Contabilitatea la Întreprinderile Mici și Mijlocii Prezentarea conf.univ., dr. Lidia Cauș la atelierul „Contabilitatea la Întreprinderile Mici și Mijlocii”, Orhei, 18 aprilie 2013

1. CONTABILITATEA
ÎNTREPRINDERILOR
MICI ȘI MIJLOCII
Elaborat:
conf.univ., dr.
Lidia Cauș

2. Ce este întreprindere a micului business ?
Întreprindere a micului business reprezintă o întreprindere cu statut
de persoană juridică sau fizică în care numărul mediu anual de
salariaţi, volumul producţiei (vînzărilor) şi alţi indicatori nu depăşesc
limitele stabilite pentru agenţii micului business de legislaţia în
vigoare (p.5 al SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile
micului business”).
Criteriile de raportare la sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii sînt
determinate de Legea Republicii Moldova nr. 206-XVI din
07.07.2006 "Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii”. La sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii entităţile:
- numărul mediu anual de salariaţi pînă la 250 de persoane,
- suma anuală a veniturilor din vînzări pînă la 50 milioane lei,
- valoarea totală anuală de bilanţ a activelor pînă la 50 milioane lei.

3. Clasificarea întreprinderilor micului
business
Categoria Numărul mediu Venitul din Valoarea de
întreprinderii de salariaţi vînzări bilanţ a activelor
Mijlocie ≤249 persoane ≤50 milioane lei ≤50 milioane lei
Mică ≤49 persoane ≤ 25 milioane lei ≤25 milioane lei
Micro ≤ 9 persoane ≤ 3 milioane lei ≤ 3 milioane lei

4. Indicatori privind activitatea întreprinderilor mici şi
mijlocii din Republica Moldova în anul 2011
Numărul de unităţi Numărul de salariaţi Venituri din vînzări
Denumirea
indicatorilor
ponderea în
ponderea în ponderea în
total
mii unităţi total pe mii pers. total pe mil. lei
pe republică,
republică, % republică, %
%
Total întreprinderi mici
şi mijlocii, din care:
41.1 97.6 328.1 57.3 64984.1 37.1
- întreprinderi mijlocii
1.7 4.0 125.5 21.9 23306.2 13.1
- întreprinderi mici
8.3 19.8 120.2 21.0 33598.7 19.2
- întreprinderi micro
31.1 73.8 82.4 14.4 8079.2 4.8

5. Acte normative
Întreprinderile mici și mijlocii ţin contabilitatea în conformitate cu actele normative și legislative în
vigoare:
- Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007,
- Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare nr.174 din 25.12.1997
- Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor nr.174 din
25.12.1997
- SNC și comentariile privind aplicarea SNC,
 SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” nr.32 din 03.03.2000
 SNC 62 „Contabilitatea în partidă simplă” nr.104 din 27.11.2002,
- Codul Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.97 ,
- Regulamentul privind inventarierea nr.60 din 29.05.2012,
- alte acte normative.
www.minfin.md

6. Etapele ciclului contabil
Legea contabilităţii în art. 7 prevede că entităţile sunt obligate
să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoarte financiare în
modul stabilit de legislaţia în vigoare.
În conformitate cu art. 18 al Legii contabilităţii ciclul contabil al
entităţilor cuprinde etapele următoare:
întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;
evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;
reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
inventarierea elementelor contabile;
întocmirea balanţei de verificare, Cărţii mari şi rapoartelor
financiare.

7. Sisteme contabile
Conform art.15 „Sisteme de ţinere a contabilităţii şi de prezentare a
rapoartelor financiare” al Legii Contabilităţii entităţile cu răspundere
limitată şi entităţile cu răspundere nelimitată pot organiza şi utiliza
pentru ţinerea contabilităţii următoarele sisteme contabile:
sistem în partidă simplă - SNC 62 „Contabilitatea în
partidă simplă” - în vigoare din 01.01.2003
sistem simplificat în partidă dublă - SNC 4
“Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”
- în vigoare din 01.01.2000
sistem complet în partidă dublă

8. Sisteme contabile
Sistemul contabil în partidă simplă poate fi aplicat de entităţile care nu
depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de
gestiune precedentă:
totalul veniturilor din vânzări - 3 mil.lei
valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung - 1 mil.lei
numărul mediu scriptic al personalului - 9 pers.
Sistemul contabil simplificat în partidă dublă poate fi aplicat de entităţile
care nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de
gestiune precedentă:
totalul veniturilor din vânzări - 15 mil.lei
totalul bilanţului contabil - 6 mil.lei
numărul mediu scriptic al personalului - 49 pers.

