Revista 03.didactica pro

1,675 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,675
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
33
Actions
Shares
0
Downloads
17
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista 03.didactica pro

  1. 1. Didactica Pro... Revistã de teorie ºi practicã educaþionalã a C.E. “PRO DIDACTICA” Nr.3, noiembrie, 2000 Colegiul de redacþie: Silvia BARBAROV Svetlana BELEAEVA Nina BÎRNAZ Viorica BOLOCAN Olga COSOVAN Nadia CRISTEA Otilia DANDARA Viorica GORAª-POSTICà Liliana IVANOVICI Vlad PÂSLARU Carolina PLATON Igor POVAR Nicolae PRODAN Echipa redacþionalã: Redactor-ºef: Nadia Cristea Redactori: Mariana Vatamanu-Ciocanu Dana Terzi Dan Bogdea Culegere ºi corectare: Maria Balan Tehnoredactare computerizatã: Marin Bãlãnuþã Design grafic: Nicolae Susanu Fotografii: Iulian Sochircã Dumitru Doru Prepress: Centrul Educaþional PRO DIDACTICA Tipar: S.R.L. PRAG- 3Revista a fost realizatã cu sprijinul Fundaþiei SOROS Moldova Adresa redacþiei: str. Armeneascã, 13, Chiºinãu 2012, Republica Moldova Tel.: 541994, 542556, 542977 Fax: 544199 E-Mail: prodidactica@cepd.soros.md © Copyright Centrul Educaþional PRO DIDACTICA
  2. 2. C U P R I N SNadia Cristea Evaluarea “evaluãrilor”... ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 3CURRICULUM VITAESimion Bucur Liceul Teoretic din Lãpuºna ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 4RUBICON MANAGERIALValeriu Gorincioi Planificarea ca funcþie managerialã: aspecte practice ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 6Gheorghe Gîrneþ Evaluarea unitãþii ºcolare ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 9EX LIBRIScu Rodica David ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 8QUO VADIS?Dan Bogdea Masa rotundã: Evaluarea performanþelor ºcolare Realizãri ºi probleme. Impactul lor asupra reformei învãþãmîntului ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 16PONDEROSA VOXNadia Cristea “Doar provocãrile adevãrate suscitã interesul profesorului...” Interviu cu prof. univ. dr. Paul Clarke, Marea Britanie ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 23 ○MAPAMOND PEDAGOGICAglaida Bolboceanu, Valentina Haheu Evaluarea performanþelor ºcolare (experienþe occidentale) ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 26Iulia Caproº Particularitãþi ale sistemelor de evaluare din diferite þãri ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 29Maria Balan Aspecte ale evaluãrii elevilor din Franþa ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 31EX CATHEDRAOtilia Dandara Evaluarea: accepþie determinatã de contextul învãþãmîntului formativ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 34Tatiana Mistreanu Eficientizarea procesului de predare-învãþare ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 38 ○DOCENDO DISCIMUSLidia Bezniþchi, Roman Copãceanu Operaþionalizarea obiectivelor la matematicã ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 44 ○Radu Bairac Compunerea problemelor de matematicã ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 47EXERCITO, ERGO SUMVeronica Creþu Transform your lesson into a game ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 52Alvina Grosu Interdisciplinaritatea?!... ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 54Olga Cosovan SINELG: sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii ºi gîndirii ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 56DICÞIONARDana Terzi Aspecte psihopedagogice ale empatiei ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 60SUMMARY ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 63AUTORII NOªTRI ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ 64 C U P R I N S
