Prezentare

1. Biserica Mănăstirii Cozia

2. Arta bizantină a evoluat în cadrul Imperiului Roman de Răsărit în perioada
secolelor VI-XV. Aceasta s-a bazat pe combinarea elementelor grecești cu influențe africane
și asiatice și s-a remarcat în iconografie, broderie, mozaic și decorația policromă.
Periodizare
Istoria artei bizantine se desfășoară între secolele al VI-lea - al XV-lea, de la
domnia lui Iustinian până la cucerirea Constantinopolului. Reanimarea vieții urbane,
progresele economice datorate diverselor rute pe care s-a practicat comerțul, latura profund
religioasă impregnată în mentalul colectiv și tendința spre o viață luxoasă a antrenat
societatea bizantină în crearea unui stil propriu, caracterizat prin abstractizare și
simbolizare.
Caracteristici
Arta bizantină a avut rol didactic și de înălțare a sufletului datorită legăturii cu
creștinismul. Ilustrarea acestora în toate cele trei domenii - arhitectură, sculptură și pictură -
s-a restrâns la redarea figurilor umane și a acțiunilor strict necesare. Lipsește situarea lor în
ambianță, dar predomină sinteza și simbolismul.

3. Cea de-a doua ctitorie domnească
importantă din ţara Românească, aparţinând
ultimului sfert al veacului al XIV-lea, este
biserica Mănăstirii Cozia, gândită de Mircea
cel Bătrân să devină necropolă voievodală.
Este singurul lăcaş de plan triconc de la sud
de Carpaţi ajuns până la noi din acel veac şi
un exemplar ce se va constitui ca prototip
pentru bisericile de mănăstire ale Munteniei şi
Olteniei în întreg evul mediu românesc.
Biserica are planul triconc, cu
pronaos, un naos spaţios, mult alungit şi abside
laterale semicirculare la exterior. Naosul este
despărţit de pronaos printr-un zid gros,
străpuns la mijloc de o uşă.
Pronaosul este acoperit cu o boltă în leagăn, iar naosul are un sistem de boltire original:
între cilindrul tamburului şi pandantivii care asigură trecerea de la planul pătrat al spaţiului
arhitectural la cel circular al turlei. Este construită din blocuri mari de piatră alternând cu cărămidă
aparentă şi are o bogată decoraţie sculpturală la ancadramentele ferestrelor, rozetele din registrul
superior şi asizele de sub cornişă. Vertical, faţadele sunt ritmate de arcade oarbe alungite care se
înalţă până sub cornişă.

4. Decoraţia sculptată în tehnica meplatului dă faţadelor Coziei elementul distinct şi ceea ce
poate crea analogii cu monumente similare de pe valea Moravei, de la Ravaniça şi Krusevaç.
Spre această lume balcanică către care trimite sculptura decorativă a exteriorului se îndreaptă
privirile specialiştilor şi atunci când vorbesc despre decoraţia pictată de secol XIV păstrată
astăzi doar în pronaosul bisericii. Aici se desfăşoară un amplu menolog alături de Imnul
Acatist într-o redactare tipic bizantină, pe registrul superior şi pe bolţi, iar pe peretele nordic
şi sudic şi parţial pe cel vestic, încadrând Viziunea Sf. Petru al Alexandriei, apar cele şapte
Sinoade ecumenice, formând o lungă friză.

7. Partea inferioară a zidurilor desfăşoară o amplă teorie de sfinţi, între care vestit este grupul
pustnicilor de pe latura de nord cu figurile lor prelungi şi emaciate,dovedind trecerea de la concepţia
narativă asupra picturii la cea mistică şi hieratică.