Documentul detaliază obiectivele și conținuturile predării informaticii ca disciplină interdisciplinară în învățământul preuniversitar, subliniind importanța și utilizarea calculatoarelor în procesul educațional. Se evidențiază formularea gândirii logice și algoritmice, precum și cunoștințele esențiale în domeniul informaticii, cum ar fi programarea, gestionarea bazelor de date și utilizarea tehnologiilor informaționale moderne. Programa propusă include o structură detaliată a cursurilor și a activităților practice în scopul formării unor competențe solide în acest domeniu.

1. Chişinău, 2006

2. Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului
nr. 70 din 25 iulie 2006
Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitar
Ludmila Gremalschi, I.Ş.E.
Iurie Mocanu, M.E.T.
Ion Spinei, M.E.T
Ludmila Ţurcanu, Liceul “Iulia Haşdeu”, Chişinău
Grigore Vasilache, C.N.T.I.
2

3. Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea
automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară,
informatica are drept scop principal
a elevului şi se întemeiază pe principiile:
− îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activită-
ţile practice la calculatoarele personale;
− adaptării cunoştinţelor predate la vîrsta elevilor;
− interdisciplinarităţii;
− adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator;
− echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi cicluri prin
eşalonarea materialului teoretic în funcţie de particularităţile de vîrstă ale ele-
vului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programe-
lor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;
− diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;
− stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formă-
rii capacităţilor de avansare la însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea
tehnologiilor informaţionale moderne.
Sisteme de operare *
Editarea textelor *
Structura calculatorului * *
Tabele de calcul *
Algoritmi şi limbaje algoritmice *
Limbajul de programare PASCAL * * *
Tehnici de programare *
Modelare şi metode de calcul *
Baze de date *
3

4. Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, ac-
centul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice
(structurate). Activitatea persoanei într-un mediu ce devine informatizat este posi-
bilă numai avînd cunoştinţe şi deprinderi de comunicare cu calculatorul, fapt ce se
exprimă prin noţiunea de . Informatica ca ştiinţă dictează
necesitatea unei pregătiri generale a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul,
reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale.
instruirii informatice în învăţămîntul preuniversitar presupune:
− pregătirea psihologică şi practică a copiilor pentru aplicarea calculatorului la
vîrsta preşcolară şi şcolară mică prin activităţi de joc, cunoaştere, instruire;
− însuşirea posibilităţilor calculatorului şi formarea deprinderilor practice de lu-
cru cu el;
− studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, mo-
delare, programare, logică, noţiunile de acumulare, păstrare şi prelucrare a
informaţiei.
Realizarea scopului în studiu constă în:
− studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare grafice
şi de sunet, tabele de calcul, sisteme de gestiune a bazelor de date etc.);
− studierea sistemului de calcul ca obiect (bazele logice şi aritmetice ale tehni-
cii de calcul, structura şi funcţionarea calculatorului, dispozitivelor periferice,
reţelelor de calculatoare);
− formarea gîndirii algoritmice.
î prevede:
− analiza structurală a problemei;
− divizarea problemelor complexe în probleme mai simple şi reducerea lor la
cele deja rezolvate;
− estimarea complexităţii algoritmilor destinaţi soluţionării problemelor în studiu;
− utilizarea metodelor formale pentru elaborarea algoritmilor şi scrierea progra-
melor respective.
Cunoştinţele din domeniul informaticii au un caracter universal şi se aplică,
practic, în toate domeniile activităţii umane.
1. Cunoaşterea conceptelor informatice fundamentale, unităţilor de măsură
a cantităţii de informaţie, a metodelor de codificare şi decodificare a in-
formaţiei textuale, grafice, audio şi video.�
4

5. 2. Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale tehnicii de calcul şi ale tehnologiilor
informaţionale, algebrei booleene şi sistemelor de numeraţie, limbajelor
algoritmice şi tehnicilor de programare, modelării şi metodelor nu-
merice.
3. Formarea gîndirii algoritmice şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul
limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare pentru rezolvarea
problemelor frecvent întîlnite în activitatea cotidiană.
4. Utilizarea calculatorului, reţelelor de calculatoare şi a sistemelor infor-
matice pentru colectarea, înregistrarea, organizarea, prelucrarea, anali-
za, reprezentarea şi interpretarea datelor.
5. Formarea deprinderelor de utilizare a programelor de aplicaţii destina-
te păstrării şi prelucrării informaţiei cu ajutorul procesoarelor de texte,
programelor de calcul tabelar, sistemelor de gestiune a bazelor de date,
programelor multimedia.
6. Dezvoltarea capacităţilor de acomodare la un mediu informaţional în
continuă schimbare şi transformare.
7. Dezvoltarea responsabilităţilor vizînd utilizarea tehnicii de calcul şi a
tehnologiilor informaţionale în scopul accesării şi difuzarii informaţii-
lor de interes personal sau public.
8. Stabilirea conexiunilor intra- şi extradisciplinare ale informaticii.
5

6. Predare/învăţare 58
Recapitulare/evaluare 8
La dispoziţia profesorului 4
Total: 70 ore – 2 ore săptămînal
1 Tipuri de date structurate 10
2 Fişiere 8
Partea a II-a. Structura calculatorului
3 Informaţia 8
4 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 10
5 Algebra booleană 7
6 Circuite logice 5
7 Structura calculatorului 8
8 Reţele de calculatoare 2
Total: 58
Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-
ţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga-
torii, cele marcate cu sunt opţionale
6