  3. 3. Nadia CRISTEAEvaluarea “evaluãrilor”... Societatea modernã acordã tot mai multã atenþie educaþiei. Înþeleasã ca formare deaptitudini, abilitãþi ºi capacitãþi de rezolvare a diverselor probleme în contexte variabile – ea seconfruntã cu multiple provocãri. Spunînd aceasta ne referim, în primul rînd, la Profesor, care tottimpul serveºte drept punte între instrucþiuni ºi acþiuni, între hotãrîri ºi realizãri, ºi care îºi doreºtemult sã nu sece ºuvoiul de apã (cãci la ce ar mai servi o punte…). Vorbind despre Profesor, negîndim la un an nou de studii, care presupune noi cãutãri, noi urgenþe, o mulþime de problemenerezolvate, copii desculþi… aceeaºi insuficienþã de manuale, de materiale didactice, de cãldurã…Se zbuciumã sãrmanul între veºnicul vreau ºi lumescul pot. Reforma învãþãmîntului, obiectivelegenerale, evaluarea, integrarea socialã prin educaþie, perfecþionarea, un ºir nesfîrºit nu doar determeni, ci ºi de acþiuni care sînt legate nemijlocit de Profesor, ºi-i cer implicarea directã. Ar vreaca abordãrile teoretice ale didacticii sã gãseascã realizare practicã la orele lui, îºi dã seama cãevoluþia societãþii ºi ritmul intens al transformãrilor din toate domeniile impun cunoºtinþelor ungrad tot mai înalt de funcþionalitate. Comportamentul format presupune ºi un proces complex deevaluare. Profesorul concepe evaluarea ca o mãsurare a nivelului performanþelor atinse de elevi înînvãþare, o corelaþie dintre finalitãþile procesului de instruire ºi obiectivele educaþionale propuse,judecãþile emise în vederea adoptãrii unor decizii educaþionale, precum ºi a performanþelorprofesorului ºi ale unitãþii de învãþãmînt, de aceea evaluarea are o pondere deosebitã (vezi: AdrianStoica, Simion Musteaþã, Evaluarea rezultatelor ºcolare, p.7). Dar tot el, Profesorul, se întreabã dacã e posibil sã te debarasezi de subiectivism înaprecieri, ca nu cumva uneori sã exagerezi sau sã pierzi bunul simþ. ªi-ar dori ca responsabilii ºicolegii sã nu se limiteze la un singur model de evaluare, ci sã le valorifice pe toate (vezi: Sorin Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000Cristea, Dicþionar de pedagogie, p.131). În termenii teoriei curriculumului, evaluarea esteconceputã ca parte integrantã a procesului de învãþãmînt ºi e o eroare s-o reducem doar la notare,s-o aplicãm ºi s-o primim ca o sentinþã. Ne rãmîne atît de puþin, dar ºi atît de mult de fãcut: sã conºtientizãm cu toþii cã prin evaluareeste apreciatã ºi pusã în valoare însãºi calitatea actului de predare-învãþare. Sã ne pãtrundemde importanþa valorii acestui proces, care se reflectã, cu precãdere, în trei arii majore: predare,învãþare ºi necesitãþile societãþii, astfel încît este indispensabil profesorilor, elevilor ºi comunitãþii. 5
