SlideShare a Scribd company logo
1 of 34
FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI Fenomenele electrice ale activitatii cardiace     PROF. UNIV. DR. NECHITA AUREL
Potentialul de actiune  generat la nivelul sistemului excitoconductor, determina multiple transformari la nivelul miocardului contractil si embrionar, finalitatea fiind reprezentata de contractia muschiului inimii. Fenomenele electrice cardiace preced fenomenele mecanice.
Activitatea electrica a inimnii se observa la nivelul fibrei de lucru si la nivelul tesutului excitoconductor.  Chiar in cadrul aceluias tesut, exista deosebiri de la o zona la alta in ceea ce priveste geneza si graficul potentialului de actiune.
Canalele ionice sunt structuri de la nivelul   membranei celulare, care permit trecerea diferentiala si cu viteze diferite a ionilor. Majoritatea canalelor ionice sunt specifice, exceptia fiind la nivelul nexusurilor unde exista conexoni (proteine hexamere). La nivelul conexonilor trec diferite substante (glucoza, a.a.) sub controlul Ca +2 .
Exista canale ionice controlate de potentialul membranar electric(voltaj dependente), dar si canale controlate de fixarea unui ligand la nivelul lor(ex. fixarea acetilcolinei).  Fiecare canal are filtru de selectivitate(ex. canalele ptr cationi au filtru negativ).
La nivelul membranei celulare miocardice contractile exista canale ionice multiple: I Na fast , I K1 , I K2 ,   I Ca slow .
FAZELE POTENTIALULUI DE ACTIUNE IN FIBRELE MIOCARDICE CU RASPUNS RAPID (miocardul atrial, ventricular si fibrele Purkinje) ,[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
 
FAZA 4 reprezinta potentialul membranar de repaus a celulei miocardice contractile si corespunde unei diferente de potential de – 90 mV. Este asociata cu diastola din timpul revolutiei cardiace. Varful potentialului de actiune poarta numele de spike (+ 20mV).
 
[object Object],[object Object],[object Object]
 
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
 
FAZA 2 = FAZA DE PLATOU (REPOLARIZARE LENTA) In aceasta faza ies lent din celula putini ioni de K + , concomitent intra in celula Ca +2   prin canalul L  (I Ca slow  ).  Crsterea influxului de calciu determina cresterea eliberarii de calciu din cisternele reticulului sarcoplasmic si initierea contractiei. In excesul de Na +  extracelular, in celula intra mai putin calciu, urmarea posibila fiind oprirea inimii in diastola.In hipercalcemie in celula intra mai mult calciu, urmarea fiind cresterea fortei de contractie.   Verapamilul, Diltiazemul si Mg  +2  blocheaza canalul de Ca.
DESCHIDEREA CANALULUI voltajdependent Ca slow (canalul L  sau long lasting) se face lent, la potentiale membranare mari, CANALUL RAMANAND DESCHIS CATEVA ZECIMI DE SECUNDA si permitand intrarea masiva de Ca in fibra musculara, fiind responsabila de prelungirea perioadei de platou. Este sustinut astfel potentialul de actiune. Dupa inchiderea canalului I Ca slow    din celula iese lent numai ionul de K. Portiunea potentialului de actiune situata peste nivelul de 0 mV se numeste overshoot.  La fasciculul Hiss, faza a 2 este in zona negativa a graficului, deci overshoot-ul lipseste.
 
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
 
[object Object],[object Object],[object Object]
Dupa faza 3 (dupa atingerea nivelului de -90 mV), intra in actiune pompa ionica Na +  / K + . Se elimina astfel 3 Na +  si se reintroduc 2 K + .  Schimbul de ioni nu este egal rezultand o diferenta de potential.  In exteriorul celulei se acumuleaza mai multe sarcini + si apare astfel o hipoexcitabilitate ( postpotential pozitiv ).
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
Stimulul din PRR determina o contractie prematura numita extrasistola, ce are o amplitudine mai mare.
Stimularea inimii inainte de PRR si dupa PRA, determina formarea unor potentiale locale care nu ating pragul (perioada refractara efectiva -PRE).
POTENTIALUL DE ACTIUNE AL FIBREI EMBRIONARE In nodulul sinoatrial exista celulele P autoexcitabile. Autogenerarea potentialului de actiune la acest nivel este determinata de: 1. scaderea permeabilitatii membranei pentru ionii de K 2. intrarea de Na +  si Ca  +  in repaus in celula
Fazale potentialului de actiune la tesutul nodal (cu raspuns lent) sunt: 1. FAZA 4 2. FAZA 0 3. FAZA 3
 
