Metode de reconversie a haldelor de steril

2. Suprafeţe ocupate de halde în ţara
noastră
• 799 halde de steril brut
rezultate din industria
minieră = 6900 ha;
• 109 halde de flotaţie (iazuri
de decantare) rezultate din
prelucrarea zăcămintelor
feroase şi neferoase =
2140 ha;
• 63 halde de zgură şi
cenuşă de la
termocentrale = 2638 ha;
• 133 halde aferente
industriei siderurgice şi
chimice = 750 ha

3. Haldele de steril minier
• Sterilul este partea
nefolositoare a unui
zăcământ de minereu
sau a unui produs
minier, fără valoare
industrială, parte
îndepărtată la finalul
procesului de
prelucrare.

4. Judeţele cele mai afectate de halde de steril brut,
rezultate ca urmare a exploatărilor de cărbune sau
minereuri feroase şi neferoase
• Gorj (4000 ha),
• Vâlcea (700 ha),
• Hunedoara (360 ha),
• Covasna (320 ha),
• Caraş Severin (310 ha),
• Mehedinţi (260 ha),
• Alba (250 ha).

5. Impactul asupra mediului
• Poluarea solului
• Poluarea apelor subterane si de suprafata
• Poluare aerului prin dispersare eoliana
• Eroziunea si degradarea solurilor

6. Metode de reconversie
• Stabilizarea
– Fizica
– Chimica
• Reprocesarea materiilor reziduale vechi
utilizand tehnologii avansate in vederea
reducerii concentratiei si toxicitatii metalelor
• Fitoremedierea

7. Stabilizarea fizica reprezinta acoperirea
reziduuliror miniere cu un material neutru
(inofensiv)
– Resturi de roca
– Pietris
– Sol
– Argila

8. • Stabilizarea chimica incearca sa previna
eroziunea eoliana si a apei utilizand agenti
chimici cum ar fi lignin – sulfati sau adezivi din
rasini pentru a forma o crusta deasupra
deseurilor
• Tehnica de stabilizare temporara intrucat
crusta poate sa cada (Tordoff et al. 2000)

9. Fitoremedierea
Avantaje
• Cosuri reduse
• Reduce dispersarea
eoliana
• Previne eroziunea apei
• Posibilitatea de
recuperare si re-
utilizarea de metale
pretioase
Dezavantaje
• Metoda de durata
• Concentratiile mari de
substante periculoase
pot fi toxice pentru
plante
• Plantele nu pot extrage
poluanti aflati la
adancimi mai mari de 2
m

11. Plante indicate pentru fitoremediere
• Plante specifice zonei unde
se gasesc deseurile miniere,
a se evita speciile invazive
• Nu se folosesc organisme
modificate genetic
• Plante perene
• Arbori si arbusti
• Metalofite (ex Betula sp,
Salix sp, Acer sp)
• Halofite pentru solurile
aride si semiaride cu o
salinitate crescuta (ex.
Atriplex sp)

12. Plante metalofite
• Tip I
– Al, Ag, As, Be, Cr, Cu, Mn, Hg, Mo, Pb, Pt, Se, Zn
• TipII
– Ni
• Tip III
– Radionucleide, hidrocarburi, solventi organici

13. Modalitati de exprimare a acumularii
metalelor in plante
• Factorul de bioconcetrare (FB) sau factorul de
acumulare (FA) = concetratia totala a
elementului in tesutul lastarului / concentratia
totala a elementului in reziduurile miniere
• Factorul de translocare (FT) sau raportul
lastar : radacina (L:R) = concentratia totala a
elementului in tesutul lastarului / concentratia
totala a elementului in tesutul radicular

14. • Adaugarea de materie organica pe terenul contaminat
cu deseuri din industria miniera stimuleaza cresterea
plantelor, fiind un adjuvant in fitoremediere
• De asemenea materiile biologice solide (biosolide) au
fost utilizate ca amendamente in vederea ameliorarii
conditiilor dure in cazul deseurilor miniere.
• Digiestia anaeroba a biosolidelor este preferata celei
aerobe
• Amendamentele biosolide nu sunt preferate in zonele
ecologice sensibile

15. Recuperarea metalelor din deseurile
miniere
• Plantele crescute pe
terenul contaminat sunt
arse, dupa care din
cenusa rezultata sunt
izolate metalele de
interes prin metode
chimice

16. Camelina sativa a fost utilizata pentru bioremedierea
solurilor de la Rovinari si Copsa Mica
(Jurcoane S. et al., 2012)

17. CONCLUZII: Criterii pentru evaluarea
succesului re-vegetatiei deseurilor miniere
• Criterii vegetale
1. Biomasa si procent de acoperire comparabil sau mai mare decat in cazul
solului necontaminat
2. Auto-propagarea plantelor introduse in proces
3. Stabilirea elementelor naturale de colonizare
4. Concentratia metalelor in lastari nu depaseste limitele de toxicitate pentru
animalele domestice
5. Supravietuirea plantelor si productivitatea sunt mentinute pentru > 10-20
ani
• Criterii microbiene
1. Crsterea numarului bacteriilor heterotrofe si a fungilor
2. Scaderea numarului bacteriilor autotrofe fier- si sulf-oxidante
• Criterii pedologice
1. Imbuntatirea agregarii solului
2. Reducerea eroziunii si alunecarilor de teren
3. Scaderea biodisponibilitatii metalelor si a mobilitatii acestora

18. Bibliografie
• Gheorghe Batranescu, Curs Bioremedierea
solurilor poluate
• http://www.icasbv.ro/wp-
content/uploads/2012/06/rezultate22.pdf
• Delia DIMITRIU, RESTORATION OF HEAVY
METALS POLLUTED SOILS CASE STUDY –
CAMELINA, AgroLife Scientific Journal -
Volume 3, Number 2, 2014