  4. 4. Într-un petec de grãdinã arunci ger-menii unei plante, te interesezi deflorile ce ies; ºi sã rãmîi rece laînflorirea sufleteascã a elevilor tãi? Rubricile acestui numãr sînt însoþite de maxime din opera lui Titu Maiorescu Liceul Teoretic din Lãpuºna (la cinci ani de la înfiinþare) Simion BUCUR exemplare de carte, ediþii periodice ºi manuale. În anul acesta de învãþãmînt în liceul nostru îºi fac studiile 792 de elevi în 28 de clase. Managerii liceului sînt: Simion Bucur, direc- tor, grad didactic I, profesor de fizicã; Constantin Ajder, director adjunct, grad didactic II, profesor de biologie; Pavel Ciubaciuc, director adjunct, profesor Lãpuºna este una din cele mai vechi aºezãri de fizicã; Viorica Rotaru, director adjunct pentru moldoveneºti, atestatã documentar în anul 1429 cu activitatea instructiv-educativã, profesoarã de limba numele “Lepoveºna”. În 1454 este menþionatã ca ºi literatura românã. punct vamal, iar în 1489 – ca tîrg. În sec. XV-XVII a Prin ordinul nr. 43 din 27.01.1997 al M.Î.T.S. fost centru economic ºi reºedinþã de þinut, dar ºi-a al Republicii Moldova liceul a fost inclus în lista pierdut importanþa odatã cu extinderea, în sec. XVIII, instituþiilor-pilot pentru implementarea curriculu- a tîrgului Chiºinãu. mului ºcolar. Corpul didactic este preocupat de Pînã a fi liceu, ºcoala din localitate a parcurs problemele modernizãrii învãþãmîntului prin apli- mai multe etape. Înfiinþatã în 1864 ca ºcoalã paro- carea tehnologiilor noi de predare-învãþare-evaluare. hialã, aceasta a avut statut de ºcoalã primarã pînã în Avem 44 de profesori cu un înalt nivel de 1944, cînd devine ºcoalã de ºapte ani, iar din 1953 pregãtire, dintre care îi menþionãm doar pe cîþiva: este transformatã în ºcoalã medie de zece ani. Maria Nicoarã, Lidia Bezniþchi, Valentina Solonaru, Liceul Teoretic din Lãpuºna (cu clase gimna- Vera Bucur, Elizaveta Ajder, Lidia Postu, Vladimir ziale ºi liceale) activeazã de la 1 septembrie 1995 ºi Marcu, Venedict Mîþu, Ioana Novorojdin, Natalia este înzestrat cu toate cele necesare pentru activitatea Rusu º.a . Profesorii efectueazã sistematic stagii de de studiu ºi cea extraºcolarã: 31 de clase, salã de perfecþionare la Centrul Educaþional PRO DIDAC- sport, amenajatã cu utilajul necesar, salã de festivitãþi, TICA, în cadrul unitãþilor de profil din Republica cantinã, patru ateliere, bibliotecã cu peste 85 mii de Moldova ºi din România. În timpul vacanþei de varã 6
  5. 5. CURRICULUM VITAE Drapelul ºi stema comunei Lãpuºnaopt profesori au fost pregãtiþi în centrele de formare ventul promoþiei 2000, Sergiu Panaite, s-a clasat pede la Chiºinãu ca formatori locali la diferite discipline. locul II la olimpiada republicanã de istorie (prof. Trecerea de la învãþãmîntul informativ-repro- Maria Tãbãcaru); eleva clasei a X-a, Valentinaductiv la cel formativ este binevenitã pentru ºcoala Stanciu, a obþinut locul I la educaþia fizicã (prof.noastrã, deºi, ca ºi alte instituþii de învãþãmînt din Re- Valentina Vizitiu) ºi locul IV la biologie (prof.publica Moldova, instituþia noastrã întîmpinã unele Constantin Ajder). Zece elevi au fost premiaþi lagreutãþi în implementarea curriculumului, resimþind, olimpiadele judeþene.în special, lipsa manualelor, a testelor pentru munca Unele activitãþi extraºcolare au devenit dejaindividualã ºi a celor de evaluare curentã ºi sumativã. tradiþionale pentru liceu: “Toamna de aur”, “Limba La începutul acestui an de studii în liceu au noastrã”, “Mãrþiºor”, “Miss Adolescenþa” º. a.fost constituite patru catedre pe urmãtoarele arii Încercãm, prin diferite modalitãþi, sã depãºimcurriculare: limbã ºi comunicare, matematicã ºi ºtiinþe greutãþile ºi neajunsurile inerente unei perioade deexacte, discipline socio-umane, educaþie (arte, sport, reforme. În acest sens, cãutãm sã stabilim contacte ºitehnologii). Toþi profesorii din liceul nostru muncesc