Curriculumul de informatică pentru clasele VII-IX din Republica Moldova se axează pe formarea capacităților elevilor în utilizarea tehnologiei informației, dezvoltarea gândirii logice și algoritmice, precum și aplicarea cunoștințelor în diverse domenii. Documentul conține un cadru conceptual, obiective generale și recomandări pentru activitățile de predare-învățare, elaborarea manualelor și evaluarea performanțelor. Studiul informaticii vizează pregătirea elevilor pentru utilizarea calculatorului, învățarea limbajelor de programare și înțelegerea funcționării sistemelor informatice.

1. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL
REPUBLICII MOLDOVA
INFORMATICĂ
CURRICULUM
şcolar pentru clasele a VII-a – a IX-a
Chişinău 2006

2. Autori:
Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitar;
Ludmila Gremalschi, I.Ş.E.;
Iurie Mocanu, M.E.T.;
Ion Spinei, M.E.T.;
Ludmila Ţurcanu, şcoala nr. 32, Chişinău;
Grigore Vasilache, C.N.T.I.
2

3. CURRICULUM DISCIPLINAR DE INFORMATICĂ
CLASELE VII - IX
1. Notă de prezentare
Curriculum-ul disciplinei Informatica în clasele VII-IX prevede studierea in-
formaticii ca ştiinţă interdisciplinară şi include:
– cadrul conceptual;
– obiectivele generale ale disciplinei;
– obiectivele de referinţă pe clase;
– conţinuturi;
– activităţi de învăţare;
– indicaţii metodologice şi de evaluare;
– bibliografie.
Ca şi la celelalte discipline şcolare, curriculum-ul de informatică se axează pe
formarea de capacităţi şi atitudini pe baza cunoştinţelor. Utilizatorii acestui curricu-
lum sunt chemaţi să se orienteze în activitatea lor după obiectivele generale şi cele
de referinţă ale disciplinei.
Curriculum-ul este destinat autorilor de manuale şi de materiale didactice,
profesorilor.
Curriculum-ul de faţă presupune elaborarea manualelor alternative, aplicarea
metodelor activ-participative şi evaluarea performanţelor şcolare în baza obiective-
lor unitar elaborate.
3

4. 2. Cadrul conceptual
Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, ac-
centul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice
(structurate). Activitatea într-un mediu ce devine din ce în ce mai informatizat este
posibilă numai avînd cunoştinţe şi deprinderi de comunicare cu calculatorul, prin
ceea ce numim în general cultură informaţională. Ca ştiinţă, informatica dictea-
ză necesitatea unei pregătiri generale a celor care ulterior vor utiliza calculatorul,
reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale. Cunoştinţele din domeniul in-
formaticii au un caracter universal şi se aplică practic în toate domeniile activităţii
umane.
Ca disciplină şcolară, informatica are ca scop principal formarea şi dez-
voltarea gîndirii algoritmice a elevului.
Studierea informaticii se bazează pe următoarele principii:
– îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu ac-
tivităţile practice de utilizare a calculatorului;
– respectarea în dezvoltarea gîndirii algoritmice a particularităţilor de vîr-
stă şi individuale;
– interdisciplinaritate;
– echilibrul cunoştinţelor informaţionale acumulate;
– continuitatea disciplinei între clase şi cicluri;
– diferenţierea activităţii de predare-învăţare;
Studiul informaticii în învăţămîntul preuniversitar vizează:
– pregătirea psihologică şi practică a elevilor pentru utilizarea calculatoru-
lui, prin activităţi specifice vîrstei;
– formarea deprinderilor practice de lucru cu calculatorul;
– studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare,
modelare, programare, logică, noţiuni de achiziţie, păstrare şi prelucrare
a informaţiei.
– studierea sistemului de calcul ca instrument de lucru (editoare de text,
editoare grafice şi de sunet, tabele de calcul, sisteme de gestiune a baze-
lor de date, etc.);
– studierea sistemului de calcul ca obiect (bazele logice şi aritmetice ale
tehnicii de calcul, structura şi funcţionarea calculatorului, dispozitivelor
periferice şi reţelelor de calculatoare);
– formarea gîndirii algoritmice.
4

5. Repartizarea conţinuturilor pe clase
Tema/Clasa 7 8 9 10 11 12
Sisteme de operare *
Editarea textelor *
Structura calculatorului * *
Tabele de calcul *
Algoritmi şi limbaje algoritmice *
Limbajul de programare PASCAL * * *
Tehnici de programare *
Modelare şi metode de calcul *
Baze de date *
3. Obiective generale la informatică
3.1. CUNOŞTINŢE. Elevul va cunoaşte:
– unităţile de măsură a informaţiei;
– metodele de acumulare, reprezentare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu
ajutorul calculatorului;
– conceptul de sistem informatic, principiile de clasificare a sistemelor informa-
tice;
– arhitectura şi principiul de funcţionare a calculatorului, a reţelelor de calcula-
toare;
– evoluţia tehnicii de calcul;
– specificul de comunicare a omului cu calculatorul (noţiunile de executant, al-
goritm, formele de reprezentare şi proprietăţile algoritmului);
– tipurile şi structurile de date, realizarea operaţiilor pe calculator;
– instrucţiunile unui limbaj de programare de nivel înalt;
– etapele de rezolvare a problemelor pe calculator;
– specificul soluţiilor analitice şi a soluţiilor de simulare în rezolvarea proble-
melor la calculator;
– posibilităţile şi domeniile de aplicare a editoarelor grafice, muzicale, de texte,
a sistemelor informatice, a sistemelor de gestiune a bazelor de date, a tabelelor
electronice;
– sistemele multimedia.
5

