ale Americii la nord şi cu Belize şi Guatemala la
sud.
• Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul ţării şi
formează Golful Californiei. În estul ţării este situat Golful Mexicului, format de
cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán.
• Cel mai mare oraş este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de
locuitori şi este printre cele mai mari aglomeraţii urbane din lume. Alte oraşe cu peste
un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrez, Toluca, Puebla, Tijuana, Ciudad
Juárez, León şi Torreón.
• Deşi Mexicul este frecvent asociat cu teren deşertos, părţile de sud ale ţării au o
climă tropicală, fiind situate sub Tropicul Cancerului. Râurile principale sunt Rio
Grande, în extremitatea nordică şi Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco
şi Yaqui în interior.
GRANIŢEGRANIŢE
• Statele Unite = 3.114 Km.
• Guatemala = 962 Km.
• Belize = 259 Km.
Mario José Molina HenríquezMario José Molina Henríquez
• Mario José Molina Henríquez (n. 19 martie
1943) este un chimist mexican, laureat al
Premiului Nobel pentru chimie în anul 1995.
Octavio PazOctavio Paz
• Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998)
a fost un poet, eseist iș diplomat mexican, una
din figurile literare de prima mărime ale Americii
Latine. În anul 1990 i s-a acordat Premiul
Nobel pentru Literatură.
Alfonso Garcia RoblesAlfonso Garcia Robles
• Alfonso García Robles (n. 20 Martie 1911 – d.
2 Septembrie 1991) a fost un politician şi
diplomat mexican care a câştigat premiul Nobel
pentru pace în anul 1982.
TRADIŢIONALTRADIŢIONAL
GastronomieGastronomie
• Bucătăria mexicană, bogată în condimente i sosuri, a fostș
marcată de influen a conchistadorilor spanioli asupra culturiiț
aztece. Unul dintre elementele principale ale bucătăriei
mexicane este salsa. Astfel sînt numite sosurile picante, care
con in, în mod obligatoriu, ardei chili i ro ii. Acestea sîntț ș ș
servite cu pe te fiert, carne, fasole i ouă. Misterul sosului salsaș ș
constă în combinarea condimentelor tipice mexicane. Mult
preferată în Mexic este i tortilla – prăjitură rotundă plată dinș
făină de porumb. Ele se consumă cu un sos foarte picant,
acestea sînt de obicei umplute cu ceva sau pur i simplu sîntș
servite proaspete i calde. Bucatele mexicane din carne sîntș
foarte diverse. Una dintre cele mai renumite se prepară din
carne de porc, tăiată, înăbu ită într-un sos special, pe bază deș
suc de portocale i o varietate de condimente. În afară deș
carne, meniul mexican include o mul ime de pe te i fructe deț ș ș
mare: caracati e, calmari, scampi. Ele sînt servite reci i caldeț ș
în diverse cocktailuri, salate, asorti. Dar regina fructelor de
mare este considerată pe bună dreptate creveta.
TRADIŢIONALTRADIŢIONAL
Diego RiveraDiego Rivera
• Diego María de la Concepción Juan
Nepomuceno Estanislao de la Rivera y
Barrientos Acosta y Rodríguez (n. 8
decembrie 1886, Guanajuato, Guanajuato – d.
24 noiembrie 1957, Ciudad de Mexico) a fost
un pictor mexican, un comunist activist i so ulș ț
pictori eiț Frida Kahlo (între 1929–1939 iș
1940–1954).
CURIOZITĂŢICURIOZITĂŢI
• In primele doua zile ale lunii decembrie, in Mexic si
nu numai, se sarbatoreste "Dia de Muertos".
Familia si prietenii celor decedati se strang si se roaga
pentru cei disparuti dintre ei. Construiesc altare in
onoarea celor decedati folosind cranii de zahar,
galbenele si bautura si mancarurile preferate ale
raposatului, altare pe care le duc in cimitir ca daruri.
• La Quebrada este stanca din Acapulco de unde se
pot face salturi extreme direct in Oceanul Pacific.
CURIOZITĂŢICURIOZITĂŢI
• Mexicanii au daruit lumii, demult, porumbul, ciocolata,
vanilia. Dar continua sa fie o sursa de inspiratie pentru
toate tarile. Astfel, daca vrei sa savurezi tortilla, burrito,
tequilla, nu trebuie sa ajungi in Mexic. Le gasesti chiar la
tine in oras!
• Vanilia, avogado, rosii, porumb, ciocolata, papaya, guava
sint citeva dintre gusturile pe care intreaga lume le-a
descoperit datorita Mexicului. Daca fiecare tara are ceva
aparte, care o diferentiaza, in cultura Mexicului, bucataria
este extrem de importanta. La fel cum a influentat
bucatariile altor popare, Mexic a primit elemente ale
bucatariei spaniole, franceze si americane.
• Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca
peretii cladirilor sunt din piatra si ciment altfel ar fi ars
orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui.
Repere SportiveRepere Sportive
• 1968 > Ciudad De Mexico J.O. de vară
• 1970 > Organizatoare C.M. de Fotbal
• 1986 > Organizatoare C.M. de Fotbal
Proverbe mexicaneProverbe mexicane
• O decizie bună e precum un cal bătrân pe care
îl înşeuezi des, însă rar îl călăreşti.
• Conversaţia este hrană pentru suflet.
• Cel care nu se aventurează, nu are noroc.
• Cel care face împărţeala, se alege cu cea mai
bună parte.
• Cel care nu are casă nu se teme de foc.
SFÂRŞITSFÂRŞIT
• MULŢUMESC foarte frumos pentru atenţia
acordată şi nu uitaţi să semnaţi fişa de
monitorizare a activităţii.
• Copyright by Robert Codescu All rights
reserved.

