Lucrarea de licență analizează veniturile ca o componentă esențială a contului de profit și pierdere, prezentând simultan informații teoretice despre situațiile financiare anuale și studii de caz referitoare la SC Panzootras SRL. Documentul detaliază structura contului de profit și pierdere conform diferitelor reglementări contabile și importanța veniturilor în evaluarea performanței economice a societății. Concluziile subliniază necesitatea de a îmbunătăți rezultatele financiare prin măsuri care influențează factorii veniturilor.

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
“ Veniturile – componentă importantă a contului de profit si pierdere „
Târgu Mureş
2012
1

2. CUPRINS :
I . ABSTRACT .......................................................................................................................... 4
II. OBIECTIVELE LUCRĂRII .............................................................................................. 5
II. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII ............................................................... 5
IV . CONTINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE .............................................. 6
CAPITOLUL 1.SITUAŢII FINACIARE ANUALE ............................................................. 6
1.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIEI CONTABILE ... 6
1.2.DISPOZITII SI DELIMITARI GENERALE PRIVIIND SITUATIILE
FINANCIARE. ............................................................................................................. 10
1.3.ELEMENTELE MODELATE PRIN SITUAŢIILE FINANCIARE. .................... 14
1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................................................... 17
1.5.FORMATUL Şl CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE....... 18
1.5.1 Bilanţul .................................................................................................... 18
1.5.1.1.Dispoziţii şi delimitări generale ................................................ 18
1.5.1.2. Formatul bilanţului .................................................................. 19
1.5.1.3. Formatul bilanţului prescurtat: ................................................ 22
1.5.2. Contul de profit si pierdere ..................................................................... 23
1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu .............................................. 24
1.5.4 Situaţia fluxurilor de numerar ( trezorerie).............................................. 24
1.5.5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale .................................... 25
CAPITOLUL 2 .FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT
ŞI PIERDERE ......................................................................................................................... 26
2.1.STRUCTURA DETALIATĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE ......... 26
2.1.1.Contul de profit şi pierdere conform IAS 1 ............................................. 28
2.1.2.Contul de profit şi pierdere conform Directivei a IV-a ........................... 30
2.1.3.Contul de profit şi pierdere conform reglementărilor româneşti. ............ 30
2.2. VENITURILE ,ELEMENT AL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE ......... 31
2.2.1.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform IAS ....................... 32
2.2.2.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Directivei a IV-a ... 33
2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor
Contabile Româneşti ........................................................................................ 34
CAPITOLUL 3. IMPORTANŢA VENITURILOR LA SC PANZOOTRAS SRL .......... 35
3.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE .................................................. 35
3.1.1 Informaţii generale .................................................................................. 36
3.1.2.Indicatori de analiză economico – financiară .......................................... 37
3.1.3 .Structura organizatorică a societăţii PANZOOTRAS SRL ................... 44
3.2.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A
CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL ................... 47
3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ............................................... 47
3.2.1.1.. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile .......................... 48
3.2.1.2.. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate
de terţi ................................................................................................... 50
2

3. 3.2.1.3. Contabilitatea altor servicii executate de terti ......................... 51
3.2.1.4.Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele
asimilate ................................................................................................ 53
3.2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul ................................ 53
3.2.1.6. Contabililtatea cheltuielilor privind amortizările , provizioanele
şi ........................................................................................................... 56
3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare ................................................... 57
3.2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare .............................................. 57
3.3.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A VENITURILOR
LA S.C PANZOOTRAS SRL ............................................................................................... 58
3.3.1.Contabilitatea veniturilor din exploatare ................................................. 59
3.3.2.Contabilitatea veniturilor componente cifrei de afaceri .......................... 59
3.3.3. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse .................................. 60
3.3.4. Contabilitatea veniturilor financiare ....................................................... 62
3.3.5.Contabilitatea veniturilor extraordinare................................................... 62
3.4.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A
REZULTATELOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL ................................................................ 63
3.4.1 Decontarea cheltuielilor şi veniturilor ..................................................... 63
3.4.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit ..................................... 66
CAPITOLUL IV. ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARA A SC PANZOOTRAS
SRL .......................................................................................................................................... 68
4.1 EVOLUŢIA VENITURILOR , CHELTUIELIOR ŞI A CIFREI DE AFACERI 2008-
2011 LA SC PANZOOTRAS SRL .......................................................................................... 68
4.1.1 Evoluţia veniturilor din exploatare .......................................................... 69
4.1.2 Evoluţia cheltuielilor din exploatare ...................................................... 69
4.1.3 Evoluţia cheltuielior financiare ............................................................... 70
4.1.4 Evoluţia veniturilor financiare ................................................................ 71
4.1.5 Evoluţia cifrei de afaceri.......................................................................... 71
4.1.6 Abaterea absolută a cifrei de afaceri : .................................................. 72
4.2 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI VENITURILOR , CHELTUIELIOR SI
AI CIFREI DE AFACERI ,2008-2011 LA SC PANZOOTRAS SRL ................................... 73
4.2.1 Rata rentabilităţii veniturilor ................................................................... 73
4.2.3 Cheltuieli din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare.................. 75
4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii comerciale : .................................................. 76
4.2.4. Analizarateirentabilităţiiresurselorconsumate . ...................................... 77
4.3.EVOLUTIA REZULTATELOR FINACIARE 2008-2011 la SC PANZOOTRAS SRL.. 79
4.3.1. Analizarezultaltatului financiar brut . ..................................................... 79
4.3.2. Analizarezultaltatului financiar net . ....................................................... 80
4.3.2. Analiza structurii rezultaltatului financiar ........................................ 80
CAPITOLUL V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI ................................................................ 81
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 83
Anexe ....................................................................................................................................... 84
3

4. I .ABSTRACT
The paper entiteled “The earnings , an important component of the profit and loss
account ” is made up of two parts .
The theoretical part trates the information from the accounting point of view and
the way of presenting it in annual financial situations.
In Chapter I are represented the shape and the content of the financial situations
according to the least accounting settlement operations,presented in OMFP 3055/2009.
In the practical applications part is presented a research regarding the
importance of the earnings at a society with limited accountability.(Ltd)-SC.
PANZOOTRAS SRL.
In Chapter III the paper is detailing the content,the shape and the structure of
the profit and loos account that later ,in Chapter IV to trate the way of registration in the
outlay and earnings of the bookkeeping at the analysed society .
It is also made an examination from the point of view of the indicators,obtained
by this economical entity to distinguish the significance of earnings in the performance of
the society.
The paper ends with observations about the aquired results and proposals,
concerning the improvement of society‟s results through actions considering the factorial
elements of the earnings.
4

5. II. OBIECTIVELE LUCRĂRII
Lucrarea de licenţă “ Veniturilor – Componentă importantă a contului de profit şi
pierdere” are următoarele obiective:
- Prezentarea teoretică a informaţiei contabile şi importanţei acesteia
- Prezentarea situaţiilor financiare anuale întocmite la o societate cu
răspundere limitată .
- Prezentarea conţinutului ,formei şi structurii contului de profit şi pierdere .
- Prezentarea situaţiei financiare la SC PANZOOTRAS SRL
- Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor la SC PANZOOTRAS SRL
- Reflectarea în contabilitate a veniturilor la SC PANZOOTRAS SRL
- Reflectarea în contabilitate a rezultatelor financiare la SC PANZOOTRAS
- Analiza rezultatelor economico-financiare la SC PANZOOTRAS SRL
II. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII
- Studierea literaturii de specialitate privind informaţia contabilă.
- Studierea literaturii de specialitate şi a legislaţiei româneşti privind situaţiile
financiare anuale întocmite de o societate cu răspundere limitată .
- Studierea literaturii de specialitate privind conţinutul ,forma şi structura
contului de profit şi pierdere .
- Preluarea datelor din documente justificative şi sistemul informatic a
cheltuielilor şi modul lor de înregistrare în contabilitate de la SC
PANZOOTRAS SRL
- Preluarea datelor din documente justificative şi sistemul informatic a
cheltuielior , veniturilor şi modul lor de înregistrare în contabilitate SC
PANZOOTRAS SRL
- Analiza structurii şi dinamicii principalelor componente a contului de profit
şi pierdere la SC PANZOOTRAS SRL
- Analiza rezultatelor financiare obtinute .
5

6. IV . CONŢINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE
CAPITOLUL 1
SITUAŢII FINACIARE ANUALE
1.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIEI CONTABILE
“Caracteristicilecalitativesuntatributecaredeterminăutilitateainformaţiei
oferitedesituaţiilefinanciare” 1.Conformorganismuluiinternaţionaldenormalizare contabilă se
definespatru caracteristici calitative principale:inteligibilitatea,
relevanţa,credibilitateaşicomparabilitatea.Primulcadrulgeneral(cadruconceptual)
afostînsă,operanormalizatoriloramericani.Ulterior, caracteristicilecalitativeale
informaţieicontabileaufostpreluateîncelelaltecadreconceptuale,inclusivîncelal IASB.
Factoriidecizionali(utilizatorii)suntfoartediferiţi,înfuncţiededeciziilepe care le
iau,demetodelefolosite pentruluareadeciziilor,de abilitatea lor de a prelucra
informaţiilecontabile.
Principalele categorii de utilizatori ai informaţiilor financiare sunt:
- Investitorii
- Creditorii financiari
- Furnizorii şi alţi creditori comerciali
- Angajaţii
- Clienţii
- Instituţiile statului
- Conducerea societăţii
- Publicul
Fiecare categorie de utilizatori manifestă interese diferite în raport cu informaţiile prezentate în
situaţiile financiare anuale.
Investitorii prezintă interes pentru rentabilitatea investiţiilor efectuate şi pentru evitarea pe
cât este posibil,sau minimizarea riscului inerent tranzacţiilor desfaşurate, şi nu în ultimul rând
pentru capacitatea entităţii de a distribui dividend în fiecare exerciţiu financiar.
Creditorii financiari sunt interesaţi pentru rambursarea la scadenţă a împrumuturilor
1
Neag Ramona .( 2010 ) Contabilitate Aprofundata ,Tărgu-Mures ,Editura “Universitatea Petru Maior Targu
Mures”, ( p. 1-8)
6

7. acrodate şi încasarea dobânzilor aferente.
Furnizorii şi alţi creditori comerciali prezintă de obicei un interes pe o perioadă scurtă de
timp în ceea ce priveşte capacitatea entităţii de a-şi onora datoriile la scadenţă.Această categorie de
utilizatori manifestă interes deosebit pentru întarirea legăturilor comerciale create cu
entitatea,pentru creşterea volumului tranzacţiilor şi continuitatea activităţii acesteia,atunci când
este vorba de un client semnificativ.Intrarea în faliment ar avea implicaţii negative şi asupra
activităţii furnizorului.
Stabilitatea2 şi profitabilitatea entităţii prezintă interes major atât pentru angajaţi cât si
pentru sindicate,aceştia fiind interesaţi de capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii,de a pastra
locurile de muncă şi de a creea altele noi, de a oferi stabilitate şi diverse oportunităţi profesionale.
Continuitatea activităţii are importanţă şi pentru clienţii care doresc o colaborare de lungă
durată cu entitatea,sau sunt dependenţi de produsele oferite de acesta.Incetarea activităţii entităţii
ar avea repersursiuni negative şi asupra clienţilor.
Statul şi alte autorităţi manifestă interes legat de activitatea entităţii deoarece în funcţie de
rezultatele acesteia, statul încasează lunar sau trimestrial impozite şi taxe, contribuţii salariale care
constituie venituri ale bugetului de stat, bugetului local sau bugetul asigurarilor sociale.De
asemenea statul prin instituţiile sale, obţine informaţii necesare determinării Produsului Intern Brut
sau a altor indicatori macroeconomici.
Interesul manifestat de conducerea societăţii legat de informaţiile cuprinse în situaţiile
financiare anuale se reflectă în luarea deciziilor cu impact major asupra dezvoltării societăţii. Prin
deciziile luate de conducere,prin politicile financiare şi operaţionale o societate se poate menţine
sau nu pe piaţă în condiţiile unei concurenţe acerbe.
Prosperitatea enităţii şi a domeniului de activitate în care activează are un impact
economic şi social deoasebit.Contribuţia societăţii la economia locală se reflectă în numarul de
salariaţi şi în colaborarea cu furnizorii locali.
Din cele prezentate mai sus se desprinde ideea că situaţiile financiare nu pot îndeplini toate
necesităţile de informare ale diferitelor categorii de utilizatori,dar într-o economie funcţională,
bazată pe concurenţă,este important să existe un echilibru între necesităţile fiecărei categorii.
Pentru ca o informaţie să fie relevantă (“Relevance”), aceasta trebuie să
influenţezeluareadeciziilorintr-oanumităsituaţie.Informaţiileconsideraterelevante
ajutăutilizatoriiînrealizareaunorpreviziuni(valoarepredictivă),saupotdeterminaanalizarezultat
elorobţinute,astfelîncâtprinaceastasărezultemodificăriutileîn activitatea întreprinderii(valoare
feed-back).
2
Ibidem
7

8. Fiabilitatea(“Reliability”):pentru a întrunii acestă calitate, informaţia
contabilătrebuiesa fie verificabilă,neutrăşisă prezinte cinstitsituaţiaîntreprinderii.
Verificabilitatea:estedemonstratăatuncicând,utilizândaceleaşimetodede măsurare,se
ajungelaun consens dinparteadiferiţilorutilizatori ai informaţiei contabile.
Neutralitatea: informaţiile contabilenu trebuie selectate astfel încât să
favorizezeoparteacelorinteresati,îndaunacelorlalţipotenţialiutilizatori.
Reprezentare fidelă: Sursele sau evenimentele descrise prin intermediul
contabilităţiitrebuiesăreflectefidelstareadefaptlacaresereferă.Totuşi,înaceastă
privinţă,sepoatepuneîntrebarea,numerele(cifrele)utilizate,reflectăcuexactitate modificările pe
carele exprimă?
Calităţile secundare: Comparabilitatea(“Comparability”) şi permanenţa metodelor
(“Consistency”), calităţi importante ale informaţiei contabile, sunt în
condiţiilecontabilităţiiactualefoartegreuderealizat.Acestlucruestedeterminatdemediulcontabil
actual,mediuîncareseasistălamodificări importanteînceeace privesc: legile referitoare la
impozite şi taxe, importanta dezvoltare a noilor instrumente financiare etc.
Caracteristicile3calitative ale informaţieicontabile conformIASB.
• inteligibilitatea;
• relevanţa;
• credibilitatea;
• comparabilitatea.
Inteligibilitatea presupune înţelegerea de către utilizatori a informaţiilor
furnizatedesituaţiile financiare.Înacestscop,utilizatoriisuntceicaredispunde
cunoştinţesuficienteprivinddesfăşurareaafacerilorşia activităţiloreconomice,de
noţiunidecontabilitate şiaudorinţadeastudiainformaţiileprezentate.
Informaţiile sunt considerate relevante atunci când influenţează deciziile
economicealeutilizatorilor, ajutându-ipeaceştiasăevaluezeevenimentetrecute,
prezentesauviitoare,confirmândsaucorectândevaluările anterioare. Informaţia relevantă are
un rol predictiv sau de previziune şi un rol de confirmare a informaţiilor.
Potrivit IASB pragul de semnificaţie (sau importanţa relativă) şi natura informaţiei
financiar-contabile influenţează relevanţa ei. “Informaţiile sunt
semnificativedacăomisiuneasaudeclararealoreronatăarputeainfluenţadeciziile
economicealeutilizatorilor,luatepebazasituaţiilorfinanciare”.Practic,praguldesemnificaţiedep
indedemărimeaelementuluisaueroriişi deaceeaeloferămai degrabă o limită, decât să
3
Ibidem
8