7. − să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date tablou (array)
sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou;
− să explice modul de referire a componentelor ta-
blourilor;
− să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelu-
crarea componentelor tablourilor;
− să elaboreze programe în care se utilizează tablouri;
− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Tipuri de date şir de carac-
mele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir tere
de caractere;
− să explice modul de referire a componentelor şiru-
rilor de caractere;
− să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de
caractere;
− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Tipuri de date articol (re-
mele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date cord)
articol;
− să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor
de tip articol;
− să explice operaţiile admise pentru prelucrarea arti-
colelor şi componentelor lor;
− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de
date articol;
− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Instrucţiunea cu (with)
mele sintactice ale instrucţiunii with;
− să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de
tip articol în interiorul instrucţiunii with;
− să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu
o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;
− să elaboreze programe în care se utilizează instruc-
ţiunea with;
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date mulţime (set)
sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date mulţime;
− să precizeze mulţimea de valori şi operaţiile admise
pentru oricare tip de date mulţime;
− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de
date mulţime;
7

8. − să cunoască structura datelor de tip fişier şi semni- Generalităţi despre fişiere
ficaţia simbolului sfîrşit de fişier;
− să explice modul de scriere şi citire a datelor din
fişier;
− să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise
şi modul de acces;
− să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile
destinate prelucrării datelor de tip fişier;
− să poată crea şi prelucra datele din fişierele secven- Fişiere secvenţiale
ţiale;
− să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respec- Fişiere text
tive;
− să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie; Stocarea, transmiterea şi
− să descrie structura generală a sistemelor de trans- prelucrarea informaţiei.
mitere, stocare şi prelucrare a informaţiei; Sursa de informaţie, desti-
− să definească modelul matematic al sursei de in- natarul informaţiei
formaţie;
− să definească unitatea de măsură a cantităţii de in- Cantitatea de informaţie.
formaţie; Unitatea de măsură a canti-
− să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă; tăţii de informaţie. Bitul şi
multiplii lui
− să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn Semne şi alfabete. Alfabe-
al alfabetului; tul binar. Cuvinte binare.
− să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în Lungimea cuvintelor binare
alfabetele respective;
− să explice operaţiile de codificare şi decodificare a Operaţii de codificare şi de-
mesajelor; codificare a mesajelor.
− să compună coduri cu cuvinte de lungime constantă * Teorema lui Claude Shan-
pentru sursele cu 2, 3, ..., 8 mesaje posibile; non.
− să clasifice şi să recunoască codurile frecvent utili- Coduri frecvent utilizate
zate;
− să codifice şi să decodifice informaţia alfanumerică
reprezentată într-un cod frecvent utilizat;
− să dea exemple de surse cu mesaje continue; Informaţia mesajelor conti-
− să cunoască operaţiile de discretizare a mesajelor nue. Eşantionarea şi cuanti-
continue; ficarea mesajelor continue.
− să calculeze cantitatea de informaţie intr-un mesaj * Conversia analog-nume-
continuu; rică şi conversia numeric-
analogică
8

9. − să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi di- Cuantizarea imaginilor sta-
scretizare în valoare a imaginilor statice; tice şi a imaginilor dinami-
− să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice ce
în timp;
− să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în
imaginile statice şi imaginile dinamice;
− să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi Reprezentarea şi transmite-
purtători dinamici de informaţie; rea informaţiei.
* Semnale şi clasificarea
lor
− să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţio- Sisteme de numeraţie. Sis-
nale de numeraţie; temele binar, octal şi hexa-
− să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 zecimal.
în sistemul zecimal şi invers; Conversia numerelor dintr-
− să efectueze conversii din binar în octal, hexazeci- un sistem în altul
mal şi invers;
− să efectueze adunarea şi scăderea numerelor în sis- Operaţiile aritmetice în sis-
temul binar; temul binar
− să descrie reprezentarea numerelor întregi în cod Reprezentarea numerelor
direct, cod invers şi cod complementar; naturale, numerelor întregi
− să descrie reprezentarea numerelor reale în virgulă şi a numerelor reale în cal-
fixă şi virgulă mobilă; culator.
− să utilizeze terminologia algebrei booleene; Variabile şi expresii logice
− să reproducă tabelele de adevăr ale operatorilor ele-
mentari;
− să alcătuiască tabelele de adevăr ale expresiilor lo-
gice;
− să explice noţiunile de funcţie logică şi tabel de Funcţii logice
adevăr al funcţiei;
− să definească funcţiile logice prin tabele şi formule;
− să calculeze tabelul de adevăr al funcţiei logice;
− să scrie tabelele de adevăr ale funcţiilor logice de o Funcţii logice frecvent uti-
singură şi de două variabile; lizate
− să explice noţiunea de set complet de funcţii logice
şi să dea exemplele respective;
9