9. Sistemul contabil complet în partidă dublă
Sistemul complet în partidă dublă va fi folosit de entităţile care nu se
încadrează în limitele prevăzute și este obligatoriu pentru:
- instituţiile publice,
- entităţile de interes public,
- entităţile în al căror capital social cota proprietarului
(asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică, ce nu este subiect al
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35 %, cu excepţia organizaţiilor
necomerciale,
- entităţile importatoare de mărfuri supuse accizelor,
- organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, alte instituţii
financiare,
- casele de schimb valutar şi lombardurile,
- întreprinderile în domeniul jocurilor de noroc.
Circuitul documentar în sistemul complet în partidă dublă
Borderouri
analitice şi Rapoarte
Documente Balanţa de Cartea
registre financiare
primare verificare Mare
sintetice complete

10. Alegerea sistemului contabil
Sistemul contabil şi varianta de ţinere a evidenţei sunt alese de fiecare entitate de sine
stătător pornind de la necesităţile informaţionale, particularităţile activităţii, limitele
prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi alţi factori.
Drept dovadă de îndeplinire a condiţiilor prevăzute de Legea contabilităţii pentru alegerea
sistemului contabil în partidă simplă sau simplificat în partidă dublă servesc datele
rapoartelor financiare anuale pe ultimii doi ani consecutivi la data încheierii perioadei de
gestiune (31 decembrie). Entitatea nou-creată aplică unul din sistemele de ţinere a
contabilităţii în conformitate cu datele din planul de afaceri şi politica de contabilitate
aprobată.
Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul contabil în partidă simplă poate aplica sistemul
simplificat sau complet în partidă dublă.
Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul simplificat în partidă dublă poate utiliza sistemul
complet în partidă dublă. Totodată, sistemul contabil complet poate fi aplicat de către toate
entităţile, indiferent de volumul activităţii, tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.
Dacă entităţile care aplică sistemul contabil în partidă simplă sau simplificat în partidă dublă vor
depăşi limitele criteriilor prevăzute, în decursul a doi ani consecutivi, ele vor fi obligate să
schimbe sistemul contabil.

11. Alegerea sistemului contabil
La alegerea sistemului contabil urmează de întreprins următoarele acţiuni:
de întocmit un plan de afaceri cu determinarea indicatorilor principali ce
caracterizează întreprinderea şi activitatea preconizată (veniturile din vînzări
anuale, numărul de lucrători, etc.),
de comparat indicatorii ce caracterizează activitatea întreprinderii cu cerinţele
actelor normative referitoare la aplicarea sistemelor contabile şi cu specificul
fiecărui sistem,
de determinat sistemul contabil ce corespunde cerinţelor înaintate.
La această etapă pot fi întîlnite următoarele cazuri în care, conform
prevederilor legale, întreprinderea:
 urmează a utiliza sistemul complet în partidă dublă, respectiv ea este obligată să
utilizeze anume acest sistem;
 poate să utilizeze sistemul în partidă simplă sau sistemul simplificat în partidă dublă
şi la alegerea întreprinderii este utilizat unul din aceste sisteme;
 poate să utilizeze sistemul în partida simplă sau sistemul simplificat în partidă
dublă, însă necesităţile entității dictează aplicarea sistemul simplificat sau
sistemului complet în partidă dublă.

12. Politica de contabilitate la întreprinderile mici și mijlocii
Politica de contabilitate reprezintă un document care cuprinde o totalitate de
principii, convenţii, reguli, metode şi procedee adoptate de conducerea
întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.
Modul de elaborare şi dezvăluire a politicii de contabilitate este stabilit de
prevederile:
- SNC 1 „Politica de contabilitate”,
- Comentariile cu privire la aplicarea SNC 1 „Politica de contabilitate”
- SNC 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”
Politica de contabilitate trebuie să respecte principiile:
continuitatea activităţii,
contabilitatea de angajamente,
permanenţa metodelor,
separarea patrimoniului şi datoriilor,
necompensării,
consecvenţa prezentării.

13. Politica de contabilitate la întreprinderile mici și mijlocii
În politica de contabilitate a întreprinderii micului business trebuie menţionat:
- sistemul contabil utilizat (complet, simplificat în partidă dublă, în partidă
simplă);
- varianta aleasă a sistemului contabil simplificat în partidă dublă;
- regulile circulaţiei documentelor şi modul prelucrării informaţiei contabile;
- planul de conturi contabile simplificat;
- metodele de evaluare a activelor şi datoriilor;
- metodele de calcul a uzurii şi amortizării activelor pe termen lung;
- modul de constatare şi contabilizare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor
financiare;
- numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune;
- data trecerii întreprinderii la sistemul contabil simplificat în partidă dublă sau
partidă simplă;
- alte aspecte organizatorico-metodice ale evidenţei contabile.
Politica de contabilitate a întreprinderii este un document care poate fi adus la
cunoştinţa tuturor utilizatorilor interni şi externi de informaţii contabile şi
constituie o parte componentă a rapoartelor financiare anuale.

14. Sistemul contabil în partidă simplă
Sistemul contabil în partidă simplă reprezintă sistemul contabil
care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizînd
înregistrarea în partidă simplă conform metodei „intrare-ieşire”. Acest
sistem nu prevede utilizarea înregistrării duble şi conturilor contabile din
Planul de conturi contabile.
La aplicarea sistemului respectiv entităţile întocmesc documente
primare, registre de evidenţă.
Agenţii economici care vor ţine evidenţa în partidă simplă nu vor
prezenta rapoarte financiare, dar vor întocmi şi prezenta rapoarte fiscale
şi statistice.
Circuitul documentar în sistemul contabil în partidă simplă
Registrul de evidenţă a Rapoarte statistice
Documente primare
veniturilor şi cheltuielilor Declaraţii fiscale

15. Sistemul contabil în partidă simplă
Sistemul contabil în partidă simplă nu poate fi folosit de:
 agenţii economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă;
 unităţile în al căror capital statutar cota acţionarilor (fondatorilor) care
nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35%;
 întreprinderile producătoare şi importatoare de mărfuri supuse accizelor;
 companiile fiduciare şi de asigurare;
 fondurile de investiţii;
 băncile şi alte instituţii financiare;
 întreprinderile de schimb valutar şi lombardurilor;
 participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare;
 fondurile nestatale de pensii;
 întreprinderile care desfăşoară activitate în domeniul jocurilor de noroc.

