Dumitrache Andreea
Facultatea de Medicină i Farmacie Oradeaș
Limba este un organ musculo-epitelial cu rol în:
•Mastica ieț
•Vorbire articulată
•Degluti ieț
•Sensibilitate gustativă
Este formată dintr-o por iune liberăț iș baza limbii
(rădăcina limbii) prin care se fixează de
mandibulă i osul hioid.ș
În stuctura limbii descriem:
•Fa a superioarăț : mucoasa orală specializată (papile
linguale i muguri gustativi)ș
•Fa aț inferioară: mucoasa orală propriu-zisă
•Axul musculo-conjunctiv
Acesta este reprezentat de septul lingual iș fascia limbii
care deserve te pentru inser ia mu chilor.ș ț ș
Printre fasciculele musculare în esutul conjunctiv existăț
esut adipos i glande salivare minore de tip seros, muscos siț ș
mixt.
Fa a inferioară a limbii este reprezentată de mucoasaț
propriu-zisă.
Rol de absorb ieț .
NETEDĂ
SUB IREȚ
TRANSPARENTĂ
Epiteliul mucoasei este stratificat pavimentos necheratinizat
format din 3 straturi:
•Bazal
•Intermediar
•Superficial
Corionul are 2 zone:
SUPERFICIALĂ- esut conjunctiv lax cu termina ii nervoaseț ț
încapsulate
PROFUNDĂ- esut conjunctiv dens cu vase de sânge, filete nervoase,ț
infiltra ii limfoideț
Fa a superioară a limbii este acoperită de mucoasaț
orală specializată care prezintă PAPILE LINGUALE.
Papilele sunt constituite dintr-un ax conjunctiv,
acoperit de un epiteliu stratificat pavimentos.
Acestea au forme si mărimi diferite; deci se descriu 4
tipuri de papile:
FILIFORME CALICIFORME
FOLIATE FUNGIFORME
PAPILELE FILIFORME
cele mai numeroase
cele mai mici
situate pe marginile limbii si in treimea mijlocie a
limbii
singurele care NU au muguri gustativi
singurele care prezintă la vârf epiteliu cheratinizat
PAPILELE FUNGIFORME
răspândite pe toată suprafa a limbii (mai ales in vârf)ț
mici, ro ii (datorită vasculariza iei)ș ț
acoperite de epiteliu stratificat necheratinizat
PAPILELE CALICIFORME
cele mai voluminoase i mariș
Sunt 8-12 formând V-ul lingual
Formă circulară înconjurate de un an unde seș ț
deschid canalele glandelor salivare minore Ebner
acoperite de epiteliu stratificat necheratinizat
PAPILELE FOLIATE
în număr redus la om
 con in numero i muguri gustativiț ș
Localizati la nivelul papilelor linguale în grosimea epiteliului.Localizati la nivelul papilelor linguale în grosimea epiteliului.
Are o formă ovalară
cu polul bazal situat
între celulele stratului
bazal, iar polul apical
ajunge la suprafa aț
epiteliului.
Extremită ile apicaleț
ale celulelor converg
spre un CANAL
GUSTATIV care se
deschide printr-un
orificiu numit POR
GUSTATIV.
Mugurii gustativi mai sunt localiza i i la nivelulț ș :
Palatului moale
Epiglotei
Peretelui posterior al faringelui
Senza iile gustativeț
recep ionate de om suntț :
dulce, acru, sărat, amar,
fără a exista niciun raport
între diferitele senza ii iț ș
aspectul morfologic al
celulelor mugurelui
gustativ.
Mucoasa orală reprezintă învelișul interior al
cavității bucale ce se întinde între roșul de buză
și mucoasa faringelui. Ea joacă un rol important
în organism deoarece protejează structurile
anatomice profunde: oase, mușchi și vase de
sânge. Este implicată în procesul de digestie prin
receptorii pentru gust (cele mai cunoscute sunt
papilele gustative prezente la nivelul limbii),
receptorii pentru senzația termică, producerea
de salivă. De asemenea, mucoasa orală are atât
capacitatea de a absorbi substanțe precum
medicamente, alcool, nicotina dar și de a
elimina produși toxici rezultați din metabolismul
organismului sau ajunși aici accidental.