10. − să descrie metodele de reprezentare a valorilor bi- Circuite logice elementare.
nare prin mărimi fizice; Clasificarea circuitelor lo-
− să explice modul de realizare a funcţiilor logice gice. Porţi logice frecvent
NU, ŞI, SAU; utilizate.
− să explice cum funcţionează sumatorul elementar Circuite combinaţionale
şi sumatorul; frecvent utilizate. Sumato-
− să explice cum funcţionează comparatorul, decodi- rul. Comparatorul. Deco-
ficatorul, multiplexorul şi demultiplexorul; dificatorul. Multiplexorul.
Demultiplexorul
− să explice noţiunea de circuit secvenţial; Circuite secvenţiale. Bista-
− să descrie funcţiile bistabilului; bilul. Registrul. Numărăto-
− să explice destinaţia registrului şi numărătorului; rul.
* Generatoare de impulsuri
− să descrie schema funcţională a calculatorului şi Schema funcţională a cal-
destinaţia fiecărei unităţi; culatorului. Principiul de
− să explice principiul de comandă prin program; comandă prin program
− să descrie formatul instrucţiunilor cu trei, două şi o Instrucţiunile şi formatul
singură adresă; lor. Executarea instrucţiu-
− să clasifice instrucţiunile în funcţie de tipul lor; nilor
− să explice modul de execuţie a instrucţiunilor;
− să explice noţiunile limbaj cod calculator, limbaj de Limbajul cod calculator
asamblare, limbaje independente de calculator; şi limbajul de asamblare.
− să dea exemple de resurse tehnice şi resurse progra- Limbaje independente de
mate ale calculatorului; calculator. Resursele tehni-
ce şi resursele programate
ale calculatorului
− să descrie organizarea informaţiei în memoria exter- Memorii externe pe benzi,
nă şi principiile de funcţionare a memoriei externe; cartele, discuri magnetice şi
− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de me- discuri optice
morie externă;
− să descrie schemele bloc şi principiile de funcţiona- Vizualizatorul şi tastatura.
re a vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor; Imprimantele
− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de in-
trare-ieşire;
10

11. − să enumere parametrii tehnici şi economici care ca- Generaţii de calculatoare.
racterizează un calculator;
− să clasifice calculatoarele în funcţie de performan- Clasificarea calculatoarelor.
ţele lor; Microprocesorul
− să explice destinaţia microprocesorului;
− să explice structura reţelelor de calculatoare şi des- Reţele locale şi reţele regio-
tinaţia părţilor componente ale reţelei; nale. Reţele globale.
− să explice tehnologiile de cooperare în reţea; Tehnologii de cooperare în
− să dea exemple de topologii şi arhitecturi de reţele; reţea.Topologia şi arhitec-
− să descrie structura reţelei Internet; tura reţelelor.
− să utilizeze serviciile Internet. Reţeaua Internet. Servicii
Internet.
Predare/învăţare 58
Recapitulare/evaluare 8
La dispoziţia profesorului 4
Total: 70 ore – 2 ore săptămînal
1 Funcţii şi proceduri 13
2 Structuri dinamice de date 20
3 Metode de elaborare a produselor program 5
4 Tehnici de programare 20
Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-
ţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga-
torii, cele marcate cu sunt opţionale.
11

12. − să definească termenii: problemă, subproblemă, Subprograme
programul principal, programul apelat, subpro-
gram, apel de subprogram, funcţie, procedură;
− să explice modul de transfer al controlului în cazul
apelului unui subprogram;
− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Funcţii şi proceduri
mele sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de
funcţii şi proceduri;
− să explice modul de transmitere a argumentelor
şi de returnare a rezultatelor în cazul unui apel de
funcţie şi procedură;
− să elaboreze programe în care se utilizează funcţii
şi proceduri predefinite şi funcţii şi proceduri defi-
nite de utilizator;
− să determine domeniile de vizibilitate ale declara- Domenii de vizibilitate
ţiilor;
− să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi
nume în diferite blocuri ale programului;
− să clasifice variabilele programului în variabile Comunicarea prin variabi-
globale şi variabile locale; le globale
− să elaboreze programe în care se utilizează comuni-
carea prin variabile globale;
− să descrie efectele colaterale cauzate de atribuiri la Efecte colaterale
variabile globale şi la parametrii formali;
− să elaboreze programe în care nu apar efecte cola-
terale;
− să descrie modul de alocare a memoriei şi de transmi- Recursia
tere a controlului la execuţia algoritmilor recursivi;
− să ilustreze avantajele şi neajunsurile recursiei;
− să elaboreze funcţii şi proceduri recursive;
− să poată utiliza diagramele sintactice pentru veri- Sintaxa declaraţiilor şi
ficarea corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de apelurilor de subprograme
subprograme;
− să explice operaţiile efectuate de calculator la exe-
cuţia unui apel de subprogram căruia i se transmit
parametri variabilă, parametri valoare, parametri
funcţie/procedură;
12

13. − să explice care este diferenţa dintre variabilele sta- Variabile dinamice. Tipul
tice şi variabilele dinamice; referinţă
− să elaboreze programe în care se utilizează variabi-
lele dinamice;
− să explice termenii structură de date, structură im- Structuri de date
plicită, structură explicită, structură statică, structu-
ră dinamică, structură omogenă, structură eteroge-
nă, structură recursivă;
− să creeze şi să utilizeze liste unidirecţionale; Liste unidirecţionale.
− să elaboreze programe destinate prelucrării listelor Prelucrarea listelor unidi-
unidirecţionale; recţionale
− să elaboreze programe destinate prelucrării stivelor; Stiva
− să elaboreze programe destinate prelucrării cozilor; Cozi
− să programeze algoritmii iterativi şi algoritmii re- Arbori binari
cursivi destinaţi creării şi afişării arborilor binari;
− să dea exemple de probleme a cărora soluţionarea
necesită utilizarea arborilor binari;
− să programeze algoritmii de parcurgere a arborilor Parcurgerea arborilor bi-
binari în preordine, în inordine şi postordine; nari
− să poată transcrie programele recursive de parcur-
gere a arborilor binari în programe nerecursive şi
invers;
− să elaboreze subprograme destinate gestionării me- Tipul de date pointer
moriei interne a calculatorului;
− să dea exemple de probleme a cărora soluţionare
necesită utilizarea tipului de date pointer;
− să descrie forma generală a unităţii de program; Programarea modulară
− să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program;
− să estimeze complexitatea proceselor de elaborare
a programelor cu şi fără aplicarea programării mo-
dulare;
− să selecteze datele de intrare pentru testarea func- Testarea şi depanarea pro-
ţională şi testarea structurală a programelor; gramelor
− să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezul-
tatelor testării;
− să explice termenul “verificarea programelor”;
13