16. Sistemul contabil în partidă simplă
Orice operaţiune economică trebuie înregistrată simultan, de două ori, în registre diferite sau
chiar în acelaşi registru.
SNC 62 recomandă registrele:
 Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) - încasările şi plăţile
sînt constatate concomitent cu veniturile şi cheltuielile, reflectîndu-se atît în rubrica de venituri sau cheltuieli, cît şi în
rubrica de încasări sau plăţi,
 Borderoul de evidenţă a decontărilor cu debitorii şi creditorii,
 Borderoul de evidenţă a activelor,
 Borderoul de evidenţă a producţiei proprii.
Entitățile pot să adapteze de sine stătător registrele contabile recomandate la specificul activităţii
sale şi să întocmească registre suplimentare cu:
respectarea bazei metodologice unice a contabilităţii aplicînd principiul contabilităţii de
angajamente;
reflectarea completă a tuturor operaţiunilor economice în registrele în baza documentelor
justificative.

17. Sistemul contabil în partidă simplă
Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) -
document generalizator pentru înregistrarea încasărilor (veniturilor) şi plăţilor
(consumurilor şi cheltuielilor). Registrul reflectă situaţia privind:
operaţiile economice efectuate,
încasările şi plăţile întreprinderii,
soldul mijloacelor băneşti,
veniturile şi cheltuielile,
rezultatul financiar.
Registrul poate fi deschis pe fiecare lună sau pe anul de gestiune.
La începutul anului rezultatul financiar este egal cu zero, iar soldul mijloacelor
băneşti este egal cu soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune
precedente.
Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se determină după fiecare operaţiune
economică, ca diferenţă dintre venituri şi consumuri sau cheltuieli.
Încasările şi plăţile se înregistrează în momentul efectuării acestora în baza
documentelor justificative (dispoziţiilor de încasare şi plată, ordinelor de plată).
Impozitele, taxele şi alte defalcări obligatorii se reflectă în Registru în coloanele
„Plăţi” şi „Consumuri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale”. Impozitul pe
venit se înregistrează în Registrul specificat ca cheltuieli din alte activităţi.

18. Sistemul contabil în partidă simplă
La utilizarea sistemului contabil simplu trebuie respectate principiile:
principiul contabilităţii de angajamente, conform căruia veniturile şi
cheltuielile se constată şi se reflectă în evidenţă în perioada în care au
avut loc, indiferent de momentul încasării sau plăţii mijloacelor
băneşti;
principiul separării patrimoniului, care prevede că patrimoniul şi
datoriile agentului economic există separat de patrimoniul şi datoriile
proprietarilor acestui agent economic şi altor agenţi economici.

19. Sistemul contabil în partidă simplă
Pentru constatarea, evaluarea şi evidenţa activelor SNC 62 prevede aceleaşi reguli
utilizate în sistemul complet .
Active pe termen lung (imobilizări) care au o durată de funcţionare utilă mai mare de
un an: terenuri, clădiri, maşini şi utilaje de producţie, instrumente, mijloace de
transport, animale de muncă (cai, măgari, boi) şi de producţie (vaci, capre, porci
etc.), plantaţii de vii şi livezi.
Activele pe termen lung se constată ca activ dacă se respectă criteriile:
1. există o certitudine întemeiată că în rezultatul utilizării activului întreprinderea va obţine
avantaj economic;
2. valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.
Valoarea de intrare a activelor pe termen lung constă din valoarea de cumpărare sau
de fabricare, inclusiv taxele vamale, impozitele nerecuperate prevăzute de legislaţie
și cheltuielile privind aducerea activului achiziţionat în stare de lucru pentru
utilizarea acestuia.
Plafonul valorii de intrare a mijloacelor fixe 6000 lei.
Cheltuielile privind achiziţionarea şi aducerea activului în stare de lucru cuprind:
• cheltuielile pentru pregătirea şantierului de construcţie,
• cheltuielile de achiziţionare şi transport,
• cheltuielile de montaj şi instalare,
• cheltuielile de salarizare a specialiştilor, de exemplu, a arhitecţilor, inginerilor etc.

20. Sistemul contabil în partidă simplă
SNC 62 recomandă de calculat uzura mijloacelor fixe conform modului de
calculare a uzurii în scopuri fiscale prevăzut în art.26 al Codului Fiscal.
Categoria de proprietate Norma de uzură, %
I 5
II 8
III 12,5
IV 20
V 30
Terenurile pot fi utilizate în activitate în scopuri de
producţie, pentru închiriere sau ca investiţii. Pămîntul, are o durată de
serviciu nelimitată, de aceea uzura lui nu se calculează.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt active, valoarea unitară a
cărora este mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie (6000
lei), indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai
mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi.
OMVSD reprezintă mijloacele de muncă utilizate în activitatea de
producţie, cum sunt: instrumentele şi utilajele, mobila, tehnica de
măsurare şi calcul, îmbrăcămintea şi încălţămintea specială etc.
Uzura OMVSD se înregistreză la cheltuieli sau consumuri în funcţie de
destinaţia acestora în mărime de 100%.

