Contabilitate Financiara

1. Universitatea TRANSILVANIA Braşov
Facultatea de ŞTIINŢE ECONOMICE
PROIECT
CONTABILITATE
FINANCIARĂ
STUDENT: JOZSA CSABA
GRUPA: 8481
TRANZACŢII INTERNAŢIONALE

2. Analiza financiară
Analiza financiară reprezintă activitatea de diagnosticare a
performanţelor financiare ale unei intreprinderi la încheierea unui exerciţiu
financiar. Altfel spus analiza financiară urmăreşte să identifice punctele tari
şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unor
strategii de menţinere şi dezvoltare a intreprinderii.
Indiferent de faptul că este internă sau externă, analiza financiară are
ca obiective:
- studiul performanţei financiare
- studiul echilibrului financiar
Sursele de date pentru analiza financiară sunt următoarele:
- bilanţul
- contul de profit şi pierdere
- anexe la bilanţ
Obiectivul principal al funcţiunii financiare este punerea în aplicare a
unui sistem de metode de gestiune financiară care să determine creşterea
valorii societăţii comerciale. Astfel pentru societăţile mari acest obiectiv
vizează maximizarea valorii de piaţă (a acţiunilor sale), iar pentru societăţile
mici şi mijlocii obiectivul substanţial este asigurarea independenţei şi a
rentabilităţii.
Structura gestiunii financiare cuprinde un domeniu operaţional pentru
gestiunea fluxurilor financiare şi un domeniu funcţional responsabil de
prelucrarea datelor financiare, de difuzarea acestora în mediul intern şi
extern al intreprinderii şi de relaţiile cu mediul financiar extern.
Gestiunea financiară ocupă un loc particular în conducerea generală a
societăţii, dar ea nu este decât o funcţie complementară alături de alte
domenii funcţionale cum sunt: contabilitatea generală şi analitică, controlul
financiar, informatica de gestiune etc.
În continuare, după o scurtă prezentare a societăţii, vom urmări
analiza financiară a S.C. “CARPATEX” S.A..

3. S.C. “CARPATEX” S.A.
S.C. “CARPATEX” S.A. are o istorie îndelungată, care începe cu
înfiinţarea în 1823 a Fabricilor de Postav şi Ţesături de Modă din Braşov
Wilhelm Scherg & Ciie S.A., care este întreprinderea cea mai veche din
ramura industriei de lână.
S.C. “CARPATEX” S.A. s-a înfiinţat prin preluarea integrală a
patrimoniului întreprinderii de stofe, conform H.G. 1245/1990. Conform
statutului societăţii capitalul social a fost subscris şi vărsat de statul român
ca unic acţionar. În baza legii privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991,
acţiunile societăţii au fost transmise celor doi acţionari: FPS şi FPP. În 1995
are loc privatizarea de 100%, în urma căreia la Adunarea Generală a
Acţionarilor din 11.11.1996 a fost hotărâtă modificarea statutului S.C.
“CARPATEX” S.A..
În prezent societatea îşi desfăşoară activitatea în trei unităţi amplasate
astfel:
- Unitatea I: Str. Nicolae Titulescu nr.2, unde se află sediul
societăţii, secţia de ţesătorie şi finisaj, precum şi atelierele de
întreţinere şi secţia creaţie.
- Unitatea a II-a: Str. Avram Iancu nr.64, secţia filatură cardată şi
vopsitoria de fibre.
- Unitatea a III-a: Str. Mihai Viteazul nr.87, depozitele de materii
prime pentru secţia filatură.
Obiectul de activitate al S.C. “CARPATEX” S.A. este fabricarea şi
comercializarea de:
- fire lână şi tip lână cardate.
- ţesături lână şi tip lână.
- abur şi apă supraîncălzită, executări de lucrări privind prestări de
servicii şi sponsorizarea diferitelor activităţi.
Firma are secţii de producţie în care pornind de la fibră se filează
prima dată firele, se execută toate operaţiile pregătitoare necesare pentru
obţinerea ţesăturii, are secţie de remediere a defectelor ce pot apărea în
ţesătura crudă şi are secţie de finisare a ţesăturilor în care se obţine tuşeul
necesar fiecărui articol în parte.