More Related Content

What's hot

Utilizarile apei
Utilizarile apeiUtilizarile apei
Utilizarile apei
copeliaoros
 
Alimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasaAlimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasa
Rodica B
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiCristian Ghinghes
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelor
elenamoisa
 
Australia
 Australia Australia
Australia
Mirela Strajeriu
 
Apa esenta vietii
Apa esenta vietiiApa esenta vietii
Apa esenta vietii
cristinaabdouch
 
Igiena
IgienaIgiena
Un mod sanatos de viata 1
Un mod sanatos de viata 1Un mod sanatos de viata 1
Un mod sanatos de viata 1
Dencikk Navrotchii
 
Securitatea copilului in casa
Securitatea copilului in casaSecuritatea copilului in casa
Securitatea copilului in casa
Galina Manole
 
Protectia consumatorului
Protectia consumatoruluiProtectia consumatorului
Protectia consumatoruluiSima Sorin
 
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareStereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Rodica B
 
Relatii interpersonale - 1
Relatii interpersonale - 1Relatii interpersonale - 1
Relatii interpersonale - 1
einsteine
 
Cercul Trigonometric
Cercul TrigonometricCercul Trigonometric
Cercul TrigonometricSergiu Trifu
 
Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps
Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps
Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps
nickro
 
Strucutura Populatiei
Strucutura PopulatieiStrucutura Populatiei
Strucutura Populatiei
Laurentiu Calancea
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.ppt
DianaGrecu5
 
Romania in al doilea razboi mondial
Romania in al doilea razboi mondialRomania in al doilea razboi mondial
Romania in al doilea razboi mondial
Chircu Elena
 
Originea si evolutia omului varianta finala
Originea si evolutia omului varianta finalaOriginea si evolutia omului varianta finala
Originea si evolutia omului varianta finalastefanmoraru
 

What's hot (20)

Utilizarile apei
Utilizarile apeiUtilizarile apei
Utilizarile apei
 
Alimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasaAlimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasa
 
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istorieiHolocaustul - moment de rememorare a istoriei
Holocaustul - moment de rememorare a istoriei
 
Clasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelorClasificarea ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelor
 
Marea Britanie
Marea BritanieMarea Britanie
Marea Britanie
 
Australia
 Australia Australia
Australia
 
Apa esenta vietii
Apa esenta vietiiApa esenta vietii
Apa esenta vietii
 
Igiena
IgienaIgiena
Igiena
 
Alexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuzaAlexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuza
 
Un mod sanatos de viata 1
Un mod sanatos de viata 1Un mod sanatos de viata 1
Un mod sanatos de viata 1
 