9. reprezinte o însuşire calitativă primară a informaţieifinanciar-contabile.
Oinformaţie4estecredibilăatuncicândnuconţineerorisemnificative,nueste
părtinitoare,iarutilizatoriipotaveaîncrederecăreprezintăcorectceeaceinformaţia şi-
apropussauceeaceseaşteaptăsăreprezinte.Credibilitateainformaţieiimplică:
reprezentarefidelă,prevalenţa economicului asuprajuridiculuineutralitatea, prudenţa,
integralitatea .
Informaţia financiar-contabilătrebuiesăprezintede omanierăfidelă
tranzacţiileînacordcusubstanţalorşirealitateaeconomică.
Prezentarea evenimentelorşi tranzacţiilor prin intermediul informaţiilor
financiaretrebuiesăţinăcontdefondullorşiderealitateaeconomică,şinudoarde formajuridică.
Informaţiafinanciarătrebuiesăfielipsitădeinfluenţe,adicăsăfieneutră. Preparatorii
informaţiilor financiar-contabile nu trebuie să fie influenţaţiîn
raţionamentullor.Obţinereaunuianumitrezultatsauaunuiobiectivpredeterminant
presupuneabaterea de la neutralitate şi implicitde la credibilitatea informaţiei.
Preparatorii informaţiilor financiar-contabile trebuie să exercite prudenţă în
întocmirea situaţiilor financiare.“Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în
exercitarea raţionamentelornecesarepentruafaceestimărileceruteîncondiţiideincertitudine,
astfelîncâtactiveleşiveniturilesănufiesupraevaluate,iardatoriileşicheltuielilesănufiesubevaluat
e”.
Pentruaficredibilăinformaţiacontabilătrebuiesăfiecompletăînlimitele
rezonabileale praguluide semnificaţie şiale costuluiobţineriiaceleiinformaţii.
Oinformaţiefinanciar-contabilăesteutilădacăeapoatefiraportatălaalte
informaţiidespreîntreprindere
prezentatelaunmomentdatsaulainformaţiideaceeaşinaturărelativelaalteîntreprinderi.Organism
ulinternaţionaldenormalizarecontabilăprezintăcomparabilitatea situaţiilor financiare
îndouăsituaţii:
-comparabilitateaîntimp,necesarăpentruaidentificatendinţeleînpoziţia financiară
şiperformanţeleuneiîntreprinderi;
-comparabilitateaîn spaţiu,necesară comparării situaţiilor financiare ale
diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele
şimodificărilepoziţieifinanciare.
Înstrânsălegăturăcunecesitateadecomparabilitateasituaţiilorfinanciarese
găseşteprezentareapoliticilorcontabileutilizateînelaborareasituaţiilorfinanciare. Demenţionat
4
Ibidem
9

10. faptulcă,orice schimbareîn acestepoliticitrebuieprezentată,iar
efecteleunorastfeldeschimbăritrebuiesăfacăobiectulnotelorexplicative.
Informaţia financiar-contabilă ar trebui să întrunească, concomitent, toate
caracteristiceprezentateprincadrulgeneralalIASB.Realizareaînpracticăaacestui
lucruesteînsăfoartegreuderealizat.Întrecaracteristicadecredibilitateşirelevanţă
apardeseoriconflicte.Ceestemaiimportantă,oinformaţiecompletă(cândtoate aspectele
suntcunoscute)obţinutămaitârziu,sauoinformaţieoportună,relevantă
pentruluareaunordeciziiîntimputil,fărăcunoaştereatuturoraspectelor?Deseori,o informaţie
obţinutăcu întârziere îşi pierde relevanţa pentru utilizator.
Altfel spus, profesioniştii contabili vor fi chemaţi să-şi exercite judecataprofesionalăprintr-
oanalizăpertinentăainformaţiilorşioprezentareastfel încâtsatisfacereanecesităţilor
deinformare a utilizatorilor să fie primordială.
5
Situaţiile financiare armonizate cu directivele contabile europene şi cu
standardeleinternaţionalede contabilitate, prezentatedeîntreprinderile româneşti
careaplicăReglementărilecontabilearmonizatecuDirectivaa IV-aaCEEşicu Standardele
Internaţionale de Contabilitate vor trebui să fie întocmite ţinându-se seamaşide
caracteristicilecalitativealeinformaţieifinanciar-contabileprezentate mai sus.
Reglementările6 contabile conforme cu directivele europene au fost aprobate prin
OMFP nr. 3.055/2009, a cărui aplicabilitate a început la data de 1 ianuarie 2010,si cuprind:
- Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene;
- Planul de conturi general;
- Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice
Europene.
1.2.DISPOZITII SI DELIMITARI GENERALEPRIVIIND SITUATIILE FINANCIARE.
Situaţiile financiare anuale reprezintă un set de documente contabile de sinteză care
prezintă informaţii cu privire la poziţia financiară a unei entităţi, performanţa financiară şi
situaţia fluxurilor de trezorerie, utile în cadrul proceselor decizionale de alocare şi de utilizare
a resurselor, de obţinere şi de distribuire de rezultate. Fiind de interes general, situaţiile
5
Ibidem
6
C.E.C.A.R. (2010).Ghid practic de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, Bucuresti (p.73-99)
10

11. financiare sunt menite să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de
utilizatori, de exemplu, acţionari, creditori, salariaţi şi public.
Pentru a atinge obiectivele de mai sus, situaţiile financiare oferă informaţii despre:
- active;
- datorii;
- capitaluri proprii;
- venituri şi cheltuieli, inclusiv câştiguri şi pierderi;
- fluxuri de trezorerie.
Dacă se face recurs la IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare", un set complet de
situaţii financiare anuale include:
- situaţia poziţiei financiare (bilanţul);
- situaţia rezultatului global (contul de profit şi pierdere şi situaţia altor elemente de
rezultat global);
- situaţia modificărilor din capitalurile proprii;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- politicile contabile şi alte note explicative; şi
- situaţia poziţiei financiare de la începutul primei perioade comparative atunci
când entitatea aplică retroactiv o politică contabilă sau face o re-tratare retroactivă a
elementelor din situaţiile sale financiare, sau atunci când reclasifică elementele dinsituaţiile
sale financiare.
Acest standard 7trebuie aplicat la prezentarea tuturor situaţiilor financiare de interes
general în alte raportări financiare întocmite şi prezentate în conformitate cu Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară.
In baza Reglementării conforme cu directivele contabile europene, formaţia situaţiilor
financiare este alcătuită din bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor
capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, notele explicative la situaţiile financiare
anuale.
Totodată, se constată că s-a adoptat apelaţia de situaţia fluxurilor de numerar în locul
celei de situaţia fluxurilor de trezorerie, opţiunea rămânând discutabilă.
În România, pentru persoanele juridice care aplică Reglementările contabile conforme
cu Directiva a IV-a a CEE şi Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a CEE,
formaţia situaţiilor financiare se diferenţiază în două sisteme: dezvoltat şi simplificat.
7
Ibidem
11

12. Prin recurs la reglementare, în continuare sunt preluate elementele definitorii ale celor
două sisteme:
Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele
trei criterii, denumite în continuare criterii de mărime:
- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar : 50 întocmesc situaţi
financiare anuale care cuprind:
- bilanţ;
- cont de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de numerar;
- note explicative la situaţiile financiare anuale,
Persoanele8 juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile
de mărime prevăzute întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:
- bilanţ prescurtat;
- cont de profit şi pierdere;
- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.
Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia
fluxurilor de numerar,
Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constituie
un tot unitar.
Restricţiile de mai sus nu se aplică de către entităţile ale căror valori mobiliare sunt
admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, aşa cum aceasta este definită de legislaţia în
vigoare privind piaţa de capital.
Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească
limitele a două dintre cele trei criterii, acest fapt afectează aplicarea derogării prevăzute la
acel punct numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive. în acest
scop se reanalizează numărul de componente ale situaţiilor financiare anuale, astfel:
- entitate care a întocmit situaţii financiare anuale simplificate va întocmi situaţiile
financiare anuale numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, depăşeşte limitele a
două dintre cele trei criterii prevăzute .
8
Ibidem
12

13. - entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale va întocmi situaţii financiare anuale
simplificate numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, nu depăşeşte limitele
a două dintre cele trei criterii .
Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedent
celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent pentru
care se întocmesc situaţiile financiare anuale.
Ca urmare, pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de
mărime prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar
pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent
celui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei
de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului
financiar.
Entităţile care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate şi care
în exerciţiul precedent au îndeplinit concomitent următoarele două criterii de mărime: cifra de
afaceri sub echivalentul a 35000 euro inclusiv,şi totalul activelor sub echivalentul a 35000
euro întocmesc situaţii financiare anuale simplificate.Acestea cuprind: bilanţul
simplificat,contul de profit şi pierdere simplificat, formularul Date informative şi Situaţia
activelor imobilizate.
Aceste entităţi utilizează planul de conturi simplificat şi tratamentele contabile prevazute de
reglementările contabile simplificate pentru evidenţierea operaţiunilor economico- financiare.
De asemenea situaţiile financiare simplificate trebuie însoţite de o declaraţie scrisă a
administratorului de asumare a răspunderii pentru înocmirea acestora în conformitate cu
reglementările în vigoare privind sistemul simplificat de contabilitate.
Aşa cum se prevede în reglementare, Ministerul Finanţelor Publice9 şi alte autorităţi
de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii
suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări .
Categoriile de persoane - denumite entităţi - care aplică reglementările sunt delimitate
după cum urmează:
a) societăţile comerciale:
- societăţile în nume colectiv;
- societăţile în comandită simplă;
- societăţile pe acţiuni;
9
Ibidem
13

14. - societăţile în comandită pe acţiuni; şi
- societăţile cu răspundere limitată.
b ) societăţile/companiile naţionale;
c) regiile autonome;
d ) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale
de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale;
f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin
persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele
reglementări;
g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin
persoanelorcu sediul sau domiciliul în România;
h) subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu se-
diul sau domiciliul în străinătate .
i) societăţile comerciale care au subunităţi organizează şi conduc contabilitatea
astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste
subunităţi.
In înţelesul prezentelor reglementări, prin subunităţi fără personalitate juridică, care
aparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se înţelege sucursale,
agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit
legii.
1.3.ELEMENTELE MODELATE PRIN SITUAŢIILE FINANCIARE.
10
În contabilitatea românească reglementată în conformitate cu directivele europene a
fost adoptată structura calitativă de resurse economice controlate pentru definirea şi
clasificarea elementelor modelate prin situaţiile financiare, ecuaţiile folosite fiind: active -
capitaluri proprii + datorii, respectiv active = capitaluri proprii + venituri - cheltuieli + datorii
şi active + cheltuieli = capitaluri proprii + venituri + datorii. Conform IAS 1 „Prezentarea
situaţiilor financiare" se adaugă distribuirile către proprietari în calitatea lor de proprietari şi
fluxurile de trezorerie.
Activul este o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, de
la care se aşteaptă beneficii viitoare în favoarea întreprinderii. Aceste beneficii reprezintă în
10
Ibidem
14

15. fond avantaje economice sub formă de producere de bunuri şi servicii, schimb al activelor
existente cu alte active, utilizare pentru stingerea unei datorii, distribuţia către proprietarii
întreprinderii.
Datoriile (pasivul) se definesc ca o obligaţie actuală a întreprinderii, provenită din
evenimente din trecut şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte pentru întreprindere un
flux de resurse cu beneficii economice dinspre întreprindere. Stingerea obligaţiei se poate
realiza sub formă de plată în numerar, transfer de alte active, prestare de servicii, înlocuire a
acelei obligaţii cu o alta, conversie a obligaţiei în capital propriu etc.
Capitalul propriu reprezintă interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) în
activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Prin apel la Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare
elaborat de IASB, definiţiile ce pot fi reţinute pentru rezultate sunt:
a) veniturileconstituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub forma intrărilor sau a creşterilor de active ori a reducerilor de
datorii, care au ca rezultat creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de
contribuţiile participanţilor la capitalul propriu;
b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori
creşteri ale datoriilor, care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât
cele legate de sumele distribuite asociaţilor/acţionarilor.
În definiţia veniturilor, aceeaşi sursă documentară face distincţie între veniturile
propriu-zise şi câştiguri.
Astfel, veniturile11 propriu-zise apar în cadrul activităţilor curente ale unei în-
treprinderi şi se prezintă sub diferite denumiri, cum sunt vânzările, dobânzile, dividendele,
redevenţele şi chiriile.
În ceea ce priveşte câştigurile, ele sunt creşteri ale beneficiilor economice care pot sau
nu să apară în cursul activităţilor curente ale întreprinderii. De exempluveniturile din vânzarea
de active, altele decât cele circulante, şi câştigurile constatate sau nerealizate, cum sunt
veniturile provenite din reevaluarea titlurilor de plasament şi acelea provenite din creşterea
activelor pe termen lung. Câştigurile sunt evidenţiate şi reprezentate, de regulă, la valoarea
netă, fără a trece prin relaţia de compensare dintre venituri şi cheltuieli.
Odată recunoscute în contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt evidenţiat separat
deoarece informaţia corespunzătoare prezintă importanţă pentru luarea deci ziilor economice.
11
Ibidem
15

16. De asemenea, deseori, aceste câştiguri sunt raportate fără a se lua în calcul cheltuielile
asociate.
Şi la nivelul cheltuielilor se face diferenţierea între cheltuielile propriu-zise şipierderi.
Cheltuielile propriu-zise apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderi regăsindu-
se sub forma costului vânzărilor, a costului consumurilor de stocuri, salariilor şi a
amortismentelor în concordanţă cu principiile partidei duble, ele se evidenţiază prin
echivalenţă cu ieşirile sau reducerile de active, cum ar fi lichiditatile, stocurile, bunurile
imobile, utilajele şi echipamentele. De asemenea, ele se pot înregistra şi prin echivalenţă cu
creşterile de datorii, precum datoriile faţă de terţi, datoriile salariale, fiscale şi sociale şi alte
datorii.
Pierderile, ca reduceri ale beneficiilor economice, pot sau nu să apară în activităţile
curente ale întreprinderii. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cele din
lichidarea activelor imobilizate.
Deasemenea, se includ şi pierderii constatate sau nerealizate, cum sunt cele rezultate
din diferenţe nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clienţilor, pierderile nete din
cumpărarea/vânzarea titluri de plasament.
Recunoaşterea pierderilor în situaţia de rezultate impune, de regulă, evidenţiere lor
separată, informaţia fiind necesară în luarea deciziilor economice. Totodată raportarea
pierderilor se face fără a lua în calcul veniturile asociate.
Contribuţiile şi distribuirile către proprietari în calitatea lor de proprietari delimitează
aporturile proprietarilor sub forma emisiunilor de capital social, respectiv rambursările
(restituirile) unei cote de capital social, dobândirea şi anularea de acţiuni în cursul perioadei
de raportare.
Fluxurile12 de trezorerie delimitează intrările (încasările) şi ieşirile (plăţile) de numerar
şi echivalente de numerar. Numerarul reprezintă disponibilităţile băneşti şi disponibilităţile la
vedere. Echivalentele de numerar constau în investiţiile finarciare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar (în termen de maximum trei
luni) şi care sunt supuse unui ris nesemnificativ de schimbare a valorii.
12
Ibidem
16

17. 1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE
13
Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia finaciară,
rezultatele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii. Toate aceste informaţii satisfac
necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor, iar ele lasă afară o serie de necesităţi
informaţionale nefinanciare şi predictive.
Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ,cele
privind performanţa financiară, de contul de profit şi pierdere, informaţii privind trezoreria
entităţii sunt prezentate prin intermediul situaţiei fluxurilor ( numerar (trezorerie), iar
informaţiile privind modificările poziţiei financiare, prin intermediul unor situaţii distincte:
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi.
Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care entitatea
le controlează, de structura financiară a activelor, a datoriilor şi a capitalului propriu, de
lichiditatea şi de solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la
schimbările mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare are următoarea formă: capital propriu
(activ net) = activ - datorii (pasiv).
O întreprindere are o poziţie financiară pozitivă în cazul în care capitalul propriu este
mai mare sau cel puţin egal cu datoriile cu valoare economică. Aceast condiţie indică faptul
că întreprinderea, poate sa plătească datoriile faţă de terţi atât pe parcursul desfăşurării
activităţii sale, cât şi la lichidarea sa.
Dacă se coboară la nivelul elementelor, adică la structura financiară a ecuaţiei de mai
sus, ea exprimă capacitatea unei întreprinderi de a genera lichidităţi şi cvasi lichidităţi
(echivalente în numerar, de exemplu, stocurile şi creanţele care devin numerar prin vânzare şi
încasare) într-o anumită perioadă de gestiune, denumit exerciţiu financiar sau exerciţiu
contabil. O asemenea capacitate se traduce prin lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii,
adică puterea de a plăti angajaţii, furnizorii, datoriile faţă de buget şi alte organisme publice,
de a plăti dobânzile, de rambursa creditele şi de a-i remunera pe proprietarii întreprinderii.
Lichiditate se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul
obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. În schimb, solvabilitatea se referă la
disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai lungă ce urmează să onoreze angajamentele
financiare scadente.
13
Ibidem
17