6. 3.2. CAPACITĂŢI. Elevul va fi capabil să:
– înţeleagă la nivel cotidian noţiunile de informaţie, sistem informatic, suport de
informaţie, rolul informaţiei în societate;
– selecteze echipamentele şi programele necesare pentru soluţionarea proble-
melor propuse;
– actualizeze şi să prelucreze informaţia stocată în baze de date, tabele de calcul,
fişiere text, fişiere audio, fişiere grafice;
– departajeze problema în subprobleme şi să utilizeze algoritmi deja elaboraţi ca
subalgoritmi;
– înţeleagă legăturile între modul de rezolvare a problemei şi repertoriul de in-
strucţiuni ale executantului;
– înţeleagă noţiunile de mărime, constantă, variabilă;
– elaboreze programe pentru rezolvarea problemelor din domeniul matematicii,
fizicii, chimiei, prelucrării textelor şi a imaginilor;
– testeze şi să depaneze programele elaborate;
– construiască modelul, să elaboreze algoritmul şi programul respectiv destinat
soluţionării problemelor propuse;
– analizeze rezultatele obţinute în urma rezolvării problemei pe calculator;
– selecteze şi să adapteze algoritmi existenţi pentru rezolvarea unor probleme
noi;
– utilizeze programele aplicative şi educaţionale la rezolvarea problemelor cu-
rente;
– depisteze erorile de programare;
– asigure colectarea, înregistrarea, organizarea, prelucrarea, analiza, reprezenta-
rea şi interpretarea datelor.
3.3. ATITUDINI. Elevul îşi va forma/va performa:
– perceperea adecvată a rolului şi locului calculatorului, a influenţei lui asupra
dezvoltării societăţii;
– tactica comportamentală adecvată în baza înţelegerii influenţei revoluţiei in-
formaţionale asupra omului;
– interpretarea corectă a rezultatelor furnizate de calculator şi utilizarea adecva-
tă a limbajelor speciale în procesul comunicării cu el;
– capacităţi de acomodare la specificul echipamentelor şi programelor de calcu-
lator;
– responsabilităţi vizînd utilizarea resurselor informaţionale comune;
– responsabilităţi vizînd utilizarea tehnicii de calcul în scopul difuzării informa-
ţiilor de interes personal sau public.
6

7. 4.1. PROGRAMA LA INFORMATICĂ. CLASA VII
Repartizarea orelor Repartizarea orelor pe capitole
Structura calcula-
Predare/învăţare 30 1 6
torului
Recapitulare/eva-
2 2 Sisteme de operare 10
luare
La dispoziţia profe- Programe aplica-
2 3 3
sorului tive
34 ore – 1 oră Reţele de calcula-
TOTAL 4 1
săptămînal toare
5 Editarea textelor 10
Total 30
Notă:
– Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
– Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică
sau didactică.
– Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manuale.
Obiective-cadru. Obiective Conţinutul (conţinu- Sugestii pentru antrena-
de referinţă. La sfîrşitul acti- turile neobligatorii mente mentale (activităţi
vităţii elevul va fi capabil: sunt notate cu aste- ce conduc la învăţarea,
risc(*)) întărirea, dezvoltarea ca-
pacităţilor prevăzute ca
obiective de atins):
1. Înţelegerea noţiunilor de in- INFORMAŢIA.
formaţie şi sisteme de nu- SISTEME DE NUME-
meraţie: RAŢIE
– să enumere formele de re- Informaţia. Purtători de Exerciţii de:
prezentare, păstrare, codifi- informaţie. – codificare şi decodificare
care şi de transmitere a in- Sisteme de numeraţie. a informaţiei textuale;
formaţiei; Unităţile de măsurare a – estimare a cantităţii de in-
– să recunoască, să scrie şi să informaţiei. formaţie în texte, secven-
compare unităţile de măsu- Codificarea şi decodifi- ţe sonore şi imagini;
ră a cantităţii de informaţie carea informaţiei. – transformare a numerelor
(bit, octet şi multiplii lor) naturale în sistemele de
– să cunoască şi să efectueze numeraţie binar şi octal în
operaţiile elementare cu nu- sistemul zecimal
mere naturale în sistemele – enumerare şi descriere a
binar şi octal; formelor de transmitere,
stocare şi prelucrare a in-
formaţiei.
2. Cunoaşterea structurii şi STRUCTURA CAL-
principiulului de funcţiona- CULATORULUI
re a calculatorului:
7