 
FAZA 4 = DEPOLARIZARE SPONTANA LENTA DIASTOLICA  (pacemaker potential) Potentialul de repaus a celulelor nodale este la  -60 mV. Depolarizarea spontana este determinata de intrarea Na +  (funny current) si mai ales a Ca +  in celula. Na intra iar K iese (spre finalul repolarizarii) prin canalul Na/K. Acest canal se deschide datorita repolarizarii(hiperpolarizarii) de la potentialul de actiune  precedent . Ionii de Ca intra in celula prin canalele de calciu T (transient)(fast).  Aceste canale de calciu T initiaza potentialul de actiune si  nu  sunt blocate de blocantii canalelor L
[object Object],[object Object],[object Object],[object Object]
[object Object],[object Object]
 
Automatism:  Absent (necesită   stimulare ≥de prag) Răspuns:  Fibre cu răspuns rapid Potenţial de repaus (faza 4): Constant  = -85 mV   la -90 mV PA : Amplitudine mare, pantă de depolarizare rapidă(faza 0) Durata   =  250 msec(↓în atrii) Automatism:  Prezent Răspuns:  Fibre cu răspuns lent  Potenţial de repaus (faza4): fără   P otential de  r epaus  constant,cu PDM  =  -60 mV  PA:  Amplitudine mică, pantă de depolarizare lentă(faza 0) Durata  ≅150 msec

More Related Content

What's hot

Reflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxReflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptx
Dora353464
 

What's hot (20)

Talamus atlas de neuroanatomie
Talamus   atlas de neuroanatomieTalamus   atlas de neuroanatomie
Talamus atlas de neuroanatomie
 
Xi cranial nerve
Xi  cranial nerveXi  cranial nerve
Xi cranial nerve
 
97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt
97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt
97693374-ECG-Curs-Aritmii.ppt
 
Axul hipotalamo-hipofizar
Axul hipotalamo-hipofizarAxul hipotalamo-hipofizar
Axul hipotalamo-hipofizar
 
Infarctul miocardic acut
Infarctul  miocardic  acutInfarctul  miocardic  acut
Infarctul miocardic acut
 
Vasele, limfaticele si nervii bazinului
Vasele, limfaticele si nervii bazinuluiVasele, limfaticele si nervii bazinului
Vasele, limfaticele si nervii bazinului
 
Explorare functionala
Explorare functionalaExplorare functionala
Explorare functionala
 
Anatomy of brachial plexus
Anatomy of brachial plexusAnatomy of brachial plexus
Anatomy of brachial plexus
 
Herniile+inghinale+1+fara+animatie
Herniile+inghinale+1+fara+animatieHerniile+inghinale+1+fara+animatie
Herniile+inghinale+1+fara+animatie
 
Cerebral Venous anatomy
Cerebral Venous anatomyCerebral Venous anatomy
Cerebral Venous anatomy
 
Reflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxReflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptx
 
Posterior cerebral artery-Brain blood supply
Posterior cerebral artery-Brain blood supplyPosterior cerebral artery-Brain blood supply
Posterior cerebral artery-Brain blood supply
 
Arsurile
ArsurileArsurile
Arsurile
 
Infarctul Miocardic Acut
Infarctul Miocardic AcutInfarctul Miocardic Acut
Infarctul Miocardic Acut
 
Atlas de neuroanatomie - cai descendente (1)
Atlas de neuroanatomie - cai descendente (1)Atlas de neuroanatomie - cai descendente (1)
Atlas de neuroanatomie - cai descendente (1)
 
Atlas de neuroanatomie - cai ascendente
Atlas de neuroanatomie - cai ascendenteAtlas de neuroanatomie - cai ascendente
Atlas de neuroanatomie - cai ascendente
 
Physiology of excitable tissue
Physiology of excitable tissuePhysiology of excitable tissue
Physiology of excitable tissue
 
Anatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva SpinăriiAnatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva Spinării
 
Blood supply of spinal cord
Blood supply of spinal cord Blood supply of spinal cord
Blood supply of spinal cord
 
Atlas de neuroanatomie - trunchiul cerebral
Atlas de neuroanatomie - trunchiul cerebralAtlas de neuroanatomie - trunchiul cerebral
Atlas de neuroanatomie - trunchiul cerebral
 