sã conlucrãm cu toþi cei ce vor ºi pot sã ne ajute. Înasiduu la implementarea curriculumului. În colectivul ultimii ani avem profesori de limba englezã dinnostru avem doi profesori cu grad didactic I ºi 30 – S.U.A., voluntari ai Corpului Pãcii, iar profesorii decu grad didactic II. limba francezã colaboreazã cu Alianþa Francezã din Centrul metodic al liceului este dotat cu litera- Republica Moldova.turã de specialitate, cu utilaj modern de multiplicare Planurile de viitor ale instituþiei noastre þin deºi materiale didactice pentru studierea limbilor strãine reorganizarea ei într-un liceu clasic. Sperãm ca acest(engleza, franceza ºi spaniola). Recent am primit un lucru sã se realizeze cît mai curînd.nou lot de carte, donaþie a C.E. PRO DIDACTICA.Aceste materiale valoroase sînt utilizate nu numai deprofesorii liceului nostru, dar ºi de cei din localitãþilevecine: Paºcani, Negrea, Sofia, Bãlceana, Pereni ºiSecãreni. Centrul metodic a fost gazdaunor seminare metodice judeþene, încadrul cãrora s-au discutat actualitãþiledin învãþãmîntul contemporan. În Liceul Teoretic din Lãpuºna, Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000pe lîngã consiliul metodic ºi cel profe-soral, recent a fost constituit ºi consiliulelevilor, toate fiind axate pe dezvoltareacapacitãþilor de autoformare, auto-apreciere/autoevaluare ale elevilor. Cinci ani de activitate nu e untermen suficient pentru a face un bilanþsau a trage concluzii. Putem vorbi,totuºi, despre unele rezultate îmbucu-rãtoare, cum ar fi succesele liceenilornoºtri la diferite concursuri desfãºuratela nivel judeþean ºi naþional. Absol-LICEUL TEORETIC DIN LÃPUªNA 7
  6. 6. Scopul educaþiei este nimicirea mãrginiriiegoiste a individului ºi supunerea lui subraþiunea lucrurilor spre a-l face indepen-dent ºi întãrit în contra pasiunilor saleproprii ºi influenþelor exterioare. Planificarea ca funcþie managerialã: aspecte practice Valeriu GORINCIOI cuantificare (analiza statisticilor, bazelor de date). Astfel, planificarea întruneºte: _ obiectivele prioritare ale etapei date ºi cele de perspectivã (operaþionale, de referinþã, generale) – unde dorim sã ajungem; _ resursele (umane, materiale, informaþionale, de timp) necesare realizãrii obiectivelor – cu ce vom acþiona; _ precizarea activitãþilor ce se vor organiza “Planurile cele mai bine concepute riscã sã dea pentru realizarea obiectivelor proiectate – cum greº, dacã nu sînt puse îndatã în aplicare.” vom acþiona; /Oxenstierna/ _ precizarea modalitãþilor de evaluare ºi de dirijare flexibilã a procesului (feedback ºi moni- “Un proiect mare pare la început nebunesc.” toring) – cum vom ºti cã am ajuns la ceea ce am /Goethe/ proiectat. Planificarea este o funcþie managerialã care Dupã Sorin Cristea, a planifica educaþia în sens trebuie exercitatã dupã un proces riguros de pregãtire calitativ presupune “a lua decizii bazate pe informaþii (analiza ciclului managerial anterior, diagnoza stãrii riguroase ºi actuale, care asigurã stabilirea relaþiei iniþiale, prognoza). optime între: resursele pedagogice investite – condiþiile La Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu” din de realizare a procesului de învãþãmînt/ºi ale activitãþii Cãlãraºi, judeþul Ungheni, constituirea unei baze de de învãþare – rezultatele obþinute, pilotate ºi evaluate date computerizate care conþine informaþii despre formativ în termeni de cunoºtinþe ºi de capacitãþi potenþialul uman al liceului (profesori, elevi, pãrinþi, dobîndite de elevi”. Deci, planificarea nu se referã sponsori etc.), despre cel material (dotarea tehnico- neapãrat la alcãtuirea unor documente scrise (proiecte materialã) ºi cel informaþional (culegeri, manuale, manageriale operative, anuale, de perspectivã etc.). acte normative, curriculumuri etc.), sinteze holistice Administratorul pune accentul pe literaturizare (rapoar- ºi analitice ale procesului educaþional (rezultatele te, note, procese-verbale), iar managerul mizeazã pe evaluãrilor iniþiale, ale examenelor de admitere, ale 8
  7. 7. RUBICON MANAGERIALsesiunilor de varã ºi de iarnã, ale testelor parvenite Proiectul managerial este adus la cunoºtinþade la direcþia liceului, D.J.Î.T.S., M.E.ª., ale exa- profesorilor (se afiºeazã în cancelarie); el este pus înmenelor de promovare, de absolvire, de bacalaureat discuþie la consiliul pãrinþilor, la consiliul elevilor ºiºi ale examenelor de admitere la facultate etc.) s-a la cel de administraþie, urmînd a fi prezentat pentruîncetãþenit ca o bunã tradiþie, respectatã an de an. Sînt aprobare consiliului profesoral, luîndu-se în consi-analizate, de asemenea, necesitãþile discipolilor ºi ale deraþie, fireºte, sugestiile ºi doleanþele angajaþilor.comunitãþii (prin chestionare). Aceste informaþii sînt Îndeplinirea planului trebuie sã presupunã nuaduse la cunoºtinþa tuturor subiecþilor actului de rigiditate ºi formalism, ci flexibilitate, iniþiativã ºiproiectare: profesorilor, pãrinþilor, elevilor. Impli- creativitate. Un plan bun prevede obiective strategicecarea acestora în procesul de planificare sporeºte însoþite de sarcini detaliate pe termene ce pot figradul de responsabilitate: un proiect elaborat în grup revizuite. Acesta conþine ierarhii limitate, o delegareeste acceptat altfel decît unul impus, cu titlu de ordin. maximã, dar poate viza ºi riscurile asumate. Un Pentru elaborarea planului managerial (anual adevãrat strateg ºtie cã fiecare plan trebuie sã dispunãsau de dezvoltare) ar fi binevenitã formarea unei de variante alternative ºi de un mare grad de flexibi-echipe (cu cît este mai eterogenã, cu atît este mai litate. Or, se pierde mai puþin din cauza hiperplani-eficientã). Din acest grup de lucru, pe lîngã membrii ficãrii ºi rigiditãþii, decît prin imprecizie ºi tendinþatradiþionali (directori, adjuncþi, psihologi, educatori, de a improviza dupã circumstanþe.bibliotecari), vor face parte ºi profesori cu viziuni Planificarea trebuie înþeleasã de manager îndiferite asupra schimbãrilor preconizate: din plura- contextul celorlalte funcþii ºi roluri manageriale delismul de opinii planificarea are numai de cîºtigat. bazã. Succesul unei planificãri bine chibzuite se Proiectul managerial anual al liceului va avea verificã numai în cazul implementãrii, organizãrii ºiurmãtoarele repere de conþinut. evaluãrii optime a proceselor manageriale.A. Probleme generale: A1 – ºcolarizarea ºi frecvenþa; REPERE BIBLIOGRAFICE: A2 – organizarea structurii (resursele umane); A3 – gestionarea ºcolii, asigurarea cu resurse 1. Cerchez, N.; Mateescu, E., Elemente de mana- materiale ºi didactice; gement ºcolar, Editura Spiru Haret, Iaºi, 1995. A4 – activitatea de perfecþionare; 2. Cristea, S., Dicþionar de termeni pedagogici, A5 – activitatea educativã; Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A., Bucureºti, A6 – probleme financiare ºi de secretariat; 1998. A7 – protecþia muncii. 