21. Sistemul contabil în partidă simplă
Activitatea de producţie prevede consumul diverselor valori materiale (materii prime şi
materiale, combustibil, material semincer şi săditor, mijloace chimice de protecţie a
plantelor, medicamente şi biopreparate pentru animalelor, îngrăşăminte etc.).
Valoarea materialelor şi serviciilor procurate în scopuri de producţie se constată drept
consumuri, indiferent dacă au fost consumate integral într-un singur ciclu de
producţie sau nu.
La sfîrşitul perioadei de gestiune valoarea materialelor procurate dar neutilizate în stoc,
se scade din consumuri.
Valoarea stocurilor se determină prin inventariere la finele anului în baza listelor de
inventariere.
Stocurile se evaluează la:
valoarea de achiziţie - mărfurile şi materiale procurate pentru revînzare sau
producţie,
costul efectiv - produsele finite, producţia în curs de execuţie.
Valoarea de achiziţie - valoarea de cumpărare, inclusiv taxele vamale şi de import,
impozitele prevăzute de legislaţie (cu excepţia impozitelor restituite agentului
economic de către organele fiscale), cheltuielile privind aducerea activului în starea
de lucru, cheltuielile de transport legate de achiziţionare şi valoarea serviciilor
prestate de terţi.
Costul efectiv - suma totală a consumurilor efective pentru fabricarea unui bun, care se
determină la sfîrşitul perioadei de gestiune.

22. Sistemul contabil în partidă simplă
Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă la costul acestora care cuprinde
cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi aducerii lor la
locul păstrării şi în starea de utilitate.
Stocurile ieşite în producţie sau vînzare sunt evaluate prin:
- metoda de identificare
- metoda costului mediu ponderat.
În comerţ mărfurile pot fi evaluate la:
- preţul de vînzare cu amănuntul (inclusiv adaosul comercial)
- valoarea de achiziţie.
Produsele, producţia în curs de execuţie, prăsilai obţinută din producţie proprie
şi animalele la creştere şi îngrăşat pot fi evaluate prin metoda costului
normativ (standard).
Costul normativ cuprinde suma normativă a consumurilor directe de
materiale, consumurilor directe privind retribuirea muncii şi consumuril
indirecte de producţie.
Stocurile de mărfuri, materiale, animalele la creştere şi îngrăşat se evaluează la
valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
Obiectele de construcţie de lungă durată în curs de execuţie, plantaţiile perene
tinere în perioada de creştere se evaluează la costul de producţie efectiv
stabilit la sfîrşitul perioadei de gestiune.

23. Sistemul contabil în partidă simplă
Metoda de identificare determină costul stocurilor prin delimitarea costului fiecărui articol din stoc, utilizîndu-
se pt materialele care nu-s reciproc substituibile.
Exemplu. La 31 august 20XX stocurile au alcătuit 50 de unităţi din stocurile de la 1 august, 80 unităţi cumpărate
la 15 august şi 70 unităţi cumpărate la 26 august. La 31 august, costul stocurilor va constitui 246 lei,
determinat prin metoda de identificare astfel:
1 leu x 50 unităţi = 50 lei
1,4 lei x 80 unităţi = 112 lei
1,2 lei x 70 unităţi = 84 lei
Total 200 unităţi = 246 lei
La 31 august costul stocurilor de 200 unităţi constituie 246 lei.
Metoda costului mediu ponderat determină valoarea stocurilor ieşite şi rămase în stoc la sfîrşitul perioadei în
baza costului mediu ponderat al unităţilor aflate în stoc la începutul perioadei şi intrate în cursul acestei
perioade. Costul mediu ponderat poate fi calculat pentru o perioadă de timp (lună, an) sau pe măsura intrării
unităţilor.
Exemplu. Modul de calcul al costului mediu ponderat determinat lunar
Stocuri la 1 august: 50 unităţi x 1 leu = 50 lei
S-au procurat la 9 august: 70 unităţi x 1,2 lei = 84 lei
S-au procurat la 15 august: 100 unităţi x 1,4 lei = 140 lei
S-au procurat la 19 august: 60 unităţi x 1,5 lei = 90 lei
S-au vîndut la 28 august: 150 unităţi x 1,3 lei = 195 lei
Total intrări: 230 unităţi la valoarea totală = 314 lei
Total ieşiri: 150 unităţi la valoarea totală = 95 lei
Stocuri la 31 august: 130 unităţi x 1,3 lei = 169 lei
Costul mediu ponderat lunar pe o unitate (50+314) lei : (50+230) unități = 1,3 lei
Costul stocurilor la 31 august - 169 lei (130 unităţi x 1,3 lei)

24. Sistemul contabil în partidă simplă
Cheltuielile se constată în momentul primirii valorilor achiziţionate de la terţi sau prestării
serviciilor, indiferent de momentul plăţii efective a acestora.
Veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate în perioada în care au fost livrate
produsele şi prestate serviciile, indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor
băneşti.
Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în Registrul încasărilor
(veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor).
Mijloacele băneşti pot fi plătite de agentul economic în cazul cînd:
- momentul plăţii mijloacelor băneşti şi constatării cheltuielilor coincid,
- mijloacele băneşti s-au transferat în avans, dar cheltuielile n-au fost constatate (materialele şi
mărfurile n-au fost primite),
- cheltuielile au fost constatate (materialele şi mărfurile au fost primite), însă mijloacele băneşti n-au
fost plătite.
Mijloacele băneşti pot fi încasate de agentul economic în cazul cînd:
- momentul încasării mijloacelor băneşti şi constatării veniturilor coincid,
- încasarea mijloacelor băneşti a avut loc în avans, însă veniturile nu s-au constatat
(produsele, mărfurile, serviciile n-au fost livrate),
- veniturile au fost constatate (produsele, mărfurile şi serviciile au fost livrate), însă mijloacele
băneşti n-au fost încasate.