18. Performanţa financiară este definită, în reglementare, în sens restrâns prin profitul sau
pierderea entităţii, acestea fiind calculate ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile
angajate corespondente (asociate).
1.5.FORMATUL Şl CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
1.5.1 Bilanţul
1.5.1.1.Dispoziţii şi delimitări generale
Reglementările14 contabile conforme cu directivele europene adoptă concepţia
formatului situaţiilor financiare. In concordanţă cu această concepţie, bilanţul şi contul de
profit şi pierdere, forma, nomenclatura şi terminologia elementelor recunoscute în aceste
situaţii financiare sunt standardizate şi trebuie respectate întocmai. Se pot adăuga elemente
noi în cazul în care conţinutul acestora nu este acoperit de niciunul dintre elementele
prevăzute de formaţii. Statele membre pot impune subclasificări sau adăugiri de elemente noi.
Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie
scrisă de asumare a răspunderii conducerii entităţii pentru întocmirea situaţiilor financiare
anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene. De asemenea prin acestă declaraţie administratorul societăţii confirmă
faptul că:
- politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt
conformitate cu reglementările contabile aplicate,
- situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare,performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfaşurată,
- persoana juridică îşi desfaşoară activitatea în condiţii de continuitate.
Conţinutul şi forma situaţiilor financiare sunt prestabilite până la tipizare. Pentru a
marca această stare este folosită apelaţia deformatul situaţiilor financiare.
Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita prezentarea
în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie
prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
14
Ibidem
18

19. Pentru întocmirea situaţiilor financiare pentru anul 2011 Ministerul Finanţelor Publice
a emis Ordinul 52/ 2012 prin care stabileşte formatul acestora.
Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte
forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar
la altul. în cazuri excepţionale sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de
abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care au
determinat-o.
Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi
pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a
unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt cerute
prin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de
reglementare .
Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia
modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar trebuie prezentată
valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
Dacă valorile prevăzute n u sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuie
prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante.
Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia
modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar pentru care nu există valoare
nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru
exerciţiul financiar precedent .
1.5.1.2. Formatul bilanţului
Aşa cum se prevede în reglementare, bilanţul ( Anexa 1) este documentul contabil de
sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la
sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
În formatul bilanţului, activele sunt grupate după natură şi lichiditate, iar datoriile,
după natură şi exigibilitate.
Lichiditatea vizează durata perioadei şi posibilitatea transformării activelor în
numerar, iar exigibilitatea defineşte durata perioadei şi posibilitatea de a onora în numerar
angajamentele financiare ale perioadei. De regulă, perioada poate fi curentă sau pe termen
scurt (mai mică de un an), ori noncurentă sau pe termen lung (mai mare de un an).
19

20. Formatul bilanţului, adoptat în cadrul reglementărilor, în concordanţă cu regulile
detaliate mai înainte, se prezintă după cum urmează:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă
acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B.Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie
prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanţe comerciale
20

21. 2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor
de participare
4. Alte creanţe
5. Cpital subscris şi nevărsat
III. 1. Investiţii pe termen scurt
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Alte investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare
21

22. 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H.Provizioane
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
1.5.1.3. Formatul bilanţului prescurtat este următorul:
A. Active imobilizate
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare
B.Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie
prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
22

23. C.Cheltuieli în avans
D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E.Active circulante nete/datorii curente nete
F.Total active minus datorii curente
G.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I Venituri in avams
J Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi capitalul nevărsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
1.5.2. Contul de profit si pierdere
Contul de profit ( Anexa 2) şi pierdere reprezintă o situaţie financiară întocmită de o
companie în diferite momente ale anului sau la începutul şi sfârşitul exerciţiului financiar.
Contul de profit şi pierdere reflectă veniturile, cheltuielile şi profitul obţinut de o entitate în
perioada de timp la care se referă raportul. Spre deosebire de Bilanţul contabil, care este un
raport static (imortalizează activele şi pasivele unei societăţi la momentul întocmirii sale),
Contul de profit şi pierdere este un raport dinamic, evidenţiind totalurile unor fluxuri de
cheltuieli şi venituri care au avut loc în perioada de timp acoperită. În general, pentru
comparabilitate, indicatorii sunt prezentaţi cât pentru exerciţiul financiar curent, cât şi pentru
cel precedent.
Conform practicii contabile, Contul de profit şi pierdere este cea de a doua
componentă de bază a situaţiilor financiare, alături de Bilanţ, pe care îl completează cu noi
informaţii. Dacă Bilanţul este un document de raportare de ordin financiar, reflectând poziţia
financiară a entităţii la sfârşitul exerciţiului, Contul de profit şi pierdere are un sens
esenţialmente economic, reflectând performanţa unităţii înregistrată pe parcursul exerciţiului.
Din Contul de profit şi pierdere se poate observa cum o entitate îşi desfăşoară activităţile
economice şi a obţinut un profit sau o pierdere.15
15
Dumitru Matiş, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, p. 731
23

24. 1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu
O entitate trebuie să prezinte o situaţie a modificărilor capitalurilor proprii evidenţiind
în situaţie:
a ) rezultatul aferent perioadei, precum şi câştigurile/pierderile evidenţiind separat
valorile totale atribuibile proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează;
b ) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectul aplicării retroactive sau
al retratării retroactive a erorilor semnificative; şi
c ) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoarea
contabilă de la începutul şi cea de la sfârşitul perioadei, prezentând distinct modificările care
rezultă din:
i) profit sau pierdere;
ii) fiecare element din alte câştiguri/pierderi ca elemente de capitaluri
proprii; şi
iii) tranzacţiile cu proprietarii în calitatea lor de proprietari, prezentând
distinct contribuţiile de la sau către proprietari şi modificările în in-
teresele de deţinere în filiale care nu duc la o pierdere a controlului
1.5.4 Situaţia fluxurilor de numerar ( trezorerie)
O16 entitate prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care
sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în
care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de nume.
In cadrul IFRS-urilor, ediţia 2009, în mod special se atrage atenţia asupra înlocuirii
apelaţiei de fluxuri de numerar cu cea de fluxuri de trezorerie.
În contextul întocmirii acestei situaţii:
- fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar;
- numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere;
- echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem
delichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui
risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
16
C.E.C.A.R. (2010).Ghid practic de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, Bucuresti (p.123)
24

25. Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar ale entităţii din
cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare.
1.5.5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale
În conformitate cu prevederile OMFP 3055/2009,notele explicative fac parte
integrantă din situaţiile financiare ale unei entităţi,indiferent dacă acestea sunt complexe sau
simplificate şi contribuie la crearea unei imagini cât mai fidele a activelor,datoriilor,a
rezultatului perioadei şi a poziţiei financiare şi economice a acesteia.De regulă notele
explicative sunt în număr de 10 şi sunt înglobate la sfârşitul situaţiilor financiare,fiind
structurate astfel:
1. Active imobilizate
2. Provizioane
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi a datoriilor
6. Principii,politici şi metode contabile
7. Participaţii şi surse de finanţare
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie,conducere şi de
supraveghere
9. Analiza principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informaţii
De asemenea în notele explicative se face precizarea dacă societatea deţine acţiuni în capitalul
social al altor societăţi, dacă da în ce proporţie şi dacă este obligată să întocmească situaţii
financiare consolidate.
25

26. CAPITOL 2
FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
Contul de profit şi pierdere reprezintă a doua componentă a situaţiilor financiară cu o
importanţă deosebită, care evidenţiază într-o formă sistematizată rezultatele fiecărui exerciţiu
prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli şi venituri.
Contul de profit şi pierdere cuprinde:
- toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exerciţiului;
- toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiaşi perioade.
Potrivit principiului conectării cheltuielilor la venituri,veniturile corespund rezultatelor
obţinute din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară, iar cheltuielile reflectă
resursele consumate cu ocazia realizării acestor operaţiuni.
Prin urmare, contul de profit şi pierdere reflectă sintetic următoarele elemente de
conţinut:
- venituri de exploatare
- cheltuieli de exploatare
- rezultat din exploatare
- venituri financiare
- cheltuieli financiare
- rezultat financiar
- venituri extraordinare
- cheltuieli extraordinare
- rezultat extraordinar
Fiecare dintre aceste rezultate sunt detaliate în două posturi distincte: profit şi
pierdere.
2.1.STRUCTURA DETALIATĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
1. Cifra de afaceri netă;
2. Variaţia stocurilor de produse finiteşi a producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de enitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile
b) alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) salarii şi indemnizaţii
26

27. b) cheltuieli cu asigurările sociale, protecţia socială, cu menţionarea distinctă a
cheltuielior referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizărilor corporale şi necorporale
b) Ajustări de valoare a activelor circulante,în cazul în care acestea depăşesc
suma ajustărilor de valoare care sunt normale la entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la
entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor
obţinute de la entităţile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca
active circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind
entităţile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă;
15. Venituri extraordinare;
16. Cheltuieli extraordinare;
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară;
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus;
20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
Astfel contul de profit şi pierdere se prezintă ca un tablou al veniturilor şi cheltuielilor,
având ca finalizare rezultatul net al exerciţiului.
Sistematizând, contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra a trei elemente de
bază a activităţii, şi anume:
- cifra de afaceri netă;
- veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor;
- rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc o
creştere de beneficii economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei
datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o
reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei
27

28. datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute pe baza
asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit;
Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi prestarea de
servicii care se înscriu în categoria acţiunilor curente după scăderea reducerilor comerciale
,a taxei pe valoarea adaugată şi a altor impozite şi taxe aferente. Se calculează prin
însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de
servicii şi altor venituri din exploatare mai putin rabaturile, remisele şi alte reduceri acordate
clienţilor.
O categorie aparte de venituri o constituie veniturile din dobânzi obţinute din
contractele de leasing financiar de către societăţile de profil radiate din Registrul
general,care trebuie să cuprindă în cifra de afaceri netă aceste venituri.
2.1.1.Contul de profit şi pierdere conform IAS 1
Ca şi în cazul Bilanţului şi pentru Contul de profit şi pieredere, norma IAS117aduce
completări definiţiilor din Cadrul general, fiind prezentate:
- politicile privind structura minimală a situaţiilor financiare;
- politicile privind structura dezvoltată a situaţiilor financiare;
- politicile de subclasificare şi prezentare a informaţiilor, fie în Contul de profit şi
pierdere, fie în Note.
Politicile privind structura minimală a situaţiilor financiare evidenţiază elementele
care trebuie prezentate obligatoriu în Contul de profit şi pierdere al unei societăţi:
a) veniturile;
b) costurile de finanţare;
c) partea din profitul sau pierderea aferentă entitaţilor asociate ;
d) cheltuielile privind impozitele şi taxele;
e) o sumă unică cuprinzând totalul profiturilor sau pierderilor postimpozitare din
activităţile întrerupte şi profiturilor sau pierderilor recunoscute la evaluarea la valoarea justă
minus costul de vânzare sau la cedarea activelor sau grupului (grupurilor) care constituie
activităţi întrerupte
f) profitul sau pierderea netă .
17
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şi
Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti,
Editura CECCAR, p. 719-738
28

29. IAS118 prevede ca urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere sa fie
prezentate ca alocari ale profitului sa pierderii pe o perioadă.
a) profitul sau pierderea atribuibil(ă) intereselor minoritare;
b) profitul sau pierderea atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii ale societăţii-
mamă.
Alte elemente-rând, titluri şi subtotaluri vor fi prezentate în contul de profit şi pierdere
atunci când o astfel de prezentare este relevantă pentru înţelegerea performanţei financiare a
entităţii.
Deasemenea IAS 1 prevede ca entitatea sa nu prezente nici un element de venit sau
cheltuială ca fiind element extraordinar, nici în contul de profit şi pierdere, nici în note.
Entitatea va prezenta de asemenea o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare
bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinaţia lor în cadrul entităţii, oricare dintre ele este
mai relevantă şi mai credibilă.Cheltuielile sunt subclasificate pentru a evidenţia componentele
rezultatelor financiare care pot diferi în ceea ce priveşte frecvenţa, potenţialul de câştig sau
pierdere şi previzibilitatea. Standardul prezintă exemple şi oferă informaţii privind modul de
aplicare a metodei clasificării cheltuielilor pe baza naturii lor şi a metodei clasificării
cheltuielilor pe baza funcţiei lor:
Metoda destinaţiei cheltuielilor
venituri din activităţi curente
- costul vânzărilor
= marja brută
+ alte venituri
- costuri de distribuţie
- cheltuieli de administrative
- alte cheltuieli
= profit neimpozitat
Metoda naturii cheltuielilor
venituri din activităţi curente
+ alte venituri
18
Ibidem
29

30. +/- variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie
- materii prime şi consumabile utilizate
- cheltuieli cu beneficiile angajaţilor
- cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea
- alte cheluieli
= profit neimpozitat
2.1.2.Contul de profit şi pierdere conform Directivei a IV-a
Ca şi în cazul Bilanţului, Directiva a IV-a instituie scheme obligatorii, cu structura
detaliată inclusă în conţinutul reglementării, pentru prezentarea Contului de rezultate
(Contului de profit şi pierdere). Totuşi, datorită diferenţelor de cultură şi tradiţie contabilă
din ţările comunitare, obligativitatea prezentării standardizate a Contului de rezultate se
manifestă prin posibilitatea de opţiune între aceste scheme. Confluenţa în spaţiul Uniunii
Europene a tradiţiei contabile franco-germane, bazată pe preferinţa prezentării cheltuielilor
şi veniturilor după natura lor economică, cu modelul anglo-saxon, care privilegiază
abordarea cheltuielilor şi veniturilor pe funcţiile întreprinderii, a făcut ca Directiva a IV-a
să considere de competenţa statelor membre alegerea între cele două clasificări a
cheltuielilor şi veniturilor în Contul de rezultate.
2.1.3.Contul de profit şi pierdere conform reglementărilor româneşti.
În România, Contul de profit şi pierdere este reglementat atât din punctul de vedere al
conţinutului, cât şi ca formă şi format, prin OMFP nr. 3055/2009.
Ordinul alege varianta clasificării cheltuielilor de exploatare, dar cere prezentarea
unei note explicative privind clasificarea după destinaţie, pentru a răspunde cerinţelor din IAS
1 Prezentarea situaţiilor financiare.Forma, formatul şi conţinutul acestei note sunt, de
asemenea impuse.
Formatul Contului de profit şi pierdere respectă, în general, structura prezentată în
Directiva a IV-a, dar aduce şi elemente din IAS 1. Se renunţă la elementele de venituri
şicheltuieli excepţionale şi se adoptă structurile de venituri şi cheltuieli extraordinare, cu toate
diferenţele de conţinut care existăîntre cele două tipuri, fără a se pătrunde în esenţa acestei
modalităţi de structurare. În formatul adoptat, normalizatorii români au început prin a prelua
structura din Anexa la IAS 1 (varianta din 1997) pe care au combinat-o ulterior cu structura
din Directiva a IV-a mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile financiare.
30

31. Normalizatorii români au ales şi au impus schema-listă, în care se clasifică elementele
după natură, prin preluarea din Directiva a IV-a, iar pentru a realiza legătura cu IAS 1 cer
prezentarea notei explicative privind Analiza rezultatului de exploatare.
2.2.VENITURILE ,ELEMENT AL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Veniturile semnifică, în principiu, o “îmbogăţire” a entităţii, generată fie de o creştere
a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive
patrimoniale.
În categoria veniturilor se includ:
- sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi
curente.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a
obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora. Veniturile din activităţi
curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi sau
dividende.
- câştigurile din orice surse.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din
activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate19.
Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor
de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie,
veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un
acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror
reduceri comerciale20.
Structura veniturilor entităţii
VENITURILE SE GRUPEAZĂ:
EXPLOATARE FINANCIARE EXTRAORDINARE
19
Dumitru Matiş, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, p. 639.
20
Bătrâncea I., Dumbravă P., Bătrâncea L. – Bilanţul entităţii economice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca,
2006, p.154.
31