Fiz a2 s1_c02_potentiale

  • 1. FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI Fenomenele electrice ale activitatii cardiace PROF. UNIV. DR. NECHITA AUREL
  • 2. Potentialul de actiune generat la nivelul sistemului excitoconductor, determina multiple transformari la nivelul miocardului contractil si embrionar, finalitatea fiind reprezentata de contractia muschiului inimii. Fenomenele electrice cardiace preced fenomenele mecanice.
  • 3. Activitatea electrica a inimnii se observa la nivelul fibrei de lucru si la nivelul tesutului excitoconductor. Chiar in cadrul aceluias tesut, exista deosebiri de la o zona la alta in ceea ce priveste geneza si graficul potentialului de actiune.
  • 4. Canalele ionice sunt structuri de la nivelul membranei celulare, care permit trecerea diferentiala si cu viteze diferite a ionilor. Majoritatea canalelor ionice sunt specifice, exceptia fiind la nivelul nexusurilor unde exista conexoni (proteine hexamere). La nivelul conexonilor trec diferite substante (glucoza, a.a.) sub controlul Ca +2 .
  • 5. Exista canale ionice controlate de potentialul membranar electric(voltaj dependente), dar si canale controlate de fixarea unui ligand la nivelul lor(ex. fixarea acetilcolinei). Fiecare canal are filtru de selectivitate(ex. canalele ptr cationi au filtru negativ).
  • 6. La nivelul membranei celulare miocardice contractile exista canale ionice multiple: I Na fast , I K1 , I K2 , I Ca slow .
  • 7.
  • 8.  
  • 9. FAZA 4 reprezinta potentialul membranar de repaus a celulei miocardice contractile si corespunde unei diferente de potential de – 90 mV. Este asociata cu diastola din timpul revolutiei cardiace. Varful potentialului de actiune poarta numele de spike (+ 20mV).
  • 10.  
  • 11.
  • 12.  
  • 13.
  • 14.  
  • 15. FAZA 2 = FAZA DE PLATOU (REPOLARIZARE LENTA) In aceasta faza ies lent din celula putini ioni de K + , concomitent intra in celula Ca +2 prin canalul L (I Ca slow ). Crsterea influxului de calciu determina cresterea eliberarii de calciu din cisternele reticulului sarcoplasmic si initierea contractiei. In excesul de Na + extracelular, in celula intra mai putin calciu, urmarea posibila fiind oprirea inimii in diastola.In hipercalcemie in celula intra mai mult calciu, urmarea fiind cresterea fortei de contractie. Verapamilul, Diltiazemul si Mg +2 blocheaza canalul de Ca.
  • 16. DESCHIDEREA CANALULUI voltajdependent Ca slow (canalul L sau long lasting) se face lent, la potentiale membranare mari, CANALUL RAMANAND DESCHIS CATEVA ZECIMI DE SECUNDA si permitand intrarea masiva de Ca in fibra musculara, fiind responsabila de prelungirea perioadei de platou. Este sustinut astfel potentialul de actiune. Dupa inchiderea canalului I Ca slow din celula iese lent numai ionul de K. Portiunea potentialului de actiune situata peste nivelul de 0 mV se numeste overshoot. La fasciculul Hiss, faza a 2 este in zona negativa a graficului, deci overshoot-ul lipseste.
  • 17.  
  • 18.
  • 19.  
  • 20.
  • 21. Dupa faza 3 (dupa atingerea nivelului de -90 mV), intra in actiune pompa ionica Na + / K + . Se elimina astfel 3 Na + si se reintroduc 2 K + . Schimbul de ioni nu este egal rezultand o diferenta de potential. In exteriorul celulei se acumuleaza mai multe sarcini + si apare astfel o hipoexcitabilitate ( postpotential pozitiv ).
  • 22.
  • 23.
  • 24. Stimulul din PRR determina o contractie prematura numita extrasistola, ce are o amplitudine mai mare.
  • 25. Stimularea inimii inainte de PRR si dupa PRA, determina formarea unor potentiale locale care nu ating pragul (perioada refractara efectiva -PRE).
  • 26. POTENTIALUL DE ACTIUNE AL FIBREI EMBRIONARE In nodulul sinoatrial exista celulele P autoexcitabile. Autogenerarea potentialului de actiune la acest nivel este determinata de: 1. scaderea permeabilitatii membranei pentru ionii de K 2. intrarea de Na + si Ca + in repaus in celula
  • 27. Fazale potentialului de actiune la tesutul nodal (cu raspuns lent) sunt: 1. FAZA 4 2. FAZA 0 3. FAZA 3
  • 28.  
  • 29.  
  • 30. FAZA 4 = DEPOLARIZARE SPONTANA LENTA DIASTOLICA (pacemaker potential) Potentialul de repaus a celulelor nodale este la -60 mV. Depolarizarea spontana este determinata de intrarea Na + (funny current) si mai ales a Ca + in celula. Na intra iar K iese (spre finalul repolarizarii) prin canalul Na/K. Acest canal se deschide datorita repolarizarii(hiperpolarizarii) de la potentialul de actiune precedent . Ionii de Ca intra in celula prin canalele de calciu T (transient)(fast). Aceste canale de calciu T initiaza potentialul de actiune si nu sunt blocate de blocantii canalelor L
  • 31.
  • 32.
  • 33.  
  • 34. Automatism: Absent (necesită stimulare ≥de prag) Răspuns: Fibre cu răspuns rapid Potenţial de repaus (faza 4): Constant = -85 mV la -90 mV PA : Amplitudine mare, pantă de depolarizare rapidă(faza 0) Durata = 250 msec(↓în atrii) Automatism: Prezent Răspuns: Fibre cu răspuns lent Potenţial de repaus (faza4): fără P otential de r epaus constant,cu PDM = -60 mV PA: Amplitudine mică, pantă de depolarizare lentă(faza 0) Durata ≅150 msec