8. – să aplice şi să utilizeze co- Structura şi funcţiona- Exerciţii de:
rect termenii specifici infor- rea calculatorului – identificare şi explicare a
maticii; Componentele de bază destinaţiei componentelor
– să numească şi să expli- ale calculatoarelor per- de bază ale calculatorului
ce destinaţia funcţională sonale (blocul princi- şi a fluxurilor de informa-
a părţilor componente ale pal, tastatura, şoricelul, ţie;
calculatorului, să enumere monitorul). – memorare a regulilor de
caracteristicile unui sistem Clasificarea calculatoa- protecţie a muncii;
de calcul relor – explicare a principiului de
comandă prin program;
3. Cunoaşterea şi utilizarea SISTEME DE OPE-
sistemului de operare al cal- RARE
culatorului personal:
– să explice funcţiile şi com- Funcţiile sistemului de Exerciţii de:
ponentele de bază ale sis- operare. – reprezentare intuitivă (prin
temului de operare la nivel Fişiere şi directoare. desen) a structurii siste-
elementar; Denumirile unităţilor mului de operare;
externe – explicare a modului de
gestionare a resurselor
sistemului de calcul;
– scriere corectă a denumiri-
lor de fişiere şi directoare;
– de reprezentare intuitivă
(prin desen) şi de utilizare
a structurii multinivel a
fişierelor şi directoarelor;
– localizare a fişierelor spe-
cificate prin denumirile
respective.
– să explice structura şi mo- Interfeţe grafice Exerciţii de:
dul de utilizare a interfeţelor – formare şi consolidare a
grafice; deprinderelor de lucru cu
– să identifice tipurile de fere- interfeţele grafice;
stre; – explicarea semnificaţiei
pictogramelor propuse;
– aranjare a pictogramelor;
– să enumere şi să aplice co- Gestiunea datelor. Exerciţii de:
rect operaţiile asupra fişiere- Gestiunea discurilor – navigare prin sistemul de
lor şi directoarelor; fişiere al calculatorului
– să estimeze capacitatea de personal;
memorare a suportului mag- – creare şi ştergere a fişiere-
netic şi a suportului optic de lor şi directoarelor;
informaţie. – mutare şi copiere a fişie-
relor şi directoarelor;
8

9. – redenumire a fişierelor şi
directoarelor;
– modificare a atributelor
de fişier;
– reprezentare intuitivă
(prin desen) a formatului
fizic şi a formatului logic
ale datelor pe disc;
– estimare a capacităţii de
memorare a discurilor
magnetice şi a discurilor
optice;
– formatare, verificare şi de-
fragmentare a discurilor;
– să efectueze operaţiile desti- Personalizarea sistemu- Exerciţii de personalizare a
nate configurării sistemului lui de operare sistemului de operare.
de operare.
– să poată căuta informaţia Sistemul de asistenţă Exerciţii de:
necesară prin parcurgerea – reprezentare intuitivă
îndrumarelor sau prin indi- (prin desen) a structurii
carea cuvintelor cheie; sistemului de asistenţă;
– căutare a informaţiei de
asistenţă în funcţie de
subiectele propuse.
4. Cunoaşterea şi utilizarea Programe aplicative
programelor aplicative la
rezolvarea problemelor cu-
rente
– să creeze şi să modifice des- Aplicaţii frecvent uti- Exerciţii de:
ene cu ajutorul unui editor lizate. – creare şi editare a desene-
grafic simplu; Gestiunea aplicaţiilor lor şi a fişierelor de text:
– să introducă şi să prelucreze – înregistrare, redare şi edi-
texte cu ajutorul unui editor tare a fişierelor de sunet;
simplu de texte; – redare a fişierelor de ani-
– să utilizeze aplicaţiile multi- maţie şi a discurilor audio
media. şi video;
– lansare în execuţie a mai
multor aplicaţii şi comu-
tare între ele;
– reprezentare intuitivă
(prin desen) a modului de
alocare a memoriei pentru
programele de aplicaţii.
5. Înţelegerea principiilor de Reţele de calculatoare
funcţionare a reţelelor de cal-
culatoare
9

10. – să descrie modul de conexiu- Structura reţelelor Exerciţii de:
ne a calculatoarelor într-o re- Aplicaţii de reţea – reprezentare intuitivă (prin
ţea locală şi o reţea globală; desen) a structurii reţelelor
– să utilizeze componentele locale şi globale;
sistemului de operare desti- – localizare a calculatoare-
nate lucrului în reţea. lor conectate la reţea;
– transmitere a datelor prin
reţea.
6. Cunoaşterea şi utilizarea me- EDITAREA TEXTE-
todelor de editare a textelor: LOR
– să utilizeze operaţiile speci- Introducerea şi editarea Exerciţii de:
fice editării textelor; textului. – introducere şi editare a
– să utilizeze instrumentele de Formatarea caracterelor. textului;
corectare; Formatarea paragrafelor. – identificare a corpului de
Aşezarea în pagină. litere propus;
Crearea şi prelucrarea – formatare a textelor con-
listelor. form modelelor propuse;
Instrumente de corectare – creare a stilurilor pentru
formatarea caracterelor;
– precizare a atributelor de
formatare a paragrafelor
propuse;
– formatare a paragrafelor
conform modelelor pro-
puse;
– aşezare a textului în pa-
gină conform modelelor
propuse;
– creare şi ordonare a liste-
lor numerotate sau mar-
cate cu simboluri de evi-
denţiere;
– utilizare a instrumentelor
de corectare;
– depistare automată a gre-
şelilor în textele propuse;
– inserare a obiectelor.
– să utilizeze instrumentele de Tabele Exerciţii de:
modificare a tabelelor; – creare a tabelelor cu aju-
torul sistemului de asis-
tenţă, prin inserare sau
desenare;
– modificare a structurii ta-
belelor propuse, sortare a
datelor din tabele.
– să creeze şi să editeze dia- Diagrame Exerciţii de creare şi modifi-
grame; care a diagramelor.
10