32. - din vânzări - imobilizări financiare
- din producţie de imobilizări - investiţii pe termen scurt
- din variaţia stocurilor - creanţe imobilizate
- din subvenţii de exploatare - investiţii financiare cedate
- alte venituri - diferenţe de curs valutar
- dobânzi
- sconturi primite în urma
reducerilor financiare
- alte venituri financiare
2.2.1.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform IAS
Potrivit21 Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat
de IASB, veniturile sunt definite drept majorări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor sau
diminuări ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Definiţia veniturilor include atât veniturile din activităţile curente, cât şi din câştigurile
din orice alte surse.
Un element de primă importanţă în contabilizarea veniturilor este determinarea
momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit.Astfel IAS 18 prevede ca veniturile
din activitatea curentă sa fie recunoscut atunci când există probabilitatea că beneficii viitoare
îi vor reveni entităţii în viitor şi că acestea pot fi evaluate în mod credibil.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii
diferitelor tipuri de active; exemple de astfel de active includ numerarul, creanţele, bunurile şi
serviciile primite în schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de
asemenea, din decontarea datoriilor. De exemplu, o entitate îi poate furniza bunuri şi servicii
în scopul decontării unei datorii legate de un credit în derulare22.
IAS 18 tratează contabilizarea veniturilor degajate de activităţile ordinare ale
întreprinderii. Problema fundamentală a contabilizării veniturilor este dată de alegerea datei
21
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şi
Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti,
Editura CECCAR, p. 1044-1052
22
Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şi
Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate– Bucureşti, Editura
CECCAR, 2006p. 1044-1052
32

33. de la care vânzările şi prestările de servicii efectuate pot să fie incluse în rezultate, altfel spus
momentul când sunt constatate.
Norma IAS 18 trebuie aplicată la contabilizarea veniturilor ce provin din:
- vânzări;
- prestări de servicii;
- utilizarea de către terţi a resurselor întreprinderii, purtătoare de dobânzi, redevenţe
şi divindende.
Venituri din vânzări de bunuri în conformitate cu prevederile IAS 18 bunurile
includ bunurile produse de entitate în scopul vînzării,precum şi bunurile achiziţionate pentru a
fi revândute.
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se recunosc în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute in
contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către
clienţi.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura
efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte
operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
2.2.2.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Directivei a IV-a
Directiva a IV-a priveşte situaţiile financiare ale companiilor publice şi private, altele
decât băncile şi companiile de asigurări şi are o dublă misiune: să răspundă unor nevoi de
informare asupra întreprinderilor europene şi să asigure comparabilitatea informaţiilor
publicate de aceste societăţi. Scopul ei poate fi sintetizat astfel:
- coordonarea legilor naţionale cu privire la conţinutul, prezentarea şi publicarea
conturilor anuale şi raportărilor financiare ale companiilor cu răspundere limitată şi principiile
contabile care stau la baza întocmirii lor;
- stabilirea unor cerinţe minime în CEE, ce privesc conţinutul şi publicarea informaţiilor
financiare;
- furnizarea de informaţii cât mai complete acţionarilor şi potenţialilor investitori despre
companiile faţă de care aceştia manifestă interes23.
23
N. Tabără, E. Horobnea, M. Mircea – Contabilitate internaţionala, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, p. 120.
33

34. 2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor Contabile
Româneşti
OMFP 3055/2009 clasifică rezultatele economico-financiare în: curente (rezultate din
exploatare şi financiare) şi extraordinare. Prin urmare elementele de venituri se clasifică în
venituri curente şi venituri extraordinare.
Veniturile curente reprezintă veniturile rezultate din activităţi care provin din
derularea obiectului de activitate al entităţii cu o anumită regularitate şi al căror caracter este
firesc.
Veniturile extraordinare sunt acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii ce
nu provin din activitatea curentă a entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete
într-un mod frecvent sau regulat.
În funcţie de momentul recunoaşterii lor în rezultatul exerciţiului, veniturile se pot
clasifică în:
- venituri propriu-zise;
- venituri înregistrate în avans;
- venituri de realizat.
Veniturile propriu-zise cuprind veniturile constatate şi recunoscute în rezultatul
exerciţiului curent.
Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul curent, dar vor fi
încorporate în rezultatul exerciţiului sau exerciţiilor viitoare.
Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul curent şi încorporate
în rezultatul exerciţiului curent, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. Spre
exemplu, vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi până la inchiderea
exerciţiului.
Prin OMFP 3055/2009, contabilitatea românească se aliniază cu cerinţele impuse de
Directiva a IV-a cu privire la furnizarea, prin conturile anuale, a unei imagini fidele şi corecte
a patrimoniului şi a poziţiei financiare.
Conform cu Directiva a IV-a, prin OMFP 3055/2009, veniturile sunt prezentate astfel:
- În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
- În Contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la
valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul Alte venituri din exploatare.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
34

35. - venituri extraordinare.
a) Veniturile din exploatare cuprind:
- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii.
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate
de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale sau necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care
beneficiază entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate, penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum
şi alte venituri din exploatare.
b) Veniturile financiare cuprind:
- venituri din imoblizări fianciare;
- venituri din investiţii pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare.
c. Veniturile extraordinare sunt venituri cu caracter neobişnuit şi cuprind, spre
exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unei calamităţi24.
CAPITOLUL 3
IMPORTANŢA VENITURILOR LA SC PANZOOTRAS SRL
3.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
24
Pantea I., Pop A. (coord.) – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva , 2009, p.432
35

36. 3.1.1 Informaţii generale
Denumirea : SC PANZOOTRAS SRL
Forma juridică : S.R.L
Nr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului: J26/1337/1991
Societatea comercială denumită „‟PANZOOTRAS SRL‟‟ s-a înfiinţat în anul 1991,
este persoană juridică română , cu un asociat unic, cetăţean român domiciliat în Tg-Mureş,
având forma juridică de societate cu răspundere limitată care îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu,statutul societăţii şi prevederile legale care reglementează funcţionarea
societăţilor comerciale în România.
SC PANZOOTRAS SRL cu sediul în localitatea Nazna, str. Principala, nr 167,judetul
Mures, reprezentată legal de Handrea Gheorghe.
Codul fiscal: RO1281281.
Societatea dispune de două puncte de lucru:
-Fabrica de pâine şi produse proaspete de patiserie situată în localitatea Nazna, Str.
Principală, nr. 167
-Birourile administrative situate în localitatea Nazna, str. Principala, nr. 167
-Covrigărie situată în Târgu Mureş, Bd-ul 1918 nr.2
Capitalul social al societatii subscris şi vărsat este de 3500 RON,aport în numerar.
Obligaţiile asociatului unic sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic
răspunde numai până la concurenţa capitalului social subscris.
Principalul obiect de activitate al SC PANZOOTRAS SRL este fabricarea pâinii şi a
prăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie având atribuit codul CAEN – 1071.
În anul 2006 SC PANZOOTRAS SRL hotărăşte modernizarea procesului de fabricare
a pâinii şi a produselor de patiserie ( fig 3.3)
Procesul investiţional a început în anul 2006 şi a constat în costruirea unei clădiri şi în
achiziţionarea de utilaje specifice pentru panificaţie şi s-a încheiat în anul 2008.
Pânăîn prezent a avut loc o continuă extindere a capacităţii de producţie ,astfel încât
,dacă iniţial fabrica producea pâna la 160 tone de produse de panificaţie pe an , astăzi
producţia depăşeşte 950 de tone pe an.
Pâinea şi produsele de patiserie se produc în locuri special amenajate, iar fazele de
producţie sunt bine definite ( fig. 3.2 )
SC PANZOOTRAS SRL produce în momentul de faţă mai multe tipuri de pâine şi
produse proaspete de patiserie dintre acestea fiind:
Pîinea albă de 1 kg.
36

37. Produs natural , obţinut din făină albă tip 650, drojdie,sare şi apă. Această pîine este
cel mai bine vândută pe piaţă având un gust plăcut , fără gust acru sau amar.
Pîinea semialbă 0,500 kg.
Produs natural obţinut din făină semialbă tip 1250 prin aceleaşi procedeuri şi având
acelaşi gust ca şi pîinea albă.
Cozonacul cu cacao de 0.700 kg
Produsul „Cozonac cu cacao‟‟ de 0,700 kg este un amestec format din: făină albă tip
650, drojdie, sare, zahăr, ulei, lapte praf, ouă, cacao, vanilina şi apă.
Covrigii delicioşi 0,080 kg
Este un produs obtinut din făină albă tip 650, drojdie, sare, zahăr,ulei, lapte praf,
ouă,vanilina, margarinăşi apă.
Evolutia cifrei de afaceri aferenta perioadei 2008 – 2011 este urmatoarea:
In anul 2008 societatea a vândut 243,67 de tone de pâine şi produse de patiserie
înregistrând astfel o cifră de 1.651.952 lei ( fig .3.1. )
In anul 2009 societatea a vândut 297,54 de tone de pâine şi produse de panificaţie
având o cifră de afaceri de 1.866.647 lei( fig .3.1. )
In anul 2010 s-au vandut 425,78 de tone de paine si sroduse de panificatie societatea
inregistrand astfel o cifra de afaceri de 2.050.175 lei( fig .3.1. )
In anul 2011 s-au vândut 520 de tone de pâine şi produse de panificaţie societatea
inregistrând astfel o cifră de afaceri de 2.721.877 lei( fig .3.1. )
Incasările şi plăţile pe care le realizează societatea se fac prin intermediul institutiilor
bancare la care aceasta are deschise conturi şi în numerar prin intermediul personalului
angajat pentru acest serviciu .
3.1.2.Indicatori de analiză economico – financiară
37

38. RON Evolutia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL
3,000,000 2,721,877
2,500,000
2,080,175
1,866,647
2,000,000 1,651,952
1,500,000
1,000,000
500,000
92,376
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cifra de afaceri
Sursa :cercetare proprie
Fig.3.1.Evoluţia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL , 2001-2011
Pentru a avea o imagine mai clară asupra situaţiei financiare a SC PANZOOTRAS SRL , pe
baza Bilanţului contabil ( fig.3.1 ) se vor calcula următorii indicatori :
Tabel 3.1 Date preluate din bilanţul din 2009 si 2010
( sursă proprie )
Nr.crt. Date financiare 2010 2011
1. Imobilizări necorporale 965 965
2. Imobilizări corporale 638.265 588.802
3. Imobilizări financiare 11.783 30.752
4. Total active imobilizate ( 1 + 2 + 3 ) 651.013 620.519
5. Stocuri 60.446 170.168
6. Creanţe 455.578 494.132
7. Lichidităţi 44.704 77.824
8. Active curente–circulante (5 + 6 + 7 ) 560.728 742.124
9. Cheltuieli în avans 67.111 96.694
10. TOTAL ACTIVE ( 4 + 8 + 9 ) 1.278.852 1.459.337
11. Capital social 35.630 35.630
12. Rezerve 7.038 7.038
13. Rezerve din reevaluare -26.010 -26.010
38

39. 14. Profit net 49.770 64.034
15. Rezultat reportat 97.008 146.778
16. Capital propriu ( 11+12 + 13 +14 + 15+16 ) 163.436 227.470
17. Datorii pe termen scurt 1.107.125 1.203.255
18. Datorii pe termen lung 8.291 28.612
19. Total datorii ( 17 +18 ) 1.115.416 1.231.867
20. TOTAL PASIVE ( 16 + 19 ) 1.278.852 1.459.337
Lichiditatea generală - sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest
raport este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2.
Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente :
Lg= 668.529/1.173.173= 0.56 în anul 2008
Lg= 451.135/954.912 = 0.47 în anul 2009
Lg= 560.728/1.107.125=0.50 în anul 2010
Lg=742.124/1.203.255=0.67 în anul 2011
Din analiza acestui indicator se desprinde concluzia că sociatatea are probleme în capacitatea
de a-şi onora obligatiile pe termen scurt,deşi se constată o îmbunătăţire situaţiei faţă de anul
precedent.
Lichiditatea partială - sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fi
supraunitar sau cel puţin unitar. În anul 2011 acest indicator a crescut foarte puţin faţă de anul
2010 rămânând şi în anul 2011 subunitar dar mai mare decat in anul 2008 si 2009 cand
înregistrază valori foarte mici .Acest indicator numit “testul acid”scoate în evidenţă faptul că
societatea nu îşi poate onora obligaţiile la scadenţă.
Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente
Li=(668.529-344.485)/1.173.173= 0.28 în anul 2008
Li=(451.135-186.336)/954.912= 0.28 în anul 2009
Li=560.728-60.446/1.107.125=0.45 în anul 2010
Li=742.124-170.168/1.203.255=0.47 în anul 2011
Solvabilitatea patrimonială - reflectă gradul în care societatea are capacitatea
de autofinanţare a societăţii precum şi masura în care poate face faţă obligaţiilor de plată .
Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100
Sp=117.387/1.431.170*100= 8.2 în anul 2008
Sp=139.676/1.173.355*100= 11.9 în anul 2009
Sp=163.436/1.278.852*100=12.78 în anul 2010
Sp=227.470/1.459.337*100=15.59 în anul 2011
39

40. Acest indicator în mod normal trebuie să fie peste 30 % . In cazul de faţă acesta este numai de
8-13 %. Este evident că SC PANZOOTRAS SRL nu este într-o situaţie de siguranţă finaciară
fiind incapabilă de a-şionora obligaţiile de plată .
Fondul de rulment (FR) - reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi
utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare.
FR = Capitatul permanent – Active imobilizate = ( Capital propriu + Datorii pe
termen lung )-Active imobilizate :
FR 2008 = ( 117.387+140.610) – 718.323 = -460.326 lei
FR 2009 = ( 139.676+76.767) – 653.109 = -436.666 lei
FR 2010 = ( 163.436 + 8.291)- 651.013 = - 472.286 lei
FR 2011 = ( 227.470 + 28.612)- 620.519 = - 364.437 lei
Aşa cum se vede din calculul fondului de rulment de mai sus fondul de rulment
înregistrează valori negative al căror maxim negativ este în anul 2010.La prima vedere atâta
timp cât fondul de rulment este negativ înseamnă că firma se află în zona de dezechilibru
financiar.Capitalurile permanente nu sunt în măsură a acoperi activele circulante, după
finanţarea integrală a imobilizărilor nete (FRN:Ac)<0, fapt care concură la conturarea stării
dedezechilibru financiar al firmei .
În anul 2010: (FRN:Ac)*100 = - 0.84 ; în anul 2011: (FRN:Ac)*100 = -0.49
De asemenea activele circulante transformabile în lichidităţi sunt insuficiente pentru a
asigura rambursarea datoriilor pe termen scurt, situaţie nefavorabilă din punct de vedere al
solvabilităţii.Firma aproape că nu poate să-şi onoreze obligaţiile pe termen scurt, motiv
pentru care datoriile pe termen scurt înregistzrează o creştere faţă de anul precedent.
Chiar dacă din 2011 firma a apelat la împrumuturi pe termen lung acestea nu au fost
suficiente pentru a aduce un echilibru financiar imediat.
Necesar fond de rulment NFRca şi indicator de echilibru financiar pe termen scurt
reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile, respectiv activele cu
termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate peste un
an.
NFR = [Active circulante - Disponibilităţi] / [Datorii pe termen scurt - Credite de
trezorerie]
NFR 2008 = [ 668.529-84.911]-[1.173.173-331.955 ]= 583.618-841.218= -257.600 lei
NFR 2009= [ 451.135-12.823 ]-[954.912-193.726 ]= 438.313-761.186= - 322.873 lei.
40

41. NFR 2010 = [560.728- 44.704]- [ 1.107.125-201.659.45]= 516.024-905.465,55= -
389.441.55 lei
NFR 2011= [742.124- 77.824]-[ 1.203.255-258.533.59]= 664.300-944.721,41= -
280.421,41 lei.
Trezoreria netă:
TN = FR - NFR
TN 2010 = - 460.326 - ( - 257.600 )= - 460.326+257.600 = - 202.726 lei
TN 2011 = - 436.666 - ( - 322.873 )= -436.666+322.873 = - 113.793 lei
TN 2010 = - 472.286 - ( - 389.441,55 )= -472.286389.441,55 = - 82.874,45 lei
TN 2011 = - 364.437 - ( - 280.421,41 )= -364.437 + 280421,41 = - 84.015,59 lei
Trezoreria neta este mai mica de zero ceeace rezultă un dezechilibru financiar, un
deficit monetar contabil ce trebuie acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt.
Gradul de indatorare 2008 =capital împrumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 140.610/257.997*100= 55
Gradul de indatorare 2009 =capital împrumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 76.767/216.443*100= 35
Gradul de indatorare 2010 =capital imprumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 8291/171.727*100= 4.80
Gradul de indatorare 2011 = capital imprumutat( >1an) / capital permanent x
100 = 28.612/256.082*100= 11.18
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de
indatorare al capitalului este mai mic sau egal cu 3 (codul fiscal la art.23 alin.1) . In
cazul de faţa societatea nu poate deduce aceste cheltuieli .
41

