5. Modulul 11.
CONTABILITATE DE GESTIUNE .
Modulul 12.
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ 1... .
Modulul 13.
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE .
Modulul 14.
CONTROL DE GESTIUNE.... ··················•······ .
Modulul 15.
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ li
·················································
Modulul 16.
AUDIT FINANCIAR .
Modulul 17.
CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR DE CREDIT
····································
Modulul 18.
CONTABILITATEA PERS
PATRIMONIAL DANELOR JURIDICE FĂRĂ SCOP
·············································································
167
185
201
217
243
263
275
Modulul 1
CONTABILITATE
1. Referitor la obiectul de studiu al contabilităţii, care afirmaţie nu este
corectă:
a) obiectul de studiu al contabilităţii este reprezentat, conform
reprezentanţilor teoriei juridico-economică-patrimonialistă, de
patrimoniul unei entităţi contabile;
b) obiectul de studiu al contabilităţii este reprezentat, conform
reprezentanţilor teoriei juridico-economică-patrimonialistă, de valorile
economice, componente ale patrimoniului unei entităţi contabile;
c) obiectul de studiu al contabilităţii este reprezentat, conform abordării
patrimonialiste, de valorile economice, componente ale patrimoniului
unei entităţi contabile.
2. Potrivit reprezentanţilor teoriei economico-juridice, obiectul
contabilităţii este reprezentat de valorile economice, componente ale
patrimoniului. Conform acestui concept, valorile economice cuprind:
a) doar resursele, reprezentând sursele sau izvoarele de finanţare a valorilor
economice;
b) doar utilizările (modul de întrebuinţare) a valorilor în cadrul activităţilor
desfăşurate de entitatea contabilă;
c) resursele ca origine a valorilor economice ale unei entităţi, pe de o parte,
precum şi utilizările aceloraşi valori economice, pe de altă parte.
3. În scopul realizării obiectului contabilităţii, metoda contabilităţii
apelează Ia o serie de procedee, dintre care unele sunt specifice doar
metodei contabilităţii. În categoria procedeelor specifice metodei
contabilităţii se încadrează:
a) documentaţia, evaluarea, calculaţia, inventarierea;
b) bilanţul, contul şi balanţa de verificare;
c) observaţia, raţionamenh1l, comparaţia, clasificarea.
7
Modulul 10. -
CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALA................................................ 149
6. A li - .. obiectului contabilităţii, metoda contabilită
4 In scopul rea zaru ,
· _ . d rocedee dintre care unele sunt comune si alt
apeleaza la o serie e P ' '
. . e În categoria procedeelor comune si a}t....
discipline economic . _ , ...
discipline economice se încadreaz_a:
a) bilanţul, contul şi balanţa de venfic~re; .
b) observaţia, raţionamentul, compa~aţ1_a, clas1~carea;
c) documentaţia, evaluarea, calculaţia, mventanerea.
Modulul 1. Contabilitate
10. Produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricatie si
nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi
depozitate În vederea livrării sau expediate direct clienţilor, reprezintă:
a) produse în curs de execuţie;
b) semifabricate;
c) produse finite.
s. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) bilantul este un procedeu comun tuturor ştiinţelor;
b) evaluarea este un procedeu ai metodei contabilităţii comun şi aitO!II
discipline economice;
c) comparaţia este un procedeu specific metodei contabilităţii.
11. Persoanele fizice sau juridice de la care s-au cumpărat bunuri / s-au
prestat servicii sau efectuat lucrări şi cărora urmează să plătim un
echivalent valoric, reprezintă:
a) furnizori;
b) clienţi;
c) debitori diverşi.
BILANT
ACTIV Valoare PASIV Valoare
Construcţii 250.000 Capital subscris 380.000
Mărfuri 150.000 vărsat
Clienţi 230.000 Furnizori 300.000
Conturi la bănci în lei 50.000
TOTAL ACTIV 680.000 TOT
AL PASIV 680.000
a)
12. La societatea ALFA, care are ca obiect de activitate comerţul,
presupunem următoarea situaţie patrimonială:
construcţii 250.000 lei;
bunuri cumpărate pentru a fi vândute 150.000 lei;
sume de plătit unor firme de la care s-au cumpărat mărfuri 300.000
lei;
disponibilităţi băneşti în contul societăţii de la bancă SO.OOO lei;
sume de încasat de la firme cărora li s-au vândut mărfuri 230.000
lei;
capital social 380.000 lei.
Alegeţi varianta corectă de bilanţ corespunzătoare situaţiei
patrimoniului a societăţii ALFA.
activ~~e, d_atoriile şi capitalurile proprii;
dat~ntle ş1 capitalurile proprii;
c) activele şi capitalurile proprii.
7. Elementele prezentate în bilanţ după destinaţie şi în ordinea inversă a
lichidităţii sunt:
a) activele;
b) datoriile;
c) capitalurile proprii.
6. Activele, datoriile şi capitalurile proprii reprezintă structurile specifice:
a) bilanţului;
b) contului de profit şi pierdere;
c) balanţei de verificare.
8. Elementele prezentate în b·1 t d -
..b I
an, upa provenienţă şi în ordinea inversă
a ex1g1 ilităţii sunt:
a)
b)
9. Persoanele fizice sau jurid]
servicii sau ef t rce care au cumpărat bunuri, li s-au prestat
ec uat lucrări şi d 1
echivalent valor· . e a care urmează să primim un
ic, reprezmtă:
a) furnizori·
'
b) creditori diversi.
c) clienţi. ' '
9
8
7. Modulul I. Contabilitate
16. Care este tipul de modificare bilanţieră în care se încadrează
următoarea operaţie economico-financiară: ,,Conform ordinului de
plată, se plătesc datoriile faţă de furnizori cu disponibilităţi băneşti din
contul de la bancă"?
a) A+X-X=P;
b) A-X=P-X;
c) A+X=P+X.
BILANT
Valoare PASIV Valoare
ACTIV
250.000 Capital subscris 380.000
ConstrUcţii
150.000 vărsat
Produse finite
230.000 Furnizori 300.000
Clienţi
50.000
Casa în lei
TOTAL ACTIV 680.000 TOTAL PASIV 680.0
0()
-
b)
13. ,,Creşterea unui element de activ concomitent cu creşterea cu ace )
mărime a unui element de pasiv" reprezintă tipul de modificr i
bilanţieră:
a) A+X-X=P;
b) A+X=P+X;
c) A=P+X-X.
14. Tipurile de modificări bilanţiere A+X==P+X si A-X=P-X determină:
a) modificarea atât astru tu ·1 d . . ' .
b) . c n or e activ ş1 pasiv, cât si a totalului bilanţ
modificarea doar a st tu .1 . . ' . . .
_ • • ruc nor de activ s1 pasiv, totalul bilanţu '1
ramanand neschimbat· '
c) modificarea doar a t~talulu1· b
ilanţului, structurile de activ şi paf> •
rămânând neschimbate.
15. În urma tipului de modificar . . V
element de activ . e bilanţiera A+X-X=P (creşterea u
concomitent cu .
element tot de actl ) micşorarea cu aceeaşi mărime a u
) iv ' totalul bilanţulu..
a scade; 1.
b) creşte;
c) nu se modifică.
c)
BILANŢ
Valoare PASIV Valoare-
ACTIV
Construcţii 250.000 Capital subscris 380.000
Produse finite 150.000 vărsat
Furnizori 230.000 Clienţi 300.000
Conturi la bănci în lei 50.000
TOTAL ACTIV 680.000 TOTAL PASIV 680.000
17. Care operaţie economico-financiară, din cele enumerate mai jos,
generează schimbări numai în structura activului, totalul bilanţului
rămânând neschimbat?
a) eliberarea în consum de materii prime;
b) achiziţia de materii prime de la furnizori, cu decontare ulterioară;
c) majorarea capitalului social prin încorporarea altor rezerve.
18. Elementele cuprinse în contul de profit şi pierdere şi care sunt direct
legate de determinarea rezultatului sunt:
a) activele, cheltuielile şi veniturile;
b) cheltuielile şi veniturile;
c) activele, datoriile, capitalurile proprii.
19. Ecuaţia specifică contului de profit şi pierdere sub formă de listă este:
a) Venituri - Cheltuieli=± Rezultat;
b) Cheltuieli = Venituri;
c) Cheltuieli ± Rezultat = Venituri.
20. Criteriul după care cheltuielile se împart în cheltuieli de exploatare şi
cheltuieli financiare, este:
a) după destinaţia cheltuielilor;
b) după natura şi felul cheltuielilor;
c) după modul cum participă la crearea de noi valori;
2
1. Criteriul după care veniturile se împart în venituri de exploatare şi
venituri financiare, este: . . .
a) după momentul formării şi al modului de a genera flt~x:m ~e trezorerie,
b) după apartenenţa şi recunoaşterea în rezultatul exercrţmlm;
c) după natura şi felul veniturilor.
11
8. -------
evidenţa elementelor patrimoniale (
În cadrul conturilor, r - . Situat'
22. . .. lă rulaj situaţie finală) se rea iz~aza. .
iniţia ' ' • xpresie bănească, iar uneon, pentru anumite ele
a) întotdeauna m e . . lllem
patrimoniale, şi în etalon cant1tatI~; .
• d ·n etalon cantitativ, iar uneon, pentru anumite ele
b) mtot eauna 1 _ nien
patrimoniale, şi în expresie ~ăne~sca; • A • -
c) pentru toate elementele patnmomale atat m expresie banească, cât şi:
etalon cantitativ.
23. Referitor Ia modul de înregistrare a sumelor în conturi, alegeţi variau·
corectă de răspuns:
a) soldul iniţial se înregistrează în creditul conturilor de activ şi în debit
conturilor de pasiv;
b) creşterile din operaţii se înregistrează în debitul conturilor de activ si -
creditul conturilor de pasiv; '
c) micşorările din operaţii se înregistrează în debitul conturilor de activ
în creditul conturilor de pasiv;
27.
28.
Modulul 1. Contabilitate
Pentru conturile de activ, rulajul creditor reprezintă:
a) creşterile de activ aferente operaţiilor înregistrate;
b) micşorările de activ aferente operaţiilor înregistrate;
c) existentul la sfârşitul perioadei.
După sfera de cuprindere, conturile se împart în:
a) conturi monofuncţionale şi conturi bifuncţionale;
b) conturi de activ şi conturi de pasiv;
c) conturi sintetice şi conturi analitice.
29. Verificarea corelaţiilor dintre conturile analitice şi contul sintetic
corespunzător se realizează prin întocmirea:
a) balanţei de verificare analitice a contului sintetic dezvoltat pe analitice;
b) balanţei de verificare sintetice;
c) bilanţului contabil.
24. Conturil~ monofuncţionale de activ nu pot avea sold final:
a) debitor;
b) creditor;
c) zero;
25. Totalul sumelor înregistrate s . A
în debitul s A • uccesiv, 10 cursul unei perioade de tim
au m creditul cont I •
conţinutului . u m, sume reprezentând modificăr
economic al c t I •
economice şi fina .
00
u Ul determinate de operaţiun
nc1are ce au avut I A
a) soldul iniţial; oe 10 acea perioadă, reprezintă:
b) soldul final;
c) rulajul.
26. Pentru conturile de pasiv rul .
a) existentul la începutu; ~Jul debitor reprezintă:
b) micşorările de , perioadei;
c) c . pasiv aferente o „
reştenle de pasiv <'. peraţnlor înregistrate·
a1erente ope . , ,
-- raţnlor înregistrate.
a)
b)
D 401 „Furnizori" C
SI 10.000
RD 5.000 7.000 RC
TSD 15.000 7.000 TSC
SFD 8.000
D 401 „Furnizori" C
10.000 SI
RD 5.000 7.000 RC
TSD 5.000 17.000 TSC
12.000 SFC
13
30. Se presupune următoarea situaţie a contului 401 „Furnizori":
la începutul lunii, existau datorii faţă de furnizori în sumă de 10.000
lei;
- în cursul lunii, s-au înregistrat plăţi către furnizori în valoare de
7.000 lei;
- în timpul lunii, s-au achiziţionat mărfuri de la furnizori, cu plată
ulterioară, în sumă de 5.000 lei (valoare inclusiv TVA).
Care dintre cele trei variante de răspuns reflectă situaţia contului 401
,,Furnizori" prezentată mai sus?
9. Modulul I. Contabilitate
Presupunem următoarea operaţie economico-financiară: ,,Conform
~hitanţei, s-a încasat de la clienţi numerar în valoare de 2.500 lei".
1n contabilitate operaţia a fost înregistrată greşit astfel:
4111 „ClienJi" = 5121 „Conturi la bănci, în lei" / 2.500
Care dintre cele trei variante de răspuns reprezintă stornarea în negru
a formulei întocmite greşit?
34.