11. – să cunoască modul de inse- Inserarea imaginilor.Exerciţii de:
rare şi de modificare a obi- Crearea desenelor. – inserare a imaginilor furni-
ectelor grafice predesenate zate de editorul de texte;
din bibliotecile editorului – inserare în text a desene
sau din alte surse; lor create de utilizator;
– să utilizeze instrumentele de – creare şi modificare a des-
desenare încorporate în editor; enelor;
– adăugare de text în des-
enele create;
– copiere şi redimensionare
a desenelor.
– să realizeze corespondenţa * Corespondenţă com- Exerciţii de:
combinată; binată. – reprezentare intuitivă (prin
desen) a fluxurilor de date
în procesul generării co-
respondenţei combinate;
– generare a scrisorilor şi
adreselor pentru plicuri
pe baza modelelor exis-
tente sau create de elev.
PROGRAMA LA INFORMATICĂ. CLASA A VIII-A
Repartizarea orelor Repartizarea orelor pe capitole
Predare/învăţare 30 Partea I. Calcul tabelar
Păstrarea informaţiilor în
Recapitulare/evaluare 2 1 4
foile de calcul
La dispoziţia profesorului 2 2 Formule şi calcule 3
34 ore – o oră
TOTAL 3 Diagrame 2
săptămînal
4 Hărţi şi obiecte grafice 2
5 Baze de date şi liste 4
Partea a II-a. Algoritmi
6 Noţiune de algoritm 2
Instrucţiunile limbajului al-
7 12
goritmic
8 Generalităţi despre algoritmi 1
Total 30
Notă:
– Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
– Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică
sau didactică.
– Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele şcolare.
11

12. Sugestii pentru antrenamente
Obiective-cadru. Obiecti-
Conţinuturi (conţinuturile mentale (activităţi ce conduc
ve de referinţă. La sfîrşitul
neobligatorii sunt notate la învăţarea, întărirea, dez-
activităţii, elevul va fi ca-
cu asterisc (*)) voltarea capacităţilor prevă-
pabil:
zute ca obiective de atins)
Partea I. Calcul tabelar
1. Utilizarea metodelor PĂSTRAREA INFOR-
de introducere, editare şi MAŢIEI ÎN FOILE DE
păstrare a datelor în foile CALCUL
de calcul:
– să indice şi să utilizeze Elementele unei foi de Exerciţii de:
elementele foii de cal- calcul. – creare a foilor de calcul
cul; Introducerea, editarea şi şi selectare a elementelor
– să definească tipurile de formatarea datelor în foile propuse;
date şi să introducă valo- de calcul. – precizare a tipului datelor
rile acceptate de foile de propuse;
calcul; – introducere în foile de cal-
– să aplice tehnicile de cul a textelor, numerelor,
editare a datelor în foile datelor calendaristice şi
de calcul; mărcilor de timp;
– să utilizeze facilităţile de – explicare a operaţiilor de
căutare şi înlocuire a da- editare în foile de calcul;
telor. – editare a datelor în foile
de calcul;
– precizare a rezultatelor ope-
raţiilor de formatare propu-
se;
– formatare a datelor în foi-
le de calcul.
2. Utilizarea corectă a me- FORMULE ŞI CALCULE
todelor de prelucrare a da-
telor în foile de calcul:
– să utilizeze operatorii şi Operatori. Exerciţii de:
operanzii conform des- Operanzi. – precizare a rezultatelor fur-
tinaţiei lor; nizate de operatorii propu-
şi;
– precizare a categoriei ope-
ranzilor propuşi;
– precizare a entităţilor spe-
cificate prin referinţele
propuse;
12

13. – să aplice formulele pen- Utilizarea formulelor. Exerciţii de:
tru efectuarea calculelor – precizare a rezultatelor
propuse; evaluării formulelor pro-
puse;
– explicare a modului de
conversie a valorilor în
procesul de evaluare a
formulelor;
– să aplice funcţiile prede- Funcţii. Exerciţii de:
finite pentru rezolvarea – clasificare a funcţiilor pe
problemelor din mate- categorii;
matică, fizică, prelucra- – utilizare a funcţiilor pen-
rea textelor. tru prelucrarea informaţii-
lor din foile de calcul.
3. Utilizarea diagramelor: DIAGRAME
– să descrie componentele Elementele unei diagra- Exerciţii de:
unei diagrame; me – selectare şi evidenţiere a
– să explice legătura între elementelor din care sînt
datele selectate şi ele- compuse diagramele;
mentele diagramei res- – explicare a modului de
pective. reprezentare a datelor din
tabel prin diagrame;
– desenare a diagramelor
ce corespund datelor se-
lectate.
– să aleagă tipul de diagra- Crearea şi editarea diagra- Exerciţii de:
mă în funcţie de specifi- melor – clasificare a diagramelor
cul datelor reprezentate; propuse;
– să utilizeze operaţiile de – creare şi editare a diagra-
editare a diagramelor; melor propuse;
– modificare a tipului de
diagramă.
4. Utilizarea hărţilor şi obi- * HĂRŢI ŞI OBIECTE
ectelor grafice create sau GRAFICE
preluate din alte aplicaţii în
tabelele de calcul:
– să reprezinte informaţii- * Hărţi Exerciţii de:
le geografice cu ajutorul – creare şi editare a hărţilor;
hărţilor; – selectare şi evidenţiere a
– să deseneze şi să modifi- elementelor hărţilor pro-
ce hărţile incluse în foile puse;
de calcul; – formatare a hărţilor.
– să reconstruiască legătu-
ra între datele selectate
şi elementele harţii înse-
rate în foaia de calcul;
13