14. − să formuleze teorema de structură; Elemente de programare
− să aplice regulile de bază ale programării structurate; structurată
− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării
structurate în raport cu programarea convenţională;
− să estimeze mărimea memoriei necesare unui algo- Analiza algoritmilor.
ritm; Estimarea necesarului de
− să estimeze timpul necesar execuţiei unui algoritm memorie.
în funcţie de numărul de date de intrare; Estimarea şi măsurarea
− să clasifice algoritmii în funcţie de comportarea în timpului cerut de algo-
timp; ritm.
Complexitatea temporală
a algoritmilor.
− să definească domeniile de aplicare a recursiei şi a Iterativitate sau recursi-
iteraţiei; vitate
− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile recursiei în
raport cu iteraţia;
− să estimeze complexitatea programelor recursive şi
a programelor iterative;
− să transcrie programele recursive în programe itera-
tive şi invers;
− să elaboreze programe care realizează metoda trierii; Metoda trierii
− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar
execuţiei programelor ce realizează metoda trierii;
− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei
trierii;
− să dea exemple de probleme soluţionarea cărora per-
mite utilizarea metodei trierii;
− să elaboreze programe care realizează metoda Greedy; Metoda (tehnica) Greedy
− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar
execuţiei programelor ce realizează metoda Greedy;
− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei
Greedy;
− să dea exemple de probleme a căror soluţionare per-
mite utilizarea metodei Greedy;
14

15. − să elaboreze programe care realizează metodele în Metoda reluării (tehnica
studiu; backtracking).
− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar exe- Metoda desparte şi stă-
cuţiei programelor ce realizează metodele în studiu; pîneşte (tehnica divide et
− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodelor impera).
în studiu; * Programarea dinamică.
− să dea exemple de probleme a căror soluţionare ne- * Metoda ramifică şi măr-
cesită utilizarea metodelor în studiu; gineşte (tehnica branch
and bound).
− să descrie proprietăţile algoritmilor euristici; Algoritmi exacţi şi algo-
− să elaboreze programe care realizează algoritmii eu- ritmi euristici.
ristici;
− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar
execuţiei programelor ce realizează algoritmi euris-
tici;
Predare/învăţare 58
Recapitulare/evaluare 8
La dispoziţia profesorului 4
1 Elemente de modelare 8
2 Erori în calculul numeric 5
3 Rezolvarea numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente 8
4 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare 7
5 Calculul numeric al integralelor 5
6 Tipuri de baze de date 3
7 Limbaje relaţionale de exploatare a bazelor de date 3
8 Sisteme de gestiune a bazelor de date 2
9 Tabele 4
10 Interogări 2
11 Formulare 2
15

16. 12 Rapoarte 2
13 Prelucrarea datelor 6
14 Administrarea bazelor de date 1
Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-
ţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga-
torii, cele marcate cu sunt opţionale.
− să explice sensul termenilor model şi modelare; Noţiune de model. Clasifi-
− să enumere criteriile de clasificare a modelelor; carea modelelor
− să distingă etapele modelării matematice; Modelul matematic şi mo-
− să elaboreze modele; delarea matematică
− să distingă soluţiile analitice şi soluţiile de simulare; Soluţii analitice şi soluţii
− să explice metodele generale de obţinere a soluţii- de simulare
lor analitice şi a soluţiilor de simulare;
− să explice interacţiunea între modelul matematic Etapele rezolvării proble-
elaborat, performanţele calculatorului şi caracteris- mei la calculator
ticile produselor program;
− să planifice procesul de rezolvare a problemei la
calculator;
− să identifice cauzele erorilor datelor de intrare; Erori ale datelor de intrare
− să explice cum erorile datelor de intrare influenţea-
ză calculele care se fac cu acestea;
− să identifice cauzele erorilor de aproximare; Erori de aproximare
− să dea exemple de erori de aproximare;
− să identifice cauzele erorilor de rotunjire; Erori de rotunjire
− să evalueze erorile de rotunjire în funcţie de modul
de reprezentare a numerelor pe calculator;
− să dea exemple de tipuri de date ale căror operaţii
se efectuează cu erori de rotunjire;
16