C
401 Furnizori"
D "
10.000 SI
7.000 5.000 RC
RD
TSD 7.000 15.000 TSC
8.000 SFC
c)
31. Analiza contabilă a operaţiilor economice reprezintă:
a) legătura reciprocă stabilită între conturi ca urmare a unei anumite
operaţii economice în baza dublei îmegistrări;
b) un demers logic constând în cercetarea, pe bază de documente, a
fiecărei operaţii economice sau financiare în parte, prin descompunerea
ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor
corespondente şi a părţii acestora (debit/credit) în care urmează să se
înregistreze operaţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă;
c) modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii economice sau
financiare în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub
formă de egalitate valorică.
35. Stornarea în roşu a articolelor contabile înseamnă:
a) corectarea unui articol contabil întocmit eronat, prin repetarea acestuia
cu conturile corespondente inversate şi sumele în negru;
b) corectarea unui articol contabil întocmit eronat, prin repetarea acestuia
cu sume în negru;
c) corectarea unui articol contabil întocmit greşit, prin repetarea acestuia
cu sume în roşu sau în chenar.
32.
33.
Modalitatea de prezentare fi v fi v •
• A gra rea a tecaret operaţii economice sau
financiare m conturile cores d
i V d . pon ente, pe baza dublei înregistrări, sub
orma e egalitate valorică, reprezintă:
a) formula contabilă·
b) analiza contabilă;'
c) dubla înregistrare.
Stornarea în negru a articolelor co . A
a) corectarea unui arti I ntabde mseamnă:
rco contabil înt · ·
cu sume în negru; ocrnit eronat, prin repetarea acestuia
b) corectarea un . .
u1 articol contabil • . .
cu sume în roşu sau. h mtocm1t greşit, prin repetarea acestuia
) m c enar·
c corectarea unui art· '
cu . tco] contabil întoc · tuia
conturile corespond . mit eronat, prin repetarea aces
ente Inversat .
e şi sumele în negru.
36.
a) 5121 4111
Conturi la bănci, în lei Clienţi
2.500
b) 4111 5121
lj.5ool
Clienţi Conturi la bănci, în lei
c) 5121 4111
~
Conturi la bănci, în lei Clienţi
Presupunem următoarea operaţie economico-financiară: ,,Conform
chitanţei, s-a încasat de la clienţi numerar în valoare de 2.500 lei".
În contabilitate operaţia a fost înregistrată greşit astfel:
4111 „ClienJi" = 5121 „Conturi la bănci, în lei" / 2.500
Care dintre cele trei variante de răspuns reprezintă stornarea în roşu a
formulei întocmite greşit?
a) 5121 4111 2.500
Conturi la bănci, în lei Clienţi
b) 4111 5121
~
Clienţi Conturi la bănci, în lei
c) 5121 4111
~
Conturi la bănci, în lei Clienţi
15
11
10. Modu,11, 1 • ~ ••
20 buc x 12 lei/buc.
20 buc x 12 lei/buc.
21.06.N Intrare
21.06.N Intrare
Ştiind că pentru evaluarea stocurilor societatea foloseşte metoda LIFO,
iar pe 15.06.N a avut loc o ieşire de produse de 110 bucăţi, calculaţi
valoarea stocurilor ieşite din gestiune.
a) 1.11 O Iei;
b) 1.150 lei;
c) 1.190 lei.
c) 1.158,30 lei.
Modulul I. Contabilitate
43. Într-un depozit, în luna iunie anul N, despre produsul X se cunosc
următoarele:
01.06.N Stoc iniţial 100 buc x 10 lei/buc;
10.06.N Intrare 50 buc x 11 lei/buc;
42. Într-un depozit, în luna iunie anul N, despre produsul X se cunosc
următoarele:
01.06.N Stoc iniţial 100 buc x 10 lei/buc;
10.06.N Intrare 50 buc x 11 lei/buc;
sinteză şi raportare;
c) documente interne şi externe.
Înregistrarea cronologică a operaţiilor se face în:
a) Cartea mare;
b) Balanţa de verificare;
c) Registrul-jurnal.
39.
38.
cuantificarea şi exp ·
A abilitate presupune . .. rimarea
37 Evaluarea ID cont . .
1 precum ş1 a operaţiilor economic
• I patnmon1a e, o.
mărimii elemente or
financiare în: . . lteori în unităţi monetare;
a) uneori în unităţi cantitative, a
b) unităţi monetare;
c) unităţi cantitative sau naturale.
A
1 11
A cadrul sistemului informaţional-decizional
Având ID vedere ro u or ID '
documentele contabile pot fi:
a) documente tipizate şi netipizate;
b) documente justificative, registre contabile ŞI situaţii financiare de
40. Referitor Ia documentele justificative, care afirmaţie este corectă:
a) sunt acte scrise întocmite pentru operaţiile economice şi financiare în
momentul efectuării lor cu scopul de a servi dovada a înfăptuirii lor şi
ca instrument de fundamentare a înregistrărilor contabile;
b) realizează înregistrarea şi stocarea datelor în structura proprie contului
şi sistemului de conturi·
'
c) centralizează şi transmit informaţii cu privire la poziţia financiară,
performanţa firmei şi modificările poziţiei financiare.
41. Într-_un depozit, în luna iunie anul N, despre produsul X se cunosc
urmatoarele:
01.06.N Stoc iniţial 100 b
uc x 1O lei/buc·
10.06.N Intrare '
5o buc x 11 lei/buc·
21.06.N Intrare 20 b '
Ştii d - uc X 12 lei/buc
n ca pentru evaluarea stoc ·1 . • O
iar pe 15 06 N un or societatea foloseste metoda FIF '
· · a avut Ioc O i • d ' t'
valoarea stocurilo . . . eşire e produse de 110 bucăţi, calcula J
)
r ieşite din gestiune
a I.I 10 lei; ·
b) l.ISO!ei;
Ştiind că pentru evaluarea stocurilor societatea foloseşte metoda FIFO,
iar pe 15.06.N a avut loc o ieşire de produse de 110 bucăţi, calculaţi
valoarea stocului rămas în gestiune.
a) 600 Iei;
b) 640 Iei;
c) 680 lei.
44. Într-un depozit, în luna iunie anul N, despre produsul X se cunosc
următoarele:
01.06.N Stoc iniţial 100 buc x 10 lei/buc;
10.06.N Intrare 50 buc x 11 lei/buc;
21.06.N Intrare 20 buc x 12 lei/buc.
Ştiind că pentru evaluarea stocurilor societatea foloseşte m~t~da LIFO~
iar pe 15.06.N a avut loc o ieşire de produse de 110 bucăţi, calculaţi
valoarea stocului rămas în gestiune.
a) 600 lei;
b) 640 lei;
c) 680 lei.
17
11. Bibliografie recomandată: .. ~ .. , . , .
2
) Bazele contab1htaf11. Curs umve,sztar, Editl;j
-i Dragomirescu, S. E. (20l ' ·
Alma Mater, Bacău;
-i Dragomirescu, S. E. (2021), Contabilitate. Suport de curs în Jorn
electronic, Bacău;
. s E (2010) Iniţiere în „ limba
jul universal
-{. Pătruţ, v., Dragomtrescu, • · ' ..
,.r, .
1
„ Co,1
tabilitateape înfelesul tuturor, Ediţia a doua actualiz2.
ajacen or sau
şi adăugită, Editura EduSoft, Bacău;
-i *** Lezea Contabilităfii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Otic'
nr. ;54 ;in 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;
-{. *** Ordinul MinistruluiFinanţelorPublice nr. 1802/2014pentru aprobar
,
reglementărilor contabile privindsituaţiilefinanciare anuale individuale
situaţiilefinanciare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 96
din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Soluţiile testelor:
1-c 12-a 23-b 34-a
2-c 13-b 24-b 35-c
3-b 14-a 25-c 36-b
4-c 15-c 26-b 37-b
5-b 16-b 27-b 38-b
6-a 17-a 28-c 39-c
7-a 18-b 29-a 40-a
8-b 19-a 30-c 41-a
9-c 20-b
10-c
31-b 42-b
21-c
11-a
32-a 43-c
22-a
33-c 44-b
'ln
Modulul 2
MICROECONOMIE
1. Obţinerea satisfacţiei maxime oferite de consumul bunurilor şi
serviciilor cumpărate cu ajutorul resurselor limitate care formează
bugetul individului defineşte:
a) mecanismul pieţei;
b) maximizarea profitului firmei;
c) starea de echilibru a consumatorului
2. La momentul to, cererea pentru bunul X a fost de 215 u. iar preţul
acestuia 11 u.m./u. În condiţiile în care, la momentul tr, preţul a crescut
cu 1,5% iar elasticitatea cerere-preţ este de -6,667, cererea va fi de:
a) 255,07 u;
b) 236,50 u;
c) 220,45 u.
3. Ca funcţie a întreprinderii, funcţia comercială cuprinde activităţi
printre care:
a) cercetarea comportamentului consumatorului;
b) elaborarea normelor de consum de materii prime;
c) aprovizionarea.
4. Se dau datele din tabelul următor:
Producţia (Q) Costul variabil (CV)
Luna
(u.) (u.m.)
1 2570 429100
2 2655 431700
3 2408 431000
Costul fix este de 350000 u.m.
19
12. În aceste condi~i:_ d" d" Juna 3 a fost de 178,987 u.m./u.; costul fi
a) costul variabil me tu m I.X
mediu din luna 1 a fost de 131,827 u.m./u.;
b) costul variabil mediu din luna 2 a fost de 162,599 u.m./u.; costu
. I din luna 2 a fost de 30,588 u.m./u.;
margina 1
c) costul total mediu din luna 1 a fost de 303,152 u.m/u.; costul marginal
din Juna 3 a fost de 15,288 u.m./u.
5
. Cererea pentru bunurile substituibile este reprezentată de bunurile
care:
a) pot fi înlocuite în consum şi satisfac aceeaşi nevoie;
b) se asociază în consum şi satisfac aceeaşi nevoie;
c) pot fi înlocuite în consum fără a satisface aceeaşi nevoie.
6. La o întreprindere,în condiţiile în care,în anul 2020, volumul producţiei
obţinute a fost de 400 u., venitul total a fost de 1500 u.m. iar rata
comercială 2,8%. Având în vedere cele precizate, care dintre variantele
următoare este corectă?
a) preţul producţiei a fost de 3,75 u.m./u. iar costul total mediu 3,645
u.m./u.;
b) rata rentabilităţii a fost de 2,88% iar preţul producţiei 4,25 u.m./u.;
c) costul total a fost de 1466 u.m. iar rata rentabilităţii 3,88%.
7. Situatia de randamente c "t
· resca oare de scară este specifică cazului în
care creşterea cantitătii tutu " . . -
, ror 1actonlor de productie determma
creşterea volumului produsului total· ,
a) în aceeaşi proporţie; ·
b) în proporţie mai mică;
c) în proporţie mai mare.
8. Se dau: în anul de bază, venitul c
cererea pentru un b X onsumatorilor a fost de 2550 u.m- iar
un a fost 150 î
venitul acestora a u. n condiţiile în care în an ul curent,
crescut cu 10% i . . '
1,3, cererea curentă este de· ar elast1C1tatea cerere-venit este de
a) 169,5 u.; •
b) 217,8 u;
c) 355,2 u.
20
Modulul 2. Microeconomie
9. La o întreprindere, în anul 2020, volumul producţiei a fost de 388 tone
iar numărul de angajaţi 43; în anul 2021, volumul producţiei a crescut
cu 2% iar numărul de angajaţi a crescut cu 2. În aceste conditii:
a) productivitatea medie a muncii în anul 2020 a fost' de 9,023
tone/angajat iar productivitatea marginală a muncii 5,35 tone/angajat;
b) productivitatea medie a muncii în anul 2021 a fost de 15,124
tone/angajat iar productivitatea marginală a muncii 4,89 tone/angajat;
c) productivitatea medie a muncii în anul 2021 a fost de 8,795
tone/angajat iar productivitatea marginală a muncii 3,88 tone/angajat.
10. În abordarea ordinală a utilităţii economice, pentru a determina
combinaţiile posibile de produse de care individul are nevoie, acesta ia
în considerare:
a) preţurile produselor şi situaţia economică din ţară;
b) resursele de care dispune şi publicitatea făcută de firme;
c) preţurile produselor şi resursele de care dispune.
11. ,,Determină preţurile şi cantităţile de echilibru" reprezintă o funcţie a:
a) concurenţei;
b) pieţei;
c) întreprinderii.
12. În anul 2020, cererea pentru produsul C a fost de 69 u. iar în anul 2021
aceasta s-a dublat. Ştiind că elasticitatea cerere-preţ, în acest interval, a
fost de 2, preţul produsului Ca:
a) crescut cu 100%;
b) scăzut cu 50%;
c) rămas neschimbat.
13. În cazul cartelului, maximizarea profitului este posbilă prin stabilirea
volumului producţiei totale pentru care:
a) venitul marginal> costul marginal;
b) venitul marginal < costul marginal;
c) venitul marginal= costul marginal.
21
13. ~
fi mei ABC a fost de 512 kg. la preţul de 2
4 L momentul to, oferta ir • 601 ,75
1 . a I t cresterea preţuim cu to a antrenat creste
1 i/kg La momentu t, , • . " ~ , rea
e . . . goi Coeficientul de elast1Citate o1erta-pret est
volumulm ofertei cu 10• • e de:
a) 5,23;
b) 2,45;
c) 1,33.