14. – să creeze imagini în foile * Obiecte grafice Exerciţii de:
de lucru şi pe diagramele – creare şi modificare a obi-
fixate; ectelor grafice;
– să descrie şi să efectueze – preluare a obiectelor gra-
operaţii asupra obiecte- fice din alte aplicaţii.
lor grafice;
5. Crearea şi utilizarea baze- BAZE DE DATE ÎN
lor de date în formă de liste: FORMĂ DE LISTE
– să descrie structura bazei Noţiuni elementare de Exerciţii de:
de date; baze de date. – reprezentare intuitivă
– să explice şi să utilizeze Gestionarea listelor. (prin desen) a structurii
operaţiile destinate ges- listelor propuse;
tiunii listelor; – creare a listelor;
– gestionare a listelor cu
ajutorul formularului pen-
tru date.
– să stabilească ordinea de Sortarea înregistrărilor. Exerciţii de:
sortare a înregistrărilor ; Selectarea înregistrărilor. – sortare a înregistrărilor
– să utilizeze operaţiile de din listele propuse sau
selectare a înregistrărilor; create de elevi;
– să identifice condiţii com- – selectare a înregistrărilor cu
plexe de selectare; ajutorul condiţiilor simple
şi a condiţiilor complexe.
– să utilizeze metodele de * Rezumarea datelor dintr- Exerciţii de:
rezumare a datelor; o listă. – rezumare a datelor din lis-
tele propuse sau create de
elevi;
– creare şi utilizare a tabele-
lor de sinteză.
Partea a II-a. Algoritmi
6. Înţelegerea noţiunii de NOŢIUNE DE ALGO-
algoritm: RITM
– să descrie şi să utilizeze Algoritmi şi executanţi Exerciţii de:
repertoriul de instrucţiuni – descriere a mişcării execu-
ale executantului; tantului în procesul execu-
– să explice modul de exe- ţiei algoritmilor propuşi;
cuţie a algoritmilor; – elaborare a algoritmilor pen-
– să elaboreze algoritmi tru deplasarea executantului
pentru executant; dintr-o poziţie în alta;
– depistare a erorilor sin-
tactice, erorilor logice şi a
erorilor de funcţionare;
– elaborare a algoritmilor
pentru desenarea figurilor.
14

15. – să explice modul de Subalgoritmi. Exerciţii de:
transfer al controlului în – explicare a modului de
cazul apelului unui sub- execuţie a apelurilor de
algoritm; subalgoritmi;
– să utilizeze metoda rafi- – elaborare a subalgoritmi-
nării succesive. lor pentru executanţi;
– reprezentare intuitivă
(prin desen) a memoriei
calculatorului în procesul
execuţiei algoritmilor şi
subalgoritmilor.
7. Cunoaşterea şi utilizarea INSTRUCŢIUNILE
instrucţiunilor limbajului LIMBAJULUI ALGO-
algoritmic: RITMIC
– să definească formatul Algoritmi repetitivi. Ciclu Exerciţii de:
general şi să utilizeze in- cu contor. Ciclu cu condi- – explicare a modului de
strucţiunile de ciclu; ţie. execuţie a instrucţiunii de
– să precizeze numărul de ciclu;
execuţii al instrucţiuni- – elaborare a algoritmilor
lor din corpul ciclului; repetitivi;
– să elaboreze algoritmi – reprezentare intuitivă
în care se utilizează in- (prin desen) a procesului
strucţiunile de ciclu. de execuţie a algoritmilor
repetitivi cu conexiune in-
versă.
– să definească formatul Algoritm cu ramificări. Exerciţii de:
general şi să utilizeze Instrucţiunea de ramifi- – explicare a modului de
instrucţiunea de ramifi- care. execuţie a instrucţiunii de
care; ramificare;
– să elaboreze algoritmi în – elaborare a algoritmilor
care se utilizează instruc- cu ramificări;
ţiunea de ramificare. – reprezentare intuitivă
(prin desen) a procesului
de execuţie a algoritmilor
cu ramificări.
8. Cunoaşterea proprietă- GENERALITĂŢI DES-
ţilor de bază ale algoritmi- PRE ALGORITMI
lor:
– să cunoască proprietăţile Proprietăţile algoritmilor Exerciţii de:
fundamentale ale algo- – evidenţiere a proprietăţi-
ritmilor; lor algoritmilor pe baza
exemplelor propuse;
– observare şi înţelegere a
legăturilor între proprietă-
ţile algoritmului şi modul
de execuţie pe calculator.
15

16. – să utilizeze diferite meto- Metode de reprezentare Exerciţii de:
de de reprezentarea a algo- a algoritmilor (limbajele – reprezentare a algoritmi-
ritmilor. algoritmice, schemele lo- lor prin diferite metode;
gice) – observare şi înţelegere
a legăturii între modul
de reprezentare a algo-
ritmului şi repertoriul de
instrucţiuni al executantu-
lui;
– transcriere a algoritmilor
formulaţi în limbaj con-
venţional în reprezentări
formalizate.
– să identifice structura Clasificarea algoritmilor Exerciţii de:
algoritmilor (liniari, cu – clasificare a algoritmilor
ramificări, ciclici). conform criteriului de
structură;
– estimare a criteriilor de
calitate pentru algoritmii
propuşi.
16