4. Toţi indicatorii calculaţi pe anul 1998 vor avea ca indice cifra “0”, iar
indicatorii calculaţi pe anul 1999 vor avea ca indice cifra “1”. Deasemenea
săse ţină seama de faptul că toate sumele sunt exprimate în mii lei.
Pe baza datelor prezentate în bilanţ se determină următorii indicatori:
1. Situaţia netă
2. Fondul de rulment
3. Nevoia de fond de rulment
4. Trezoreria netă
Determinarea acestor indicatori necesită întocmirea unui bilanţ
simplificat de forma:
ANUL 1998
Active imobilizate: Capitaluri proprii:
20.157.402 33.250.602
Datorii pe termen lung:
27.681.891
Active circulante: Datorii pe termen scurt:
60.850.980 20.075.889
ANUL 1999
Active imobilizate: Capitaluri proprii:
19.274.464 34.601.716
Datorii pe termen lung:
28.850.119
Active circulante: Datorii pe termen scurt:
77.363.938 33.186.567
1. Situaţia netă: SN
Exprimă valoarea drepturilor pe care le au proprietarii asupra
întreprinderii şi se calculează după următoarea formulă:
SN = Total Activ-Datorii
SN0 = 81008382-(27.681.891+20.075.889)
SN0 = 33.250.602

5. SN1 = 96.638.402-(28.850.119+33.186.567)
SN1 = 34.601.716
2. Fondul de rulment net: FRN
Se poate calcula cu ajutorul următoarelor formule:
FRN = CP-Ai , unde CP – capitaluri permanente
FRN = Ac-DTs Ai – active imobilizate
Ac – active circulante
DTs – datorii pe termen scurt
CP = Cp+DTl , unde Cp – capitaluri proprii
DTl – datorii pe termen lung
Prin prima formulă obţinem:
FRN0 = (33.250.602+27.681891)-20.157.402
FRN0 = 40.775.091
FRN1 = (34.601.716+28.850.119)-19.274.464
FRN1 = 44.177.371
Calculul prin a doua formulă:
FRN0 = 60.850.980-20.075.889
FRN0 = 40.775.091
FRN1 = 77.363.938-33.186.567
FRN1 = 44.177.371
FRN = FRN1-FRN0 = 44.177.371-40.775.091
FRN = 3.402.280
Pe baza calculelor se observă că FRN a crescut din 1998 până în 1999
cu 3.402.280 mii lei. Fondul de rulment pozitiv arată că capitalurile
permanente ale întreprinderii finanţează integral activele imobilizate nete şi
o parte din activele circulante.
Fondul de rulment se poate descompune în:

6. - fond de rulment propriu: FRP
- fond de rulment străin: FRS
Fondul de rulment propriu se calculează cu ajutorul formulei:
FRP = Cp-Ai
FRP0 = 33.250.602-20.157.402 = 13.093.200
FRP1 = 34.601.716-19.274.464 = 15.327.252
Fondul de rulment străin se calculează prin următoarea formulă:
FRS = FRN-FRP
FRS0 = 40.775.091-13.093.200 = 27.681.891
FRS1 = 44.177.371-15.327.252 = 28.850.119
Putem observa pe baza rezultatelor că atât FRP, cât şi FRS
înregistrează o creştere, deci putem spune că se menţine într-o anumită
proporţie gradul de autonomie din domeniul investiţional. Creşte FRP, dar în
acelaşi timp creşte şi FRS, deci gradul de îndatorare.
3. Nevoia de fond de rulment: NFR
Acest indicator reflectă mărimea resurselor de finanţare a activelor
circulante necesare desfăşurării activităţii întreprinderii. Se calculează ca
diferenţă între nevoile temporare (fără disponibilităţi) şi resursele temporare
(fără credite pe termen scurt).
NFR0 = (60.850.980-1.034.827-43.531-27.442)-20.075.889
NFR0 = 39.669.291
NFR1 = (77.363.938-168.943-27.614-12.282)-33.186.567
NFR1 = 43.968.532
NFR =NFR1-NFR0 = 4.229.241

7. Nevoia de fond de rulment are valoare pozitivă şi se apreciează
favorabil fiind expresia unei politici de creştere a nevoii de finanţare a
ciclului de exploatare.
4. Trezoreria netă: TN
Trezoreria netă se calculează în felul următor:
TN = FRN-NFR
TN0 = 40.775.091-39.669.291 = 1.105.800
TN1 = 44.177.371-43.968.532 = 208.839
TN = TN1-TN0 = 208.839-1.105.800
TN = -896.961
În fiecare din cei doi ani trezoreria netă înregistrează valori pozitive,
ceea ce înseamnă că intreprinderea desfăşoară o activitate eficientă,
dispunând de o autonomie financiară pe termen scurt.
Soldurile intermediare de gestiune: SIG
Sunt folosite pentru a pune în evidenţă volumul şi rentabilitatea
activităţii întreprinderii. Pentru calculul acestor indicatori se folosesc datele
din contul de profit şi pierdere.
Aceste SIG-uri, prezentate în tabelul următor sunt:
- marja comercială: MC
- producţia exerciţiului: PE
- valoarea adăugată: VA
- excedentul brut de exploatare: EBE
- rezultatul exploatării: RE
- rezultatul current: RC
- rezultatul net: RN