15
. Un instrument de bază utilizat în teoria ordinală a utilităţii se numeşte:
a) curba de indiferenţă;
b) bugetul de familie;
c) chestionarul.
16. Pentru firme, aplicarea unei strategii a preţurilor scăzute poate conduce
la maximizarea profitului dacă cererea pentru produsele oferite este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) rigidă.
17. Mărimea salariului nominal nu depinde de:
a) cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi achizitionate·
b) valoarea forţei de muncă; ' '
c) evoluţia situaţiei economice.
18. Suma încasată de proprieta l f .
arendat • d'" ru unciar drept chirie pentru terenul
' m 11erent de calitatea . . .
activitatea econ . ~ ŞI poziţia acestuia, pentru utilizarea în
omica este:
a) rentă de monopol;
b) rentă funciară absolută·
c) rentă diferenţială. '
19· În anul 2021 A •
' mtreprmderea X A •
3,4%. Costul total med' a mregistrat o rată a rentabilităţii de
iu al product' · I
productiei obtinute " ,iei a fost de 47 4 u m /u iar volumu
· , a 1ost de 552 ' · • •
este corectă? 5 u. Care dintre variantele următoare
:) ven'.tul total a fost de 280825 . .
) venitu] total a fost de
27078
u.m., rata comercială a fost de 4%;
c) preţul producţiei a fost d
9
,09 u.m., rata comercială a fost de 3,288°ft
e 49 u m·
· ' coStul total a fost de 150000 u.111·
22 --------
Modulul 2. Microeconomie
20. Capitalul nominal:
a) nu are valoare reală de sine-stătătoare;
b) se uzează fizic şi moral;
c) se consumă integral în decursul unui ciclu de producţie.
21. Se dau datele din tabelul următor:
Luna
Producţia (Q) Costul total (CT)
(u.) (u.m.)
1 10926 1461600
2 12534 1487400
3 12800 1488400
Costul fix mediu din luna 2 este de 54,045 u.m./u. În aceste condiţii:
a) Costul variabil din luna 1 este de 784200 u.m.; costul variabil mediu
din luna 3 este de 71,774 u.m./u.;
b) Costul marginal din luna 3 este 3,759 ulm.lu.; costul fix mediu din luna
1 este de 61,999 u.m./u.;
c) Costul fix este de 677400 u.m.; costul marginal din luna 2 este de
25,048 u.m./u..
22. În cazul serviciilor de agrement, efectul variaţiei venitului
consumatorilor asupra cererii este:
a) negativ;
b) nul;
c) pozitiv.
23. Se dau: Ia o întreprindere, în anul 2020, productivitatea medie a muncii
a fost de 87,255 u./angajat iar numărul de angajaţi 102; în anul 2021,
productivitatea medie a muncii a fost de 104,224 u./angajat iar volumul
producţiei 7921 u. În aceste condiţii:
a) În anul 2020, volumul producţiei a fost de 3800 u., numărul de angajaţi
98, productivitatea marginală a muncii 37,654 u./angajat;
b) În anul 2020, volumul producţiei a fost de 8900 u., numărul angajaţilor
76, productivitatea marginală a muncii 13 u./angajat;
c) În anul 2021, volumul producţiei a scăzut cu 11 %, numărul de angajaţi
a fost de 76 iar productivitatea marginală a muncii 37,654 u/angajat.
23
14. 32. Elasticitatea cererii pentru două produse aflate în relaţie de
complementaritate în consum sau utilizare, evidenţiază o relaţie:
a) pozitivă;
b) pozitivă sau negativă, după caz;
c) negativă.
34. Conform legii utilităţii marginale descrescânde, utilitatea suplimentară
oferită de consumul unei cantităţi suplimentare dintr-un bun descreşte
până la punctul de saturaţie cînd devine:
a) nulă;
b) minimă;
c) negativă.
31. În anul 2020, oferta unei firme a fost de 2000 buc., iar în anul 2021 a
crescut cu 5%. Coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ este
de -2,5 iar preţul, în anul 2021, este de 71,54 lei/buc. În anul 2020, preţul
a fost de:
a) 69 lei/buc;
b) 73 lei/buc;
c) 77 lei/buc.
Modulul 2. Microeconomie
„Obţinerea şi utilizarea raţională a mijloacelor financiare necesare
desfăşurării activităţii firmei" reprezintă o activitate specifică funcţiei:
a) de cercetare-dezvoltare;
b) de producţie;
c) financiar-contabile.
33. Se cunosc următoarele date, aferente unei firme, pentru anul 2020:
volumul producţiei obţinute 300 u.; costul variabil 6690 u.m.; costul fix
5000 u.m, În anul 2021,volumul producţiei obţinute a crescut cu 5% faţă
de anul 2020, iar costul marginal a fost de 7,333 u.m./u. În anul 2021:
a) volumul producţiei obţinute a fost de 400 u.; costul fix a fost de 4000
u.m.;
b) volumul producţiei obţinute a fost de 315 u.; costul variabil mediu a
fost de 21,587 u.m./u;
c) costul total al producţiei a fost de 11000 u.m.; costul fix mediu a fost
16,026 u.m./u.
30.
28. Oferta de muncă este:
a) rigidă;
b) relativ elastică·
'
c) perfect inelastică.
27. Utilitatea marginală nu poate fi:
a) nulă;
b) descrescătoare;
c) crescătoare.
26. Preţul relativ al unui bun este:
a) un preţ administrat;
b) preţul bunului respectiv exprimat în funcţie de preţul unui bun de
referinţă;
c) preţul de echilibru al pieţei.
S d . A t cererea = 822 u.; în tr, cererea = 702,81 u. Stiind .
25. e au. m o, , ca
elasticitatea cerere-venit este de -1,813, venitul a:
a) crescut cu 8%.;
b) scăzut cu I0%;
c) rămas neschimbat.
~
. t de recuperare a cheltuielilor şi de asigur
4 Functia de mstrumen are a
2 . '
profitului este atribuită:
a) preţului;
b) pieţei;
c) economiei de piaţă.
29. În anul 2021, o întreprindere a .
rentabilităţii a fost de 4 450/4 • obţinut un profit 1065 u.m. Ştiind că ratn
u.m./u.: '
0
ŞI preţul producţiei omogene a fost de 19,25
a) volumul produ ţ· . .
b c 1e1 obţinut '-"
) rata comerc1·a1a
· '-" e a rost de 1298 57 u .
a rost d 5 ' ·,
c) costu] total al prod . ~ ,267%;
ucţ1e1 a fost de 25000
u.rn.
25
24
15. Modulul 3
FINANŢE
~
tru produsul A a fost de 1770,39 u. iar
• 1 2021 cererea pen Pteht
35. In anu ' / Sti'nd că în anul 2021, cererea pentru prod ' I
acestuia 518,7 u.m. u. , 1
' •
1
Usu1 I
. . ~ 1101 decât în anul 2020, iar preţu produsului A
a fost mai mica cu ,o . . a fost
.
14
0, decât în anul 2020, elasticitatea cerere-pret p
mai mare cu ,0 , entr11
produsul A, în perioada 2020-2021 a fost de:
a) 1,214%;
b) 2,145%;
c) -15,229%.
-=--
------
Soluţiile testelor:
1-c 4.
6-a 11-b
2-b
16-a 21-b 26-b 31-b
7-c 12-b 17-a
3-c 22-c 27-c 32-c
8-a 13-c
4-b 18-b 23-c 28-b 33-b
9-c 14-c 19-b
5-a 10-c 24-a 29-a 34-a
15-a
20-a 25-a 30-c 35-a
Bibliografie recomandată:
~ A.S.E., Catedra de Economie şi Politici Economice, (2009), Economie, Editia
a VIII-a, Editura A.S.E., Bucureşti; '
·i A.S.E., Catedra de Economie şi Politici Economice, (2009), Economie:
aplicaţii, Ediţia a VI-a, Editura Economică, Bucureşti
~ Ciobanu, Gh. (2008), Microeconomie, Editura Risoprint, Cluj Napoca;
~ Danu, M. C. (2012), Microeconomie, curs universitar Editura Alma Mater
Bacău; ' '
~ Danu, M.C. (2019), Economie, Editura Alma Mater, Bacău;
-J.. I~at, I., Pohoaţă, I., Pascariu, G., Luţac Gh.
Ed s (2002), Economie politică,
ttura edcom Libris, Iaşi.
1. Mobilizarea resurselor băneşti Ia dispoziţia statului se realizează în
cadrul etapei de:
a) constituire a fondurilor publice;
b) distribuire a fondurilor publice;
c) control a fondurilor publice.
2. Printre altele, funcţia de repartiţie a finanţelor publice asigură:
a) accentuarea efectelor crizelor economice;
b) reducerea gradului de ocupare a forţei de muncă;
c) redistribuirea veniturilor între membrii societăţii.
3. Întrucât depinde de capacitatea organelor decizionale de a percepe
şi răspunde corect nevoilor sociale la un moment dat, precum şi de
opţiunea forţelor politice aflate la putere, distribuirea resurselor
financiare publice are un caracter:
a) obiectiv;
b) subiectiv;
c) relativ.
Controlul financiar exercitat de stat:
a) se limitează doar la faza repartiţiei, şi nu se extinde, în amonte de
aceasta - asupra producţiei, şi nici în aval - asupra schimbului şi
consumului;
b) nu vizează modul de constituire, de repartizare şi de utilizare a
fondurilor de resurse financiare publice;
c) este necesar dat fiind faptul că fondurile de resurse financiare
publice aparţin întregii societăţi şi că acestea materializează o bună
parte din PIB.
27
16. ~----~ --------
. legalităţii şi regularitatea opera~ .
une verificarea t•Untlor
5. Presup f ndurilor publice sau a patrimoniului p b .
efectuate pe seama O
• u Uc,
înainte de aprobarea acestora._
a) controlul financiar pre~enttv;
b) controlul intern operaţwnal;
c) controlul financiar extern.
6_ Constituie O categorie economică prin intermediul căreia statut
actionează asupra interesului economic al societăţii sau al
m;mbrilor acesteia pentru realizarea unui obiectiv:
a) deflatorul produsului intern brut;
b) pârghia economico-financiară;
c) formarea brută de capital fix.
7. Monitorizarea evoluţiei procesului de planificare financiară,
constatarea eventualelor abateri şi corectarea acestora se derulează
în cadrul etapei de:
a) planificare;
b) implementare;
c) revizuire.
8. Ministerul Finanţelor Publice reprezintă:
a) o institutie financia - · 1· - • ·
. . ,. ra nespecia 1zata m sfera finanţelor publice;
b) 0 mshtuhe financiar- · 1· - •
c) . . · a specia izatâ m sfera finantelor publice;
0 mshtutie financi - . ·
bi
. · rara parţial specializată în sfera finantelor
~ I~. '
9. Ca structură specializată . . .
Trezoreria st t
1
• • _ a Mmisterului Finanţelor Publice,
a u Ul asigura:
a) controlul asupra mod I . d
financiare ale t
1
_u '" e fonnare şi întrebuinţare a resurselor
s atu u1 s1 ale .
b) manito · · sectorului public·
nzarea funcţion- .. ' .
România· aru nonnale a sectorului bancar dtn
'
c) execuţia de c -
asa a bugetul . d . I
de stat şi bugete!
1
ur e stat, bugetului asigurărilor socta e
or ocale.
Modulul 3. Finanţe
10. Ansamblul entităţilor organizatorico-funcţionale specializate sau
nespecializate în activităţi financiare, prin intermediul cărora se
derulează operaţiuni monetare şi se administrează fonduri băneşti,
exprimă:
a) sistemul de relaţii financiare;
b) sistemul de instituţii financiare;
c) sistemul de fonduri financiare.
11. Printre altele, compartimentele financiare ale întreprinderilor şi
instituţiilor:
a) urmăresc îndeplinirea obligaţiilor financiare către furnizori,
instituţiile statului, instituţii de credit etc., precum şi urmărirea
creanţelor de la clienţi;
b) participă, în numele statului, la tratative şi negocieri externe în
probleme financiare, monetare, valutare, de credit şi de plăţi;
c) controlează modul de gestionare a patrimoniului statului şi al
unităţilor administrativ teritoriale.
12. Întrucât cuantifică mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la
dispoziţia statului şi nivelul cheltuielilor de efectuat, bugetul de stat
este considerat:
a) document cu putere de lege;
b) document confidenţial;
c) document previzional.
13. Componentele sistemului bugetar public:
a) pot fi abordate sub aspectul conţinutului lor economic, exprimând
relatii economice specifice, precum şi sub aspectul calităţii lor de
instrumente economico-financiare de acţiune sub formă de balanţe
de venituri şi cheltuieli;
b) asigură informarea complexă a modului de desfăşurare a
procesului de activitate economică şi analizarea obiectivelor,
fenomenelor şi factorilor care influenţează eficienţa activităţii
întreprinderilor private;
c) reprezintă o structurare judicioasă şi sistematică a veniturilor şi
cheltuielilor publice în cadrul bugetelor.