42. APA AMELIORATOR DROJDIE FAINA SARE
FILTRARE RECEPTIE CANTITATIVA SI CALITATIVA
DEPOZITARE DEPOZITARE DEPOZITARE
T= 10-15 °C T= 0-4 °C T = 10-15 °C
CERNERE FILTRARE
DOZARE
FRAMANTARE ALUAT
a1=4 „ a2=8‟,t= 29-30 ° C
FERMENTARE ALUAT
a1=4 „ a2=8‟,t= 29-30 ° C
DIVIZARE - MODELARE
DOSPIRE FINALA
T=38-40°C, f =65-70 %
COACERE
T= 180-200 °C
NAVETE AMBALARE
RACIRE
DEPOZITARE
T= 27-28 ° C , f = 60 %
LIVRARE
Fig. 3.2. Diagrama de flux - Sursa: proprie
42

43. Fig . 3.3 Plan amplasare “ Fabrica de păine”
43

44. 3.1.3.Structura organizatorică a societăţii PANZOOTRAS SRL
Structura organizatorică (figura nr.) este unul din elementele esenţiale în funcţionarea
tuturor companiilor.Nu pot fi introduse reguli, nu se pot planifica activităţi sau strategii, dacă
nu se cunosc cu precizie structurile care le pot respecta sau îndeplini;nu se poate privi spre
viitor atunci cand prezentul este ambiguu şi nestructurat.
Numarul total de salariati ai societatii SC PANZOOTRAS SRL în momentul de faţă
este de 35 persoane structurate astfel ( fig ) :
- personal de conducere : 1 administrator,1 contabil şef,1 director de producţie
- personal de execuţie : doi economişiti
- personal direct productiv: 30 persoane
Pentru a putea calcula necesarul de personal societatea a luat în calcul urmatoarele
elemente:
-volumul şi structura producţiei
-volumul vanzărilor
-numarul de ore lucrate de fiecare salariat
-nivelul productivităţii
-regimul de lucru.
Relaţiile de muncă între SC PANZOOTRAS SRL şi angajaţii săi sunt reglementate
prin contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2010 şi actualizat periodic în conformitate
cu prevederile Codului Muncii, înregistrat la Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială,
şi prin Regulamentul Intern aprobat de administratorul societăţii şi adus la cunoştinţa
salariaţilor.
Pentru selectarea şi angajarea personalului s-au elaborate urmatoarele:
- fişa de evaluare a salariatului
- fişa postului
- profilul postului şi compararea lui cu profilul angajatului.
Salarizarea este principala formă de recompensare , şi mentine tonusul caracteristic al
firmei. Sistemul de salarizare utilizat în societatea SC PANZOOTRAS SRL se face în funcţie
de orele lucrate la locul de muncă.
Recompensarea ,respectiv salarizarea pentru a-şi atinge obiectivul trebuie să respecte
anumite cerinte şi principii.Esenţial nu este nivelul salariului ci forma în care acesta se acordă
astfel încît să stimuleze performanţa şi atasamentul faţă de firmă.
44

45. Contabilitatea patrimoniului SC PANZOOTRAS SRLeste organizată într-un
compartiment distinct,în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991-republicată, condusă de
un contabil şef.
In cadrul acestui compartiment este condusă, cu respectarea prevederilor legale
contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune.Persoanele care răspund de organizarea
şi conducerea contabilităţii asigură conditiile necesare pentru:
-întocmirea documentelor justificative în care sunt consemnate operaţiunile economice
patrimoniale;
-organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii;
-organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv,precum şi
valorificarea rezultatelor acesteia;
- respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare anuale;
- depunerea acestora la termen la organele de drept,respectiv la Administratia
Financiară Tg.Mures;
- păstrarea documentelor justificative,a registrelor şi a situatiilor financiare
anuale,precum şi a statelor de salarii;
- organizarea contabilităţii de gestiune
Organizarea contabiliăţii necesită folosirea de documente contabile care să reflecte
operaţiunile economice şi financiare efectuate de aceasta.Orice operaţiune economică
efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrarilor în contabilitate
dobândînd astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune,
iar pentru a fi document justificativ,un document trebuie să cuprindă:
- denumirea documentului
- denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeste documentul
- numarul şi data întocmirii acestuia
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economice
- conţinutul operaţiunii economice
- datele cantitative si valorice ale operatiunii economice
- numele şi prenumele persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat după caz
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Toate operaţiunile cuprinse în documentele justifictive şi înregistrate în contabilitate
trebuie să se regaseasca în registrele contabile obligatorii:registru-jurnal,registrul – inventar şi
cartea mare.
45

46. Registrul –jurnal este documentul care la începerea activităţii societăţii se
numerotează ,se şnuruieste şi se înregistrează la organele fiscale teritoriale şi poate fi folosit
ca probă în litigii .
In acest registru se consemnează toate operaţiunile economice şi financiare efectuate
de unitate în ordine cronologica.
Registrul–inventar numerotat şi şnuruit se înregistrează la organele fiscale teritoriale
şi se întocmeşte cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului unităţii economice. In el se
consemnează elementele patrimoniale inventariate şi de asemenea poate fi folosit ca probă în
litigii.
Registrul cartea mare este şi el un registru obligatoriu ,însă nu se înregistrează la
organele fiscale.Acesta asigură sistematizarea datelor contabile pentru debitul si pentru
creditul fiecărui cont sintetic utilizat de unitate.
Incă din primii ani de funcţionare SC PANZOOTRAS SRL a achiziţionat un program
informatic de contabilitate prin care se asigură evidenţierea în contabilitatea financiara a
tuturor operaţiunilor economico-financiare şi de asemenea completarea registrelor menţionate
mai sus în mod automat.
Administrator
Director
Contabil sef
tehnic
Contabilitate Departament
Productie
Financiara Salarizare
Ambalare Transport
Fig. 3.4. Organigrama SC PANZOOTRAS SRL
46

47. 3.2.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞIANALITICE A
CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL
In conformitate cu prevederile Art.10 din Legea 82/1991 răspunderea pentru
organizarea contabilităţii la o societate comercială revine administratorului societăţii sau altei
persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.
25
Prin politicile contabile elaborate de conducătorul comparimentului contabilitate,şi
aprobate de administratorul societăţii, acesta gestionează şi controlează în acelaşi timp modul
de derulare a operaţiunilor economice şi stabileşte baza de determinare a informaţiilor
necesare fundamentării deciziilor.
Politicile contabile reprezintă principiile,bazele,convenţiile, regulile şi practicile
specifice aplicate de societate pentru conducerea contabilităţii în societatea comercială.
De asemenea politicile contabile cuprind reguli de recunoaştere,evaluare şi prezentare în
situaţiile financiare a elementelor de bilanţ şi cont de profit şi pierdere.
Legislaţia în domeniul contabilităţii aplicată de SCPANZOOTRAS SRL pe baza
careia s-au elaborat politicile contabile este: Legea contabilităţii
nr.82/1991,republicată,OMFP 3055/2009 cu modificarile ulterioare,Ordinul nr
2861/2009,Ordinul 3512-2008.
In conformitate cu principiul independenţei exerciţiilor s-au luat în considerare toate
veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar, fără să se ţină cont de data
încasării sumelor sau efectuării plăţilor,ceea ce înseamnă ca toate cheltuielile sunt reflectate
şi înregistrate în contabilitate în faza de angajare şi consum.
.
3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
Activitatea de exploatare ,ca activitate de bază la SC PANZOOTRAS SRL cuprinde
toate operaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea
bunurilor, produselor, lucrărilor şi serviciilor. Totodată în această categorie sunt incluse şi
operaţiile privind investiţiile realizate în regie proprie, donatiile, cedarea activelor etc.
25
www.scribd.com/doc/37290185( nd)
47

48. Cheltuielile de exploatare sunt expresia banească a consumurilor de materiale şi forţă
de muncă necesare unei entităţi economice pentru desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea
obiectivelor pentru care a fost înfiinţată.
Potrivit planului de conturi general din România, contabilitatea cheltuielilor de
exploatare se realizează cu ajutorul grupelor de conturi din clasa 6 „Conturi de Cheltuieli” ,
care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea
se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, formate din patru cifre.
S.C. PANZOOTRAS SRL, utilizează atât conturi sintetice de gradul I, cât şi conturi
sintetice de gradul II.
3.2.1.1.. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
Elementele de cheltuieli cu materiile prime,materialele consumabile stocate si
nestocate care privesc activitatea de exploatare a întreprinderii,costul de achiziţie al marfurilor
vândute,cheltuielile cu energia, apa precum şi cheltuielile cu materialele de natura obiectelor
de inventar cu sunt reflectate în contabilitate prin grupa de conturi 60 „Cheltuieli privind
stocurile”.
 Cheltuieli cu materiile prime
Potrivit art. 13 alineatul 2 - din Legea Contabilităţii, contabilitatea valorilor materiale
se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a
inventarului intermitent.
La societatea analizată contabilitatea materiilor prime se ţine cantitativ şi valoric prin
utilizarea inventarului permanent.
Cheltuielile cu materiile prime sunt formate din :
- preţul de înregistrare al materiilor prime date în consum;
- diferenţele de preţ aferente materiilor prime constatate lipsă la inventariere;
- preţul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la inventariere şi
neimputabile;
Documentul justificativ care sta la baza inregistrarii contabile a consumului de
materiale este bonul de consum emis în baza consumului specific stabilit de specialiştii din
departamentul tehnic pe fiecare produs fabricat in parte.
Costul cu materia primă şi materialele se include în costul de productie şi se alocă
treptat în cheltuielile perioadei pe masura vânzării producţiei obtinute.
48

49. Bonul de consum serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum, a
materiilor prime şi a materialelor, servind totodată ca document justificativ de scădere din
gestiune.
Evidenţa cheltuielilor cu materiile prime este ţinută cu ajutorul contului 601
,,Cheltuieli cu materiile prime” .
Pentru prezentarea modului de reflectare în contabilitatea financiară a principalelor
operaţiuni economice privind cheltuielile şi veniturile realizate la SC PANZOOTRAS SRL
am luat spre exemplificare rulajul debitor, respectiv creditor al lunii decembrie 2011 a
conturilor respective.
S.C. PANZOOTRAS SRL , înregistrează darea în consum de materii prime – pe baza
Centralizatorului Bonurilor de Consum întocmit de departamentul tehnic, astfel:
601 = 301 76.897,25
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
Pentru stabilirea costului materiilor prime şi materialelor auxiliare ieşite din magazii,
se utilizează metoda F.I.F.O (prima intrare/prima ieşire).
Această metodă are în vedere principiul conform căruia stocurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul primului lot intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau sortiment. După
epuizarea acestuia, evaluarea se face la costul următorului lot intrat în ordine cronologică.
 Cheltuieli cu materiale consumabile
Se consideră materiale consumabile acele active circulante materiale care participă în
procesul de producţie sau de exploatare alături de materiile prime şi care, de regulă, nu se
regăsesc în produsul finit şi cele necesare procesului de circulaţie, aflate în patrimoniul
unităţii. Din sfera acestor active circulante materiale la societatea analizată întâlnim materiale
auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb şi alte materiale
consumabile.
Evidenţa cheltuielilor cu materiile consumabile este ţinută cu ajutorul contului 602
,,Cheltuieli cu materialele consumabile” , dezvoltat pe analitice corespunzătoare.
S.C. PANZOOTRAS SRL, înregistrează consumul de combustibil , astfel:
6022 = 3022 9.923,83 ,,Cheltuieli
privind combustibilul” “Combustibil”
49

50. Se înregistrează, consumul de materiale pentru ambalat, astfel:
6023 = 3023 3.900,00
,,Cheltuieli cu materialele de ambalat” “Materiale pentru ambalat”
 Cheltuieli privind energia si apa
Pentru a reflecta în contabilitatea sintetică şi analitică asigurarea cu utilităţile necesare
desfăşurării procesului de producţie, în principal energia şi apa, se porneşte de la documentul
justificativ, care în cazul consumurilor de apă şi energie este factura , trimisă de furnizori.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu energie electrica, astfel:
% = 401 „Furnizori” 21.867,19
605 „Cheltuieli cu energia si apa” 7.634,83
4426 TVA deductibilă 4.232,36
 Cheltuieli privind mărfurile
În categoria cheltuielilor privind mărfurile se cuprinde costul mărfurilor vandute.
S.C. PANZOOTRAS SRL pe lângă activitatea de producţie desfaşoară şi comerţ cu
amănuntul de produse alimentare,activitate desfăşurată într-un magazin amenajat într-un
spatiu închiriat de la SC ROMUR SA TG MURES.
Inregistrarea în contabilitate a operaţiunii de descărcare de gestiune astfel :
607 = 371 17.400,37
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
3.2.1.2.. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
Pentru a-şi desfăşura în condiţii de rentabilitate activitatea de exploatare,
întreprinderea apelează la serviciile şi lucrările executate de terţi. Această categorie de
cheltuieli cuprinde două structuri: lucrări şi servicii executate de terţi direct legate de
activitatea de exploatare si alte lucrări şi servicii executate de terţi cu caracter general .
 Cheltuieli cu redevenţe , locaţii de gestiune si chirii
O categorie importantă de cheltuieli privind lucrările executate şi serviciile prestate de
terţi o constituie cheltuielile cu redevenţele, chiriile şi locaţiile de gestiune datorate terţilor
50

51. care pun la dispoziţia S.C. PANZOOTRAS SRL - pentru nevoile de desfacere a produselor
proprii şi a altor produse alimentare achiziţionate de la terţi, bunuri imobiliare .
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu chiria, astfel:
% = 401 3.779,18
612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţii „Furnizori” 3.047,73
de gestiune, chirii”
4426 „TVA deductibilă” 731,45
 Cheltuieli cu prime de asigurare
În ceea ce priveşte cheltuielile cu asigurarea mijloacelor de transport aflate in
patrimoniul societatii, SC PANZOOTRAS SRL le justifică pe baza contractelor de asigurare
încheiate societatile de asigurare .
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare, conform
contractului de asigurare auto încheiat cu OMNIASIG SA,achitate prin banca astfel :
613 = 5121 3.199,70
„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Conturi curente la banci”
3.2.1.3. Contabilitatea altor servicii executate de terti
 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
În categoria acestor cheltuieli se cuprind : comisioane datorate pentru cumpărarea sau
vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane de intermediere, onorarii de conciliere,
onorarii de contencios, expertize de specialitate şi alte cheltuieli similare.
622 = 401 251,62 „Cheltuieli privind
comisioanele” „Furnizori‟‟
 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
Cheltuielile de reclamă şi publicitate , sunt acele cheltuieli pe bază de contracte
încheiate cu firme de specialitate, destinate promovării propriilor produse şi a numelui
societăţii.
51

52. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de publicitate , conform facturii primite:
% = 401 29,76
6231 „Cheltuieli de protocol” „Furnizori” 24,00
4426 „TVA deductibilă” 5,76
 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
Contabilitatea cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii , include : cheltuieli
poştale, timbre, telefon, făcute în interesul general al societatii . Înregistrarea în evidenţa
contabilă se realizează pe baza facturii care reprezintă în cazul de faţă documentul primar
justificativ.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de telefonie mobilă , conform facturii
emisă de SC ORANGE Romania :
% = 401 1.371,37
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” „Furnizori” 1.105,94
4426 „TVA deductibilă” 265,43
 Cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate
Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate , cuprinde acele servicii
prestate de bănci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, şi anume: comisioane
bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile curente; cheltuieli pentru
procurarea de titluri prin intermediul băncilor; comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de
împrumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli şi comisioane pentru prestări de
servicii.
În cazul concret al S.C.PANZOOTRAS SRL, cheltuielile cu serviciile bancare se
referă la comisioanele reţinute de bancă pentru efectuarea operaţiilor în contul curent şi sunt
evidenţiate în contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala băncii ,
anexează nota contabilă care atestă sumele operate în cont şi valoarea comisioanelor reţinute
de bancă .
Conform extraselorde cont aferente lunii decembrie 2011 primite de la Banca
Comercială Sucursala Tg.Mures, s-au înregistrat următoarele cheltuieli cu serviciile bancare
şi asimilate :
627 „Cheltuieli cu servicii = 5121 „Conturi curente 147,57
bancare şi asimilate” la bănci în lei”
52