25. Sistemul contabil în partidă simplă
Consumurile anului de gestiune aferente cultivării culturilor de toamnă pentru roada anului următor,
lucrărilor de pregătire a solului pentru semănatul culturilor de primăvară şi altor culturi în anul viitor
se consideră producţie în curs de execuţie și se reflectă separat la sfîrşitul anului de celelalte
consumuri. Aceste consumuri nu participă la calcularea venitului.
La începutul perioadei de gestiune următoare consumurile specificate se înregistrează în Registrul
încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri ale perioadei aferente.
Veniturile şi cheltuielile anticipate pe termen scurt şi lung se scad la sfîrşitul perioadei de gestiune din
veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune. La începutul următoarei perioade de gestiune
veniturile anticipate se trec la venituri, iar cheltuielile anticipate - la cheltuieli.
Cheltuielile anticipate sînt suportate în perioada de gestiune curentă, dar aferente perioadelor viitoare, de
exemplu:
arenda plătită în avans pe o perioadă mai mare de un an;
cheltuielile legate de abonarea la literatura de specialitate;
plăţile achitate în avans pe un termen de peste un an pentru asigurarea recoltei, bunurilor;
cheltuielile aferente:
- construcţiei serelor de primăvară cu caracter necapital,
- construcţiei gropilor şi tranşeelor pentru siloz şi fînaj, uscătoriilor pentru tutun şi altor construcţii speciale
provizorii,
- tratării solului cu var şi ghips,
- îmbunătăţirii primare a pămînturilor ameliorate prin lucrări agrotehnice etc.
Veniturile anticipate sînt calculate în perioada de gestiune, însă aferente perioadelor viitoare, de exemplu:
- pretenţiile înaintate, recunoscute de furnizori şi antreprenori sau adjudecate care vor fi recuperate în termen de
peste un an;
- lipsurile de valori materiale, recunoscute de persoanele vinovate sau stabilite prin judecată spre încasare etc.

26. Sistemul contabil în partidă simplă
Entitățile care ţin contabilitatea în partidă simplă în evidenţa sa dezvăluie:
valoarea mijloacelor fixe pe tipuri;
valoarea şi suprafaţa terenurilor agricole pe tipuri;
valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe tipuri;
consumurile şi cheltuielile perioadei de gestiune;
valoarea produselor obţinute în cursul anului de gestiune pe grupe distincte;
veniturile perioadei de gestiune;
profitul net (pierderea) perioadei de gestiune obţinut de entitate;
sumele impozitelor şi taxelor calculate şi achitate;
numărul de persoane angajate;
informaţia referitoare la componenţa grupelor (subgrupelor) de animale şi
plante;
recolta la 1 ha de plante (în fitotehnie) şi productivitatea animalelor (în
zootehnie) pe tipuri de produse agricole;
informaţiile privind condiţiile şi scopurile subvenţiilor de stat primite în
cursul anului de gestiune, cauzele neîndeplinirii condiţiilor
de acordare a subvenţiilor etc.

27. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
Sistemul contabil simplificat în partidă dublă prevede reflectarea
faptelor economice în baza dublei înregistrări și contabilităţii de
angajamente.
SNC 4 recomandă variantele de ţinere a registrelor contabile:
Registrul – jurnal de evidenţă a operaţiilor economice
Borderouri de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi (grupe
de conturi) contabile
SNC 4 prevede elaborarea:
- variantei simplificate a planului de conturi de lucru
- rapoartelor financiare simplificate:
Bilanţul contabil simplificat (formularul nr. 1-BS, anexa 16 la
SNC4)
Raportul de profit şi pierdere (anexa 17 la SNC4)
Nota explicativă simplificată

28. RAPOARTELOR FINANCIARE ANUALE COMPLETE
Componența rapoartelor financiare anuale complete - conform SNC 5 „Prezentarea rapoartelor
financiare”:
Bilanţul contabil;
Raportul de profit şi pierdere;
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
Raportul privind fluxul capitalului propriu;
Anexa la Bilanţul contabil;
Anexa la Raportul de profit și pierderi;
Nota explicativă.
Instituţiile publice şi entităţile de interes public ţin contabilitatea şi întocmesc rapoarte financiare în
baza Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (S.I.R.F.)
Rapoartele financiare anuale :
se semnează de director sau preşedinte
se confirmă prin raportul Comisiei de Cenzori
se aprobă la Adunarea generală
se publică
Rapoartele financiare anuale se prezintă:
 organelor teritoriale pentru statistică
 proprietarilor
 altor organe

29. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
Sistemul contabil simplificat în partidă dublă nu
poate fi folosit de entităţile micului business care:
deţin o poziţie dominantă pe piaţa internă de mărfuri conform avizului
organului de stat care efectuează reglementarea antimonopol
sînt create din cote de participaţie şi partea comună a fondatorilor, care nu
se încadrează în categoria de agenţi ai micului business, care depăşeşte 35 %
în patrimoniul ei (capitalul social)
au depăşit în perioada de gestiune indicatorii stabiliţi de legislaţia în vigoare
pentru agenţii micului business
persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza patentei de întreprinzător

30. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” în p. 6 stipulează
că, în funcţie de volumul muncii contabile conducătorul poate:
să creeze un serviciu contabil, ca subdiviziune structurală separată condusă de şeful
serviciului contabil;
să prevadă în statele întreprinderii funcţia de contabil;
să transmită în baze contractuale ţinerea contabilităţii unei firme specializate de audit;
să ţină contabilitatea personal, dacă studiile lui corespund cerinţelor prevăzute de
legislaţia în vigoare.
La aplicarea acestui sistem contabil întreprinderile micului business trebuie să:
♦ elaboraze şi să aplice Planul de conturi contabile simplificat;
♦ utilizeze formularele de registre contabile recomandate de SNC 4 cu posibilitatea
adaptării acestora la specificul activităţii sau elaborării registrelor suplimentare;
♦ întocmească rapoarte financiare simplificate conform formularelor prevăzute de SNC 4.
Dubla înregistrare constă în reflectarea operaţiei efectuate concomitent în debitul unui
cont şi creditul altui cont la aceeaşi sumă.
De exemplu, procurarea stocurilor de materiale se reflectă concomitent în contul de
evidenţă a valorilor cumpărate ca intrare a materialelor şi contul de evidenţă a datoriilor
faţă de furnizor ca majorare a datoriilor întreprinderii faţă de furnizor. Astfel va fi
întocmită înregistrarea contabilă:
Debit contul 211 "Materiale"
Credit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale".

31. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
Responsabilitatea pentru asigurarea controlului asupra operaţiilor economice
efectuate şi înregistrării acestora în documentele primare o poartă
conducătorul întreprinderii.
Întreprinderile micului business pot utiliza formulare de documente tipizate şi
elaborate de sinestătător (cu excepţia documentelor de strictă
evidenţă), aprobate în modul stabilit, care trebuie să conţină toate elementele
obligatorii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Documentele contabile primare trebuie să conţină elementele obligatorii:
 denumirea şi numărul documentului;
 data întocmirii documentului;
 denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al întreprinderii în numele căreia este
întocmit documentul;
 denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului, iar pentru persoane
fizice – codul personal;
 conţinutul faptelor economice;
 etaloanele cantitative şi valorice în care sunt exprimate faptele economice;
 funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile de
efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.

32. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
În conformitate cu p.3 al SNC 4 planul de conturi contabile simplificat reprezintă un
nomenclator de conturi stabilit de întreprinderea micului business în condiţiile aplicării
sistemului contabil simplificat pentru contabilizarea activelor, capitalului
propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii.
Entitatea poate să deschidă de sinestătător subconturi pentru conturile sintetice ale Planului
de conturi contabile simplificat.
De exemplu, pentru contul sintetic 123 "Mijloace fixe" pot fi deschise următoarele
subconturi: 1231 "Terenuri", 1232 "Active materiale în curs de execuţie", 1233
"Mijloace fixe de producţie", 1234 "Mijloace fixe neproductive" şi 1235 "Resurse
naturale".
Pentru contul sintetic 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" pot fi deschise
următoarele subconturi: 5341 "Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor
juridice", 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată", 5343 "Datorii privind
impozitul pe venit al persoanelor fizice" ş.a.
În cadrul aplicării sistemului contabil simplificat în partidă dublă contul 215 “Producţia în
curs de execuţie” îmbină funcţiile conturilor 215 "Producţia în curs de execuţie" şi 811
"Activitatea de bază” și este destinat pentru generalizarea informaţiei privind reflectarea
producţiei nefinisate, consumurile pentru obţinerea produselor şi prestarea
serviciilor, precum şi pentru determinarea costului efectiv al acestora.
La contul 215 "Producţia în curs de execuţie" pot fi deschise subconturile:
- 2151 “Produse în curs de execuţie”,
- 2152 “Servicii în curs de execuţie”.

33. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
Contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” îmbină
funcțiile conturilor de venituri şi cheltuieli de către întreprinderile cu
un singur tip de activitate (de exemplu, comerţ sau intermediere).
Astfel veniturile se reflectă în Ct 333, iar cheltuielile în Dt 333.
La contul 333 ”Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” pot fi
deschise subconturile următoare:
- 3331 “Veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune”,
- 3332 “Utilizarea profitului perioadei de gestiune”,
- 3333 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”.
La întreprinderile care desfăşoară mai multe tipuri de activităţi
operaţională, de investiţii, financiară se recomandă ţinerea evidenţei
veniturilor şi cheltuielilor în conturile: 611 “Venituri din vînzări”, 621
“Venituri din activitatea de investiții”, 622 “Venituri din activitatea
financiară”, 711“Costul vînzărilor”, 721 “Cheltuieli ale activității de
investiții”, 722 “Cheltuieli ale activității financiare”.

34. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
Pentru întreprinderile, activitatea cărora nu necesită stocuri mari de
materiale, contabilizarea creanţelor şi datoriilor, iar procesul de
fabricare şi de vînzare a produselor se încheie în decursul lunii de
gestiune se recomandă varianta de ţinere a registrelor contabile în
baza Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice (ateliere
de cusut, tîmplărie, reparaţie a îmbrăcămintei, încălţămintei, tehnicii de
uz casnic, gherete, chioşcuri, gospodăriile ţărăneşti).
Registrul-jurnal reprezintă un borderou contabil combinat de evidenţă
analitică şi sintetică, ce conţine toate conturile utilizate de entitate.
În baza acestui registru se determină rulajele şi soldurile activelor,
capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor
financiare la o dată concretă.
În baza acestui registru se întocmesc rapoartele financiare simplificate.

35. Sistemul contabil simplificat în partidă dublă
Conform p.25 al SNC 4 varianta cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi (grupe
de conturi) contabile poate fi aplicată de întreprinderile care în procesul de fabricare a producţiei sau de prestare
a serviciilor suportă cheltuieli materiale şi de muncă considerabile; care au stocuri mari de materiale, produse şi
mărfuri; efectuează decontări cu debitorii şi creditorii prin intermediul băncilor comerciale.
Suma fiecărei operaţii economice se reflectă concomitent în două borderouri: într-un borderou în Debitul contului
corespondent, iar în alt borderou în Creditul contului corespondent.
În cadrul acestei variante întreprinderile înregistrează documentele primare în borderouri de evidenţă. Pentru evidenţa
operaţiilor pe un cont sau o grupă de conturi contabile este destinat un borderou separat:
Borderoul de evidenţă a activelor pe termen lung şi a uzurii (amortizării) acestora, (formularul S-2) destinat pentru
evidenţa conturilor 111, 113, 123, 124;
Borderoul de evidenţă a stocurilor de mărfuri şi materiale, (formularul S-3) – 211, 216, 217;
Borderoul de evidenţă a animalelor şi păsărilor, (formularul S-4) – 212;
Borderoul de evidenţă a consumurilor şi cheltuielilor, (formularul S-5) – 215, 121, 251, 713, 731;
Borderoul de evidenţă a mijloacelor băneşti şi investiţiilor, (formularul S-6) – 241, 242, 131, 231;
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu cumpărătorii şi alţi debitori, (formularul S-7) – 221, 224, 225, 227, 229;
Borderoul de evidenţă a capitalului propriu, (formularul S-8) – 311, 321, 332, 333, 341, 342;
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu furnizorii, (formularul S-9) – 521;
Borderoul de evidenţă a retribuţiilor, (formularul S-10) – 531;
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu bugetul, (formularul S-11) – 534;
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu alţi creditori, (formularul S-12) – 423, 511, 523, 533, 537, 539;
Borderoul de evidenţă a vînzărilor şi rezultatelor financiare, (formularul S-13) – 611, 711, 333;
Balanţa de verificare (şah) (formularul S-14);
Balanţa de verificare a conturilor sintetice (formularul S-15) .

36. Codul Fiscal – prevederi pentru ÎMM
Extras din Codul Fiscal cap. 71 REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI
SUBIECŢI AI SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
[Cap.71 introdus prin Legea nr.267 din 23.12.2011, în vigoare 13.01.2012]
Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA,
cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali.
Cota impozitului pe venit - 3% din venitului din activitatea operaţională (contul 611, 612).
Calcularea impozitului se efectuează trimestrial.
Achitarea la buget se efectuează în termen de o lună de la încheierea trimestrului corespunzător.
Agenţii economici care la 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au
obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare din venitul
din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare.
Agenţii economici care la 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au
obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100000 la 600000 lei pot alege regimul de impozitare:
1. Venitul operaţional obţinut în perioada fiscală de declarare,
2. Venitul mpozabil - regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi
benevol în calitate de plătitori de TVA.
Venit din activităţi pînă la 100000 lei 100000 - 600000 lei mai mult
operaţionale 600000 lei
Impozit 3% 1) 3% 12%
2) 12%
Declarația Darea de seamă -Darea de seamă Declarația cu privire la
privind impozitul pe privind IVO impozitul pe venit
venitul din activitatea - Declarația cu privire
operațională la impozitul pe venit

37. Particularităţile impozitării întreprinderilor mici și mijlocii
Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea
operațională se prezintă pînă la 31 martie a anului următor perioadei
fiscale de declarare.
Declarația cu privire la impozitul pe venit (modificată prin Hotărîrea
guvernului nr.596 din 13.08.2012) se prezintă pînă la 31 martie a anului
următor perioadei fiscale de declarare
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 26700 lei;
- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 26700 lei;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul
impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu
art.225 şi 2251 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă
de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.

38. Particularităţile impozitării întreprinderilor mici și mijlocii
Impozitului pe venit - 3% din venitului din activitatea operaţională
Contul 611 Venituri din vînzări (activitatea de bază)
-Vînzarea mărfurilor, produselor
-Prestarea serviciilor (reparație, transport, comunicații)
-Executarea slucrărilor de construcție-montaj
-Operațiuni de arendă
Contul 612 Alte venituri operaționale (nu constituie activitate de bază)
-Vînzarea și ieșirea activelor curente
-Venituri din arenda operațională
-Plusurile de active curente, recuperarea prejudiciului material
-Amenzi, penalități, despăgubiri primite
-Decontarea datoriilor cu termenul de prescripție expirat