29
17. Asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care sunt
constatate abateri de la nivelurile autorizate asupra veniturilor si
cheltuielilor, propune măsuri pentru remedierea situaţiei: ·
a) Curtea de Conturi;
b) Ordonatorul principal de credite;
c) Ministerul Finanţelor Publice.
Modulul 3. Finanţe
Potrivit legislaţiei în vigoare din România, principalele institutii
implicate în procesul bugetar public sunt reprezentate de: '
a) Parlament, Guvern, Ministerul Finanţelor Publice si ordonatorii de
credit; ·
b) Banca Naţională a României, Ministerul Finantelor Publice
instituţiile de credit şi organizaţiile non-guvernamentale; '
c) Curtea de Conturi, Înalta Curte de Casatie si Justitie Guvern si
preşedintele României. · ' ' ' '
31
23. Este una dintre etapele procesului bugetar:
a) controlul bugetar;
b) clasificaţia bugetară;
c) specializarea bugetară.
22. Execuţia bugetară constă în realizarea în practică a prevederilor
legii anuale a bugetului de stat, considerând în cazul cheltuieilor
niveluri:
a) maxime obligatorii;
b) minime obligatorii;
c) cuprinse într-un interval fix.
21. În sfera finanţelor publice, Guvernul României, îndeplineşte
potrivit reglementărilor în vigoare, printre altele:
a) blocarea sau reducerea utilizării unor credite bugetare constatate
ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele
ordonatorilor de credite;
b) elaborarea raportului privind situaţa macroeconomică pentru anul
bugetar respectiv şi proiecţia acesteia pentru următorii 3 ani;
c) adoptarea legilor bugetare anuale şi legile rectificative, în
contextul strategiei macroeconomice.
20.
19.
prelucrarea adecvată cu . .
volum mare d • c aJutoru( modelelor econometrice a unui
b) . e In1onnaţii·
difuzarea · '
prin mass-m d" . • I
bugetului, except' d . e ta a Infonnaţiilor privind conţinutu
an Inform ţiil b'le
prevăzute de lege· a 11 e şi documentele nepublica 1 '
c) structu '
rarea venitu ·1
p d . . n or pe . I'[o!
e e5t1naţ1a acest SUrse de provenienţă si a cheltuie 1
ora, potrivit I "fi . ,
c asi 1caţ1ei bugetare.
~
. lt lelile bugetare, drept pârghii financiare•
4 Veniturile s1 che u1 d" . . •
1 . . ·. , 1 . obiective de or m economic, nu ş1 social .
a) v1zeaza exc usrv 'Pohtic,
sau demografic; • A
. • 1 si structură de la o ţara la alta, m functie d .
b) d1fera ca vo um , _ . . . · e nivelu[
de dezvoltare economic al ţaru respective;
d . d de contextul social-politic intern, dar nu şi de coniu
c) epm ~ nctura
intema~onală.
15_ În contextul existenţei particu!a~ităţ~or d~ la o ţa~ă la alta, procesu[
bugetar prezintă o serie de trasatun specifice, prmtre care:
a) solvabilitatea;
b) asieta;
c) ciclicitatea.
16. Promovarea intenţionată a deficitelor bugetare, ca soluţie de
relansare a economiilor stagnante sau în criză, ori de stimulare a
creşterii economice, constituie o abatere de la:
a) principiul echilibrului bugetar;
b) principiul realităţii bugetare;
c) principiul neafectării veniturilor bugetare.
17· Echilibrul bugetar reprezintă:
a) partea de venituri bug t d - . . ,
e are ce epaşeşte cheltuielile bugetare, într-
un an bugetar;
b) partea de cheltuieli bu t
ge are ce depăşeşte veniturile bugetare, într-
un an bugetar;
c) partea de venituri bu
un an bu t getare ce acoperă cheltuielile bugetare, într-
ge ar.
18. Pentru a r·
aspunde cerintel • .
necesară: · or Princ1piului realităţii bugetare este
a)
18. 25. Printre altele, se includ în categoria impozitelor indirecte:
a) impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor,
impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale;
c) impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloacele
de transport.
Modulul 3. Finanţe
publice, politica financiară
metodele ~e mobilizare şi utilizare a resurselor firmelor private;
volumul ş1 provenienţa resurselor financiare ce pot fi mobilizate;
c) mărimea, destinaţia şi structura optimă a cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice, care favorizează crearea anumitor avantaje
economice societăţii, presupun încasări de impozite si taxe ce
urmează sau preced efectuarea cheltuielilor, sunt consid~rate:
a) cheltuieli productive;
b) cheltuieli neproductive;
c) cheltuieli reproductive.
31.
30. În domeniul resurselor financiare
stabileşte:
a)
b)
controlul şi
anaUzee
. ce favorizează
24. Implică rigurozitate, ceea - ..
. . 1 'tuatia financiara a statului.
privttoare a s1 ,
a) distopia bugetară;
b) elasticitatea bugetară;
c) disciplina bugetară.
26. Printre altele, se includ în categoria impozitelor directe:
a) taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale;
b) contribuţiile sociale obligatorii, amenzile si penalitătile·
, , '
c) '.111poz'.tul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor,
impozitul pe venit.
27. Sistemul impozitelor taxelo • 'b „
C . . ' r ŞI centri uţiilor este specific fiecărei
ţan, fund concretizat prin:
a) politica fiscală promovată de stat·
b) politica monetară im lem _ ' .
c) r . . P entata la nivelul economiei respective·
po mea financiară a între . d ·1 . ,
pnn en or private din statul respectiv.
28. Are în v d
e ere neafectarea distrib . ..
general pe indivizi afl t'. . uirn veniturilor şi/sau averii în
a I mtr-o situat' .d
a) teoria echivalentei.' ţre I entică:
b) teoria neutralită~ii.'
c) teoria sacrificiulu:.
29. Presupun
e, ca metodă d •
a) . . e incasare m t d
impozitul pe venituri! di ' e O a stopajului la sursă:
b) taxa pe val e m salarii·
C)
. oare adăugat-. ,
acciza. a,
32. Constituie un factor de natură demografică determinant pentru
evoluţia cheltuielilor publice:
a) nivelul de trai al tuturor categoriilor populaţiei;
b) nivelul de pregătire profesională a populaţiei;
c) nivelul de îndatorare a populaţiei la bănci.
33. În situaţia în care coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor
publice totale de creşterea produsului intern brut este mai mare
decât 1, se poate aprecia că:
a) indicele de creştere a cheltuielilor publice este superior celui de
creştere a produsului intren brut;
b) indicele de creştere a cheltuielilor publice este inferior celui de
creştere a produsului intren brut;
c) indicele de creştere a cheltuielilor publice este egal cu cel de
creştere a produsului intren brut.
34. În situaţia în care coeficientul de devansare a creşterii cheltuielilor
publice totale de creşterea produsului intern brut este mai mic
decât 1, se poate aprecia că:
a) indicele de creştere a cheltuielilor publice este superior celui de
creştere a produsului intren brut;
b) indicele de creştere a cheltuielilor publice este inferior celui de
creştere a produsului intren brut;
c) indicele de creştere a cheltuielilor publice este egal cu cel de
creştere a produsului intren brut.
33
19. 19
950
Anul h
18
765
Anul to
Indicatori
Populaţia (mii. loc.)
Cheltuieli publice totale (mld. u.m.)
Cheltuieli publice totale (mld. u.m.) 765 950
Produs intern brut (PIB) (mld. u.111.) 1430 1740 .
a) 1,68;
b) 1,02;
c) 0,98.
a) cheltuielile publice pe locuitor au crescut cu 185 u.m./loc. în
mărime absolută, respectiv cu 24,18% în mărime relativă;
b) cheltuielile publice pe locuitor au crescut cu 7,50 u.m./loc. în
mărime absolută, respectiv cu 15% în mărime relativă;
c) cheltuielile publice pe locuitor au crescut cu 7.500 u.m./loc. în
mărime absolută, respectiv cu 17,65% în mărime relativă.
Modulul 3. Finanţe
40. La nivelul unei firme private, exprimă starea de concordanţă dintre
resursele financiare necesare realizării investiţiilor, producţiei,
precum şi al altor acţiuni dintr-o perioadă de timp şi modalităţile
de procurare a acestora:
a) echilibrul financiar;
b) fondul de amortizare;
c) elasticitatea.
39. Alegeţi varianta corectă de răspuns referitoare Ia evoluţia nivelului
mediu al cheltuielilor publice, cunoscând următorii indicatori de
analiză macroeconomică:
38. Alegeţi varianta corectă de răspuns pentru mărimea coeficientului
de devansare a creşterii cheltuielilor publice totale faţă de creşterea
PIB, cunoscând următorii indicatori de analiză macroeconomică:
Indicatori Anul to Anul ti
950
105
Anul ti
Indicele preţurilor(%) 102
Cheltuieli publice totale (mld. u.m.) 765
36. Alegeţi varianta corectă de răspuns referitoare Ia creste
, rea
cheltuielilor publice totale, în expresie nominală, cunoscând
următorii indicatori de analiză macroeconomică:
Indicatori Anul to
37, În situaţi •
a m care coeficie t l .
de produsul i t n u elasticităţii cheltuielilor publice fata
n ern brut este m . . A • t,
a) în raport . ai mic decat l, se poate aprecia ca:
cu modificarea p d . . bi'ce
sunt elastice· ro usul intern brut, cheltuiehle pu 1
b) în raport cu ' d'
mo 1ficarea eh I · . . brut
este inelastic· e tuiehlor publice, produsul 111tern
c) în raport cu , .
. modificarea d . . bJice
sunt tnelastice. pro usuţ mtern brut, cheltuielile pu
a) cheltuielile publice totale, în expresie nominală, au crescut cu 185
mld. u.m. în mărime absolută, respectiv cu 19 47% în mărime
relativă; '
b) cheltuielile publice t t I , . .
0 a e, m expresie nommală, au crescut cu 185
mld. u.m. în mărime abs J t- · • -
c) h . . 0 u a, respectiv cu 3% în mărime relativa;
c eltu1eble publice t t I • . .
mld • _ . 0
a e, m expresie nommală, au crescut cu 185
. u.m. m manme ab I t- .
I
. _ so u a, respectiv cu 24 18% în mănme
re ativă, '
. rectă de răspuns referitoare la lllod· ~
Al ueţi varianta co A A lfica
35. e,, .. . nor publice totale m PIB, m expresie n . tea
ondern cheitme I • w oni111a1·
P , ătorii indicatori de anahza macroeconomic~. a,
cunoscand urma a.
Indicatori Anul to A~
Cheltuieli publice totale (mld. u.111.) 765 ~
Produs intern brut (PIB) (mld. u.m.) 1.430 l.740
-----
a)
d rea cheltuielilor publice totale în PIB a crescut cu 1 1
pon e , Puncte
procentuale;
b) P
onderea cheltuielilor publice totale în PIB a crescut cu 1 7
' puncte
procentuale;
c) ponderea cheltuielilor publice totale în PIB a scăzut cu I punct
procentual.
35
20. Modulul 4
CONTABILITATE FINANCIARĂ I
1. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? În conformitate cu
prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991:
a) contabiliatea se organizează şi conduce, de regulă, în compartimente
distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şefsau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie; aceste
persoane trebuie să aibă studii economice superioare;
b) contabiliatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de
prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane
fizice sau juridice autorizate potrivit legii, membre ale CECCAR;
c) contabiliatea se organizează şi conduce, de regulă, în compartimente
distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şefsau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie; aceste
persoane trebuie să fie membre ale CECCAR.
2. Sistemul de contabilitate aplicabil agenţilor (operatorilor) economici
din România este, din punct de vedere conceptual, un sistem dualist,
contabilitatea entităţii fiind organizată pe două secţiuni:
a) contabilitate generală şi contabilitate financiară;
b) contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune;
c) contabilitate managerială şi contabilitate de gestiune.
3. Contabilitatea financiară, ca principală secţiune a contabilităţii unei
entităţi, are ca scop:
a) fumizarea de informaţii utile cu privire la poziţia financiară,
performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea
desfăşurată;
b) furnizarea de informaţii utile cu privire la costul bunurilor şi
serviciilor obţinute din activităţi de producţie şi prestări de servicii;
c) furnizarea de informaţii utile cu privire la costul bunurilor şi
serviciilor precum şi la rentabilitatea analitică aferentă acestora.
(2018) Finanfe: suport de curs înformat electronic·
.,i Bucur, I. A. ' '
. M C Bucur J. A. (2013), Finanţepublice. Curs universfr .
·J.. MJrcea, • ,, ' ar, Editu
B
• ra
Alma Mater, acau;
Mi M C Bucur I. A. (2011), Finanţe publice. Sinteze t
-J,. rcea, . -, ' eorer
Aplica/iipractice şi teste grilă, Editura Alma Mater, Bacău; ice.