17. − să definească în mod intuitiv problema separării so- Separarea soluţiilor
luţiilor; Metoda înjumătăţirii inter-
− să explice algoritmul de rezolvare a ecuaţiilor alge- valului.
brice şi transcendente prin metodele înjumătăţirii Metoda coardei.
intervalului, coardei, lui Newton; Metoda lui Newton
− să elaboreze programe care realizează metodele în studiu;
− să estimeze erorile metodelor în studiu;
− să explice algoritmul de calcul numeric al determi- Calculul numeric al deter-
nanţilor; minanţilor
− să elaboreze un subprogram pentru calculul deter-
minanţilor;
− să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a
calcula un determinant;
− să explice algoritmul de rezolvare a sistemului Rezolvarea sistemului de
de ecuaţii liniare prin metodele lui Cramer şi lui ecuaţii liniare folosind
Gauss; regula lui Cramer.
− să elaboreze un subprogram care realizează algorit- Metoda lui Gauss
mul în studiu;
− să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a re-
zolva sistemul de ecuaţii după metoda lui Cramer;
− să estimeze complexitatea metodei lui Gauss;
− să explice algoritmul de calcul numeric al integra- Metoda dreptunghiurilor.
lelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor); * Metoda trapezelor
− să estimeze eroarea formulei dreptunghiurilor (tra-
pezelor);
− să elaboreze un subprogram pentru calculul nu-
meric al integralelor prin metoda dreptunghiurilor
(trapezelor);
17

18. − să explice sensul termenilor bază de date, sistem de Noţiuni şi concepte. Baze
gestiune a bazelor de date; de date ierarhice. Baze de
− să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea date în reţea. Baze de date
şi relaţionale; relaţionale
− să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiu- Structura şi funcţiile sis-
ne a bazelor de date; temelor de gestiune a ba-
− să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale zelor de date. Etapele de
de date; elaborare a unei baze de
− să distingă etapele de elaborare a unei baze de date; date
− să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea
şi utilizarea bazelor de date;
− să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor Destinaţia şi structura ta-
bazei de date; belelor. Crearea tabelelor
− să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă
sau prin proiectare independentă;
− să utilizeze metodele de introducere a datelor în ta- Introducerea datelor în
bele; tabel
− să creeze tabele şi să introducă datele respective
pentru problemele frecvent întîlnite în matematică,
fizică, biologie, chimie, geografie etc.;
− să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabe- Modificarea structurii
lului; unui tabel. Editarea înre-
− să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregi- gistrărilor
strărilor;
− să descrie tipurile de corelaţii între tabele; Stabilirea corelaţiilor în-
− să explice operaţiile respective şi să poată stabili co- tre tabele
relaţii între tabele;
− să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele Destinaţia şi structura in-
interogărilor; terogărilor. Crearea unei
− să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de interogări
asistenţă sau prin proiectare independentă;
18

19. − să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea înre-
gistrărilor.
− să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adăugare,
actualizare şi eliminare
− să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor; Destinaţia şi structura for-
− să identifice elementele care alcătuiesc formularele; mularelor. Crearea şi func-
− să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de ţionarea unui formular
asistenţă sau prin proiectare independentă;
− să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formularelor
− să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modifica- Folosirea formularelor
rea şi validarea datelor;
− să explice modul de funcţionare a formularelor pe Crearea formularelor pe
baza tabelelor corelate; baza tabelelor corelate
− să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate;
− să descrie structura şi să explice destinaţia rapoarte- Destinaţia şi structura ra-
lor; poartelor. Crearea şi func-
− să identifice componentele care alcătuiesc raportul, ţionarea unui raport
secţiunile şi controalele;
− să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asis-
tenţă sau prin proiectare independentă;
− să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare Modificarea rapoartelor
a rapoartelor;
− să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte pa- Crearea rapoartelor pe
ralele sau ierarhizate; baza tabelelor corelate
− să identifice componentele şi să aplice regulile de Expresii. Construirea ex-
formare a expresiilor; presiilor
− să poată evalua expresiile;
− să construiască expresii cu ajutorul sistemului de
asistenţă;
− să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrări-
Sortarea înregistrărilor.
lor, căutării şi înlocuirii valorilor; Căutarea şi înlocuirea va-
− să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor; lorilor. Crearea şi folosi-
rea unui filtru
− să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare Formatarea datelor
a datelor: texte, tabele, obiecte grafice;
19

20. Predare/învăţare 28
Recapitulare/evaluare 3
La dispoziţia profesorului 4
1 Tipuri de date structurate 8
2 Fişiere 4
3 Informaţia 6
4 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 4
5 Structura calculatorului 4
6 Reţele de calculatoare 2
Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-
ţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
20

21. − să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date tablou
sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou; (array).
− să explice modul de referire a componentelor tablouri-
lor;
− să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelucrarea
componentelor tablourilor;
− să elaboreze programe în care se utilizează tablouri;
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date şir de ca-
sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir de carac- ractere
tere;
− să explice modul de referire a componentelor şirurilor
de caractere;
− să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de ca-
ractere;
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date articol
sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date articol; (record)
− să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor de tip
articol;
− să explice operaţiile admise pentru prelucrarea articole-
lor şi componentelor lor;
− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date
articol;
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Instrucţiunea cu (with)
sintactice ale instrucţiunii with;
− să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de tip
articol în interiorul instrucţiunii with;
− să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o
secvenţă echivalentă de instrucţiuni;
− să elaboreze programe în care se utilizează instrucţiunea
with;
− să cunoască structura datelor de tip fişier şi semnificaţia Generalităţi despre fi-
simbolului sfîrşit de fişier; şiere
− să explice modul de scriere şi citire a datelor din fişier;
− să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise;
− să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile des-
tinate prelucrării datelor de tip fişier;
21