53.  Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
Se consideră alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi acele servicii care sunt
indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii, cum sunt : cheltuieli privind asistenţa
tehnică la cuptoarele de pâine,cheltuieli privind serviciile de deratizare,salubritate, servicii de
pază,etc.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de prestări servicii şi pază , conform
facturilor primite:
% = 401 1.943,85
628 „Alte cheltuieli executate de terti” „Furnizori” 1.567,62
4426 „TVA deductibilă” 376,23
3.2.1.4.Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate
S.C. PANZOOTRAS SRL, are obligaţia de a calcula şi vira către bugetul de stat
impozitele pe clădirile sediului său administrativ, a fabricii de pâine şi imobilelor aferente şi
impozitul pe mijloacele de transport detinute.
Documentul justificativ este declaraţia de impunere, completată de către serviciul de
contabilitate şi depusă la Primăria Sâncraiu de Mureş. Pe această bază impozitul se achită in
doua tranşe: prima tranşă până la 31 martie şi a doua tranşă până la 30 septembrie ac.
635„Cheltuieli cu alte impozite = % 725
taxe şi vărsăminte asimilate” 4464 „Impozitul pe clădiri” 311
4462 „Impozit mijloace de transport” 414
3.2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Principalul factor în realizarea de bunuri şi prestarea de servicii în cadrul oricărei
firme, alături de resursele materiale îl reprezintă forţa de muncă.
Pentru munca prestată de către personalul angajat, întreprinderea datorează salariaţilor
drepturi băneşti, numite salarii.
Sunt considerate salarii toate veniturile în bani şi sau natură obţinute de o presoană
fizică de desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă,indiferent de
perioada la care se referă.In această categorie de venituri intră şi indemnizaţiile pentru
incapacitate de muncă.
53

54. Aceste venituri salariale se negociază şi se prevăd în contractele de muncă încheiate
cu salariaţii, fiind completate de prime şi sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unitate cheltuieli
de personal ale exerciţiului în curs.
Obligaţia de plată către salariaţi generează obligaţii către bugetul de stat şi bugetul
asigurărilor sociale sub forma impozitelor şi taxelor ,obligaţii care sunt considerate cheltuieli
patronale asupra salariilor.
Documentul de calcul al salariilor, reţinerilor şi sumelor achitate angajaţilor este statul
de salarii. Acesta se întocmeşte distinct pentru fiecare unitate operaţională şi compartiment
funcţional.
Salariul de încadrare se stabileşte pentru fiecare angajat prin contractul colectiv de
muncă.
La SC PANZOOTRAS SRL salariul efectiv realizat se stabileşte pe baza pontajului în
funcţie de numărul de ore lucrate de fiecare angajat.Pontajul se realizează în funcţie de
rapoartele de lucru efectiv şi se vizează de către şeful secţiei fiind predate ulterior la
serviciul financiar-contabil.
Pentru exemplificare am luat în calcul fondul de salarii realizat în luna decembrie
2011.
Înregistrarea fondului brut de salarii - din Centralizator State de Plată, astfel :
641 = 421 26.750
„Cheltuieli cu remuneraţiile” „Personal-remuneraţii datorate”
 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
Agenţii economici din România au obligaţia calculării, înregistrării şi virării
contribuţiilor la : asigurările sociale, fondul de şomaj, asigurările sociale de sănătate, în
condiţiile şi la termenele stabilite de lege.
Din categoria cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială fac parte: contribuţia
unităţii la asigurările sociale (CAS) , contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate
(CASS) , contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj (CFS) şi o taxă de 1,1177 % la venitul
salarial brut – stabilită în funcţie de codul CAEN al entităţii , datorată doar de angajator, taxă
care va fi vărsată pentru constituirea Fondului de accidente de muncă.
Contribuţiile unităţii privind asigurările şi protecţia socială au fost :
- contribuţia la asigurarile sociale (CAS)
54

55. 26.750 x 20.80 % = 5564
6451 = 4311 5564
„Contributia unitatii „Contributia unitatii
la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”
- contribuţia la fondul de şomaj (CFS) :
26750 x 0.50 % = 134
6452 = 4371 134
134 „Contributia unitatii „Contributia unitatii
la fond somaj” la fond somaj”
- contributia la fondul de garantare:
26.750 x 0.25% = 67
„Contributia unitatii „Contributia unitatii
la fond somaj” la fond somaj”
6452 = 4373 67
- contribuţia la sănătate (CASS) :
26.750 x 5,2 % = 1391
6453 = 4313 1391
„Contributia unitatii „Contributia unitatii
la asigurari de sanatate” la asigurari de sanatate”
- contribuţia la fondul de accidente de muncă
26.750 x 1,177 % = 315
6451 = 4315 315
„Contributia unitatii „Contributia unitatii
la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”
3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare
Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” , se înregistrează cheltuielile ocazionate
de pierderile din creanţe şi debitori diverşi, precum si cheltuieli reprezentate de : valoarea
despăgubirilor , amenzilor, penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor si subvenţiilor
acordate, valoarea activelor cedate si alte operaţii de capital.
55

56.  Alte cheltuieli de exploatare
Derularea activităţii de exploatare a unui agent economic presupune şi unele cheltuieli
cum sunt: produse finite restituite de clienţi, despăgubiri, amenzi şi penalităţi datorate sau
plătite, donaţii şi subvenţii acordate.
Înregistrarea în contabilitatea S.C.PANZOOTRAS SRL , a plăţii prin bancă a unor
penalităţi datorate bugetului statului , în baza deciziei emisă de Administratia Fiscală
Tg.Mures.
6581 = 5121 3000
,,Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” „Conturi la bănci în lei”
3.2.1.6. Contabililtatea cheltuielilor privind amortizările , provizioanele şi
ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare
Potrivit concepţiei contabile, amortizarea reprezintă un proces de constatare a valorii
deprecierii unei imobilizări, prin afectarea cheltuielilor de exploatare şi a rezultatului din
exploatare aferent perioadei contabile, cu valoarea amortizării calculate .
Întreprinderile sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale şi necorporale
potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale,
utilizând unul din regimurile: amortizare liniară, amortizare degresivă, amortizare accelerată.
Primele două regimuri sunt adoptate prin hotărârile adunărilor generale ale
acţionarilor, în timp ce amortizarea accelerată este aprobată de Ministerul Finanţelor la
cererea AGA.
Categoria de provizioane defineşte o constatare contabilă a unei diminuări valorice a
activului rezultată din cauze ale căror efecte nu sunt ireversibile. Este o constatare anunţată
dar probabilă şi nu certă, spre deosebire care atunci când se înregistrează reprezintă o
constatare a pierderilor de valoare ireversibile.
Provizioanele reprezintă o manifestare a principiului prudenţei corespunzând
pierderilor de valoare susceptibile de a afecta un element al activului net individualizat.
 Cheltuieli de exploatare privind amortizările , provizioanele şi ajustarile
pentru depreciere sau pierdere de valoare
In conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu politicile contabile aprobate de
administratorul societăţii,metoda de amortizare utilizată pentru amortizarea mijloacelor fixe
existente în patrimoniul societăţii este cea liniară. Aceasta constă în includerea uniformă în
56

57. cheltuielile de exploatare a unei cote părţi din valoarea de intrare a unei imobilizări,
proporţional cu durata de viaţă utilă a acesteia.
Amortizarea imobilizărilor necorporale poate avea ca obiect: cheltuielile de cercetare
aplicată şi dezvoltare pe o durată de maxim 5 ani şi alte imobilizări necorporale.
S.C.PANZOOTRAS SRL, calculează şi contabilizeazăamortizarea unui utilaj tehnologic
, valoare contabila de 10.000 lei , durata de viaţă utilă de 10 ani :
6811 = 2813 83,33
„Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea instalaţiilor
amortizarea imobilizărilor” si mijloacelor de transport”
3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare
In cadrul cheltuielilor financiare la SC PANZOOTRAS SRL o categorie importantă a
acestor cheltuieli o reprezintă cheltuielile privind dobânzile.
 Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile
În totalul patrimoniului deţinut de întreprindere, capitalurile împrumutate şi datoriile
asimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate, generând cheltuieli financiare din plata dobânzilor
datorate.
SC PANZOOTRAS SRL are angajate de la bănci comerciale romanesti un credit pe
termen lung în valoare de 76.591 lei şi un credit pe termen scurt în valoare de 258.533 lei.
Pentru aceste credite societatea datorează băncilor dobânzi pe care le achită la
scadenţă.
Inregistrarea în contabilitate a dobânzilor achitate conform extrasului de cont eliberat
de bancă, se realizează astfel:
666 „Cheltuieli privind = 5121 “Disponibil la bancă2.509,58
dobanzile” în lei”
3.2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
În categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli care
prin natura lor economică au un caracter neobişnuit, extraordinar în raport cu activităţile
curente de exploatare sau financiare.
Contabilitatea acestei categorii este realizată cu ajutorul contului 671 ”Cheltuieli
privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
S.C. PANZOOTRAS SRL nu a avut de contabilizat operaţii legate de calamităţi şi
alte evenimente extraordinare .
57

58. 3.3.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A VENITURILOR
LA S.C PANZOOTRAS SRL
Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor este organizată, ca şi cea a
cheltuielilor, în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă directă
asupra elementelor de venituri şi implicit asupra cheltuielilor şi rezultatelor.
Aceste principii sunt : principiul independenţei, principul necompensării şi principiul
prudenţei, principiul recunoaşterii veniturilor, principiul conectării cheltuielilor la venituri şi
principiul recunoaşterii rezultatului.Despre toate aceste principii s-a discutat în capitolul
anterior la descrierea cheltuielilor.
În contabilitatea financiară veniturile se evaluează şi înregistrează în cadrul
conturilor prin corespondenţă cu creşterile de activ şi micşorările de pasiv, realizarea şi
constatarea unui venit producând o creştere a situaţiei nete.
Din această constatare putem concluziona că toate conturile de venituri, prin funcţia
lor contabilă, pot fi asimilate conturilor de pasiv şi cuprind veniturile perioadei curente.
Conturile de venituri evidenţiază creşterile de avantaje economice rezultate din
activităţile de exploatare, financiare şi extraordinare , sub formă de creşteri de active sau
diminuări de pasive.
In baza principiului prudenţei din punct de vedere al veniturilor se contabilizează doar
acele venituri a căror realizare este certă şi nu probabilă,ceea ce temperează optimismul
exagerat al oamenilor de afaceri şi oferă în acelaşi timp o marjă de siguranţă creditorilor.
Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de activităţi, de
exploatare,financiară şi extraordinară, iar în cadrul acestora, corespund elementelor primare
de venituri.
Contabilitatea veniturilor se organizează cu ajutorul conturilor din grupele :
70 “ Cifra de afaceri netă “
71 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse“
72 “Venituri din producţia de imobilizări “
74 “ Venituri din subvenţii de exploatare “
75 “ Alte venituri din exploatare “
76 “Venituri financiare“
77 “Venituri extraordinare “
78 “Venituri din provizioane şi ajustarile pentru depreciere sau pierdere de
valoare”
58

59. Conturile din clasa 7 ''Conturi de venituri'' sunt conturi cu funcţie de pasiv, cu excepţia
contului 711 ''Variaţia stocurilor'' care este bifuncţional si funcţionează după aceeaşi regulă
precum conturile de pasiv.
La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit si
pierdere ( Cont 121).
3.3.1.Contabilitatea veniturilor din exploatare
Activitatea de exploatare, consumatoare de resurse, este în acelaşi timp şi generatoare
de venituri, asigurându-se astfel acoperirea cheltuielilor şi obţinerea unui profit de către
societate.
Criteriul de delimitare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel continental,
care prevede înregistrarea acestor venituri începând cu obţinerea producţiei şi continuând cu
vânzarea respectivei producţii sau a mărfurilor cumpărate. Se consideră venituri realizate
numai cele aflate în stadiul de vânzare, adică în momentul transferării dreptului de proprietate.
Veniturile din activitatea de exploatare sunt reprezentate de următoarele categorii :
cifra de afaceri, venituri din productia stocata, venituri din producţia de imobilizări, venituri
din subvenţii de exploatare şi alte venituri din exploatare.
3.3.2.Contabilitatea veniturilor componente cifrei de afaceri
Această categorie de venituri deţine o pondere importantă în cadrul veniturilor din
activitatea de exploatare şi se consideră venituri generate de activitatea de bază, ele fiind
legate direct sau indirect de obiectul principal de activitate al întreprinderii. Aceste venituri se
urmăresc în contabilitate prin grupa de conturi 70 “Cifra de afaceri”, formată din conturi
sintetice de gradul I şi II
 Venituri din vânzarea produselor finite
Veniturile din vânzări de produse finite se compun din preţul de vânzare negociat al
acestora, fără TVA. Veniturile din vânzarea de produse finite este o componentă deosebit de
importantă a contului de profit şi pierdere pentru societatea analizată deoarece deţine
ponderea ridicată în totalul veniturilor realizate.
59

60. Vânzarea se face pe bază de facturi, a căror decontare are loc ulterior, prin conturile
bancare ori prin încasare în numerar.
S.C. PANZOOTRAS SRl , conform facturilor emise catre clienti livrează produse
finite:
4111 = % 12.400,00
“Clienti” 701 10.000,00
“Venituri din vânzarea produselor finite”
4427 2.400,00
“TVA colectată”
 Venituri veniturilor din vânzarea marfurilor
Vânzarea de mărfuri, reflectată în contabilitate prin contul sintetic de gradul I 707
„Venituri din vânzarea mărfurilor”, este o operaţiune specifică unităţilor cu profil comercial .
S.C.PANZOOTRAS SRL are în obiectul de activitate şi vânzarea de mărfuri
alimentare cu amanuntul în magazine specializate.
Se înregistrează vânzare directă către populaţie prin casa de marcat, astfel:
5311 = % 1.488.00
“Casa in lei” 707 1.200,00
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 288,00
3.3.3. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
Veniturile din variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în
curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs,
neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei
reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că, fie producţia a
mărit nivelul stocurilor, fie produsele suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de
profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
60

61. Contabilitatea veniturilor din producţia stocată se ţine cu ajutorul contului 711 ,,
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”. Unii autori consideră că aceasta este o
denumire improprie conţinutului său deoarece nu se referă la toate stocurile, ci numai la cele
de produse finite, produse reziduale şi semifabricate, inclusiv animalele şi păsările din
producţie proprie.
În caz practic , S.C. PANZOOTRAS SRL la finele lunii nu se înregistreaza producţie
în curs de executie deoarece procesul de obţinere al produselor finite nu este unul cu un ciclu
lung de fabricaţie.
Produsele finite obţinute în cursul lunii, în secţia de producţie se înregistrează la preţ
de vanzare :
345 = 711 165.356,00
“Produse finite” “Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
Descarcarea gestiunii de produse finite vândute direct clientilor, va fi :
711 = 345 140.856,00 “Venituri
aferente costurilor “Produse finite”
stocurilor de produse”
Transferul produselor finite din sectia de produţie pentru a fi văndute în magazinul
propriu pe bază de bon de casă, se înregistrează astfel:
371 = % 37.950,20
“ Marfă” 345 24.500,00
“ Produse finite”
378
“ Diferenţă de prêţ marfă” 6.105,00
4428
TVA “neexigibil” 7.345,20
Valoarea ramasă neînchisă din contul 711( soldul contului 711 ) se va închide prin contul 121
711 = 721 24.500,00
“Venituri aferente costurilor “ Cont de profit şi pierdere”
61

62. 3.3.4. Contabilitatea veniturilor financiare
Contabilitatea veniturilor financiare se realizează prin grupa de conturi 76 „Venituri
financiare” şi cuprinde : venituri din imobilizari financiare , venituri din investitii financiare
pe termen scurt , venituri din creante imobilizate , venituri din investitii financiare cedate ,
venituri din diferente de curs valutar , venituri din dobanzi , venituri din sconturi obtinute si
alte venitur financiare .
 Din categoria veniturilor financiare la SC PANZOOTRAS SRL se întâlnesc doar
venituri din dobânzi şi venituri din sconturi obţinute.
Contabilitatea veniturilor din dobânzi
In cazul practic prezentat societatea beneficiază de dobânzi ce se consideră venituri
financiare, pentru disponibilităţile din conturile bancare. Dobânzile se recunosc periodic, în
mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, şi se înregistrează în contabilitate
pe baza extrasului de cont primit de la bancă.
S.C. PANZOOTRAS SRL a obţinut în anul 2011 venituri din dobânzi, aferente
disponibilitatilor din cont,inregistrate astfel:
5121 = 766 109
“Disponibil la bancă în lei” „Venituri privind dobânzile”
 Contabilitatea veniturilor din sconturi obtinute
In această categorie de venituri financiare se înregistrează sconturile obţinute de la
furnizori,creditori sau de la bancă.
S.C.PANZOOTRAS SRL a obtinut în anul 2011 venituri din sconturi obtinute,inregistrate
astfel:
5121 = 767 378
“Disponibil la bancă în lei” „Venituri din sconturi obţinute”
3.3.5.Contabilitatea veniturilor extraordinare
Contabilitatea veniturilor extraordinare are ca obiect veniturile din subvenţii pentru
evenimente extraordinare şi alte evenimente asemănătoare reflectate în contul 771” Venituri
din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”
62