8. Solduri intermediare de gestiune Anul 1998 Anul 1999
Vânzări de mărfuri 1.039.857 808.892
- Costul mărfurilor vândute 896.340 567.212
1.Marja comercială 143.517 241.680
Marja comercială 143.517 241.680
+ Producţia vândută 55.357.338 56.015.375
+ Producţia stocată 6.540.365 11.397.464
+ Producţia imobilizată --- 129.718
2.Producţia exerciţiului 61.897.704 67.542.555
Producţia exerciţiului 61.897.704 67.542.555
+Marja comercială 143.517 241.680
- Consumuri externe 43.225.308 48.084.116
3.Valoarea adăugată 18.815.913 19.700.119
Valoarea adăugată 18.815.913 19.700.119
+ Subvenţii de exploatare --- 3.445
- Impozite, taxe 253.698 237.361
- Cheltuieli cu personalul 14.170.367 13.099.343
4.Excedentul brut de exploatare 4.391.848 6.366.860
Excedentul brut de exploatare 4.391.848 6.366.860
+ Alte venituri din exploatare 11.022.910 13.660.423
- Alte cheltuieli din exploatare 10.110.249 12.662.965
- Amortizări, provizioane 946.086 1.326.244
5.Rezultatul exerciţiului – profit 4.358.422 6.038.074
Rezultatul exerciţiului 4.358.422 6.038.074
+ Venituri financiare 3.294.235 3.450.876
- Cheltuieli financiare 6.057.968 8.550.084
6.Rezultatul curent – profit 1.594.689 938.866
Rezultatul current 1.594.689 938.866
+ Venituri excepţionale 103.339 1.293.600
- Cheltuieli excepţionale 737.142 724.518
- Impozit pe profit 508.780 636.445
7.Rezultatul net – profit 452.106 871.503

9. Din tabelul prezentat se poate observa că profitul net al întreprinderii
a crescut de la 452.106 mii lei la 871.503 mii lei.
Unele cheltuieli au crescut, dar altele au scăzut, fapt care se poate
observa şi în cazul veniturilor. Aceasta a determinat şi faptul că rezultatul
curent din1999 e mai mic decât cel din 1998, deşi rezultatul exerciţiului e
mai mare în1999 decât în 1998. Totuşi rezultatul net este mai mare în 1999
datorită faptului că veniturile excepţionale au crescut mai repede decât
cheltuielile excepţionale.
Valoarea adăugată în cei doi ani reprezintă o creşterea de valori
de18.815.913 mii lei în 1998 şi de 19.700.119 mii lei în 1999.
Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din
activitatea de exploatare şi reprezintă resursa principală a întreprinderii cu
influenţă directă asupra rentabilităţii economice a întreprinderii şi a
capacităţii sale de autofinanţare.
Capacitatea de autofinanţare: CAF
Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii reflectă potenţialul
financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfârşitul unui
exerciţiu financiar destinat să remunereze capitalurile proprii prin dividende
şi să finanţeze investiţiile de menţinere sau de reducere, precum şi cele de
dezvoltare din exerciţile viitoare.
Capacitatea de autofinanţare se calculează pornind de la veniturile şi
cheltuielile gestiunii curente posibile de a se transforma imediat sau la
termen în fluxuri de trezorerie.
Această capacitate se poate determina prin două metode:
1. metoda deductivă
2. metoda adiţională
1. Metoda deductivă
Anul 1998 Anul 1999
EBE
+ alte venituri exploatare
+
Analiza ratelor de structură patrimonială