GlositaGlosita
 Reprezintă inflamația limbii întâlnită în afecîiuni
ce implică deficite nutriționale, iritanți chimici,
deficit de Fe, anemie pernicioasa, amiloidoza,
sarcoidoza, infecții.
Se manifestă prin: durere linguală sau senzație
de arsură.
 În urma distrugerii papilelor filiforme se produc
modificări precum eritem discontinuu asociat
sau nu cu eoziuni.
 Apare în malnutri iț a
proteincalorică și
atrofia musculară
fiind întâlnită la
vârstnici.
 Se manifestă printr-o
zonă eritematoasă
bine definită,
localizată în
regiunea postero-
mediană a limbii.
HipogeuziaHipogeuzia
 Diminuarea simțului gustativ și disgeuzia
(modificarea gustului normal) sunt tulburari
asociate cu glosita.
 Se întalnesc în contextul bolilor neurologice,
nutriționale, metabolice și pot fi induse și de
anumite medicamente. Cele 2 tulburări sunt
des intalnite la fumatori, persoanele anxioase și
cu tulburări psihiatrice.
Antidepresivele tricicle pot determina
hipogeuzie și disgeuzie iar radioterapia în
zona cefalică determină alterări ale
gustului.
Limba paroasLimba paroasăă
 Se mai numește și limba
viloasă, afectează aspectul
normal al limbii făcând-o să
pară îmblănită și decolorată.
 Poate fi albă, maro, verde
sau roz.
 Culoarea depinde de
afecțiune și de prezența unor
factori adiționali – tipul de
alimentație.
 Cauze: sindromul imunodeficienței caștigate,
alcoolism, deshidratare, refulx gastroesofagian,
candidoze orale, igienă orală deficitară, fumatul,
medicația.
Candidozele oraleCandidozele orale
 Candidoza este o levură (o ciuperca
unicelulara) foarte frecventă în mediul
înconjurător, fiind principala specie
patogenă. Cea mai întâlnită este C.
albicans. Ea colonizează în mod saprofit
cavitățile naturale ale organismului:
cavitatea bucală, oro-faringe, mucoasa
vaginală, alături de alți germeni saprofiți
realizând un echilibru cu aceștia. Când
acesta este perturbat, Candida se
înmulțește în exces și devine patogenă.
 Factori mecanici: - traume (arsuri, ocluzii locale, proteze
dentare, abraziuni, umiditate excesivă, obezitate)
 Factori nutriționali: – avitaminoze (deficit de fier,
malnutriție generalizată)
 Modificări ale stării fiziologice: – sarcina, vârsta extremă,
menstruații
 Stari de imunodeficienta: – SIDA, boala cronică
granulomatoasă
 Boli sistemice: – diabet zaharat, SDR Down, boala
Cushing, hipotiroidism
 Cauze iatrogene: – catetere sau linii intravenoase,
iradierea cu raze X, medicamente: glucocorticoizi,
antibiotice (cele cu spectru larg), tranchilizante, agen iț i
imunosupresori
 Cutanată
 Esofagiană
 Orală
 Hematogenă
 Se recomanda soluții cu Fenosept foarte
diluate, apoi Pimafucin sau Nistatin în
suspensii sau sub formă de tablete
pentru supt de Stamicin sau Fenosept.
Alternativă: Ketoconazol, fluconazol,
tiaconazol comprimate.
InfecInfecțția cu virusulia cu virusul
imunodeficientei umane (HIV)imunodeficientei umane (HIV)
 La acești pacienți complicațiile orale și cutanate
sunt comune. Adesea prima și cea mai frecventă
în cazul acestor pacienți este candidoza orală.
 Candidoza orală în HIV se tratează sistemic cu
preparate orale pe bază de fluconazol sau
itraconazol sau intravenos cu amfotricina B. La
acești pacienți riscul de recidivă este dependent
de gradul de imunosupresie și de durata terapiei.