63. S.C. PANZOOTRAS SRL nu a înregistrat venituri extraordinare.
3.4.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A
REZULTATELOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL
Contabilitatea rezultatelor este reglementată juridic prin Legea Contabilităţii 82/1991, care
prevede la Art. 19, că profitul sau pierderea se stabilesc lunar.
În scopul determinării şi evidenţierii lunare a rezultatului exerciţiului, în contabilitate
se procedează lunar la decontarea conturilor de venituri şi cheltuieli.Din punct de vedere
contabil rezultatul exerciţiului este diferenţa între veniturile şi cheltuielile aceleiaşi perioade.
Potrivit Legii 573 din 2000 republicată,deşi profitul sau pierderea unei societăţi se
stabileşte lunar, calculul profitului impozabil şi a impozitului pe profit datorat se realizează
trimestrial, cumulat de la începutul anului.
Formula de calcul generală a rezultatului este următoarea :
Rezultatul = Veniturile - Cheltuielile
Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri se face prin intermediul contului 121
„Profit şi pierdere”.
Contul 121 „Profit şi pierdere” este un cont bifuncţional, prin care se ţine evidenţa
profitului sau pierderii realizate în cursul exerciţiului. În creditul său se înregistrează, la
sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 Conturi de venituri, iar în debit se
înregistrează, la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de
cheltuieli. Soldul creditor reprezintă profitul realizat şi apare în cazul în care veniturile
depăşesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată, dacă cheltuielile
depăşesc veniturile.
Soldul debitor sau creditor al contului de profit şi pierdere reprezintă rezultatul înainte
de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit, ceea ce impune determinarea rezultatului
contabil cumulat înainte de impozitare, din care trebuie excluse cheltuielile cu impozitul pe
profit, evidenţiate lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.
3.4.1 Decontarea cheltuielilor şi veniturilor
63

64. Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli se închid
provizoriu prin rezultatul exerciţiului.
Închiderea lunară a conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârşitul
fiecărei perioade. Colectarea cheltuielilor efectuate în cursul lunii a fost evidenţiată în
capitolul anterior şi presupune debitarea conturilor de cheltuieli.
Închiderea conturilor de venituri se face prin corespondenţă cu contul 121 „Profit şi
pierdere”, la sfârşitul lunii.
La decontarea veniturilor, un specific aparte îl constituie contul ”Venituri din
productia stocata” .
Contul 711 ”Venituri din productia stocata ” poate prezenta atât sold debitor, cât şi
sold creditor. Soldul creditor reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de produse
fabricate şi comenzi în curs de execuţie, la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei şi se
va lua în considerare la raportările fiscale în sensul adăugării la venituri din exploatare. Soldul
debitor evidenţiază o diminuare a veniturilor curente datorită scăderii stocurilor de produse
fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei. În
raportările fiscale soldul debitor al acestuia diminuează celelalte venituri din exploatare.
Decontarea variaţiei stocurilor, când contul prezintă sold debitor, se face prin
următoarea înregistrare contabilă:
711 „Venituri aferente costurilor= 121 „Profit şi pierdere”„X”
stocurilor de produse”
Această înregistrare se poate face şi în negru, dar are drept consecinţă denaturarea
rulajului contului 121 „Profit şi pierdere”.
Închiderea conturilor de cheltuieli si venituri :
1. La sfârşitul lunii Decembrie 2011 , se închid conturile de cheltuieli , astfel :
64

65. 121 = % 209.752,08
„Profit şi
601 „Cheltuieli cu materii prime “ 76.797,25
pierdere”
6021 ”Cheltuieli cu materialele auxiliare” 30.512,49
6022 „Cheltuieli cu combustibil” 9.923,83
6023 ”Cheltuieli cu material pt.ambalat” 3.900
6024 ”Cheltuieli privind piesele de schimb” 3.160,15
604 „Cheltuieli privind materialele nest.” 431,12
605 „Cheltuieli cu energia si apa” 17.634,83
607 „Cheltuieli privind marfurile” 17.400,37
612 „Cheltuieli cu redevente , locatii de gestiune “ 3.047,73
613 „Cheltuieli cu prime se asigurare” 3.199,70
622 „Cheltuieli cu comisioane si onorarii” 251,62
623 „Cheltuieli cu reclama si protocol” 24
626 „Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii” 1.105,94
627 „Cheltuieli cu servicii bancare si asimilate” 147,57
„Cheltuieli cu alte cheltuieli cu servicii
628 1.567,62
executate de terti”
635 „Cheltuieli cu alte impozite , taxe , varsaminte” 50
641 „Cheltuieli salariile personalului” 26.750
6451 „Contributia unitatii la asigurari sociale” 5.624
6452 „Contributia unitatii la ajutor somaj” 201
„‟Contributia unitatii la asigurari sociale de
6453 1.618
sanatate‟‟
666 „‟ Cheltuieli cu dobanzi” 2.509,58
„Cheltuieli de exploatare cu amortizarea
6811 3.795,28
imobilizarilor
2. La sfârşitul lunii Decembrie 2011 , se închid conturile de venituri , astfel :
65

66. % = 121 185.732,64
701 Venituri din vânzarea produselor finite Profit şi pierd ere 164.596,57
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 19.994,26
708 Venituri din activităţi diverse 760,22
766 Venituri din dobanzi 3,34
767 Venituri din sconturi obtinute 378,25
Rezultat = Venituri – Cheltuieli
Rezultat = 209.752,08 – 185.732,64 = -24019,44 → Pierdere contabila aferenta
lunii decembrie 2011.
3.4.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit
Agenţii economici care obţin din activitatea desfăşurată profit, datorează bugetului de
stat impozit calculat prin aplicarea unei cote procentuale (16%) asupra profitului impozabil.
Potrivit prevederilor legale, calculul impozitului pe profit se face cumulat, de la
începutul anului fiscal,astfel:
Profit = Venituri – Cheltuieli - Venituri + Cheltuieli
impozabil realizate efectuate neimpozabile nedeductibile
Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare (16%)
Potrivit reglementărilor în vigoare, agenţii economici sunt obligati ca trimestrial să
completeze Registrul de evidenţă fiscală , în vederea calculării impozitului pe profit .
Registrul de evidenţă fiscal este un document obligatoriu pentru plătitorii de impozit
pe profit care se numerotează,se şnuruieşte şi se înregistrează la organele fiscale teritoriale şi
care cuprinde toate informaţiile necesare stabilirii impozitului pe profit.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a
primei luni din trimestrul următor.
La SC PANZOOTRAS SRL în anul 2011 profitul impozabil şi respectiv impozitul pe
profit a fost determinat astfel :
66

67. VENITURI TOTALE 2.831.330,00
CHELTUIELI TOTALE 2.767.297,00
Rezultatul = Rezultatul + Cheltuieli - Venituri
impozabilcontabil nedeductibile fiscal neimpozabile
Rezultatul contabil = Total Venituri–Total Cheltuieli
Rezultatul contabil = 2.831.330,00 - 2.767.297,00 = 64.033,00
Cheltuieli nedeductibile fiscal 15.992,00
Venituri neimpozabile 0,00
Rezultatul impozabil = 64.033,00 + 15.992,00 = 80.025,00
Calculăm impozitul pe profit datorat pe anul 2011, astfel :
Impozit pe profit = Rezultatul impozabil x Cota de impozitare (16%)
Impozit pe profit = 80.025,00 x 16 % = 12.804,00
Înregistrăm impozitul pe profit datorat pe anul 2011, astfel :
691 = 4411 12.804,00
“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”
Profit Net = Rezultatul impozabil – Impozit pe profit
Profit Net = 80.025,00 - 12.804,00 = 64.034,00
După deducerea cheltuielii cu impozitul pe profit din profitul impozabil SC
PANZOOTRAS SRL a obţinut în anul 2011 un profit net în valoare de 64.034 lei.
67

68. CAPITOLUL IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A SC PANZOOTRAS
SRL
4.1 EVOLUŢIA VENITURILOR , CHELTUIELIORŞI A CIFREI DE AFACERI 2008-
2011 LA SC PANZOOTRAS SRL
Tabel 4.1. Evoluţia veniturilor si cheltuielior în perioada 2008-2011
%, fata %, fata %, fata
INDICATOR 2008 2009 da anul 2010 da anul 2011 da anul
anterior anterior anterior
Cifra de afaceri 1.651.952 1.866.647 113 2.080.175 111 2.721.877 131
Venituri din
1.681.040 1.871.463 111 2.080.673 111 2.823.990 136
exploatare
Cheltuieli din
1.643.346 1.832.863 112 1.991.166 109 2.658.010 133
exploatare
Venituri
1.001 1.645 164 5.277 321 7.341 139
financiare
Cheltuieli
33.738 12.223 36 32.686 267 96.483 295
financiare
Venituri
0 0 0 0 0 0 0
extraordinare
Cheltuieli
0 0 0 0 0 0 0
extraordinare
Sursa :cercetare proprie
In tabelul 3.1 s-au centralizat veniturile şi cheltuelile aferente anilor 2008-2011 . Veniturile
din exploatare au crescut an de an . In anul 2009 valoare acestora se ridică la 1.871.463 lei
faţă de 1.681.040 lei ceea ce înseamnă o creştere de 190.423 lei adică o crestere de 13 % ;
creşterea în 2010 faţă de 2009 este de 209.210 lei respectiv 11.% pentru ca în 2011 veniturile
să crească cu 36 % faţă de 2011. Odată cu creşterea veniturilor din exploatare , evident au
crescut şi cheltuelile aferente acestor venituri . Veniturile finaciare rezultate în special din
dobânzi au crescut si ele dar sub nivelul creşterii cheltuelilor financiare ducând în final la un
rezultat financiar net negativ pe acest tip de venituri şi cheltuieli .
68

69. 4.1.1 Evoluţia veniturilor din exploatare
Venituri din exploatare
RO
N 2,823,990
3,000,000
2,500,000 2,080,673
1,871,463
2,000,000 1,681,040
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Fig. 4.1. Evoluţia veniturilor din exploatare 2008-2011
Graficul 3.1 evidenţiază în mod vizibil evoluţia ascedentă a veniturilor din exploatare .
Faţă de anul de referinţă 2008 creşterea este de 64 %. Această creştere are la baza o creştere a
activităţii de producţie ca urmare a faptului că societatea a dus o politică de creştere a
veniturilor bazată pe livrarea de produse către instituţiile de stat . Participarea şi câştigarea
unor licitaţii a facut posibilă realizarea acestei politici.
Astfel SC PANZOOTRAS SRL a livrat în această perioadă produse de panificaţie
către numerose instituţii bugetare ca : Penitenciarul Târgu-Mureş ; Spitalul Clinic Târgu-
Mureş;Spitalul Clinic Judeţian de Urgenţă , Direcţia Generală de Asistenţă a Copilului Mureş;
Direcţia Generală de Asistenţă a Copilului Bistriţa-Năsăud;Penitenciarul Gherla ; Spitalul”
Gheorghe Marinescu” Târnăveni etc.
4.1.2 Evoluţia cheltuielilor din exploatare
69

70. Cheltuieli din exploatare
RON
3,000,000 2,658,010
2,500,000
1,991,166
1,832,863
2,000,000 1,643,346
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2008 2009 2010 2011
Sursa: proprie
Fig. 4.2. Evoluţia cheltuielior din exploatare 2008-2011
Cheltuielile au evoluat pe un trend asemanator ca şi veniturile . Valoric acestea sunt
foarte apropiate de venituri ca urmare a faptului că societatea şi-a crescut veniturile prin
livrarea de produse de panificaţie către instituţiile de stat cu obţinere a unor rezultate din
exploatare minime . Această situaţie a fost generată pe o parte de politica firmei de a obtine
un anumit nivel cantitativ de fabricaţie cât şi de competiţia puternică existentă la nivelul
licitaţiilor .
4.1.3 Evoluţia cheltuielior financiare
Cheltuieli financiare
RON
96,483
100,000
80,000
60,000
33,738 32,686
40,000
12,223
20,000
0
2008 2009 2010 2011
Sursa: proprie
Fig 4.3. Evoluţia cheltuielior finaciare 2008-2011
Cheltuielile finaciare ( fig.3.3.) 2009 au fost 36 % mai mici faţă de 2008 ca apoi în
2010 acestea să se ridice la valoarea de 32.363 si 2011 , 96.483 adică cu 321 % mai mari faţă
de 2009 . Creşterea cheltuielilor financiare în 2011 faţă de 2009 şi 2010 s-a datorat faptului ca
70

71. societatea a apelat la un împumut pe termen lung contractat de la OTP Bank, pentru care
achită lunar dobandă.
4.1.4 Evoluţia veniturilor financiare
Venituri financiare
RON
7,341
8,000
7,000
6,000 5,277
5,000
4,000
3,000 1,645
2,000 1,001
1,000
0
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Fig. 4.4. Evoluţia veniturilor finaciare 2008-2011
Veniturile financiare ( fig.3.4.) au cunoscut o creştere constantăde-a lungul celor 4 ani
analizaţi . In 2011 faţă de 2010 creşterea este de 39.91 % iar faţă de 2008 cu 733% .
Aceste venituri reprezintă dobânzile aferente conturilor curente şi discounturile
primite de la furnizori .
4.1.5 Evoluţia cifrei de afaceri
Cifra de afaceri
3,000,000 2,721,877
2,500,000 2,080,175
1,866,647
2,000,000 1,651,952
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Fig. 4.5. Evoluţia cifrei de afaceri 2008-2011
71

72. Cifra de afaceri ( fig 3.4.) cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale
efectuate de SC PANZOOTRAS SRL , respectiv vânzarea de mărfuri şi produse de-a lungul
unui exerciţiu financiar. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi
veniturile extraordinare .
Analizând datele prezentate mai sus se constată faptul că dacă în 2008 aceasta era de
1.651.952 lei în 2009 cifra de afaceri a crescut cu 13 % , respectiv 1.866.647 lei . In 2010
avem din nou o creştere de 11.% faţă de 2009 şi de 31% in 2011 in raport cu anul 2010 .
Daca ne raportăm la anul 2008 creşterea in 2011 este de 1.069.925 lei şi reprezintă o
creştere de 64.76 % . . Cifra de afaceri se constituie cu participare de 100 % a veniturilor
din exploatare .
4.1.6 Abaterea absolută a cifrei de afaceri :
CA CA i -CA0-bazafixa;
CA CA i -CA i-1-bazainlant;
unde:
i – perioada curentă;
0 – perioada bază de comparaţie;
i-1 – perioada precedentă
Acest tip de apreciere a dinamicii cifrei de afaceri prezintă relevanţă în primul rând din
perspectiva sensului abaterii (pozitiv-negativ).
Tabel 4.2. Analiza abaterii absolute a cifrei de afaceri în perioada 2008-2011
( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Cifrei de afaceri 1.651.952 +214.695 +213.528 +641.702
4.1.7. Analiza structurii veniturilor
72