Securitatea copilului in casa
Securitatea copilului in casaSecuritatea copilului in casa
Securitatea copilului in casa
 
Protectia consumatorului
Protectia consumatoruluiProtectia consumatorului
Protectia consumatorului
 
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminareStereotipuri, prejudecati, discriminare
Stereotipuri, prejudecati, discriminare
 
Relatii interpersonale - 1
Relatii interpersonale - 1Relatii interpersonale - 1
Relatii interpersonale - 1
 
Cercul Trigonometric
Cercul TrigonometricCercul Trigonometric
Cercul Trigonometric
 
Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps
Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps
Structura interna a pamantului si placiletectonice.pps
 
Strucutura Populatiei
Strucutura PopulatieiStrucutura Populatiei
Strucutura Populatiei
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.ppt
 
Romania in al doilea razboi mondial
Romania in al doilea razboi mondialRomania in al doilea razboi mondial
Romania in al doilea razboi mondial
 
Originea si evolutia omului varianta finala
Originea si evolutia omului varianta finalaOriginea si evolutia omului varianta finala
Originea si evolutia omului varianta finala
 

Viewers also liked

Roberto erazo 5_a_t#2
Roberto erazo 5_a_t#2Roberto erazo 5_a_t#2
Roberto erazo 5_a_t#2
Betto Andress
 
Alcazar
AlcazarAlcazar
Alcazar
loli
 
Comunitatea amish f 1.3
Comunitatea amish f 1.3Comunitatea amish f 1.3
Comunitatea amish f 1.3Mircea Tivadar
 
Death In The Andes
Death In The AndesDeath In The Andes
Death In The Andes
lesleapedersen
 
Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013
Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013
Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013
Silviu Pal
 
Adeplast - 14april2011
Adeplast - 14april2011Adeplast - 14april2011
Adeplast - 14april2011Agora Group
 
Post Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
Post Harvest Diseases of Fruits and VegetablesPost Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
Post Harvest Diseases of Fruits and VegetablesGihan Wijelath
 
Tibetul in imagini
Tibetul in imaginiTibetul in imagini
Tibetul in imagini
Butuc Carmen
 
CRACIUNUL IN LUME
CRACIUNUL IN LUMECRACIUNUL IN LUME
CRACIUNUL IN LUME
melaniamiu
 
Veh75
Veh75Veh75
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...
The Facultatieve Group
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 
8 Martie
8 Martie8 Martie
8 Martielumik
 
Ghid (studiul stiintific)
Ghid (studiul stiintific)Ghid (studiul stiintific)
Ghid (studiul stiintific)Alesea Nourenco
 
Studiul de cohorta
Studiul de cohortaStudiul de cohorta
Studiul de cohortaDaria Toma
 
Studiul de caz
Studiul de cazStudiul de caz
Studiul de cazclau33ro
 
1 Teoria Si Practica Studiului De Caz
1 Teoria Si Practica Studiului De Caz1 Teoria Si Practica Studiului De Caz
1 Teoria Si Practica Studiului De CazNiceTimeGo
 
Daniela M Metode De Predare
Daniela M Metode De PredareDaniela M Metode De Predare
Daniela M Metode De Predare
danielamardan
 
Istoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei SocialeIstoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei Sociale1Leu
 

Viewers also liked (20)

Roberto erazo 5_a_t#2
Roberto erazo 5_a_t#2Roberto erazo 5_a_t#2
Roberto erazo 5_a_t#2
 
Alcazar
AlcazarAlcazar
Alcazar
 
Comunitatea amish f 1.3
Comunitatea amish f 1.3Comunitatea amish f 1.3
Comunitatea amish f 1.3
 
Death In The Andes
Death In The AndesDeath In The Andes
Death In The Andes
 
Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013
Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013
Modele pentru tineri IV, 27 februarie 2013
 
Adeplast - 14april2011
Adeplast - 14april2011Adeplast - 14april2011
Adeplast - 14april2011
 
Post Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
Post Harvest Diseases of Fruits and VegetablesPost Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
Post Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
 