-J,_ *** Lezea nr. 500/2002 din 11 iulie 2002 privind finanţele pubt;
o . . !Ce, CU
modificările şi completănle ultenoare;
-J,. ***Leeea nr. 227/2015privindCodulfiscal, cu modificările şi comp] ..
0 etanle
ulterioare.
Bibliografie recomandată:
Soluţiile testelor:
l-a 9-c 17-c 25-b 33-a
2-c 10-b 18-a 26-c 34-b
3-b li-a 19-a 27-a 35-a
4-c 12-c 20-c 28-b 36-c
5-a 13-a 21-b 29-a 37-c
6-b 14-b
7-b
22-a 30-b 38-b
15-c 23-a
8-b 31-c 39-c
16-a
24-c 32-b 40-a
37
21. ~
ntabilă este de factură publica
· fi·
4. În România normalizarea co ' llitd
realizată de către: . I
. I F. ntelor prin consultarea organisme or profesional
a) _ wsteru ma I , e de
orofil: b.1.1 A . .
• •
1
•• E. rtilor Contabili şi Conta 1 1 or utorizaţţ din Ro , .
· ) Corp .u1 xpe , . . . . man1a
(CECCAR), organismul profes1e1 contab1~e, _. .
,~:-; " 1 Finantelor prin consultarea Băncii NaţJonale a Ron.s ..
C) -'Jlmst~ru , ' . . • .,,an1e1
(B:'-"R) şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
5_ În conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/]991
răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine: '
a) administratorului entităţii;
b) directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane
împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul
din subordine;
c) administratorului entităţii, directorului economic, contabilului-şefsau
altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie,
împreună cu personalul din subordine.
6. Între principiile generale de raportare financiară prevăzute în
Reglementările contabile aprobate prin 0 M F. P. 18 4
. . . . nr. 02/201
întâlnim:
a) principiul prudentei pri · · 1 . . • . . .
. . . , , ncipiu contab1htatu de angajamente;
principiul evaluării separat I ·
b) . . . . . e a e ementelor de activ şi de datorii;
pnncipiu] contmmtăţii acti ităţii . . .
. . . . . iv, n, prmc1pml permanenţei metodelor,
pnncipml contab1htătii de trezo ·
) . . . , rene;
c pnnc1pml continuităţii activită . . . . . . . . ..
contabilităti'. . ţn, pnnc1pml necompensăru, pnnc1p1ul
, 1 m partidă dublă.
7. Care dintre următoarele afi ..
a) conform • . . . rmaţu este falsă?
pnnc1pmlu1 necam e - .. . .
elementelor ce . p nsaru once compensare între valorile
reprezintă activ . . . -
datorii este interzisă· e ş, valonle elementelor ce reprezinta
b) conform principiul '.
h 1 . . u, necompens- . . . . · şi
c e tuieh este inte · - aru once compensare între venituri
rz1sa·
c) conform pri . . '
ncip1ului
elem necompens· .. I ·ie
entelor ce repre . - arn orice compensare între va ori
datori· ZUJta active · · tă
1' respectiv înt . şi valorile elementelor ce repreztn
re venituri .
şi cheltuieli este permisă.
Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
8. Conform principiului prudenţei:
a) activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi
cheltuielile, subevaluate;
b) activele şi veniturile nu trebuie să fie subevaluate, iar datoriile şi
cheltuielile, supraevaluate;
c) activele şi datoriile nu trebuie să fie supraevaluate, iar veniturile şi
cheltuielile, subevaluate.
9. Conform Reglementărilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
1802/2014:
a) la elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul de
capital financiar;
b) la elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul de
capital fizic;
c) la elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul de
capital fix.
10. Conform Reglementărilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
1802/2014, situaţiile financiare anuale pe care le întocmesc entităţile
mici cuprind:
a) bilanţ, cont de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile financiare
anuale;
b) bilanţ prescurtat, cont de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile
financiare anuale;
c) bilanţ prescurtat, cont prescurtat de profit şi pierdere, note explicative
la situaţiile financiare anuale.
11. Conform Reglementărilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
1802/2014, situaţiile financiare anuale pe care le întocmesc entităţile
din categoria „entităţi mijlocii şi mari" cuprind:
a) bilanţ, cont de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile financiare
anuale;
b) bilanţ prescurtat, cont de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile
financiare anuale;
c) bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului
propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, note explicative la situaţiile
financiare anuale.
39
22. Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
Cu ocazia evaluării la închiderea exerciţiului a elementelor de natura
activelor şi datoriilor, diferenţele constatate între valoarea de inventar
şi valoarea contabilă se soluţionează astfel:
a) diferenţele constatate în plus la elementele de natura activelor şi în
minus la cele de natura datoriilor nu se înregistrează în contabilitate,
activele şi datoriile menţinându-se, din prudenţă, la valoarea lor de
intrare;
b) diferenţele constatate în minus la elementele de natura activelor şi în
plus la cele de natura datoriilor nu se înregistrează în contabilitate,
activele şi datoriile menţinându-se, din prudenţă, la valoarea lor de
intrare;
c) diferenţele constatate în plus atât la elementele de natura activelor, cât
şi la cele de natura datoriilor, nu se înregistrează în contabilitate,
activele şi datoriile menţinându-se, din prudenţă, la valoarea lor de
intrare.
La data intrării în entitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la una dintre următoarele valori:
a) costul de achiziţie, costul de producţie, valoarea de aport, valoarea
justă;
b) costul de achiziţie, costul de producţie, valoarea justă, valoarea
reevaluată;
c) costul istoric, valoarea reevaluată.
19. Cu ocazia evaluării la închiderea exerciţiului a elementelor de natura
activelor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă se soluţionează astfel:
a) prin înregistrarea în contabilitate pe seama constituirii unei ajustări
pentru depreciere;
b) prin înregistrarea în contabilitate pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii;
c) din prudenţă, nu se înregistrează în contabilitate.
18.
17.
activele dat „
1
. ' orn e şi capitalur'l .. · ·a·
vemturile şi cheltu'
1
.
1
1 e proprn, prezentate în bilanţul ace5lel '.
· ie I e exercit' I · fit şi
pierdere al acesteia· ,iu ui, prezentate în contul de pro 1
c) veniturile, cheitu· 1'·1 .
ie 1 e s1 r I ţul
acesteia. , ezu latul exerciţiului, prezentate în bilan
16. Elementele direct legate de .
entităţi sunt: evaluarea performanţei financiare a uoci
a)
b)
. fi ~ • fi ~
•.
1
. anitalului propnu o era m orrnaţii .
. . uodijican o, c r pr1Vh1
12. S1t11aJ1a 1
• , priu sub influenţa mai multor factor· , d
evoluţia cap1talulm pro I, llltte
care: I · 1· t
d
ituri sau che ture 1 care sun recunoscute di
a) elementele e vern Irect în
contul de profit şi pierdere; .
b)
~ tul modificărilor politicilor contabile;
~~ . ~
. ilor contabile semnificative aferente exerciţiului fin .
c) corecţia eron anciar
curent.
l3. Situa/iafluxurilor de trezorerie furnizează informaţii privind fluxurile
de trezorerie din cursul perioadei, clasificate pe activităţi astfel:
a) activităţi de exploatare, activităţi financiare;
b) activităţi de exploatare, activităţi de investiţii, activităţi financiare·
c) activităţi de exploatare, activităţi de investiţii, activităţi de finanţa~e.
14. Indicaţi care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată? Notele
explicative la situaţiile financiare anuale cuprind informaţii despre:
a) reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor
financiare anuale;
b) fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de
exploatare, de investiţii şi de finanţare; 1
c) politicile contabile adoptate de către entitate.
15. Elementele direct legate de 1 • • • • • •• ,
eva uarea poz1ţ1e1 financiare a unei entitap
sunt:
a) activele, datoriile şi ca ·t 1 .1 .. .
b) . . . PI a un e proprn, prezentate în bilanţul acesteia;
vemtunle ŞI cheltuielile · · • ·
. d exerciţmlu1, prezentate în contul de profit ŞI
pier ere al acesteia;
c) activele, datoriile şi ca it I .
şi pierdere al . p a unie proprii, prezentate în contul de profit
acesteia.
41
23. Modulul 4. Contabililalefinanciară I
I 011 Capital subscris nevărsat; I 041 Prime de emisiune;
456 Decontări cu ac/ionarii I asociaţiiprivind capitalul.
1011 9.600 lei
% 13.600 lei
1011 9.600 lei
1041 4.000 lei
% 12.800 lei
1011 9.600 lei
1041 3.200 lei
c) 456
valori ale elementelor de capital propriu: capital social 120.000 lei,
rezerve legale 24.000 lei, alte rezerve 14.000 lei, rezultat reportat
(profit) 12.000 lei, rezultatul exerciţiului (pierdere) 10.000 lei.
Numărul de acţiuni este de 5.000. Pentru majorarea capitalului social
se emit 400 de acţiuni noi, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea
contabilă. Operaţiunea de subscriere a noilor acţiuni se înregistrează
în contabilitate prin formula contabilă:
a) 456
b) 456
21. Conform Reglementărilor contabile aprobate prin O,M.F.P. nr.
1802/2014, în capitalurile proprii ale unei societăţi pe acţiuni, alături
de alte elemente, se includ:
a) primele de capital, rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale,
rezultatul reportat;
b) capitalul social, rezervele din reevaluarea imobilizărilor necorporale,
rezultatul exerciţiului financiar;
c) primele de capital, rezervele, veniturile din reevaluarea imobilizărilor
corporale, rezultatul reportat.
··1· I ~
• .. • 1 idcrca cxcrc1ţm m a e ementelor de
. aluarn la mc t natu
20. Cu ocazia ev tatate în minus între valoarea de inv ta
activelor, diferenţele cons' • stfel: entarşi
t bilă se solutioncaza a ·
valoarea con a ' · • ..
. • contabilitate pe seama constttuin1 unei a·
a) prin înregistrarea m ~Ustăti
pentru depreciere; ..
. • gistrarea în contab1htate pe seama elementelor
b) pnn mre „
corespunzătoare de datoru; ..
d. d 1• nu se înregistrează în contabilitate.
c) m pru enţa,
22. În scopul ma· · .. · I • • • •
jorarn capita ulm social, o societate comercială emite noi
acţiuni. Valoarea de emi · . . . .
rsiune a unei actmm este mai mare decat
valoarea sa nominală O . •
• . · peraţiunea de subscriere a noilor actiuni se
mreg1strează în contabilitate prin formula contabilă· .
a)456==JOIJ •
b) 456 == %
1011
1041
c) I0JJ == 456
IOJI Capital subscr1·s nev -
_ arsa/· /04/ .· ..
456 Decontari cu a
1
. .. ' Pi tme de e1111s11.111e;
c ionaru Iaso , .. . .
ciafu /Jl'IV111d capila/ul.
23. La o societate pe acti .
. 1•Un1 Aduna • ât
ma1orarea capitalutu· . rea generală a actionarilor a hotar
b-1 • 1 social p • • . : ,11
I anţul intocmit înainte d r'.n aporturi noi. Societatea prez1nta t
e lllaJorare• . ·t areic
a capitalului social urma 0
24. La o societate pe acţiuni Adunarea generală a acţionarilor a hotărât
majorarea capitalului social prin aporturi noi. Societatea prezintă în
bilantul întocmit înainte de majorarea capitalului social următoarele
valori ale elementelor de capital propriu: capital social 120.000 lei,
rezerve legale 24.000 lei, alte rezerve 14.000 lei, rezultat reportat
(profit) 12.000 lei, rezultatul exerciţiului (pierdere) 10.000 lei.
Numărul de acţiuni este de 5.000. Pentru majorarea capitalului social
se emit 400 de acţiuni noi, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea
contabilă. Varianta în care valoarea nominală (VN), valoarea
contabilă (VC) şi valoarea primei de emisiune pe acţiune (PE) sunt
corect calculate este:
a) VN = 24,00 Iei/acţiune, VC = 34,00 lei/acţiune, PE= 10,00 Iei/acţiune;
b) VN = 24,00 lei/acţiune, VC = 32,00 lei/acţiune, PE= 8,00 lei/acţiune;
c) VN = 34,00 lei/acţiune, VC = 24,00 lei/acţiune, PE= 10,00 lei/acţiune.
43
24. astfel:
a) 1091 = 5121 b) 1091 = 5121 c) 1091 = %
%= 1091 1012 = % 5121
1012 1091 1412
ea 1498 1412 1012 = 1091
o societate pe acţiuni prezintă în bilanţul întocmit la data de 31.12.N
următoarele valori: capital subscris nevărsat (cont 1011) 20.000 lei,
capital subscris vărsat (cont 1012) 100.000 lei, rezerve legale (cont
1061) 21.000 lei, alte rezerve (cont 1068) 6.000 lei, rezultat reportat
(profit - cont 1171) 4.000 lei, rezultatul exerciţiului (profit - cont 121)
10.000 lei, repartizarea profitului (cont 129) 3.000 lei. Valoarea
capitalurilor proprii este:
30.