LeucoplaLeucoplazziaia
 Este o afecțiune ce apare pe marginea laterală a
limbii, fiind un semn precoce al infecției cu HIV
 Infecția epiteliului la pacienții cu HIV este dat de
Virusul Ebstein-Barr
 Severitatea acestei boli nu se corelează cu stadiul
infecției HIV
 Poate fi confundată cu candidoza deoarece
ambele sunt prezente la pacienții cu HIV
 Leucoplazia poate apărea în alte patologii: afecțiuni
renale și în transplantul de organe
 Este în general asimptomatică
 Terapia constă în administrare de Aciclovir, Acid
Retinoic. Când terapia este întreruptă leucoplazia
reapare.
UlceraUlcerațțiile aftoaseiile aftoase
 Sunt ulcere superficiale dureroase acoperite de un
exudat gri-albicios înconjurate de eritem
 Apar la nivelul mucoasei orale nekeratinizate
 Sunt cunoscute 3 forme: aftele minore (cele mai
frecvente) aftele majore și herpetiforme.
 Aftele pot fi tratate eficient cu
glucocorticoid topic – fluocinodin sau
clobetasol gel sau unguent.
 A doua linie de tratament este
reprezentată de colchicina, cimetidina,
azatioprina sau talidomida.
http://peperonity.com/go/sites/mview/histologie/24024401
Drăgan Ana-Maria, Histologie Volumul II, Editura Universită ii Oradea, 2012ț
https://www.scribd.com/doc/75892360/Histologie-LP-complet
https://meddstudent.files.wordpress.com/2013/09/curs-1-mg-ii-2013.ppt
https://www.scribd.com/doc/173854607/149774380-histologie-1
http://www.ymed.ro/limba-paroasa/
http://www.romedic.ro/afectiuni-cutanate-si-de-mucoasa-asociate-cu-bolile-gastro-
intestinale-si-hepatice#afectiunile-bucale
http://dralinpopescu.ro/2010/candidozele.html
http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/tipuri-de-candidoze_10896
Limba

Limba

  • 1.
    Dumitrache Andreea Facultatea deMedicină i Farmacie Oradeaș
  • 4.
    Limba este unorgan musculo-epitelial cu rol în: •Mastica ieț •Vorbire articulată •Degluti ieț •Sensibilitate gustativă Este formată dintr-o por iune liberăț iș baza limbii (rădăcina limbii) prin care se fixează de mandibulă i osul hioid.ș
  • 5.
    În stuctura limbiidescriem: •Fa a superioarăț : mucoasa orală specializată (papile linguale i muguri gustativi)ș •Fa aț inferioară: mucoasa orală propriu-zisă •Axul musculo-conjunctiv
  • 7.
    Acesta este reprezentatde septul lingual iș fascia limbii care deserve te pentru inser ia mu chilor.ș ț ș Printre fasciculele musculare în esutul conjunctiv existăț esut adipos i glande salivare minore de tip seros, muscos siț ș mixt.
  • 8.
    Fa a inferioarăa limbii este reprezentată de mucoasaț propriu-zisă. Rol de absorb ieț . NETEDĂ SUB IREȚ TRANSPARENTĂ
  • 9.
    Epiteliul mucoasei estestratificat pavimentos necheratinizat format din 3 straturi: •Bazal •Intermediar •Superficial Corionul are 2 zone: SUPERFICIALĂ- esut conjunctiv lax cu termina ii nervoaseț ț încapsulate PROFUNDĂ- esut conjunctiv dens cu vase de sânge, filete nervoase,ț infiltra ii limfoideț
  • 10.
    Fa a superioarăa limbii este acoperită de mucoasaț orală specializată care prezintă PAPILE LINGUALE. Papilele sunt constituite dintr-un ax conjunctiv, acoperit de un epiteliu stratificat pavimentos. Acestea au forme si mărimi diferite; deci se descriu 4 tipuri de papile: FILIFORME CALICIFORME FOLIATE FUNGIFORME
  • 12.