22. − să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respective; Fişiere text
− să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie; Stocarea, transmiterea
− să descrie structura generală a sistemelor de transmitere, şi prelucrarea informa-
stocare şi prelucrare a informaţiei; ţiei. Sursa de informa-
− să definească modelul matematic al sursei de informaţie; ţie, destinatarul infor-
maţiei
− să definească unitatea de măsură a cantităţii de informaţie; Cantitatea de informa-
− să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă; ţie. Unitatea de măsură
a cantităţii de informa-
ţie. Bitul şi multiplii lui
− să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn al Semne şi alfabete. Al-
alfabetului; fabetul binar. Cuvinte
− să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în alfa- binare. Lungimea cu-
betele respective; vintelor binare.
− să explice operaţiile de codificare şi decodificare a me- Operaţii de codificare
sajelor; şi decodificare a mesa-
jelor.
− să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi discreti- Cuantizarea imaginilor
zare în valoare a imaginilor statice; statice şi a imaginilor
− să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice dinamice.
în timp;
− să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în imagi-
nile statice şi imaginile dinamice;
− să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi purtă- Reprezentarea şi trans-
tori dinamici de informaţie; miterea informaţiei.
− să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţionale Sisteme de numeraţie.
de numeraţie; Sistemele binar, octal şi
− să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 în hexazecimal.
sistemul zecimal şi invers;
− să descrie schema funcţională a calculatorului şi desti- Schema funcţională a
naţia fiecărei unităţi; calculatorului. Princi-
− să explice principiul de comandă prin program; piul de comandă prin
program
22

23. − să descrie organizarea informaţiei în memoria externă şi Memorii externe pe
principiile de funcţionare a memoriei externe; benzi, cartele, discuri
− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de memorie magnetice şi discuri
externă; optice
− să descrie schemele bloc şi principiile de funcţionare a Vizualizatorul şi tasta-
vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor; tura. Imprimantele
− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de intrare-ieşire;
− să enumere parametrii tehnici şi economici ce caracteri- Generaţii de calcula-
zează un calculator; toare. Clasificarea cal-
− să clasifice calculatoarele în funcţie de performanţele lor; culatoarelor.
− să explice structura reţelelor de calculatoare şi destinaţia Reţele locale şi reţele
părţilor componente ale reţelei; regionale. Reţele glo-
− să explice tehnologiile de cooperare în reţea; bale.
− să descrie structura reţelei Internet; Tehnologii de coopera-
− să utilizeze serviciile Internet; re în reţea.
Reţeaua Internet. Ser-
vicii Internet.
Predare/învăţare 26
Recapitulare/evaluare 4
La dispoziţia profesorului 5
1 Funcţii şi proceduri 20
2 Metode de elaborare a produselor program 6
Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-
ţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
23

24. − să definească termenii: problemă, subproblemă, progra- Subprograme
mul principal, programul apelat, subprogram, apel de
subprogram, funcţie, procedură;
− să explice modul de transfer al controlului în cazul ape-
lului unui subprogram;
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Funcţii
sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii;
− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de re-
turnare a rezultatelor în cazul unui apel de funcţie;
− să elaboreze programe în care se utilizează funcţii pre-
definite şi funcţii definite de utilizator;
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Proceduri
sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de proceduri;
− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de re-
turnare a rezultatelor în cazul unui apel de procedură;
− să elaboreze programe în care se utilizează proceduri
predefinite şi proceduri definite de utilizator;
− să determine domeniile de vizibilitate ale declaraţiilor; Domenii de vizibili-
− să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi nume tate
în diferite blocuri ale programului;
− să clasifice variabilele programului în variabile globale Comunicarea prin va-
şi variabile locale; riabile globale
− să elaboreze programe în care se utilizează comunicarea
prin variabile globale;
− să poată utiliza diagramele sintactice pentru verificarea Sintaxa declaraţiilor
corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de subprograme; şi apelurilor de sub-
− să explice operaţiile efectuate de calculator la execuţia unui programe
apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă,
parametri valoare, parametri funcţie/procedură;
− să descrie forma generală a unităţii de program; Programarea modu-
− să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program; lară
− să estimeze complexitatea proceselor de elaborare a pro-
gramelor cu şi fără aplicarea programării modulare;
24

25. − să selecteze datele de intrare pentru testarea funcţională Testarea şi depanarea
şi testarea structurală a programelor; programelor
− să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezultatelor
testării;
− să explice termenul “verificarea programelor”;
− să formuleze teorema de structură; Elemente de progra-
− să aplice regulile de bază ale programării structurate; mare structurată
− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării
structurate în raport cu programarea convenţională.
Predare/învăţare 30
Recapitulare/evaluare 3
La dispoziţia profesorului 2
1. Tipuri de baze de date 2
2. Sisteme de gestiune a bazelor de date 2
3. Tabele 4
4. Interogări 4
5. Formulare 4
6. Rapoarte 4
7. Prelucrarea datelor 10
Note:
1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-
ţifică sau didactică.
3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.
25