29. Prin formula contabilă 1041 = 1171 se înregistrează în contabilitate:
a) majorarea primelor de emisiune prin distribuirea rezultatului
exerciţiului anterior;
b) acoperirea pierderilor din exerciţiul anterior pe seama primelor de
emisiune;
c) utilizarea primelor de emisiune pentru acoperirea pierderilor
înregistrate în exerciţiul curent.
1041 Prime de emisiune;
1171 Rezultatul reportat reprezentândprofitul nerepartizat saupierderea
neacoperită.
1Ol2 Capitalsubscris vărsat; 1091 Acţiuniproprii deţinutepe termen scurt;
1412 Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluriproprii;
1498 Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluriproprii;
5121 Conturi la bănci în lei.
1Ol2 Capital subscris vărsat;
1091 Acţiuniproprii deţinute pe termen scurt;
1412 Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluriproprii;
1498 Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluriproprii;
5121 Conturi la bănci în lei.
Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
28. Societatea X răscumpără de la bursă un număr de acţiuni proprii, pe
care ulterior le anulează. Preţul de răscumpărare este mai mic decât ·
valoarea nominală. Operaţiunile privind răscumpărarea acţiunilor şi
anularea acţiunilor răscumpărate se înregistrează în contabilitate
5.000 lei
5.000 lei
5.000 lei
a) 456 = 1171
b) 1171 = 1011
c) 1171 = 1012
a) 1091 == 5121 b) I 091 == 5 I 2 I = 5121
c) %
% == 1091 1012 == 1091
1012 %
1498 1091 1498
1412 1012 = 1091
Societatea X răscum . - d _
care ulteri
I
pa~a e Ia bursa un număr de acţiuni propr
1
e
or e anuleaza Pr t Id - ,I.I
valoarea no .
1
• • eru e rascumpărare este mai mare u, iât
mma a. Operatiun'I · • • · ,
anularea acri .1 _ ' 1
e privmd răscumpărarea acţmDI şi
, um or rascump• ·1·
astfel: arate se înregistrează în contabl r •te
26. Micşorarea capitalului social prin răscumpărarea actiunilor direc
la acţionari şi anularea lor se înregistrează în contabilitate astfel: ~e
a) 1012 = 456 şi 456 = 5121
b) 456 = 1011 şi 5121 = 456
c) 1011 = 456 şi 456 =5121
1011 Capitalsubscris nevăr t· IOl2 C . . •
• sa , apital subscris varsat;
456 Decontari cu ac/ion .··; . .. . .
. • a, 11 asociaţţ! privind capitalul;
5121 Conturi la banei în lei.
JOII Capitalsubscris nevărsat; 1012 Capital subscris vărsat;
J171 Rezultatul reportat reprezentândpro
fitul nerepartizat sau pien
neacoperită;
456 Decontări cu ac/ionariiI asociaţiiprivind capitalul.
-----
. . rezintă în bilanţul întocmit îna·
. e actiuDI P •nte
zs. o societate P ' . ial următoarele valori ale element
1
de
. . italulm soc e o.
ma1ora1
ea c~p ·t I social l20.000 Iei, rezerve legale 24.0oo
1
. de
·t I propriu: capi a e1 •
capi a . . uitat reportat (profit) 10.000 lei rezui e
re 14.000 lei, I ez - • • '
rezerv . . d ) 8 OOO lei. Numărul de acţmm este de
5
4.1]
exercitiulm (pier ere · - " . · ,o
· ' 1- a actionarilor a hotarat maJorarea capita· ,
Adunarea genera a , . . " . ,
. . ti ni interne respectiv prm mcorporarea a s.oo fit
social pnn opera, u ' " ei
lt t I reportat Îndicati varianta m care se prezintă cc
din rezu a u · ' . . .
. eratiunii de majorare a capitalului social. tel
înregistrarea op ,
27.
45
25. Modulul 4. Contabilitatefinanciară 1
Plata anuităţii pentru cel de-al doilea an;
Inregistrarea dobânzii datorate pentru primul an.
5121 Conturi la bănci în lei; 666 Cheltuieliprivinddobânzile;
1621 Credite bancare pe termen lung;
1682 Dobânzi a
f
erente creditelor bancare pe termen lung.
320 Iei
400 lei
1682
c) 1682 = 666
35. La închiderea exerciţiului N, societatea X, care se află într-un litigiu,
estimează că atunci când se va definitiva procesul va trebui să
plătească o despăgubire de SO.OOO lei. Ca urmare, societatea va
constitui un provizion pentru valoarea estimată. Constituirea
provizionului la sfârşitul exerciţiului N se înregistrează în
contabilitate astfel:
a) 6812=1511 50.000lei;
b) I 511 = 6812 50.000 Iei;
c) 7812 = 1511 50.000 lei.
1511 Provizioane pentru litigii;
6812 Cheltuieli de exploatare privindprovizioanele;
7812 Venituri din provizioane.
a) 1621 = 5121 10.000 lei
Primirea creditului bancar;
b) % = 5121 2.320 lei
1621 2.000 lei
34. Stabiliţi ce semnifică înregistrarea contabilă 666 = 1685.
a) înregistrarea dobânzii datorate unei entităţi afiliate pentru împrumutul
pe termen scurt primit de la aceasta;
b) plata sumei reprezentînd dobânda datorată unei entităţi afiliate pentru
împrumutul pe termen lung primit de la aceasta;
c) înregistrarea dobânzii datorate unei entităţi afiliate pentru împrumutul
pe termen lung primit de la aceasta.
666 Cheltuieliprivinddobânzile;
1685 Dobânzi a
f
erente datoriilorf
aţă de entităţile a
filiate.
""
a) 158.000 Iei;
b) 138.000 Iei;
c) 161.000 lei.
. tiuni prezintă în bilanţul întocmit la data d 3
31 o societate pe ac, . ~ e I 1
,
· •
1
aiori- capital subscns nevarsat (cont 1011) 20 0,.. ••N
urmatoare e v · • IR
capital subscris vărsat (cont 1012) 100.000 lei, rezerve legale 'lei1
1061) 21.ooo lei, alte rezerve (cont 1068) 6.000 lei, rezultat re ,nt
(profit- cont 1171) 4.000 lei, rezultatul exerciţiului (profit_ cont :at
7 OOO lei dividende de plată (cont 457) 2.000 lei, credite banc . · li)
• , a#
termen lung (cont 1621) 12.000 lei, provizioane pentru litigii !l]e
1511) 15.000 lei. Valoarea capitalurilor permanente este: nt
a) 187.000 lei;
b) 165.000 lei;
c) 185.000 lei.
32. Societatea X primeşte un credit bancar în valoare de to.OOO k
termen de 5 ani, cu o dobândă anuală de 4%. Rambursarea cred pe
bancar se face eşalonat prin anuităţi variabile. Identificaţi în lui
dintre situaţiile de mai jos nu există concordantă între for re
contabilă şi explicaţia dată. ' la
a) 5121 = 1621 IO.OOO Iei
Primirea creditului bancar·
b) 1682 = 5121 400 lei '
Plata dobâ ·· d
nzu atorate pentru cel de-al d ·1 .
c) 666 = 1682 320 lei Ol ea an,
lnregistrarea dobânzii d
atorate pentru cel de-al doilea an.
5121 Conturi la bănci în lei·
666 Cheltuieliprivindd b .' ·1
1 ° anzi e·
621 Credite bancare '
1682 D b. pe termen lung·
0 anzi a" '
!lerente credite/o. b
1
ancore pe termen lung.
33· Societatea X p .
nmeşte un .
termen de 5 ani, cu d A credit bancar în valoare de 1 O.OOO )L pc
banc
O
obandă an 1~ diti' I i
ar se face eşal ua a de 4% Rambursarea ere u
dintre 't „ onat prin an ·c . . A c
. st uaţule de m . . . ur aţi variabile. Identificat• rn r
ş1 expl' • ai Jos ex1st~ IU
tcaţia dată. a concordanţă între formula cont
47
26. -
află într-un litigiu, a constituit pe p
X care se 2 arcu
36 Societatea ' 'zion în valoare de 5 .OOO lei. La în h' t.
. . . I i N un prov1 c Ide
exerciţiu u . ază că atunci când se va definitiva Pto ·
'tiului N, estime • ces111
exerc1, V V despăgubire de SO.OOO Iei. Operati
b • să plateasca o . . • , unea
tre m . ·onului sfârsitul exerciţiului N se înregistr
regularizare a prov1z1 , eai·
contabilitate astfel:
2.000 lei;
2.000 Iei;
2.000 lei.
1511 Provizioanepentru litigii;
6812 Cheltuieli de exploatareprivindprovizioanele;
7812 Venituri dinprovizioane.
37. în structura contabilă imobilizări necorporale se includ, pe lângă
elemente:
a) cheltuielile de constituire, concesiunile, fondul comercial;
b) brevetele, activele corporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale, cheltuieli de dezvoltare;
c) cheltuielile de constituire, cheltuieli înregistrate în avans, brevetele
38. ~tabiliţi care dintre variantele de mai jos nu este corectă.
In structura contabilă imobilizări necorporale se includ, pe lângă a.
elemente:
a) cheltuielile de cowtitu· e • .
1
.
~ ir , concesmm e, fondul comercial;
b) brevetele activele 1 1
. ' necorpora e de explorare şi evaluare a resurse or
mmerale, cheltuieli de dezvoltare·
c) cheltuielile de constitu· h . ' .
1
ire, c eltuieli înregistrate în avans, brevete c
39. Stabiliţi care dintre . .
În structura "anantele de mai jos nu este corectă.
contabilă imob•r V • ,. v a
elemente: 1
tzari corporale se includ, pc Ianga '
a) investiţii imobilia .
re, active b· I · ·1 aci
corporale d 10 og1ce de natura stocun or, ·
b . e explorare şi e I
) mvestiţii imob·l· _va uare a resurselor minerale; .
I iare acti b" . ··ri
terenuri; ' ve 10log1ce productive, amenaJa
c) investiţii im 6·1·
o I rare, instal .. . 'n ci
de aprovizion- aţn tehmce şi mijloace de transport 1
are, construcţii.
Modulul 4. ContabilitatefinanciarăI
40. Stabiliţi care dintre variantele de mai jos este corectă.
În structura contabilă imobilizări financiare se includ, pe lângă alte
elemente:
a) acţiuni deţinute la entităţi afiliate, acţiuni deţinute la entităţi asociate,
investiţii imobiliare;
b) acţiuni deţinute la entităţi asociate, creanţe imobilizate, investiţii
financiare pe termen scurt;
c) acţiuni deţinute la entităţi asociate, acţiuni deţinute la entităţi
controlate în comun, creanţe imobilizate.
41. Taxele pentru înmatricularea în registrul comerţului achitate de către
asociaţi Ia înfiinţarea societăţii, reprezentând cheltuieli de constituire,
se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:
a) 201 = 462;
b) 201 = 456;
c) 201 = 404.
201 Cheltuieli de constituire; 404 Furnizori de imobilizări;
462 Creditori diverşi;
456Decontări cu ac/ionarii I asocia/iiprivindcapitalul.
42. Plata către asociaţi a sumelor reprezentând taxe pentru
înmatricularea în registrul comerţului, achitate de către aceştia la
înfiinţarea societăţii, se înregistrează în contabilitate prin formula
contabilă:
a) 201 = 462;
b) 462=5311;
c) 456=5311.
201 Cheltuieli de constituire; 462 Creditori diverşi;
456 Decontări cu ac/ionarii I asocia/iiprivind capitalul;
531 I Casa în lei.
43. Atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare
determinate pentru concesiune, valoarea concesiunilor primite se
înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:
a) 167=205;
b) 205 = 167;
c) 612 = 401.
49
a) 6812 == 1511
b) !511 == 7812
c) 7812==!511
27. 49. Stabiliţi care dintre afirmaţiile de mai jos nu corespunde definiţiei
investiţiilor imobiliare:
a) reprezintă proprietăţile imobiliare (teren, clădire) deţinute mai
degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii
capitalului, ori ambele, decât pentru a fi utilizate în producţia de
bunuri sau prestarea de servicii, ori în scopuri administrative;
b) reprezintă proprietăţile imobiliare (teren, clădire) deţinute mai
degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii
capitalului, ori ambele, decât pentru a fi vândută pe parcursul
desfăşurării normale a activităţii;
c) reprezintă proprietăţile imobiliare (teren, clădire) deţinute mai
degrabă pentru a fi utilizate în producţia de bunuri, decât pentru a
obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii capitalului.
Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
208 Alte imobilizări necorporaie,
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale;
6811 Cheltuieli de exploatareprivind amortizarea imobilizărilor.
Societatea X realizează cu forţe proprii un program informatic al
cărui cost de producţie este de 4.500 Iei. Durata prevăzută pentru
utilizarea acestuia este de 3 ani. Formula contabilă aferentă
înregistrării amortizării lunare este:
a) 6811 = 2808 1.500 lei;
b) 2808 = 208 125 Iei;
125 lei.
c) 6811 = 2808
Societatea X realizează cu forţe proprii un program informatic al
cărui cost de producţie este de 4.500 lei. Acesta se amortizează într-o
perioadă de 3 ani. Indicaţi formula contabilă prin care seînregistrează
în contabilitate scoaterea din evidenţă a programului informatic după
3 ani, acesta fiind amortizat complet.
a) 6583 = 208 4.500 lei;
b) 2808 = 208 4.500 lei;
c) 208 = 2808 4.500 lei.