Tibetul in imagini
Tibetul in imaginiTibetul in imagini
Tibetul in imagini
 
CRACIUNUL IN LUME
CRACIUNUL IN LUMECRACIUNUL IN LUME
CRACIUNUL IN LUME
 
Siria
SiriaSiria
Siria
 
Veh75
Veh75Veh75
Veh75
 
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...
Realizez, redactez,tehnoredactez, lucrari disertatii,referate,proiecte in ori...
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 
8 Martie
8 Martie8 Martie
8 Martie
 
Ghid (studiul stiintific)
Ghid (studiul stiintific)Ghid (studiul stiintific)
Ghid (studiul stiintific)
 
Studiul de cohorta
Studiul de cohortaStudiul de cohorta
Studiul de cohorta
 
Studiul de caz
Studiul de cazStudiul de caz
Studiul de caz
 
1 Teoria Si Practica Studiului De Caz
1 Teoria Si Practica Studiului De Caz1 Teoria Si Practica Studiului De Caz
1 Teoria Si Practica Studiului De Caz
 
Daniela M Metode De Predare
Daniela M Metode De PredareDaniela M Metode De Predare
Daniela M Metode De Predare
 
Istoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei SocialeIstoricul Psihologiei Sociale
Istoricul Psihologiei Sociale
 

More from Robert Codescu

Egipt
EgiptEgipt
Italia
ItaliaItalia
Japonia
JaponiaJaponia
Grecia
GreciaGrecia
Croaţia
CroaţiaCroaţia
Croaţia
Robert Codescu
 
Portugalia
PortugaliaPortugalia
Portugalia
Robert Codescu
 
Mongolia
MongoliaMongolia
Mongolia
Robert Codescu
 
Spania
SpaniaSpania
China
ChinaChina
Argentina
ArgentinaArgentina
Argentina
Robert Codescu
 

More from Robert Codescu (10)

Egipt
EgiptEgipt
Egipt
 
Italia
ItaliaItalia
Italia
 
Japonia
JaponiaJaponia
Japonia
 
Grecia
GreciaGrecia
Grecia
 
Croaţia
CroaţiaCroaţia
Croaţia
 
Portugalia
PortugaliaPortugalia
Portugalia
 
Mongolia
MongoliaMongolia
Mongolia
 
Spania
SpaniaSpania
Spania
 
China
ChinaChina
China
 
Argentina
ArgentinaArgentina
Argentina
 

Recently uploaded

Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
AngelaButnaru1
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
puriceana2
 
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptxPROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
MaryLicaciu
 
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
AndreeaChelaru7
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
PaisCarmen
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
nadiusha12345
 
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptxProiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
NataliaPachevici
 
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
auraortacu
 
Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,
OlgaFalca
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
nadiusha12345
 
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru envalori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
PopescuAnaMaria10
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
AlexandrinaCn
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
NadejdaTrohin1
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
inachirilov
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
DusikaLevinta1
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
CarmenAmoraritei
 
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptxScriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
LAURA524699
 
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
OlgaCasareci
 

Recently uploaded (18)

Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..Proiect  transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
 
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptxPROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
PROIECT EDUCAŢIONAL TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-REPUBLICA MOLDOVA.pptx
 
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
Raport " Talentele copiilor de pretutindeni "
 
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...Proiect  transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
Proiect transnațional"Ursuleții călători":"Tradiții și obiceiuri de o parte ...
 
Raport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-MoldovaRaport proiect transnațional România-Moldova
Raport proiect transnațional România-Moldova
 
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptxProiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
 
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaveriiproiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
proiect Transfrontalier Mai.pptx simbiolurile primaverii
 
Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,Elemente geometrice din portul popular,,
Elemente geometrice din portul popular,,
 
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptxRaport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
Raport Proiectul transnațional 2023-2024.pptx
 
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru envalori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa  .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
 
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin NadejdaRaport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
Raport narativ-Pâine, Carte, Dumnezeu -Trohin Nadejda
 
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore VieruRomânismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieru
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
 
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
Energia e viata! O explorare interdisciplinară prin prisma activităților de t...
 
