The cave

1.  Pesterile - sunt ecosisteme naturale subterane formate din dizolvarea
rocilor calcaroase de catre apele de infiltratie.
 Speologia = stiinta care se acupa cu studiul formarii pesterilor
 Biospeologia = ramura speologiei care se ocupa cu studiul
vietuitoarelor din pesteri si al apelor subterane
 Emil Racovita (1868-1947) este parintele biospeologiei. El a infiintat
in 1920 la Cluj primul institut de speologie din lume.

2.  Stalactitele sunt
formatiuni calcaroase
conice fixate de
tavanul pesterilor si
formate prin scurgerea
apei.

3.  Stalacmitele
sunt formatiuni
calcaroase formate
de jos in sus prin
depunerea
carbonatului de
calciu din picaturile
de apa din pesteri.

4.  -temperatura este
constanta de 10°C
 -umiditatea este
ridicata 95-100%
 - lumina este foarte
redusa . Patrunde doar la
intrarea in pesteri

5.  Plantele :
– lipsesc complet
- doar la intrarea in pesteri
unde exista lumina, pe
peretii umezi se observa
alge asemanatoare cu
verzeala zidurilor
Exista:
 Bacterii
 Ciuperci

6.  Animale
nevertebrate:
 Viermi,
 paianjeni, organisme
 unii melci
troglobionte
Dendrocoelum infernale(viermele de
pe teră )ș Lartetia quenstedti (melcul de pe teră )ș

7. Adelocosa anops

8. Astyanax mexicanus
Steatornis caripensis

9. Adaptari morfologice
 Anoftalmia:animalele troglobionte sunt lipsite de ochi funcţionali
 Depigmentarea:animalele troglobionte se caracterizează prin pierderea pigmenţilor
tegumentari, astfel încât cele mai multe dintre ele sunt albe, uneori chiar translucide.
 Apterismul:Se caracterizează prin absenţa aripilor la speciile prevăzute în mod
normal cu aripi;
 Forma corpului:Tipul cavernicol poate fi caracterizat printr-o gracilitate a corpului şi
prin alungirea apendicelor (picioare şi antene).
 Amfibianul Proteus –lipsit de ochi si cu
corpul depigmentat traieste in pestera
Postojna din Slovenia.

10.  Scăderea metabolismului:intensitatea respiratorie (consumul
de oxigen pe unitatea de timp şi de masă corporală) este net inferioară faţă de cea a
unor specii ce aparţin aceleiaşi grupe sistematice, dar care trăiesc la suprafaţă;
 Stenohigrobioza: trăiesc doar în condiţiile unei umidităţi foarte
ridicate, deoarece sunt slab protejate împotriva pierderii prin evaporare la nivelul
tegumentului a lichidelor interne;ca urmare, mor foarte repede dacă sunt scoase din
etnosfera umedă a peşterii;
 Reducerea numărului de ouă: troglobiontele cele mai
specializate ajung să depună o dată (într-o pantă) doar un singur ou. Acesta este mai voluminos
şi mai bogat în rezerve nutritive decât oul obişnuit al unei insecte epigee.
 Creşterea duratei de dezvoltare. În general, fiecare din
stadiile ce se succed în cursul dezvoltării individuale a troglobiontelor (embrion, larvă, nimfă)se
prelungeşte pe o perioadă de timp de 5-10 ori mai mare în comparaţie cu speciile epigee.

11.  Pesteri cu ghetari:
 Pestera Scarisora
-Ghetarul din pestera s-a
format in urma cu 3500 de
ani cand conditiile climatice
erau net diferite de cele de
astazi: t°C mai scazute si
precipitatii bogate.
-In prezent conditiile climatice
nu asigura formarea si
mentinerea ghetii ca acum
sute de ani.
-Blocul se gaseste azi intr-o
continua topire.

12.  Ghetarul din pestera
Scarisoara are un volum
de de 75000m³ fiind al 2-
lea ca marime dupa cel
dintr-o pestera din Austria
iar grosimea este de 26m.

13.  Pestera La Adam este
singura din Europa de tip
tropical.
 Accesul in pestera este
doar in scop stiintific
,deoarece fauna existenta
poate fi grav afectata de
vizitatori,iar acestia pot
contacta boala
histoplazmoza provocata
de sporii unei ciuperci

14.  Se caracterizeaza prin
prezenta unui numar
foarte mare de lilieci.
 Liliecii sunt mamifere
zburatoare si fac parte din
ordinul Chiropterelor
(cheir = mana, pteron = aripa).

15. Creierul liliecilor mici are
emisferele cerebrale
mici si netede, iar la
cei mari au cate un
sant longitudinal.
Cerebelul este foarte
mare coordonand
zborul.
Cel mai dezvoltat simt al
liliecilor este auzul.

16.  1) Liliac din Japonia
 2) Liliac pitic - Pipistrellus
pipistrelus
 3) Liliac urechiat - Plecotus auratus

17.  Pestera Mamut,
Kentucky, SUA-cel
mai lung sistem natural de
asemenea tuneluri din
lume, cu o retea ce insumeaza
587 de kilometri de galerii
subterane
 Pesterile
Lascaux, Franta-
gazduieste unele dintre
cele mai magnifice
picturi rupestre
preistorice
descoperite pana in
acest moment.

18.  Pesterile Saline
Galos, Chicago,
SUA-vizitatorii se relaxeaza pe
sezlonguri, inconjurati de
stalactite de sare si inspirand
aerosoli salini in timp ce sunetul
marii, inregistrat, le relaxeaza
psihicul
 Pesterile
Thylacoleo,
Australia-In 2002, o
expeditie organizata de Muzeul Western
Australian s-a lansat spre a investiga
raportarile unor oameni, cu privire la
schelete de mari dimensiuni,
observate in canteva pesteri din
pustiul desertic al tarii-continent,

19.  Pesterile de
Gheata,
Antarctica
 Grotele
Kartchner,
Arizona, SUA-Parcurg
peste 3,5 kilometri pe sub nisipurile
desertului din jurul orasului Benson si
au fost in totalitate separate de

20.  Pestera Cerbului,
Borneo-Nu i se spune
pestera liliecilor, dar este caminul
a cel putin trei sau patru milioane
de asemenea inaripate.
 Pestera Ursilor,
Romania-Interiorul se distinge
prin diversitatea formatiunilor de stalactite,
stalagmite si coloane, dar mai ales prin
numarul impresionant de urme si fosile ale
ursului cavernelor, disparut cu peste 15.000
de ani in urma. Alaturi de ele, s-au mai gasit in
pestera oseminte de capra neagra, de ibex,
leu si hiena de pestera.

21.  Pestera lui
Fingal, Scotia-Este vorba despre
o pestera marina de pe pustia insula
Staffa, din Scotia.Formata integral din coloane
hexagonale din bazalt, pesterea lui Fingal are
aceasta dispunere unica gratie modului de
depozitare al masei de lava care s-a racit si s-a
microrat formand pilastrii supusi mai apoi
actiunii de eroziune
 Pestera Ali Sadr,
Iran-Este vorba despre cea mai
mare pestera acvatica din lume,
care atrage milioane de vizitatori anual.
Peretii pesterii pot atinge si inaltimea de
40 de metri in unele puncte, adapostind
cateva lacuri de suprafata mare si
adanci.