208 Alte imobilizări necorporale;
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale;
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital.
47.
48.
45. Valoarea brevetelor intrate în entitate prin achiziţie se înregistr
în contabilitate prin formula contabilă:
a) 205 = 167;
b) 205=404;
c) 205=401.
Valoarea concesiunilor primite se înregistrează în contabilitate în
44. A d
formula contabilă 205 = 167 atunci can :
a) contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare detenn le
pentru concesiune;
b) contractul de concesiune stabileşte o durată pentru concesiur ~i
prevede plata periodică a unei redevenţe/chirii;
c) contractul de concesiune prevede plata periodică a :i
redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă.
---
. . b. te licenţe. mărci comerciale, drepturi ş. .
205 Co11cesu1111, , eve ' z actzve
si//lilare;
401 furnizori; .. . . .
.· idatoru asimilate,
167 Alte Î//lpru///Uf/111
ş . . . .
. 1. ·edevenfele lncaţiile de gestiune ş, chiriile
612 Cheltuie 1 cu 1 ' •
205 Concesiuni brevete t· I • • .
. . ' , tcen e, marei comerciale, drepturi şi active
s11111lare;
404 Furnizori de imobilizări· 401 F . .
1 • , urntzori;
67 Alte imprumwuri şi datorii asimilate.
46. Societatea X realizează .
cărui cost de rod . cu forţe proprii un program informatic
utilizarea acest . uctie este de 4.500 Iei. Durata prevăzută pen
, ma este de 3 . " e
IDregistrării pro am. Formula contabilă arer
gramului info . .
a) 208 = 40 rmatic obţmut este:
4 4.500 lei·
b) 208 = 72I 4.500 Ie/
c) 721 = 208 4.500 lei'.
208 Alte imobiliza·.·
40 11necor I
4 Furnizori d . para e;
721 v. . e unobilizări·
en,turi din prad . '
uc11a de imob ·r . .
1 tzan necorporale.
51
28. Modulul 4. Contabilitatefinanciară J
53. Identificaţi în care dintre situaţiile de mai jos există concordantă între
formula contabilă şi explicaţia dată. '
a) 212 = 404
Recepţia unei construcţii executate în regie proprie;
b) 456 = 2131
Înregistrareautilajului intrat în entitate prin aport în natură la capitalul
social;
c) 235 = 725
Recepţia investiţiilor imobiliare executate în regie proprie care nu sunt
terminate la sfârşitul exerciţiului.
212 Construcţii;
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instala/ii de lucru);
235 Jnvestiţii imobiliare în curs de execuţie; 404 Furnizori de imobilizări;
456 Decontări cu acţionarii/asociaţiiprivind capitalul;
725 Venituri din produc/ia de investiţii imobiliare.
Societatea X a achiziţionat în luna decembrie a exerciţiului N un utilaj
pe care îl pune imediat în funcţiune. Din factura furnizorului rezultă:
preţul de cumpărare 30.000 lei, cheltuieli de transport 2.000 lei şi TVA
19%, adică 6.080 lei. Utilajul se amortizează în regim liniar pe durata
de utilizare de 8 ani. După 6 ani de utilizare, utilajul se vinde la un
preţ de vânzare de 10.000 lei, facturând şi TVA 19%. Achiziţia
utilajului se înregistrează astfel:
a) % = 404 38.080 lei
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
401 Furnizori; 404 Furnizori de imobilizări;
4426 TVA deductibilă; 4427 TVA colectată;
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal.
32.000 lei
6.080 lei
38.080 lei
30.000 lei
2.000 lei
6.080 lei
38.080 lei
32.000 lei
6.080 lei
2131
4426
% = 404
2131
624
4426
% = 401
2131
4427
c)
b)
54.
51. Identificaţiîn care dintre situaţiile de mai jos există concordanţă între
formula contabilă şi explicaţia dată.
a) 212=404
Recepţia unei construcţii executate în regie proprie;
b) 456=2131
Înregistrarea utilajului intrat în entitate prin aport la capitalul social;
c) 2112 =722
Recepţia lucrărilor de acces la un teren executate în regie proprie.
212 Constructii:
;~~;!chipa'.;:e'.ite tehnologice (maşini, utilaje şi instala/ii de lucru);
456 D mena!~n de terenuri; 404 Furnizori de imobilizări.
722 /c?nt~n '" ac/ion~riilasocia/iiprivind capitalul; '
emtu, z dinproduc/za de imobilizări corporale.
52. Identificaţiîn care dintre sit „
formula cont bilă . . ~aţnle de mai jos există concordanţă între
a I a ş1 explicaţia dată
a) 215 = 404 ·
Recepţia unei investitii imobl
b) 235 = 215 ' 1 rare facturate de către antreprenor;
Recepţia ,·n · •.
vestiţ11lor imobT
c) 235 = 721 1 ,are executate în regie proprie;
Recepţia investiţiilor im b'I•
215Jnv t'" o11areexecutat, . .
es 1/u imobiliare;
404
. . . e m regie propne.
2351nvesti/ii imobili . . Ftu ntzorţ de imobilizări;
721 Venituri din a,e tn curs de execu/ie.
produci· d '
ia e imobiliz •.·
a,1 necorporale.
. _:.:.- -------
____.
. 't ariile de mai jos există concordantă,
'fi ti în care dintre s1 u i , intre
50. Identi icai· · dată
formula contabilă şi explicaţia .
a) 2131=722 fu •
. til iului facturat de către m1zor;
Receppa u 1 aJ
b) 2131 =456 . . .
• . h·laiului intrat în entitate prm aport la capitalul social·
Jnregtstrarea u ~ ,
c) 2112 =404 , .
Recepţia lucrărilor de acces la un teren executate m regie proprie.
2131 Echipamente tehnologice (maşini'. uti'.aje fi ins_t~l~ţ~i de lucru);
2112 Amenajări de terenuri; 404 Fur111z?1:1 de 1111~b1hzan;
456Decontări cu ac/ionarii/asocia/ii privind capitalul;
722 Venituri dinproduc/ia de imobilizări corporale.
53
29. ------~, decembrie a exerciţiului N un Util ~
. "tionat ,n luna . ai
55
Societatea X a achizi, , ti ne. Din factura furmzorului reiuit·.
. , . ediatJn func, u . . . a.
pe care ii pune im Iei cheltuieh de transport 2.000 lei şiTVA.
ărare 30.000 ' , . 1· .
pretul de cump . l amortizează m regim miar pe durat
· 080 Iei UtilaJU se a
19%, adică 6. : ă 6 ani de utilizare, utilajul se vinde la un
tiliz e de 8 am. nup . TVA 1901 VA
de u ar O OOO lei, facturând ŞI /
n, anzarea
t de vânzare de 1 . • '" I·
pre, .. se înregistreaza astte .
til Iului conform facturu
u aj I .
a) 461 = % J J.900 e1
7583 JO.OOO lei
4427 J.900 lei
I J.900 lei
JO.OOO lei
J.900 lei
11.900 lei
10.000 lei
1.900 lei
404 Furnizori de imobilizări; 4111 Clienţi; 461 Debitori diverşi;
4427 TVA colectată; 708 Venituri din activităţi diverse;
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital.
56. Societatea X a achizitionatîn luna decembrie a exercitiului N un utilaj
' '
pe care îl pune imediat în functiune. Din factura furnizorului rezultă:
preţul de cumpărare 30.000 lei, cheltuieli de transport 2.000 lei şi TVA
19¾,_a_dică 6.080 lei. Utilajul se amortizează în regim liniar pe durata
de utilizare de 8 ani. După 6 ani de utilizare utilajul se vinde la un
pr~ţ de _vânzare de 10.000 lei, facturând şi T~A 19%. Scoaterea din
evidenţa a utilajului cu O • , ...
cazia vanzarn se înregistrează astfel:
a) % = 2131 32.000 lei
Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru);
2813 Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport;
6583 Cheltuieliprivind activele cedate şi alte opera/ii de capital;
6811 Cheltuieli de exploatareprivind amortizarea imobilizărilor.
57. Societatea X deţine un teren care a fost achiziţionat în anul N-3 la
preţul de 110.000 lei. La 31.12.N, terenul este supus reevaluării,
valoarea justă a acestuia fiind de 125.000 lei. Reevaluarea de la
31.12.N este prima reevaluare a terenului, acesta fiind reflectat în
contabilitate la cost. Operaţiunea de reevaluare se reflectă în
contabilitate prin formula contabilă:
a) 2111=105 15.000lei;
b) 2111 = 755 15.000 lei;
c) 105 = 2111 15.000 lei.
105 Rezerve din reevaluare;
2111 Terenuri;
755 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale.
58. Identificaţi în care dintre situaţiile de mai jos există concordanţă între
formula contabilă şi explicaţia dată.
a) 601 = 401
Se îmegistrează aprovizionarea cu materii prime conform facturii
(pentru contabilitatea stocurilor se aplică metoda „inventarului
intermitent");
b) 301==6582
Se îmegistrează materiile prime primite cu titlu gratuit (pentru
contabilitatea stocurilor se aplică metoda „inventarului intermitent");
301 == 7588
Se înregistrează materiile prime constatate plus la inventariere (pentru
contabilitatea stocurilor se aplică metoda „inventarului permanent").
301 Materii prime;
401 Furnizori;
601 Cheltuieli cu materiileprime;
6582 Dona/ii acordate;
7533 Alte venituri din exploatare.
55
b) 4Jll = %
7583
4427
c) 404 = %
708
4427
2813 24.000 lei c)
6583
8.000 lei
b) % = 2131 32.000 lei
681!
24.000 lei
6583
8.000 lei
c) % = 213!
~
2813
6583
22.500 lei
7.500 lei
30. 59.
61.
~
/;;>n• •
.. de mai jos există concordanţă înt
. " re dintre situaţule
Identificaţi rn ca 1· atia dată.
-1- • exp 1c t•
formula contab1 a ş1
a) 301 = 456 .. . d puse de către un asociat, ca aport·
. - tenile pnme e - ·
Se înreg1streaza ma _ (p trU contabilitatea stocunlor se apE
capitalul social în natura _en ")·
metoda „inventarului intermitent '
b) 301 = 7582 „
1
rime primite cu titlu gratuit (per
S " e!ristrează matent e p .
e mr "' .
1
e aplică metoda „inventarulm permanent
contabilitatea stocuri or s
c) 301 = 7588 1 · ·
. - ··1 prime constatate plus a mventanere (per
Se înregistreaza materu e . . 'li
contabilitatea stocurilor se aplică metoda „mventarulm permanent
).
301 Materiiprime; . .. . . . .
456 Decontări cu acfionarii/asocia/11 pnvmd capztalul,
7582 Venituri din dona/iiprimite;
7588Alte venituri din exploatare.
În luna aprilie societatea X ach· . . -
lei (6 buc x 8OO 1
i/b . IZiţrnneaza scaune în valoare de .so0
. . . e uc) ş1 le dă .
achmtie · imediat în folosintă. Factu de
, cuprmde şi TVA 190;.
operaţiunilor enuntate 0
• Înregistrările con;abile aft ,nte
. sunt:
r
---
Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
a) % = 401 5.712 lei şi 603 = 303 4.800 lei
303 4.800 lei
4426 912 lei
b) % = 404 5.712 lei şi 6811 = 2814 4.800 lei
214 4.800 lei
4426 912 lei
c) % = 404 5.712 lei şi 603 = 303 4.800 lei
303 4.800 lei
4426 912 lei
303 Materiale de natura obiectelor de inventar-
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente.de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale;
2814 Amortizarea altor imobilizări corporale;
401 Furnizori;
404 Furnizori de imobilizări;
4426 TV
A deductibilă;
603 Cheltuieliprivindmaterialele de natura obiectelor de inventar-
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor. '
62. Se cunosc următoarele date referitore la vânzările de produse finite
realizate de societatea X în luna aprilie: cantitatea vândută 400 buc;
preţul de vânzare 5 lei/buc; costul de producţie prestabilit 4,50
lei/buc; costul de producţie efectiv, calculat la sfârşitul lunii aprilie,
4,70 lei/buc. Care dintre variantele de mai jos reprezintă înregistrarea
corectă a operaţiunii de descărcare a gestiunii cu valoarea produselor
finite vândute?
a) 345=711 2.000 lei şi 711 = 348 120 lei;
b) 711 = 345 1.880 lei şi 348 = 711 120 lei;
c) 711 = 345 1.800 lei şi 711 = 348 80 lei.
345 Produsefinite; 348 Dif
erenfe de preţ laproduse;
711 Venituri a
f
erente costurilor stocurilor de produse.