17. 4.3. PROGRAMA LA INFORMATICĂ. CLASA A IX-A
Repartizarea orelor Repartizarea orelor pe capitole
Predare/învăţare 30 1 Vocabularul şi sintaxa lim- 6
bajului
Recapitulare/evaluare 2 2 Tipuri de date simple 8
La dispoziţia profesoru- 2 3 Instrucţiuni 16
lui
34 ore – o oră
Total Total 30
săptămînal
Notă:
– Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.
– Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică
sau didactică.
– Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele şcolare.
Sugestii pentru antrenamente
Obiective-cadru. Obiective Conţinuturi (conţinuturile mentale (activităţi ce conduc
de referinţă. La sfîrşitul ac- neobligatorii sunt notate la învăţarea, întărirea, dezvol-
tivităţii elevul va fi capabil: cu asterisc (*) tarea capacităţilor prevăzute
ca obiective de atins)
1. Cunoaşterea elementelor VOCABULARUL ŞI
de bază ale limbajului: SINTAXA LIMBAJULUI
– să explice modul de des- Metalimbajul BNF. Exerciţii de:
criere a construcţiilor Diagrame sintactice – verificare a corectitudinii
gramaticale prin alterna- textelor cu ajutorul formu-
re, concatenare, repetare lelor metalingvistice pro-
şi includere opţională. puse;
– scriere a textelor definite
prin formulele metaling-
vistice propuse;
– scriere a formulelor me-
talingvistice ce corespund
diagramelor sintactice pro-
puse;
– desenare a diagramelor
sintactice corespunzătoare
formulelor metalingvistice
propuse;
– aplicare a diagramelor sin-
tactice pentru verificarea
corectitudinii textelor pro-
puse;
– scriere a textelor definite
prin diagramele sintactice
propuse.
17

18. – să recunoască părţile Iniţiere în limbajul PAS- Exerciţii de:
componente ale unui CAL. – introducere şi lansare în
program PASCAL: an- Alfabetul limbajului. execuţie a unui program;
tetul, partea declarativă, Vocabularul limbajului. – explicare a destinaţiei fie-
partea executabilă, sim- Simbolurile speciale şi cărei linii a programelor
bolurile speciale şi cu- cuvintele cheie. propuse;
vintele cheie; – de clasificare a caractere-
lor limbajului PASCAL;
– de precizare a construcţii-
lor limbajului în care pot fi
folosite literele alfabetului
român;
– descriere a unităţilor lexi-
cale ale limbajului.
– desenare a diagramelor
sintactice pentru simbolu-
rile speciale şi cuvintele
cheie.
– să explice şi să utilize- Identificatori. Exerciţii de:
ze regulile de formare a Etichete. – desenare a diagramelor
identificatorilor. Directive. sintactice pentru unităţile
Separatori. gramaticale în studiu;
– precizare a identificatorilor
echivalenţi;
– reprezentare a variabilelor
din problemele propuse
prin identificatori;
– compunere a identificato-
rilor care reflectă specifi-
cul problemelor din fizică,
matematică, chimie, prelu-
crarea textelor şi imagini-
lor;
– scriere a etichetelor şi di-
rectivelor
– verificare a corectitudinii
utilizării separatorilor şi
comentariilor;
– scriere a comentariilor su-
gestive.
18

19. – să descrie formulele me- Numere. Exerciţii de:
talingvistice şi diagra- Şiruri de caractere. – desenare a diagramelor
mele sintactice pentru sintactice pentru unităţile
definirea numerelor şi lexicale în studiu;
şirurilor de caractere. – verificare a corectitudinii
numerelor şi a şirurilor pro-
puse cu ajutorul diagrame-
lor sintactice şi a formule-
lor metalingvistice;
– scriere a numerelor reale
cu şi fără utilizarea facto-
rului de scală .
2. Cunoaşterea şi utilizarea TIPURI DE DATE SIM-
tipurilor de date simple: PLE
– să explice conceptul de Conceptul de dată. Exerciţii de:
dată realizat în limbajul Definirea tipurilor de – explicare a modului de re-
PASCAL. date prezentare a datelor în lim-
bajul cod calculator;
– explicare a modului de re-
prezentare a datelor în lim-
bajul PASCAL;
– determinare a tipului vari-
abilelor şi constantelor din
programele propuse;
– precizare a mulţimii de va-
lori şi a mulţimii de opera-
tori a tipurilor de date pro-
puse;
– determinare a tipurilor
identice şi a tipurilor com-
patibile;
– elaborare a programelor
care ilustrează proprietăţi-
le tipurilor de date simple.
19

20. – să precizeze mulţimea Tipul de date integer. Exerciţii de:
de valori şi mulţimea de Tipul de date real. – precizare a mulţimii de va-
operaţii ale tipurilor de Tipul de date boolean. lori şi a operaţiilor tipului
date integer, real, boo- Tipul de date char de date integer , real, boo-
lean şi char. lean şi char;
– explicare a modului de re-
prezentare a datelor de tip
integer , real, boolean şi
char în calculator;
– depistare a erorilor din
secvenţele de program în
care se utilizează tipurile
de date integer şi real;
– elaborare a programelor
care ilustrează proprietăţile
tipului de date real şi char;
– elaborare a programelor
care afişează la ecran tabe-
lele de adevăr ale funcţiilor
logice propuse.
– să utilizeze corect tipuri- Tipuri de date enumerare. Exerciţii de:
le de date enumerare şi Tipuri de date subdome- – reprezentare a datelor de
subdomeniu. niu tip enumerare şi subdome-
niu în calculator;
– depistare a erorilor în pro-
gramele ce utilizează tipuri
de date enumerare şi sub-
domeniu;
– elaborare a programelor
care ilustrează proprietăţi-
le tipurilor de date subdo-
meniu.
– să descrie proprietăţile Generalităţi despre tipu- Exerciţii de:
de bază ale tipurilor or- rile ordinale de date – precizare a mulţimii de va-
dinale de date. lori şi a operaţiilor tipurilor
ordinale de date propuse;
– reprezentare a valorilor ti-
purilor ordinale de date în
calculator;
– elaborare a programelor
care ilustrează proprietăţile
tipurilor ordinale de date;
– depistare a erorilor în pro-
gramele ce utilizează tipuri
ordinale de date.
20