    PAPILELE FILIFORME cele mainumeroase cele mai mici situate pe marginile limbii si in treimea mijlocie a limbii singurele care NU au muguri gustativi singurele care prezintă la vârf epiteliu cheratinizat PAPILELE FUNGIFORME răspândite pe toată suprafa a limbii (mai ales in vârf)ț mici, ro ii (datorită vasculariza iei)ș ț acoperite de epiteliu stratificat necheratinizat
  • 13.
    PAPILELE CALICIFORME cele maivoluminoase i mariș Sunt 8-12 formând V-ul lingual Formă circulară înconjurate de un an unde seș ț deschid canalele glandelor salivare minore Ebner acoperite de epiteliu stratificat necheratinizat PAPILELE FOLIATE în număr redus la om  con in numero i muguri gustativiț ș
  • 14.
    Localizati la nivelulpapilelor linguale în grosimea epiteliului.Localizati la nivelul papilelor linguale în grosimea epiteliului. Are o formă ovalară cu polul bazal situat între celulele stratului bazal, iar polul apical ajunge la suprafa aț epiteliului. Extremită ile apicaleț ale celulelor converg spre un CANAL GUSTATIV care se deschide printr-un orificiu numit POR GUSTATIV.
  • 15.
    Mugurii gustativi maisunt localiza i i la nivelulț ș : Palatului moale Epiglotei Peretelui posterior al faringelui Senza iile gustativeț recep ionate de om suntț : dulce, acru, sărat, amar, fără a exista niciun raport între diferitele senza ii iț ș aspectul morfologic al celulelor mugurelui gustativ.
  • 17.
    Mucoasa orală reprezintăînvelișul interior al cavității bucale ce se întinde între roșul de buză și mucoasa faringelui. Ea joacă un rol important în organism deoarece protejează structurile anatomice profunde: oase, mușchi și vase de sânge. Este implicată în procesul de digestie prin receptorii pentru gust (cele mai cunoscute sunt papilele gustative prezente la nivelul limbii), receptorii pentru senzația termică, producerea de salivă. De asemenea, mucoasa orală are atât capacitatea de a absorbi substanțe precum medicamente, alcool, nicotina dar și de a elimina produși toxici rezultați din metabolismul organismului sau ajunși aici accidental.
  • 18.
    GlositaGlosita  Reprezintă inflamațialimbii întâlnită în afecîiuni ce implică deficite nutriționale, iritanți chimici, deficit de Fe, anemie pernicioasa, amiloidoza, sarcoidoza, infecții. Se manifestă prin: durere linguală sau senzație de arsură.  În urma distrugerii papilelor filiforme se produc modificări precum eritem discontinuu asociat sau nu cu eoziuni.
  • 19.
     Apare înmalnutri iț a proteincalorică și atrofia musculară fiind întâlnită la vârstnici.
  • 20.
     Se manifestăprintr-o zonă eritematoasă bine definită, localizată în regiunea postero- mediană a limbii.
  • 21.
    HipogeuziaHipogeuzia  Diminuarea simțuluigustativ și disgeuzia (modificarea gustului normal) sunt tulburari asociate cu glosita.  Se întalnesc în contextul bolilor neurologice, nutriționale, metabolice și pot fi induse și de anumite medicamente. Cele 2 tulburări sunt des intalnite la fumatori, persoanele anxioase și cu tulburări psihiatrice. Antidepresivele tricicle pot determina hipogeuzie și disgeuzie iar radioterapia în zona cefalică determină alterări ale gustului.
  • 22.
    Limba paroasLimba paroasăă Se mai numește și limba viloasă, afectează aspectul normal al limbii făcând-o să pară îmblănită și decolorată.  Poate fi albă, maro, verde sau roz.  Culoarea depinde de afecțiune și de prezența unor factori adiționali – tipul de alimentație.  Cauze: sindromul imunodeficienței caștigate, alcoolism, deshidratare, refulx gastroesofagian, candidoze orale, igienă orală deficitară, fumatul, medicația.
  • 23.