63. Societatea X, care desfăşoară activitate de comerţ cu amănuntul,
achiziţionează pe data de 12.04.N mărfuri în valoare de 8.000 lei, preţ
de cumpărare, furnizorul facturând şi TVA 19%. Societatea ţine
evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA şi
57
60. Identificaţi în care dintre situaţiile de mai jos există concordanţă î
formula contabilă şi explicaţia dată.
a) 301 = 4551
Se înregistrează materiile prime depuse de către un asociat, ca ap
capitalul social în natură; la
b) 301 = 6582
Se înregistrează materiile prime primite cu titlu gratuit;
c) 301 = 601
Se îmegistrează materiile · . .
pnme constatate plus la mventanere.
301 Materiiprime;
4
6~)
8
-; A
Dcfion~riIAsociaţi - conturi curente;
) - onaţit acordate·
601 Cheltuieli cu mate~iile prime.
31. 65. Ambalajele care circulă în sistem de restituire, inscrise în
emisă de furnizor, se înregistrează:
a) în contabilitatea clientului, în debitul contului 409 Furnizori-
debitori;
b) în contabilitatea clientului, în creditul contului 409 Furnizori,
debitori;
c) în contabilitatea furnizorului, în debitul contului 419 Clienti-
creditori. '
O sociatate cu activitate de producţie şi comerţ trimite spre prelucrare
la terţi materii prime în valoare de 10.000 lei. Primirea mărfurilor
obţinute prin prelucrarea materiilor prime la terţi, furnizorul
facturând şi costul prelucrării în valoare de 2.000 lei, se înregistrează
în contabilitate prin formula contabilă:
Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
67. Materiile prime în valoare de 20.000 lei trimise de o societate spre
prelucrare la terţi se înregistrează în contabilitate prin formula
contabilă:
a) 321 = 301 20.000 lei;
b) 301 = 351 20.000 lei;
c) 351 = 301 20.000 lei.
301 Materii prime;
321 Materii prime în curs de aprovizionare;
351 Materii prime şi materiale aflate la terţi.
a) 371 = % 12.000 lei
301 10.000 lei
401 2.000 lei
ctura b) 371 = % 12.000 lei
351 10.000 lei
401 2.000 Iei
c) 351 = % 12.000 lei
371 10.000 lei
401 2.000 lei
301 Materii prime; 401 Furnizori;
351 Materii prime şi materiale aflate la terţi; 371 Mărfuri.
etică
68.
izate
re cu
'.ostul
371
I0.948 lei
9.428 lei
10.948 lei
1.200 lei
1.200 lei
1.428 lei
c)
3 71 Mărfuri; .
378 Dif
erenţe de preţ la măr/un;
4428 TVA neexigibilă.
. X d s-;;: ră activitate de comerţ cu amănuntul şi
Societatea esiaşoa O
A _ • - •
h
. iti adaos comercial de 151/o. Vanzarile de marfun re
la ac IZI e un
în cursul lunii iunie, conform bonurilor de casă, la preţ de vân
amănuntul inclusiv TVA, sunt în valoare totală de 10.948 lei.
de achiziţie al mărfurilor vândute în luna iunie este:
a) 7.820 lei;
b) 8.000 lei;
c) 9.200 lei.
a)
b)
rcial de 15%. Stabiliţi valori
. . adaos come
P
ractică la achiz1ţ1e un .
1 378 4428 şi 371 pentru a refi
A conturi e '
r fi înreuistrate 10
vo " otată.
bill·tate operata eon ,
conta '
378 4428
1.748 lei
228 lei
I .520 lei
64.
66. Ambalajele care circulă î .
. _ . n sistem de restituire, înscrise în
emIS_a de furnizor, se înregistrează: Jctura
a) m contabilitatea fu · . .
b) în co t bili :°1
zorului, pnn formula contabilă 4111 = "
n a 1 1tatea clientul • . 9 ;
c) în contabilitat fu . ur, pnn fonnula contabilă 401 = 409
ea rn1zorului · fi
'pnn onnula contabilă 419 = 41 11
401 Furnizori; ·
409 Furnizori-debitori.
4111 Clienţi; '
419 Clienfi-creditori.
69. Prin formula contabilă 345 = 354 se înregistrează în contabilitate:
a) valoarea produselor finite achiziţionate de la terţi;
b) valoarea produselor finite trimise la terţi spre depozitare temporară;
c) valoarea produselor finite aduse de la terţi, unde au fost trimise spre
depozitare temporară.
345 Produsefinite;
354 Produse aflate la terţi.
59
32. Modulul 4. Contabilitatefinanciară I
pentru
aprobarea reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale
individuale şi situaţiilefinanciare anuale consolidate, publicat în Monitorul
Oficial nr. 963/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
·i. ***, Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2861/2009pentru aprobarea
normelor privind organizarea şi e
fectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat în Monitorul
Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009.
--i- ***, Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr.
454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;
***, Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1.802/2014
-----
_ __;_.-. . ntru stocurile de mărfuri s~
.. I i financiar, pe al
• I 'derea exerciţiu u de inventar (valoarea realizabil'
70. La inc n aiori: valoarea . . ) a
bllit următoarele v • . trare (costul istortc 26.000 le·
sta 1 1 a de 1nreg1s 1.
netă) 24,000 lei, valoa_re 1 are se realizează astfel:
·r nte1 de va o
S Iutionarea d1 ere ,
o ,
a) 6814 == 397 2.000 le'.;
b) 397 == 7814 2.000 lei;
1
nu se înregistrează în contabilitate
c) din prudenţă, diferenţa de va oare . .
d . cierea ,nă1funlor;
397 Ajustări pentrll epi e . privind ajustările pentru deprecierea
6814 Cheltuieli de e,r:ploata1 e
activelor circulante; _ . t. deprecierea activelor circulante.
7814 Venituri din ajustan pen,u
Soluţiile testelor:
1-c Jl-c 21-a 31-c 41-a 51-c 61-a
2-b 12-b 22-b 32-b 42-b 52-a 62-c
3-a 13-c 23-c 33-b 43-b 53-c 63-a
4-a 14-b 24-b 34-c 44-a 54-a 64-b
5-a 15-a 25-c 35-a 45-b 55-a 65-a
6-a 16-b 26-a 36-b 46-b 56-a 66-a
7-c 17-a 27-a 37-a 47-c 57-a 67-c
8-a 18-a 28-b 38-c 48-b 58-a 68-b
9-a 19-c 29-b 39-a 49-c 59-b 69-c
10-b 20-a 30-a 40-c 50-b 60-c 70-a
d B t
D Danu M. C., Rotilă, A., Adam, R., Breahnă-
-,l. Deju, M. (coor .), o ez, ., ,
-
1
c B c r I A Draoomirescu, S. E., Solomon, D. C., Ţuţueanu, I.
Pravaţ, . ., u u , . ., o . V • •
(
2019
), Teste grilă pentru examenul de !zcenţa - pro~ramul de studu
Contabilitateşi Informatică degestiune: sesiunea 2019, Editura Alma Mater,
Bacău;
-,l. Pătruţ, V., Rotilă, A. (2010), Contabilitate şi diagnostic financiar -
fundamente teoreticeşi aplica/iipractice, Ediţia a II-a revizuită şi actualizată,
Editura Sedcom Libris, Iaşi;
~ Rotilă A. (2020), Contabilitate financiară I - note de curs în format
electronic;
~ Bâtcă-Dumitru C. G., Sahlian D. N., Irimescu A. M. (2021 ), Contabilitateşi
raportarefinanciară, Ediţia a IV-a, Editura CECCAR, Bucureşti;
~ Ristea, M., Dumitru, C., Ioanaş, C., Irimescu, A. (2009), Contabilitatea
societăţilor comerciale, Vol. I şi Vol. II, Editura Universitară, Bucureşti;
~ Pântea, I.P., Bodea Gh (2008) C b .1. v A ascu
V • ' • , onta 1 itatea financiara romane
conf
orma cu Directivele eu Ed" . .
ropene, iţia a II-a, Editura Intelcredo, Deva,
~ CECCAR (2015) Ghid ra · d . b"I
.. d . .. ' P etic e aplicare a Reglementări/or conta 1
prtvin s1tua/11lefinanciare am I . d' . . }
lid, ta e 111 ividuate şi situaţiile financiare anua ·
conso r ate aprobate p • O R
Bucureşti; rtn MFP nr. 1.802/2014, Editura CECCA ,
Bibliografie recomandată:
61
33. Modulul 5
DREPTUL AFACERILOR
1. Puterea legislativă în Stat este:
a) reprezentată de Parlament şi are ca atribuţii punerea în aplicare a legii;
b) reprezentată de Guvern şi este cea care emite legea;
c) reprezentată de Parlament şi este cea care emite legea.
2. Unul dintre cei mai importanţi termeni, din perspectivă economică, este
cel de „comerţ". La origine acesta însemna:
a) cum merge;
b) cu marfă;
c) începuturi.
3. Din perspectiva criteriilor de clasificare a bunului reprezentat de un sac
def
ăină alegeţi varianta corectă:
a) mobil, incorporal, indivizibil, individual determinat;
b) tangibil, mobil,generic determinat, divizibil;
c) tangibil, incorporal, individual determinat, divizibil.
4. Printre elementele de identificare a unui comerciant se regăseşte şi
Firma. Alegeţi din enumerarea de mai jos ceea ce caracterizeză fima:
a) este un element de identificare a comerciantului în câmpul activităţii
comerciale;
b) este un element de identificare a comerciantului care deosebeşte un
comerciant de altul de acelaşi gen;
c) poate fi un semn sau o denumire.
63
34. Modulul 5. Dreptul afacerilor
12. Obiectul de activitate al unei societăţi ce desfăşoară activităţi
comerciale:
a) este un element obligatoriu al contractului de societate;
b) poate apărea sau nu în contractul de societate;
c) nu este menţionat în contractul de societate.
11. Printre caracterele juridice ale contractului de societate ce stă la baza
înfiinţării societăţilor ce au ca obiect activităţi comerciale se numără şi:
a) trilateral, oneros, aleatoriu;
b) unilateral, gratuit, comutativ;
c) plurilateral, consensual, oneros.
elor
farmaceutice; . . .
c) sunt în aceeaşi situaţie juridică cu arh1tecţ11.
---- . e Ie ea cere persoanelor fizice ca aces
- ·1 con1erc1al g . . d sa
·
P
tru activitaţi e "tiu deplină. Pnvm această forn-.11
5. en . de exerc1, - - ••1111 .i
d
etină capacitate fi . e reoula generala prevede ca aceasta• "e
, oelor iz1c e •
·tate a persoa
capac1 .
a) începe la 14 am;
b) începe la naşte~e;
c) începe la 18 aru.
_
1
. t categoriilor profesionale în legătură c·
. .. reoasesc pe is a -
6. Medicu se e • ·t restrierii pentru desfăşurarea activi
legea a stabilit anum1 e ,
comerciale. Aceştia: . - • • -ţ· .
. ibili desfăşurarea oncaror activită 1 comerciale·
) sunt mcompat1 1 l cu . . '
a . ibili doar cu activitatea de comercializare a proC:.
b) sunt mcompah 1 1
8. Scopul contractului de societate prin care se înfiinţează o societate
ca obiect desfăşurarea activităţilor comerciale este: ~ are
a) realizarea şi împărţirea beneficiilor rezultate;
b) binele societăţii civile;
c) realizarea bunăstării întregii societăţi umane.
7
. Legea cadru care reglementează societăţile ce au ca obiect ac
comerciale este:
1
ităp
a) Codul comercial român;
b) Legea 31/1990;
c) Legea 1/2011.
10.
13. Societatea ce are ca obiect activităţi comerciale este:
a) sinonimă cu societatea civilă;
b) acea societate care nu are scop lucrativ;
c) o societate investită cu personalitate juridică.
65
Dacă locul executării obligaţiilor de plată este, contrar regulei generale,
la sediul creditorului:
a) plata este făcută la sediul debitornlui;
b) plata este portabilă;
c) plata este cherabilă.
în legătură cu momentul încheierii unui contract de afaceri prin
corespondenţă, legislaţia română adoptă:
a) teoria emisiunii, dar în practică se aplică teoria transmisiunii;
b) teoria transmisiunii, dar în practică se aplică teoria emisiunii;
c) teoria informaţiunii, dar în practică se aplică teoria recepţiunii.
16.
15.
14. Viciile de consimţământ pot afecta validitatea oricărui contract de
afaceri. Printre aceste vicii se numără si dolul sau viclenia care este:
a) o falsă reprezentare a realităţii;
b) o eroare provocată de cocontractant;
c) o formă de violenţă fizică.
nând
ciale;
ivităţi
9. Un aport în muncă sau în industrie este:
a) permis la toate tipurile d · - • . . . - .
e societăţi ce au ca obiect activităti corr
b) interzis la toate t' -1 d '
. tpun e e societăti ce au ca obiect
comerciale; '
c) permis doar la societăţile de persoane.
Totalitatea drepturilor . bi" ..
unei societăţi şi O
igaţnlor cu valoare economică apa
ce are ca obiect a f . - .
a) fondul de comerţ· c ivitaţi comerciale alcătuiesc:
b) . . '
patnmomul societăţii;
c) averea societăţii.