21. – să descrie diagramele Declaraţii de variabile Exerciţii de:
sintactice şi formulele – desenare a diagramelor
metalingvistice ale uni- sintactice ale declaraţiilor
tăţilor gramaticale pentru de variabile;
declaraţii de variabile. – precizare a mulţimii de
valori pe care le poate lua
o variabilă asociată cu un
anumit tip de date;
– precizare a operaţiilor care
pot fi efectuate asupra va-
lorilor unei variabile.
– să descrie diagramele Definiţii de constante Exerciţii de:
sintactice şi formulele – desenare a diagramelor
metalingvistice ale de- sintactice ale definiţiilor
claraţiilor de constante; de constante;
– elaborare a programelor
care utilizează constante
simbolice;
– precizare a tipurilor con-
stantelor din programele
propuse.
3. Cunoaşterea şi utilizarea INSTRUCŢIUNI
instrucţiunilor limbajului
PASCAL:
– să identifice diagramele Conceptul de acţiune. Exerciţii de:
sintactice şi formulele Expresii. – clasificare a instrucţiunilor
metalingvistice ale in- Evaluarea expresiilor. limbajului;
strucţiunilor, factorilor, Tipul expresiilor PAS- – explicare a conceptului de
termenilor, expresiilor CAL. acţiune;
simple şi a expresiilor. – referire a instrucţiunilor cu
ajutorul etichetelor;
– desenare a diagramelor
sintactice;
– transcriere a expresiilor din
notaţia matematică în lim-
bajul PASCAL şi invers;
– utilizare a funcţiilor prede-
finite ale limbajului PAS-
CAL;
– evaluare a expresiilor PAS-
CAL;
– elaborare a programelor
pentru evaluarea expresii-
lor propuse şi determina-
rea tipului lor;
– clasificare a expresiilor în
funcţie de tipul lor.
21

22. – să identifice şi să apli- Afişarea informaţiei alfa- Exerciţii de:
ce modul de utilizare a numerice. – precizare a formatului date-
tastaturii/ecranului ca Citirea datelor de la tas- lor afişate pe ecran în func-
dispozitiv standard de tatură ţie de parametrii de ieşire;
intrare/ieşire. – elaborare a programelor
care afişează informaţia în
formatele propuse;
– elaborare a programelor
care citesc de la tastatură
date de tip integer, real,
char, şir de caractere.
– să cunoască modul de Instrucţiunea apel de pro- Exerciţii de:
execuţie a instrucţiunilor cedură. – explicare a modului de
apel de procedură şi de Instrucţiunea de efect nul execuţie a instrucţiunilor
efect nul. apel de procedură;
– elaborare a programelor
în care se utilizează pro-
cedurile predefinite read,
readln, write şi writeln;
– explicare a rolului instruc-
ţiunii de efect nul şi a de-
limitatorului “;” în repre-
zentarea instrucţiunii de
efect nul.
– să identifice şi să aplice Instrucţiuni: Exerciţii de:
formulele metalingvistice - atribuire, – explicare a modului de
şi diagramele sintactice ale - if, execuţie a instrucţiunilor:
instrucţiunilor în studiu. - case, atribuire, if, case, for, whi-
- for, le, repeat , goto;
- compusă, – determinare a compatibi-
- while, lităţii componentelor in-
- repeat, strucţiunilor din punct de
- goto vedere al atribuirii;
– elaborare a programelor
în care expresiile comple-
xe se divizează în expresii
mai simple;
– elaborare a programelor în
care se utilizează instruc-
ţiunile în studiu;
– transcriere a instrucţiuni-
lor case în secvenţe echi-
valente de instrucţiuni if;
22

23. – precizare a rezultatelor
execuţiei instrucţiunilor
for pentru diferite valori
ale expresiilor din com-
ponenţa instrucţiunilor în
studiu;
– transcriere a instrucţiunilor
for în secvenţe echivalente
de instrucţiuni;
– verificare a corectitudinii
instrucţiunilor propuse;
– precizare a rezultatelor
execuţiei instrucţiunilor
compuse;
– transcriere a instrucţiunilor
for în secvenţe echivalente
de instrucţiuni while;
– transcriere a instrucţiunilor
repeat în secvenţe echiva-
lente de instrucţiuni while
şi invers;
– transcriere a programelor
cu instrucţiuni goto în pro-
grame fără utilizarea aces-
tora.
– să descrie părţile compo- Generalităţi despre struc- Exerciţii de:
nente ale unui program tura unui program PAS- – reprezentare intuitivă (prin
PASCAL. CAL desene) a structurii progra-
melor elaborate;
– elaborare a programelor ce
conţin toate componentele
programelor PASCAL: an-
tet, declaraţii de etichete,
definiţii de tipuri şi con-
stante, declaraţii de varia-
bile, instrucţiuni.
23