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptxScriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
 
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptxRaport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
Raport parteneriat transfrontalier "Emoții de Prichindel".pptx
 

Mexic

  • 3. STATISTICĂSTATISTICĂ • Suprafa ăț = 1.972.550 km² (locul 14) • Popula ieț = 118.395.757 (locul 11) • Densitate = 57 loc/km² (locul 142) • Prefix telefonic = +52 • Limba = spaniolă • Domeniu Internet = .mx Sistem politic = Republică preziden ialăț • Pre edinteș = Felipe Calderón • Independen ăț fa ă deț Spania - • Declarată = 16 septembrie 1810 • Realizată = 27 septembrie 1821 • Recunoscută = 28 decembrie 1836
  • 4. Limba SpaniolLimba Spaniolăă • Limba spaniolă (Idioma español, lengua española, español), numită uneori iș limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic. Este una dintre cele ase limbi oficiale aleș Organiza ieiț Na iunilorț Unite. • Spaniola se situează pe locul doi ca cea mai vorbită limbă în lume conform numărului vorbitorilor care o au calimbă maternă, fiind precedată doar de chineza mandarină. O vorbesc ca prima i a doua limbă între 450 iș ș 500 milioane de persoane. Se plasează pe locul trei ca cea mai folosită limbă după numărul combinat de vorbitori (atât ca limbă maternă, cât iș străină), fiind întrecută de chineza mandarină i de engleză.ș • Spaniola ocupă, de asemenea, locul doi în topul celor mai studiate limbi din lume, fiind învă ată de cel pu in 14 milioane de studen i.ț ț ț Conform altor surse, acest număr depă e te 46 de milioane de studen i distribui i în 90 deș ș ț ț ări.ț • Atât spaniola, cât i alte limbi romanice, reprezintă o continuare modernăș a latinei vulgare, limbă care a fost vorbită împreună cu latina cultă în fostul Imperiu Roman i care a pus bazele tuturor limbilor romaniceș moderne. Datorită propagării sale în America, spaniola este limba neolatină care a cunoscut cea mai largă răspândire în lume.
  • 5. Structura AdministrativăStructura Administrativă • Republica federală Mexic este împăr ită în 31ț de state (estados) i un district federal. Fiecareș stat are constitu ia i legislativul propriu.ț ș Districtul federal con ine capitala Mexicului,ț Ciudad de Mexico, i are statul special, cuș puteri reduse în compara ie cu cele 31 deț state.
  • 6. POLITICĂPOLITICĂ • De la Constitu iaț din 1917, Mexicul este o republică federală preziden ială, unde pre edintele, ales prin votț ș public, este i eful statului i eful guvernului.ș ș ș ș Executivul este format din pre edintele i mini trii săi.ș ș ș Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca iș Congresul Uniunii, i este bicameral, compus dinș Camera Deputa ilor i Senatul. Sistemul judiciar esteț ș independent de ramura executivă i legislativă. Felipeș de Jesús Calderón Hinojosa (nascut la 18 august 1962 in Morelia, Michoacán) de la Partidul Ac iuneaț Na ională, este pre edinte din 1 decembrie 2006.ț ș
  • 7. Capitala Ciudad De Mexico =Capitala Ciudad De Mexico = 20.000.000 locuitori20.000.000 locuitori • Mexico (în spaniolă, Ciudad de México, sau México, Distrito Federal, adeseoriMéxico, D.F. sau doar México, o parte a sa de astăzi fiind ocupată de ora ulș precolumbian cunoscut sub numele de Tenochtitlan, capitala Imperiului aztec), este capitala Mexicului. Geografic se extinde cuprinzând întregul District Federal Mexican, respectiv o parte din statul federal México, aflat în nordul districtului federal. • Administrativ, conform constitu ieiț Mexicului din 1993 , Ciudad de México iș Distrito Federal sunt una iș aceea i entitate administrativă, de i la creareaș ș Districtului Federalcele două erau unită i administrative distincte.ț • Ora ul Mexico precum iș ș zona sa metropolitană sunt printre cele mai populate din lume, având aproximativ 20.000.000 de locuitori. Zona metropolitană Distrito Federal este una dintre cele mai extinse zone urbane ale lumii formând o elipsă având axele de o lungime de circa 40 kilometri de la est la vest iș de o lă ime de circa 60 de kilometri de la nord la sudț