3. Gîrneþ, Gh., Planificarea ca funcþie mana-B. Probleme de specialitate: gerialã. În: Didactica Pro…, 2000, nr.1. B1 – planul controalelor interne; 4. Greene, R.; Elffers, J., Succes ºi putere, Editu- B2 – problematica ºedinþelor consiliului profe- ra Teora, Bucureºti, 2000. soral; 5. Iucu, R., Managementul ºi gestiunea clasei de B3 – tematica ºedinþelor consiliului de adminis- elevi, Editura Polirom, Iaºi, 2000. traþie; 6. Simenschy, Th., Dicþionarul înþelepciunii, B4 – planul activitãþilor metodice; Editura Meridianul 28, Chiºinãu, 1995. B5 – planul activitãþilor educative etc. 7. Stoica, A.; Musteaþã, S., Evaluarea rezulta- telor ºcolare, Editura Liceum, Chiºinãu, 1997. Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000PLANIFICAREA CA FUNCÞIE MANAGERIALÃ: ASPECTE PRACTICE 9
  8. 8. RUBICON MANAGERIAL Evaluarea unitãþii ºcolare lare reprezintã un sistem de mãsuri menit sã corecteze ºi sã orienteze activitatea educaþionalã în întregime. Gheorghe GÎRNEÞ În acelaºi timp, evaluarea are scopul major sã determine în ce mãsurã ºcoala îºi realizeazã funcþiile de bazã ºi anume: transformarea culturalã a mediului, „motor” al dezvoltãrii sociale, dezvoltarea fiecãrui copil (realizarea maximã a potenþialului sãu) etc. Evaluarea unitãþilor ºcolare poate ajuta facto- rii de decizie (organizatorii, coordonatorii ºi mana- gerii ºcolari) în asigurarea funcþionãrii ºi dezvoltãrii lor, la înlãturarea devierilor de la obiectivele trasate. Ca ansamblu de concepþii ºi valori sau ca „A evalua - a determina, a stabili preþul, schemã originalã care sã-i îndemne pe practicieni învaloarea, cantitatea; a calcula, a socoti, a preþui, a domenii mai puþin cunoscute pînã acum, paradigmaestima”. (DEX, Bucureºti, 1996). evaluãrii a cãpãtat în ultimii ani o mare importanþã. Literatura de specialitate înregistreazã o serie Sã fie aceasta o crizã a sistemului educaþional dinde definiþii ale noþiunii de evaluare pedagogicã. Republica Moldova care ne face pe toþi sã evaluãm„Procesul prin care se stabileºte dacã sistemul îºi deoarece nu mai sîntem siguri de ceea ce întreprin-îndeplineºte funcþiile pe care le are...” (I. Nicola. dem? Sau este vorba de cãutarea deliberatã a unei ideiTratat de pedagogie ºcolarã, Bucureºti, 1996). coerente de dezvoltare pentru a reuni variate proce- „Totalitatea proceselor ºi a produselor care duri formative ºi pentru a reglementa interacþiunilemãsoarã natura ºi nivelul performanþelor atinse de dintre profesori ºi elevi, dintre sistemul educaþionalelevi în învãþare, corelaþia dintre finalitãþile procesului ºi societate?de instruire, obiectivele educaþionale propuse ºi Aceste întrebãri nu pot fi puse separat. Ele sejudecãþile emise în vederea adoptãrii unor decizii întîlnesc în centrul unui triunghi, ale cãrui vîrfurieducaþionale” (A. Stoica; S. Musteaþã, Evaluarea reprezintã cele trei elemente indispensabile oricãreirezultatelor ºcolare, Chiºinãu, 1997). structuri sociale: evaluare – orientare – selecþie. Evaluarea ºcolarã ca element determinant alreformei învãþãmîntului se constituie din mai multeelemente.1. Evaluarea personalului ºcolar: _ evaluarea elevului; _ evaluarea profesorului; _ evaluarea managerului ºcolar; _ evaluarea personalului ºcolar (auxiliar ºi administrativ).2. Evaluarea unitãþii: Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000 _ evaluarea unitãþii de clasã; _ evaluarea unitãþii ºcolare; _ evaluarea sistemului ºcolar (la nivel de unitate teritorialã sau pe întreaga þarã).3. Evaluarea de curriculum: Sã încercãm sã detaliem elementele acestei _ evaluarea de manuale; paradigme: _ evaluarea de conþinuturi; 1. Latura evaluare-orientare: _ evaluarea de metodici ºi tehnici. _ securitate; Aprecierea unitãþii ºcolare aratã progresele _ formare;elevilor în materie de cunoºtinþe, priceperi, deprinderi _ dezvoltare.