24. 5. Sugestii metodologice
Se vor utiliza forme de activitate individuală, în grup. Instruire reciprocă,
în scopul dezvoltării capacităţii de lucru independent, obişnuinţa de a lua decizii,
de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau
asumarea erorilor. Dintre metodele de instruire cel mai frecvent vor fi folosite de-
monstraţia, explicaţia, analogia, crearea situaţiilor de problemă.
Lecţiile practice pot fi organizate sub formă de lucrări frontale sau sub formă
de lucru individual. Caracteristic pentru cursul şcolar de informatică este caracterul
ciclic al predării: majoritatea noţiunilor se repetă, însă într-un context nou, de obi-
cei generalizat. În cazul prezenţei dotării corespunzătoare este binevenită instruirea
asistată de calculator (inclusiv evaluarea).
Componentele de bază ale procesului didactic de predare-învăţarea a infor-
maticii sunt:
1. Predarea de cunoştinţe şi formarea de capacităţi specifice informaticii.
2. Antrenarea sistematică vizînd în mod distinct următoarele domenii:
− înţelegerea conceptelor;− cunoaşterea metodelor de formalizare a proble-
melor şi de elaborare a algoritmilor respectivi;
− cunoaşterea metodelor de elaborare a programelor;
− utilizarea programelor elaborate şi a altor aplicaţii pentru prelucrarea informa-
ţiei;
3. Utilizarea metodelor active pentru însuşirea individuală a noilor tehno-
logii informaţionale prin intermediul instruirii asistate de calculator.
24

25. 6. Sugestii pentru evaluare
Se recomandă aplicarea celor trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă şi su-
mativă.
Evaluarea iniţială se va efectua la începutul fiecărei programe de predare-
învăţare şi are drept scop stabilirea nivelului de pregătire a elevului la momentul dat.
Rezultatele evaluării vor fi folosite pentru selectarea sarcinilor individuale gradate
ca dificultate.
Evaluare curentă se va realiza pe parcursul procesului didactic, pe secvenţe
mici. Obiectivele de referinţă din programele în studiu vizează următoarele categorii
de abilităţi:
– cunoaşterea conceptelor teoretice;
– cunoaşterea algoritmilor de prelucrare a informaţiei;
– elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor tipice;
– elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor ce implică un anumit
grad de creativitate;
– prelucrarea informaţiei la calculator cu ajutorul programelor elaborate de ele-
vi sau a programelor standard.
Prin urmare, obiectivele de evaluare pot fi formulate direct din cerinţele
exerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează prin testări, probe scrise.
25

26. 7. BIBLIOGRAFIE
1. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996.
2. Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996.
3. Informatica pentru şcoala medie. Programa de studii. UNESCO, Paris, 1994.
4. Concepţia învăţămîntului preuniversitar la informatică. Chişinău, 1997.
5. Dezvoltarea şi implementarea curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial. Ma-
tematica şi Ştiinţe. Ghiduri metodologice. Grupul Editorial Litera, Chişinău,
2000.
6. Cabac V. Evaluarea prin teste în învăţămînt. Bălţi, 1999.
7. Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare. Chişinău, 1997.
8. Gremalschi A., Vasilache G., Gremalschi L. Informatica. Manual pentru clasa
a 7-a, Ştiinţa, Chişinău, 2001.
9. Gremalschi A., Gremalschi L. Informatica. Manual pentru clasa a 8-a. Ştiin-
ţa, Chişinău, 2004.
10. Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Manual
pentru clasele a 9-a. Î.E.P. Ştiinţa, Chişinău, 2006.
11. Vasilache G., Mocanu Iu., Covalenco I. ş.a. Windows, Word, Excel, Access. În
ajutorul cadrelor didactice, elevilor şi utilizatorilor. Prag 3, Chişinău, 1999.
12. Kuşnirenco A. Gh., Lebedev G. V., Svoreni R.A. Bazele informaticii şi ale
tehnicii de calcul, Lumina, Chişinău, 1991.
13. Puia D. Fonturile True Type. De la hieroglife la scrierile digitale. Teora, Bu-
cureşti, 1996.
14. Rancea D. Limbajul Turbo PASCAL, vol. 1, 2.. Editura Libris, Cluj, 1993.
15. Авербух А. В., Гисин В. Б., Зайделман Я. Н., Лебедев Г. В. Изучение основ
информатики и вычислительной техники. Просвещение, Москва, 1992.
16. Информатика. 6–7 класс. / Под редакцией Н.В. Макаровой. – СПб.: Из-
дательство “Питер”, 1999.
17. Информатика. 7–8 класс. / Под редакцией Н.В. Макаровой. – СПб.: Из-
дательство “Питер”, 1999.
18. Информатика. 9 класс. / Под редакцией Н.В. Макаровой. – СПб.: Изда-
тельство “Питер”, 1999.
19. Информатика. Базовый курс для 7–9 классов. – М.: Лаборатория Базо-
вых Знаний, 1999.
20. Алгоритмика. 5–7 классы: Учебник и задачник для общеобразоват. учеб.
заведений / А. К. Звонкин, А. Г. Кулаков, С. К. Ландо и др. – М.: Дрофа,
1998.
26

27. 27

28. INFORMATICA
Curriculum
şcolar pentru clasele a VII-a – a IX-a
Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea
Copertă: Andrei Danila
Tipografia Orhei.
Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.
Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2
“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1
tel. 45-98-33, fax 45-97-64
28