  • 9. Acapulco =Acapulco = 863863..438438 locuitorilocuitori
  • 11. RELIGIARELIGIA • 97% din populaţia Mexicului este declarată de religie catolică.
  • 12. Altitudinea maximă =Altitudinea maximă = Pico De Orizaba =Pico De Orizaba = 5.700 m.5.700 m.
  • 13. ECONOMIAECONOMIA • Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca i economie cuș venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, ara a trecutț printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de cre tere economicăș de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2000 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004. • În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie i servicii, de i există un sectorș ș agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare producător de i ei din lume.ț ț
  • 14. Patrimoniu UNESCO ::: 1Patrimoniu UNESCO ::: 1 • 1987 Centrele vechi istorice din Ciudad de Mexico i Xochimilcoș • 1987 Palenque • 1987 Teotihuacán • 1987 Centrul vechi istoric din Oaxaca i situl arheologic Monte Albanș • 1987 Centrul vechi istoric din Puebla • 1987 Rezerva ia naturală Sian Ka'anț • 1988 Centrul istoric i instala iile vechi miniere de la Guanajuatoș ț • 1988 Chichén Itzá • 1991 Centrul vechi istoric din Morelia • 1992 A ezarea precolumbiană El Tajinș • 1993 Rezerva ia naturală marină El Vizcainoț • 1993 Centrul vechi istoric din Zacatecas • 1993 Picturile rupestre din zona Sierra de San Francisco • 1994 Mănăstirile din secolul al XVI-lea de la poalele vulcanului Popocatepetl • 1996 A ezarea precolumbiană Uxmalș • 1996 Ansamblul monumental din Santiago de Querétaro • 1997 Azilul Cabañas din Guadalajara • 1998 Tlacotalpan • 1998 Situl arheologic "Paquimé in Casas Grandes" • 1999 Situl arheologic Xochicalco • 1999 Centrul istoric i fortifica iile vechi dinș ț Campeche
  • 15. Patrimoniu UNESCO ::: 2Patrimoniu UNESCO ::: 2 • 2002 Calakmul • 2003 Centrele misionare franciscane din zona Sierra Gorda în Querétaro • 2004 Casa arhitectului Luis Barragán • 2005 Insulele i rezerva iile naturale din Golful Californieiș ț • 2006 Instala iile istorice de produc ie a băuturiiț ț Tequila • 2007 Campusul universitar de la "Universidad Nacional Autónoma de México" • 2008 Rezerva ia naturală "Mariposa Monarca"ț • 2008 Fortifica ia "San Miguel de Allende" i biserica deț ș pelerinaj "Jesús de Nazareno" din Atotonilco • 2010 Vechiul drum negustoresc "Camino Real de Tierra Adentro" ("Calea Argintului") • 2010 Pe terile preistorice Yagul i Mitla din Valea Oaxacaș ș
  • 16. Repere GeograficeRepere Geografice • Din punct de vedere geografic, Mexicul face parte din America de Nord, deşi de multe ori este considerată ca făcând parte din America Centrală din cauze culturale- economice. • Forma teritoriului este aproximativ triunghiular, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică. • Ţara are graniţe cu Statele Unite ale Americii la nord şi cu Belize şi Guatemala la sud. • Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul ţării şi formează Golful Californiei. În estul ţării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán. • Cel mai mare oraş este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori şi este printre cele mai mari aglomeraţii urbane din lume. Alte oraşe cu peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrez, Toluca, Puebla, Tijuana, Ciudad Juárez, León şi Torreón. • Deşi Mexicul este frecvent asociat cu teren deşertos, părţile de sud ale ţării au o climă tropicală, fiind situate sub Tropicul Cancerului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică şi Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco şi Yaqui în interior.
  • 17. GRANIŢEGRANIŢE • Statele Unite = 3.114 Km. • Guatemala = 962 Km. • Belize = 259 Km.
  • 18. Mario José Molina HenríquezMario José Molina Henríquez • Mario José Molina Henríquez (n. 19 martie 1943) este un chimist mexican, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1995.