73. Tabel 4.3. Analiza structurii veniturilor în perioada 2008-2011
( sursă proprie)
Valoare
INDICATOR
2008 % 2009 % 2010 % 2011 %
1.Venituri totale 1.682.041 100 1.873.108 100 2.085.950 100 2.831.331 100
1.1 Venituri din
exploatare
1.681.040 99,94 1.871.463 99,91 2.080.673 99,75 2.823.990 99,74
1.1.1 CA 1.651.952 98,21 1.866.647 99,66 2.080.175 99,72 2.721.877 96,13
1.2 Venituri
financiare
1.001 0,060 1.645 0,088 5.277 0,253 7.341 0,259
1.3 Venituri
extraordinare
0 0 0 0 0 0 0 0
Din analiza structurii veniturilor la SC PANZOOTRAS SRL in dinamica constatăm
urmatoarele: venitul din exploatare este preponderent in venitul total si se manţine de la un
exerciţiu financiar la altul , ceea ce inseamnă ca managementul este bazat pe asigurarea
continuităţii activitaţii.
In structura veniturilor din exploatare predomină veniturile din vanzarea produselor
finite în raport cu vănzarea de marfă datorită faptului că societatea deţine numai un singur
punct de vanzare marfă . Urmărind însa dinamica vănzarilor şi a structurii acestora
constatăm că de la un exerciţiu financiar la altul vănzarile totale au o pondere mai mare
ceea ce conduce spre concluzia căfirma este axată în special pe obţinerea de venituri din
activitatea de producţie .
4.2ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI VENITURILOR , CHELTUIELIOR SI
AI CIFREI DE AFACERI ,2008-2011 LA SC PANZOOTRAS SRL
4.2.1 Rata rentabilităţii veniturilor
Rentabilitateaveniturilormăsoarăeficienţaglobalăaactivităţiidesfăşuratede firmă
peperioada unui exerciţiu financiar prinprismacapacităţiiveniturilor deadegaja profitbrut.
Reflectăeficienţaintregiiactivităţi(deexploatare, financiarăşiextraordinară).
Rata rentabilităţii veniturilor (Rv), exprimă de fapt profitul total ce revine la 100 lei
venituri. Nivelul său se determină cu relaţia:
73

74. Pt
Rv 100
Vt
Tabel 4.4. Analiza Ratei rentabilitaţii în perioada 2008-2011
( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Rentabilitatea veniturilor 0,29 1,49 2,97 2,26
Rentabilitatea veniturilor
3.5
3 2.97
2.5
Rentabilitate
2.26
2
Rentabilitatea
1.5 1.49
veniturilor
1
0.5
0.29
0
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Fig. 4.6. Evoluţia rentabilitaţii veniturilor 2008-2011
Avem o rentabilitate a veniturilor in 2008 ( tabel 3.5 si fig . 3.10) foarte scăzută0,29 % pentru
ca în 2009 si 2010 să crească şi o scădere usoră în 2011, dar rentabiltatea la nivel valoric
rămâne foarte scăzută în toţi aceşti ani .
Analiza factorială a rentabilităţii veniturilor .
Prin acest analiză , urmărim corelaţia dintre dinamica profitului şi dinamica
veniturilor. Pentru a evidenţia influenţele factorilor se foloseşte metoda substituirilor
în lanţ.
1. Influenţa veniturilor totale asupra ratei rentabilitaţii
Vt Pt 0 Pt 0
Rv 100 100
Vt 1 Vt 0
Tabel 4.5. Analiza influenţa veniturilor totale asupra ratei rentabilitaţii 2008-2011
( sursă proprie)
74

75. INDICATOR 2008 2009 2010 2011
RV/vt - -0,01 -0,12 -0,63
Datele din tabel evidenţiază faptul că o creştere a veniturilor nu a dus neparat la o
creştere a rentabilităţii .
2. Influenţa profitului total asupra ratei rentabilitaţii :
Pt Pt 1 Pt 0
Rv 100 100
Vt 1 Vt 1
Tabel 4.6. Analiza influenţa profitului total asupra ratei rentabilitaţiiîn perioada 2008-2011
( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
RV/ pt - 1,08 1,32 0,50
O situaţie favorabilă se înregistrează atunci când profitul creşte într-un ritm
superior creşterii veniturilor totale . În 2010 avem o situaţie pozitivă de creştere mai
mare a profitului în raport cu veniturile iar in 2011 avem o situaţie inversă , de scădere .
4.2.2 Cheltuieli total la 1000 lei venituri totale :
Ct = Cheltuieli totale /Venituri totale x 1000
Tabel 4.4. Analiza costul total la 1000 lei venituri totale, în perioada 2008-2011
( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Ct 1000 v 978,02 985,04 970,23 972,86
Valorile sunt foarte apropiate de valoarea veniturilor ceace dovedeste o
ineficienta a utilizatilor cheltuielilor .
4.2.3 Cheltuieli din exploatare la 1000 lei venituri din exploatarearată o
cresetere a eficienţei activelor de exploatare prin imbunatăţirea utilizării resurselor
materiale ,umane ,financiare din fiecare faza a cheltuielilor de exploatare .
Ce = Cte / Vte *1000 unde:
Cte = Cheltuieli totale din exploatare
Vte = Venituri totale din exploatere
75

76. Tabel 4.8. Analiza cheltuielilor din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare în perioada
2008-2011( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Ce/ 1000 ve 977,58 979,37 956,98 941,23
Cheltuielile din exploatare la 1000 lei venituri din exploatere au tendinţă
asemanatoare cu cheltuielile totale la 1000 lei venituri totale datorita faptului ca acestea
reprezintă ponderea ce mai mare din cheltuielile totale .Exceptie face 2011 faţa de 2010
cînd avem o eficienţă ceva mai mare a cheltuielior din exploatare în raport cu veniturile
din exploatare .Mărime valoarii arată de fapt , ca şi în cazul precedent,o ineficienţă a
cheltuielior din exploatare in raport cu veniturile din expoatare .
4.2.3.Analiza ratei rentabilităţii comerciale :
Rc= Profit/Cifra de afacere * 100
Rc-ratarentabilităţiicomerciale
CA–cifradeafacerinetă
Pr–profitaferentcifreideafacerinete
GRUPA 70 "Cifra de afaceri neta"
din Reglementari contabile/OMFP 3055/2009/Reglementari Contabile - D IV/CAP. VII
Functiunea conturilor/CLASA 7 “Conturi de venituri”/GRUPA 70 "Cifra de afaceri neta"
Tabel 4.9. Analiza rentabilitaţii comerciale în perioada 2008-2011( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Cifra de afaceri netă 1.651.952 1.866.647 2.080.175 2.721.877
Profit aferent CA netă 37.694 38.600 89.507 165.980
Rentabilitate comercială ,% 2,28 2,07 4,30 6,10
76

77. Rentabilitatea comercială
7.00
6.00 6.10
Rentablitatea com.
5.00
4.30
4.00
Rentabilitatea
3.00
comercială
2.28 2.07
2.00
1.00
0.00
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Fig. 4.7. Evoluţia rentabilitaţii veniturilor 2008-2011
Rentabilitate commercial a scăzut in 2009 fata de 2008 dar a crescut constant in anii
2009-2011( tabel 3.13 si fig. 3.11)
4.2.4.Analizarateirentabilităţiiresurselorconsumate .
Evidenţierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli.
Eficienţa acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obţinute, pe baza
ratei rentabilităţii resurselor consumate, cunoscută şi sub denumirea de rata rentabilităţii
costurilor.
Prindefiniţie,ratarentabilităţii resurselorconsumatereflectăraportuldintrerezultatul
aferentcifreideafaceri nete şicheltuielile aferentecifreideafaceri nete :
Pr
Rrc *100,unde:
Ch
Pr–profitaferentcifreideafaceri nete ;
Ch–cheltuieliaferentecifreideafacerinete .
77

78. Tabel 4.10.Analiza rentabilitaţii resurselor consumate în perioada 2008-2011( sursă proprie)
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Profit aferent CA netă 37.694 38.600 89.507 165.980
Cheltuieli aferente CA neta 1.643.346 1.832.863 1.991.166 2.658.010
Rentabilitatea res.consumate 2,29 2,11 4,50 6,24
Ca şi rentabilitatea comercială, rentabililitatea resurselor consumate( tabel 3.14.si
fig.3.12) este scăzută în anii analizaţi si valoric este apropiată de rentabilitatea comercială
existand o mica diferenţă între cheltuieli şi cifra de afaceri ( un profit scazut ).
Rentabilitatea resurselor consumate
7.00
6.00 6.24
5.00
Rentabilitate
4.50
4.00
Rentabilitatea res.
3.00
consumate
2.29 2.11
2.00
1.00
0.00
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Fig. 4.8. Evoluţia rentabilitaţii resurselor consumate 2008-2011
78

79. 4.3.EVOLUTIA REZULTATELOR FINACIARE 2008-2011 la SC PANZOOTRAS SRL
Tabel 4.11. Analiza rezultatului financiar în perioada 2008-2011
( sursă proprie )
2008 2009 2010 2011
INDICATOR
Suma Suma % Suma % Suma %
Cifra de afaceri 1.651.952 1.866.647 113% 2.080.175 111% 2.721.877 131%
Rezultatul brut 4.957 28.022 565% 62.098 222% 76.838 124%
Profit net 2.063 22.289 108% 49.770 223% 64.034 129%
Cifra de afacere in 2011 faţă de 2010 creşte cu 31 % ; faţă de 2009 cu 42 % ;faţă
de 2008 cu 55 % iar faţă de 2008 cu 64.47 %.
Profitul net în 2011 faţă de 2010 creşte cu 29 % ; faţă de 2009 cu 52 % ; faţă de
2008 cu 55 % iar faţă de 2008 cu 31.04 de ori .
Creşterea profitului se bazează aşa cum am afirmat la analiza veniturilor ca
urmare a creşterii producţiei pe baza livrării de produse la instituţiile statului .
4.3.1. Analizarezultaltatului financiar brut .
Sursă: proprie
Grafic 4.9. Evoluţia rezultatului brut , 2008-2011
79

80. 4.3.2. Analizarezultaltatului financiar net .
Profit net
RON
Sursa: proprie 64,034
70,000
60,000 Grafic 3.4. Evoluţia profitului net . 2008-2011
49,770
50,000
40,000
30,000 22,289
a) Tabel 3.2 Analiza structurii rezultatului exerciţiului
20,000
10,000 2,063
0
2008 2009 2010 2011
Sursă: proprie
Grafic 4.10. Evoluţia rezultatului net, 2008-2011
4.3.2. Analiza structurii rezultaltatului financiar .
Tabel 4.12. Analiza structurii rezultatului financiar în perioada 2008-2011
( sursă proprie )
Valoarea
INDICATOR 2008 2009 2010 2011
Sume % Sume % Sume % Sume %
1. Rezultatul brut al
4.957 100% 28.022 100% 62.098 100% 76.838 100%
exerciţului
1.1 Rezultatul exploatării 37.694 760% 38.600 138% 89.507 144% 153.175 199%
1.1.1 Rezultatul aferent
37.694 100% 38.600 100% 89.507 100% 153.175 100%
CA
1.2 Rezultatul financiar -32.737 - -10.578 - -27.409 - -89.142 -
1.3 Rezultatul
0 0% 0 0% 0 0% 0 0%
extraordinar
Se constată că rezultatul pozitiv al exerciţului financiar se bazează pe rezultatul din
activitatea de exploatare , rezultatul financiar fiind negativ an de an datorită dobînzilor
mari la împrumuturi.
80

81. CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Situaţiile financiare anuale sunt supuse analizei economico-financiare pentru a da un
plus de relevanţă şi claritate asupra informaţiilor prezentate în acestea şi pentru a informa
utilizatorii situaţiilor financiare cu privire la performanţele atinse de entitatea analizată.
Realizând o sinteză a analizei economico-financiare pentru a evidenţia mai bine
situaţia de fapt a societăţii PANZOOTRAS SRL şi pentru a pune în evidenţă influenţa
veniturilor asupra rezultatelor,am constatat următoarele:
- societatea se află în insolvabilitate, neputând face faţă obligaţiilor de plată atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung .
- trezoreria netă este negativă ceea ce obligă conducerea societaţii la
contractarea de împrumuturi pentru a acoperi nevoile curente .
Cu toate că în ultimii ani s-a apelat la credite pe termen lung purtătoare de dobânzi,
societatea nu a reuşit datorită conjuncturii economice actuale şi a domeniului în care îşi
desfăşoară activitatea, unde există o concurenţă puternică,să-şi îmbunătăţească indicatorii de
echilibru financiar. Deasemenea gradul de îndatorare al firmei depăseşte la finele anului 2011
pragul de 3,ceea ce duce la pierderea unor facilităţi fiscale legate de deductibilitatea
cheltuielilor cu dobânzile.
Analizând cifra de afaceri am constatat o creştere treptată în perioada analizată,dar
acestă creştere nu conduce neapărat la un rezultat financiar satisfăcător,rentabilitatea
veniturilor fiind de sub 3 %.
De asemenea se constată o ineficienţă a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri
totale,fapt reflectat în rentabilitătea scăzută a veniturilor .
Din cele prezentate mai sus şi din datele puse la dispoziţie de catre conducerea
societăţii se constată faptul că în perioada 2008-2010 , asociatul unic susţine financiar
continuarea activităţii.
Dacă Panzootras SRL doreste să aiba succes , evidenţiat printr-un rezultat financiar
pozitiv şi cât mai mare este necesar să-şi controloze nu doar cheltuielile ci şi veniturile .
Există o oarecare dificultate în controlul veniturilor faţă de cheltuieli dar dacă acest lucru este
posibil ,acesta reprezintă jumătate din calea spre succes.
Astfel este nevoie în cadrul companiei de o cât mai bună gestionare a cheltuielilor,
dar şi a veniturilor pe cât posibil.
81

82. Într-o astfel de situaţie critică , managementul societăţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia
spre diversificarea activităţii în vederea creşterii veniturilor.
SC PANZOOTRAS SRL fiind situată într-o zonă rurală şi principalul obiect de
activitate fiind fabricarea pâiniişi a produselor de panificaţie,îşi poate diversifica activitatea
prin prestarea de servicii către populaţie.
Majorarea preţului produselor ar fi o variantă pentru creşterea veniturilor,deoarece
piaţa îi permite acest lucru, concomitent cu diversificarea sortimentală.
Deschiderea de noi puncte de vânzare poate duce la creşterea veniturilor obţinute şi în
special a rezultatului financiar pozitiv printr-un control mai bun şi sigur al preţului.
Întrucât firma dispune de un spaţiu la etajul superior al clădirii de 400 mp( fig.5.1 ),
acest lucru ar permite extinderea activităţii prin fabricarea unor produse cu o profitabilitate
ridicată,bazată în prealabil pe un studiu de piaţă.
Sursă: proprie
Fig. 5.1. Spatiu de producţie pentru investiţie
Conducerea societăţii ar trebui să înfiinţeze în acest sens un birou de marketing pentru
că realitatea economic din România demonstrează faptul că performanţele firmelor sunt
deseori puse pe seama existenţei unui compartiment distinct în acest sens.
Marketingul devine astfel un imperativ pentru dezvoltarea firmei, iar ideea este să se
creeze un marketing coordonat.Este importantă atât coordonarea între compartimentul de
marketing şi celelalte componente ale firmei, cât şi corelarea diverselor atribuţii ale activităţii
de marketing.În condiţii diferite de acestea, marketingul este insuficient, acesta funcţionând
corespunzător doar atunci când toţi angajaţii firmei sunt conştienţi de influenţa lor asupra
satisfacerii consumatorului.
82

83. 5.BIBLIOGRAFIE
Rus Ioan ( 2010 ) Bazele Contabiliţii ,Tărgu-Mures ,Editura “Universitatea Dimitrie
Cantemir Targu Mures”.
Mircea Simionescu( 2010) Analiză microeconomica financiară,Tărgu-Mures ,Editura
“Universitatea Dimitrie Cantemir Targu Mures”.
Neag Ramona ( 2010 ) Contabilitate Aprofundata ,Tărgu-Mures ,Editura “Universitatea
Petru Maior Targu Mures”
Dumitru Matiş, Atanasiu Pop ( 2007) ,Contabilitate financiară, Cluj-Napoca ,Editura Alma
Mater
Bătrâncea I., Dumbravă P., Bătrâncea L. ( 2006) ,Bilanţul entităţii economice, Cluj-
Napoca, Editura Alma Mater
N. Tabără, E. Horobnea, M. Mircea ( 2009) ,Contabilitate internaţionala, Iaşi, Editura
Tipo Moldova,
Pantea I., Pop A. (coord.) ( 2009) ,Contabilitatea financiară a întreprinderii, Deva ,Editura
Intelcredo
***CECCAR,Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde
Internaţionale de Contabilitate şi Interpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti, Editura CECCAR,
***CECCAR. (2010). Ghid practic de aplicare O.M.F.P.3055 /2009 ,Bucuresti , Editura
CECCAR
*** O.M.F.P.3055 /2009 ,Noile reglementari contabile conforme cu directivele europene (
2009),Bucureşti,Editura Publishing România
*** Legea contabilităţii nr.82/1991, cu modificările ulterioare aduse de OG 70/2004
şi Legea 420/2004
www.scribd.com/doc/37290185( nd)
83

84. Anexe
- ANEXA 1- Bilanţcontabil 2011 , S.C. PANZOOTRAS S.R.L.
- ANEXA 2- Contul de profit şi pierdere 2011 , S.C PANZOOTRAS S.R.L .
84

85. 85