26. − să explice sensul termenilor bază de date, sistem de ges- Noţiuni şi concepte.
tiune a bazelor de date; Baze de date ierarhice.
− să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea şi Baze de date în reţea.
relaţionale; Baze de date relaţio-
nale
− să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a Structura şi funcţiile
bazelor de date; sistemelor de gestiu-
− să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale de ne a bazelor de date.
date; Etapele de elaborare a
− să distingă etapele de elaborare a unei baze de date; unei baze de date
− să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea şi
utilizarea bazelor de date;
− să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor ba- Destinaţia şi structura
zei de date; tabelelor. Crearea ta-
− să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau belelor
prin proiectare independentă;
− să utilizeze metodele de introducere a datelor în tabele; Introducerea datelor în
− să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru tabel
problemele frecvent întîlnite în matematică, fizică, bio-
logie, chimie, geografie etc.;
− să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabelului; Modificarea structurii
− să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregistră- unui tabel. Editarea în-
rilor; registrărilor
− să descrie tipurile de corelaţii între tabele; Stabilirea corelaţiilor
− să explice operaţiile respective şi să poată stabili corela- între tabele
ţii între tabele;
− să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele Destinaţia şi structura
interogărilor; interogărilor. Crearea
− să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de asisten- unei interogări
ţă sau prin proiectare independentă;
26

27. − să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea în-
registrărilor.
− să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adău-
gare, actualizare şi eli-
minare
Destinaţia şi structura
− să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor;
− să identifice elementele care alcătuiesc formularele; formularelor. Crearea şi
funcţionarea unui for-
− să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de asisten-
ţă sau prin proiectare independentă; mular
− să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formula-
relor
− să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modificarea Folosirea formularelor
şi validarea datelor;
− să explice modul de funcţionare a formularelor pe baza Crearea formularelor
tabelelor corelate; pe baza tabelelor co-
− să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate; relate
− să descrie structura şi să explice destinaţia rapoartelor; Destinaţia şi structura
− să identifice componentele care alcătuiesc raportul, sec- rapoartelor. Crearea şi
ţiunile şi controalele; funcţionarea unui ra-
− să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asistenţă port
sau prin proiectare independentă;
− să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare a Modificarea rapoarte-
rapoartelor; lor
− să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte paralele Crearea rapoartelor pe
sau ierarhizate; baza tabelelor corelate
− să identifice componentele şi să aplice regulile de for- Expresii. Construirea
mare a expresiilor; expresiilor
− să poată evalua expresiile;
− să construiască expresii cu ajutorul sistemului de asistenţă;
− să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrărilor, Sortarea înregistrărilor.
căutării şi înlocuirii valorilor; Căutarea şi înlocuirea
− să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor; valorilor. Crearea şi fo-
losirea unui filtru
27

28. − să utilizeze tehnicile de grupare şi totalizare a datelor; Gruparea şi totalizarea
datelor într-o interoga-
re
− să utilizeze tehnicile de grupare a datelor într-un raport; Gruparea şi totalizarea
datelor într-un raport
− să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare a Formatarea datelor
datelor: texte, tabele, obiecte grafice;
Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţarea
informaticii sunt:
1. Predarea de cunoştinţe şi formarea de capacităţi specifice informaticii. Aceste
cunoştinţe sînt incluse în tabelele respective din programele la informatică.
2. Antrenarea sistematică vizînd în mod distinct următoarele domenii:
− înţelegerea conceptelor;
− cunoaşterea metodelor de formalizare a problemelor şi de elaborare a
algoritmilor respectivi;
− cunoaşterea metodelor de elaborare a programelor;
− aplicarea programelor elaborate şi a produselor program pentru prelu-
crarea informaţiei.
3. Utilizarea metodelor active pentru însuşirea individuală a noilor tehnologii in-
formaţionale prin intermediul instruirii asistate de calculator.
Se recomandă aplicarea celor trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă şi su-
mativă.
se va efectua la începutul fiecărei programe de predare-
învăţare şi are drept scop stabilirea nivelului de pregătire al elevului la momentul
dat. Rezultatele evaluării vor fi folosite pentru selectarea sarcinilor individuale gra-
date ca dificultate.
se va realiza pe parcursul procesului didactic, pe secvenţe
mici. Obiectivele de referinţă din programele în studiu vizează următoarele categorii
de abilităţi:
− cunoaşterea conceptelor teoretice;
− cunoaşterea algoritmilor de prelucrare a informaţiei;
− elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor tipice;
− elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor ce implică un anumit
grad de creativitate;
− prelucrarea informaţiei la calculator cu ajutorul programelor elaborate de ele-
vi sau a programelor standard.
28

29. Prin urmare, pot fi formulate direct din cerinţele
exerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează prin testări, probe scrise. În continuare
prezentăm exemple de itemi pentru evaluarea curentă:
1. Se consideră declaraţiile:
type Vector= array[1..5] of real;
Matrice= array[1..3,1..4] of real;
Linie=array[1..4] of real;
Tabel=array[1..3] of Linie;
var V : Vector;
M : Matrice;
L : Linie;
T : Tabel;
x : real;
i : integer;
Care din atribuirile ce urmează sînt corecte:
a) T[3]:=T[1]; l) T[2]:=V;
b) M:=T; m) L:=T[3];
c) L:=V; n) T[1,2]:=M[1,2];
d) L[3]:=x; o) T[1,2]:=M[1,2];
e) x:=i; p) M[1]:=4;
f) i:=x; q) M[1,3]:=L[2];
g) L[3]:=i; r) x:=T[1][2];
h) i:=M[1,2]; s) x:=M[1];
i) x:=V[4]; t) L:=M[1];
j) L[3]:=V[4]; u) V[5]:=M[3,4];
k) T[1]:=4;
2. Se consideră următoarele declaraţii:
type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet) ;
Nuanta = set of Culoare ;
var NT : Nuanta ;
Scrieţi valorile posibile ale variabilei NT:
....................................................................
....................................................................
3. Precizaţi ce va afişa la ecran programul ce urmează:
Program P101;
{ Parametru valoare şi parametru variabilă }
var a, b : integer;
procedure P(x : integer; var y : integer);
begin
x:=x+1;
29