10. Analiza ratelor de structură ale activului
a) Rata activelor imobilizate: RAi
RAi = (Ai /total activ)*100
RAi = (19.274.464/96.638.402)*100 = 19,945 %
După conţinutul componentelor activelor imobilizate această rată se
descompune în:
a1) Rata imobilizărilor corporale: Ric
Ric = (ic /total activ)*100
Ric = (19.247.186/96.638.402)*100 = 19,915 %
a2) Rata imobilizărilor financiare: Rif
Rif = (if /total activ)*100
Rif = (27.278/96.638.402)*100 = 0,03 %
b) Rata activelor circulante: RAc
RAc = (Ac /total activ)*100
RAc = (77.363.938/96.638.402)*100 = 80,055 %
Ca şi în cazul activelor imobilizate se pot calcula rate în funcţie de
componente:
b1) Rata stocurilor: Rs
Rs = (Stocuri /total activ)*100
Rs = (33.854.759/96.638.402)*100 = 35,03 %
b2) Rata creanţelor comerciale: Rcc

11. Rcc = (Creanţe comerciale /total activ)*100
Rcc = (43.300.340/96.638.402)*100 = 44,8 %
b3) Rata disponibilităţilor şi plasamentelor: Rdp
Rdp = ((disp+plasamente)/total activ)*100
Rdp = (208.839/96.638.402)*100 = 0,21 %
Analiza ratelor de structură ale pasivului
a) Rata stabilităţii financiare: Rsf
Rsf = (capitaluri permanente /total pasiv)*100
Rsf = (63.451.835/96.638.402)*100 = 65,66 %
b) Rata autonomiei financiare: Raf
- globale: Rafg
Rafg = (capitaluri proprii /total pasiv)*100
Rafg = (34.601.716/96.638.402)*100 = 35,81 %
- la termen: Raft
Raft = (capitaluri proprii /capitaluri permanente)*100
Raft = (34.601.716/63.451.835)*100 = 54,53 %
c) Rata îndatorării globale: Rîg
Rîg = (datorii totale /total pasiv)*100
Rîg = (62.036.686/96.638.402)*100 = 64,19 %
Diagnosticul financiar al rentabilităţii

12. Rentabilitatea reprezintă o dimensiune importantă a diagnosticului
financiar al unei întreprinderi.
Sub aspect economic beneficiul unei întreprinderi este generat de rata
rentabilităţii tuturor activităţilor pe care ea le desfăşoară, respective a tuturor
fondurilor investite.
Diagnosticul rentabilităţii se realizează prin intermediul a două
categorii de rate de eficienţă:
- rata rentabilităţii economice
- rata rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii economice: Rre
Rata rentabilităţii economice măsoară eficienţa mijloacelor materiale
şi financiare allocate activităţii întreprinderii.
Se calculează în felul următor:
Rre = (EBE /capitaluri investite)*100
Capitaluri investite = Active fixe brute+NFR+Disponibilităţi
Capitaluri investite = 20.142.490+43.968.532+208.839
Capitaluri investite = 64.319.861
Rre = (6.366.860/64.319.861)*100 = 9,9 %
Rata rentabilităţii financiare: Rrf
Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor
proprii, respective a plasamentelor financiare pe care acţionarii le-au
efectuat atunci când au cumpărat acţiuni.
Se calculează cu ajutorul formulei următoare:
Rrf = (profit net /capitaluri proprii)*100
Rrf = (871.503/34.601.716)*100 = 2,52 %
Tabloul de finanţare

13. Tabloul de finanţare permite descrierea relaţiilor de egalitate dintre
fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe perioada trecută. Ca urmare se
mai numeşte tabloul utilizărilor şi resurselor şi arată în felul următor:
UTILIZĂRI RESURSE
I. Utilizări permanenete: I. Resurse permanente:
- reduceri de imobilizări
882.938
- creşteri de capital
permanente
2.519.342
II. Utilizări pe termen scurt: II. Resurse pe termen scurt:
- creşteri de active - creşteri de datorii pe
circulante termen scurt
16.512.958 13.110.678
Total 16.512.958 Total 16.512.958
Variaţia fondului de rulment: FR*
FR* = resurse permanente-utilizări permanente
FR* = 3.402.280
Variaţia fondului de rulment este pozitivă. Aceasta se datorează
faptului că resursele permanente depăşesc utilizările permanente, deci o
parte a resurselor permanente se vor utiliza pentru finanţarea utilizărilor pe
termen scurt.
Variaţia fondului de rulment: NFR*
NFR* = NFRE* + NFRAE* = 4.299.241

14. Variaţia trezoreriei nete: TN*
TN* = FR* - NFR*
TN* = 3.402.280-4.299.241 = -896.961
Variaţia trezoreriei nete are valoare negativă, ccea ce înseamnă că se
înregistrează o descreştere a trezoreriei nete.