39. Particularităţile impozitării întreprinderilor mici și mijlocii
În contabilitatea întreprinderii care utilizează Borderourile de evidență a operațiilor
economice pe conturi (grupe de conturi), calcularea şi achitarea impozitului pe venit se reflectă în
baza Notei contabile prin înregistrările contabile:
1. Calcularea impozitului pe venit pe fiecare trimestru:
Dt 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”;
2. transferarea la buget datoriilor privind impozitul pe venit:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”;
3. Decontarea cheltuielilor privind impozitul pe venit la finele anului:
Dt 351 “Rezultat financiar total”
Ct 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
4. Înregistarea profitului (excedentului):
Dt 351 "Rezultat financiar total"
Ct 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”
Înregistarea pierderii deficitului:
Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”
Ct 351 "Rezultat financiar total".
În contabilitatea întreprinderii care utilizează Registrul-jurnal de evidență a operațiilor
economice calcularea şi achitarea impozitului pe venit se reflectă în baza Notei contabile prin
înregistrarea contabilă:
Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”, subcontul 3332 „Profit (pierdere) şi utilizarea acestuia”
Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”.

40. Calcularea taxelor şi impozitelor se reflectă :
1. în Borderoul de evidenţă a decontărilor cu bugetul care utilizează varianta Borderourilor de
evidență a operațiilor economice pe conturi:
- Calcularea taxelor şi impozitelor:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
- Achitarea taxelor şi impozitelor :
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”
2. În Registrul de evidență a operațiilor economice calcularea şi achitarea taxelor şi impozitelor
se reflectă prin înregistrarea contabilă:
Dt 333 „Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune”,
subcontul 3332 „Profit (pierdere) şi utilizarea acestuia”
Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”
Calcularea amenzilor și sancțiunilor la impozite și taxe se reflectă:
Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Achitarea amenzilor și sancțiunilor la taxe şi impozite:
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 242 “Conturi curente în valută naţională”

41. Rapoarte financiare simplificate
SNC 4 în p.43 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile
micului business” prevede că “întreprinderea care aplică
sistemul contabil simplificat întocmeşte şi prezintă
următoarele formulare de rapoarte financiare simplificate:
Bilanţul contabil simplificat (formularul nr. 1-BS, anexa 16 la
SNC 4),
Raportul de profit şi pierdere (anexa 17 la SNC 4),
Nota informativă privind avansurile, investiţiile,
împrumuturile și decontările cu clienţii externi (anexa 18 la
SNC 4),
Nota explicativă simplificată.

42. Lucrări premergătoare întocmirii
rapoartelor financiare simplificate
Pentru întocmirea rapoartelor financiare veridice la
finele anului de gestiune se desfăşoară o activitate de
pregătire, care cuprinde etapele:
I. Inventarierea generală a patrimoniului
II. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile
III. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli
IV. Întocmirea balanţei de verificare şi/sau completarea Cărţii Mari
V. Întocmirea rapoartelor financiare

43. Lucrări premergătoare
La etapa II se verifică corectitudinea reflectării tuturor operaţiunilor
economice, corespondenţei conturilor și soldurilor conturilor de activ
şi pasiv.
Se verifică concordanţa datelor din conturile analitice cu cele sintetice.
Se trec la cheltuieli şi venituri curente sumele corespunzătoare de
cheltuieli şi venituri anticipate.
Se repartizează cheltuielilor indirecte.
Se reevaluează activele pe termen lung (cînd valoarea de bilanţ diferă de
valoarea venală) la necesitate.
Se reflectă diferenţele de curs valutar aferente mijloacelor
bănești, creanţelor și datoriilor existente conform cursului BNM la 31
decembrie.
La etapa III se închid conturile de venituri şi cheltuieli, se determină
rezultatul financiar
La etapa IV se întocmește Balanţa de verificare şi/sau se completează
Cartea Mare

44. Lucrări premergătoare întocmirii rapoartelor financiare simplificate
La etapa I se efectuează inventarierea în baza documentelor:
 Ordin privind efectuarea inventarierii
 Declaraţia întocmită de fiecare gestionar
 Procesul-verbal de sigilare
Elementele de activ şi datorii supuse inventarierii se înscriu în formularele-tip:
1) INV-1 “Lista de inventariere a imobilizărilor”
2) INV-2 “Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ-valorică)”
3) INV-3 “Lista de inventariere a stocurilor (valorică)”
4) INV-4 “Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entităţi”
5) INV-5 “Lista de inventariere a activelor în curs de execuţie”
6) INV-6 “Lista de inventariere a animalelor înregistrate separat”
7) INV-6.1 “Lista de inventariere a animalelor înregistrate în grup”
8) INV-7 “Proces-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti”
9) INV-8 “Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim special”
10) INV-10 “Lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor”
În rezultatul constatării lipsurilor şi plusurilor se întocmeşte INV-11 “Registru de verificare a
rezultatelor inventarierii”
Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii
Soldurile efective ale creanţelor şi datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9
“Extras de cont” sau acte de verificare a decontărilor reciproce.
Recuperarea benevolă a prejudiciului material se efectuează în baza acordului dintre entitate şi
persoana vinovată:

45. Nota explicativă la raportul financiar trebuie să
conţină compartimentele:
2. Informaţia privind
1. Publicitatea și corespunderea
dezvăluirea politicii rapoartelor
de contabilitate financiare cu ceriţele
SNC
3. Analiza situaţiei
financiare și
patrimoniale 4. Alte informaţii

46. Vă multumesc
pentru atentie!