30. y:=y+1;
writeln(‘x=’, x, ‘ y=’, y);
end; { P }
begin
a:=0;
b:=0;
P(a, b);
writeln(‘a=’, a, ‘ b=’, b);
readln;
end.
se va realiza la sfîrşitul fiecărui capitol, semestru şi an
şcolar. Ca elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utili-
zarea itemilor de tip rezolvare de problemă la calculator. Exemple:
1. Fiecare linie a fişierului text conţine următoarele date, separate prin spaţii:
− numărul de ordine (integer);
− numele (un şir de caractere ce nu conţine spaţii);
− nota la disciplina 1 (real);
− nota la disciplina 2 (real);
− nota la disciplina 3 (real);
Elaboraţi un program care:
a) creează o copie de rezervă a fişierului în studiu;
b) tipăreşte conţinutul fişierului la imprimantă;
c) creează un fişier ale cărui linii conţin următoarele date separate prin spaţii: numă-
rul de ordine (integer), numele (şir de caractere), nota medie (real).
Fişierul creat în punctul c trebuie afişat la ecran şi tipărit la imprimantă.
2. Se consideră declaraţia
type Vector=array [1..20] of char;
Elaboraţi un subprogram care:
a) afişează componentele vectorului la ecran;
b) calculează numărul de vocale;
c) inversează componentele vectorului;
d) calculează numărul de consoane;
e) verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului reprezintă un semn de punctuaţie;
f) calculează numărul semnelor de punctuaţie;
g) verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului este egală cu caracterul dat.
3. Fie dată o propoziţie ce conţine cel mult 100 de caractere. Cuvintele din
propoziţie sînt separate prin spaţiu. Scrieţi un program, care exclude din
propoziţie toate cuvintele, care încep cu litera „a”.
Intrare: propoziţia iniţială se introduce de la tastatură.
Ieşire: propoziţia modificată se afişează la ecran.
30

31. 1. Bolun I. Iniţiere în reţele. Chişinău, Editura ASEM, 1997.
2. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.
3. Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.
4. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE “Presa”, 2004.
5. Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişi-
nău, Editura Ştiinţa, 2003.
6. Gremalschi A., Mocanu Iu., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatoru-
lui. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2000.
7. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişinău, Editura Ştiinţa,
2003.
8. Cristea V., Dumitru P., Giumale C. ş.a. Dicţionar de informatică. Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.
9. Cerghizan M.Introducere în ACCESS 2.0. Bucureşti, Editura Tehnică,1995.
10. Gremalschi L., Mocanu I. Structura şi funcţionarea calculatorului. Chişinău,
Editura Liceum, 1996.
11. Gremalschi L., Guzun I. Elemente de modelare. Chişinău, Editura Lumina, 1995.
12. Livovschi L. Bazele informaticii. Bucureşti, Editura Albatros. 1979.
13. Livovschi L, Gorgescu H. Sinteza şi analiza algoritmilor. Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
14. Mateescu George-Daniel, Mateescu Ileana-Carmen. Analiză numerică. Proiect
de manual pentru clasa a XII-a. Profil informatică. Editura Petrion, 1995.
15. Mârşanu R. Sisteme de calcul. Manual pentru licee de informatică, clasa a
IX-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. 1995.
16. Munteanu F., Ionescu T., Muscă Gh. ş.a. Programarea calculatoarelor . Ma-
nual pentru liceele de informatică, clasele X-XII. Bucureşti. Editura Didactică
şi Pedagogică, R. A. 1995.
17. Petrescu A., Iacob F., Racoviţă Z. Iniţiere în structura calculatoarelor electro-
nice. Bucureşti, Teora, 1996.
18. Rancea D. Limbajul Turbo PASCAL. vol. 1, 2. Cluj, Editura Libris. 1993.
19. Secrieru N., Gremalschi A., Cornea I. Arhitectura şi organizarea microproce-
soarelor., Chişinău, Universitas, 1995.
20. Sorin T. Tehnici de programare. Bucureşti, Editura Teora, 1996.
21. Şandor K. Turbo PASCAL 6.0. Ghid de utilizare. Cluj-Napoca, Editura Mi-
croInformatica, 1993.
22. Vasilache G., Mocanu Iu., Covalenco I. ş.a. Windows, Word, Excel, Access.
Material didactic. Centrul Noilor Tehnologii Informaţionale, 1999.
23. Вирт Н. Алгоритмы + структура данных = программы. Москва, Мир, 1985.
24. Вирт Н. Алгоритмы и структуры данных. Москва, Мир, 1989.
25. Йенсен К., Вирт Н. ПАСКАЛЬ. Руководство для пользователя и описание
языка. М.: Финансы и статистика,1988.
31

32. Vasile Baroncea
Andrei Danila
Tipografia Vite-Jesc.
Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.
Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2
“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1
tel. 45-98-33, fax 45-97-64
32