  • 19. Octavio PazOctavio Paz • Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist iș diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. În anul 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură.
  • 20. Alfonso Garcia RoblesAlfonso Garcia Robles • Alfonso García Robles (n. 20 Martie 1911 – d. 2 Septembrie 1991) a fost un politician şi diplomat mexican care a câştigat premiul Nobel pentru pace în anul 1982.
  • 22. GastronomieGastronomie • Bucătăria mexicană, bogată în condimente i sosuri, a fostș marcată de influen a conchistadorilor spanioli asupra culturiiț aztece. Unul dintre elementele principale ale bucătăriei mexicane este salsa. Astfel sînt numite sosurile picante, care con in, în mod obligatoriu, ardei chili i ro ii. Acestea sîntț ș ș servite cu pe te fiert, carne, fasole i ouă. Misterul sosului salsaș ș constă în combinarea condimentelor tipice mexicane. Mult preferată în Mexic este i tortilla – prăjitură rotundă plată dinș făină de porumb. Ele se consumă cu un sos foarte picant, acestea sînt de obicei umplute cu ceva sau pur i simplu sîntș servite proaspete i calde. Bucatele mexicane din carne sîntș foarte diverse. Una dintre cele mai renumite se prepară din carne de porc, tăiată, înăbu ită într-un sos special, pe bază deș suc de portocale i o varietate de condimente. În afară deș carne, meniul mexican include o mul ime de pe te i fructe deț ș ș mare: caracati e, calmari, scampi. Ele sînt servite reci i caldeț ș în diverse cocktailuri, salate, asorti. Dar regina fructelor de mare este considerată pe bună dreptate creveta.
  • 24. Diego RiveraDiego Rivera • Diego María de la Concepción Juan Nepomuceno Estanislao de la Rivera y Barrientos Acosta y Rodríguez (n. 8 decembrie 1886, Guanajuato, Guanajuato – d. 24 noiembrie 1957, Ciudad de Mexico) a fost un pictor mexican, un comunist activist i so ulș ț pictori eiț Frida Kahlo (între 1929–1939 iș 1940–1954).
  • 25. CURIOZITĂŢICURIOZITĂŢI • In primele doua zile ale lunii decembrie, in Mexic si nu numai, se sarbatoreste "Dia de Muertos". Familia si prietenii celor decedati se strang si se roaga pentru cei disparuti dintre ei. Construiesc altare in onoarea celor decedati folosind cranii de zahar, galbenele si bautura si mancarurile preferate ale raposatului, altare pe care le duc in cimitir ca daruri. • La Quebrada este stanca din Acapulco de unde se pot face salturi extreme direct in Oceanul Pacific.
  • 26. CURIOZITĂŢICURIOZITĂŢI • Mexicanii au daruit lumii, demult, porumbul, ciocolata, vanilia. Dar continua sa fie o sursa de inspiratie pentru toate tarile. Astfel, daca vrei sa savurezi tortilla, burrito, tequilla, nu trebuie sa ajungi in Mexic. Le gasesti chiar la tine in oras! • Vanilia, avogado, rosii, porumb, ciocolata, papaya, guava sint citeva dintre gusturile pe care intreaga lume le-a descoperit datorita Mexicului. Daca fiecare tara are ceva aparte, care o diferentiaza, in cultura Mexicului, bucataria este extrem de importanta. La fel cum a influentat bucatariile altor popare, Mexic a primit elemente ale bucatariei spaniole, franceze si americane. • Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca peretii cladirilor sunt din piatra si ciment altfel ar fi ars orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui.
  • 27. Repere SportiveRepere Sportive • 1968 > Ciudad De Mexico J.O. de vară • 1970 > Organizatoare C.M. de Fotbal • 1986 > Organizatoare C.M. de Fotbal
  • 28. Proverbe mexicaneProverbe mexicane • O decizie bună e precum un cal bătrân pe care îl înşeuezi des, însă rar îl călăreşti. • Conversaţia este hrană pentru suflet. • Cel care nu se aventurează, nu are noroc. • Cel care face împărţeala, se alege cu cea mai bună parte. • Cel care nu are casă nu se teme de foc.
  • 29. SFÂRŞITSFÂRŞIT • MULŢUMESC foarte frumos pentru atenţia acordată şi nu uitaţi să semnaţi fişa de monitorizare a activităţii. • Copyright by Robert Codescu All rights reserved.