    Candidozele oraleCandidozele orale Candidoza este o levură (o ciuperca unicelulara) foarte frecventă în mediul înconjurător, fiind principala specie patogenă. Cea mai întâlnită este C. albicans. Ea colonizează în mod saprofit cavitățile naturale ale organismului: cavitatea bucală, oro-faringe, mucoasa vaginală, alături de alți germeni saprofiți realizând un echilibru cu aceștia. Când acesta este perturbat, Candida se înmulțește în exces și devine patogenă.
  • 25.
     Factori mecanici:- traume (arsuri, ocluzii locale, proteze dentare, abraziuni, umiditate excesivă, obezitate)  Factori nutriționali: – avitaminoze (deficit de fier, malnutriție generalizată)  Modificări ale stării fiziologice: – sarcina, vârsta extremă, menstruații  Stari de imunodeficienta: – SIDA, boala cronică granulomatoasă  Boli sistemice: – diabet zaharat, SDR Down, boala Cushing, hipotiroidism  Cauze iatrogene: – catetere sau linii intravenoase, iradierea cu raze X, medicamente: glucocorticoizi, antibiotice (cele cu spectru larg), tranchilizante, agen iț i imunosupresori
  • 27.
     Cutanată  Esofagiană Orală  Hematogenă
  • 28.
     Se recomandasoluții cu Fenosept foarte diluate, apoi Pimafucin sau Nistatin în suspensii sau sub formă de tablete pentru supt de Stamicin sau Fenosept. Alternativă: Ketoconazol, fluconazol, tiaconazol comprimate.
  • 29.
    InfecInfecțția cu virusuliacu virusul imunodeficientei umane (HIV)imunodeficientei umane (HIV)  La acești pacienți complicațiile orale și cutanate sunt comune. Adesea prima și cea mai frecventă în cazul acestor pacienți este candidoza orală.  Candidoza orală în HIV se tratează sistemic cu preparate orale pe bază de fluconazol sau itraconazol sau intravenos cu amfotricina B. La acești pacienți riscul de recidivă este dependent de gradul de imunosupresie și de durata terapiei.
  • 30.
    LeucoplaLeucoplazziaia  Este oafecțiune ce apare pe marginea laterală a limbii, fiind un semn precoce al infecției cu HIV  Infecția epiteliului la pacienții cu HIV este dat de Virusul Ebstein-Barr  Severitatea acestei boli nu se corelează cu stadiul infecției HIV  Poate fi confundată cu candidoza deoarece ambele sunt prezente la pacienții cu HIV  Leucoplazia poate apărea în alte patologii: afecțiuni renale și în transplantul de organe  Este în general asimptomatică  Terapia constă în administrare de Aciclovir, Acid Retinoic. Când terapia este întreruptă leucoplazia reapare.
  • 32.
    UlceraUlcerațțiile aftoaseiile aftoase Sunt ulcere superficiale dureroase acoperite de un exudat gri-albicios înconjurate de eritem  Apar la nivelul mucoasei orale nekeratinizate  Sunt cunoscute 3 forme: aftele minore (cele mai frecvente) aftele majore și herpetiforme.
  • 35.
     Aftele potfi tratate eficient cu glucocorticoid topic – fluocinodin sau clobetasol gel sau unguent.  A doua linie de tratament este reprezentată de colchicina, cimetidina, azatioprina sau talidomida.
  • 36.
    http://peperonity.com/go/sites/mview/histologie/24024401 Drăgan Ana-Maria, HistologieVolumul II, Editura Universită ii Oradea, 2012ț https://www.scribd.com/doc/75892360/Histologie-LP-complet https://meddstudent.files.wordpress.com/2013/09/curs-1-mg-ii-2013.ppt https://www.scribd.com/doc/173854607/149774380-histologie-1 http://www.ymed.ro/limba-paroasa/ http://www.romedic.ro/afectiuni-cutanate-si-de-mucoasa-asociate-cu-bolile-gastro- intestinale-si-hepatice#afectiunile-bucale http://dralinpopescu.ro/2010/candidozele.html http://www.sfatulmedicului.ro/Candidoza-si-alte-infectii-micotice/tipuri-de-candidoze_10896