ºi aptitudini obþinute de aceºtia pe parcursul anului 2. Latura evaluare-selecþie:ºcolar. Din alt punct de vedere, evaluarea unitãþii ºco- _ apreciere; 11
  9. 9. RUBICON MANAGERIAL _ mãsurare; acesteia, prevãzut de principalele documente _ notare. legislativ-normative: Concepþia Învãþãmîntului în3. Latura orientare-selecþie: Republica Moldova, Legea Învãþãmîntului, _ probare; Programul Naþional de Dezvoltare a Învãþãmîntului, _ certificare; Curriculumul Naþional, planul de învãþãmînt, progra- _ selecþie. mele ºcolare, programele locale de dezvoltare a Reþeaua “apreciere-notare-clasare-probare- unitãþii ºcolare, regulamentele unitãþii ºcolare etc.dezvoltare-securitate” este sensibilã la diferenþele de Aceastã evaluare, de obicei, este exercitatã asupramenþinere a fiabilitãþii organizãrii ºcolare. Ea este tuturor elementelor sistemului educaþional (educaþiasuficientã pentru a menþine echilibrul celor trei poli: preºcolar㠖 învãþãmîntul primar – învãþãmîntul“formare”, “mãsurare”, “certificare”, în favoarea secundar general – învãþãmîntul profesional –fiecãrui element al sistemului educativ existent ºi învãþãmîntul universitar). De regulã, aprecierea estepentru beneficiul societãþii în general. efectuatã din exteriorul sistemului educaþional ºi Subsistemul evaluare-orientare-selecþie este cuprinde activitatea celor evaluaþi, iar rezultatulsuficient de dezvoltat ºi variat pentru a putea asigura obþinut trebuie sã conþinã oportunitãþi de dezvoltareo funcþionare satisfãcãtoare a activitãþilor de diagnosti- pentru viitor.care, de pronosticare ºi probare, necesare ajustãrii 2. Evaluarea administrativã este realizatã deprogresive ºi permanente a fiecãrui individ la reali- organele abilitate în conformitate cu subordonareatatea socialã ºi profesionalã. ierarhicã ºi se exercitã asupra actelor ºi mãsurilor Tradiþia ºcolarã din þara noastrã este hiper- administrative efectuate de subordonaþi, analizîndu-selectivã: probe de absolvire în învãþãmîntul primar; se legalitatea ºi oportunitatea deciziilor luate pentruexamene de absolvire a nivelului gimnazial, a celui realizarea obiectivelor propuse de sistemul educa-general ºi BAC-ul la sfîrºitul celui liceal; examene de þional, în general, sau de unitatea ºcolarã, în particu-admitere în instituþiile de învãþãmînt superior ºi cel lar. Evaluarea administrativã poate fi realizatã atît dinprofesional; diferite concursuri pe discipline ºcolare – exterior, cît ºi din interior. Ca rezultat, se elaboreazãtoate “garnisite” cu lucrãri scrise ºi orale, iar acum ºi propuneri concrete ce ar asigura buna funcþionare ºicu diferite tipuri de teste ºi, în sfîrºit, repetenþia. Fãrã dezvoltarea orientatã a celor evaluaþi. De exemplu:îndoialã, cu timpul unele lucruri au fost simplificate evaluarea implementãrii curriculumului, metodelor ºisau eliminate, nedemonstrîndu-ºi viabilitatea. Drept tehnicilor de instruire, relaþiilor ºi comportamentelorrezultat, în ºcolile noastre s-a instalat aºa-numita ºcolare, performanþelor elevilor etc.“ideologie a refuzului”, chiar ºi sub forma unui simplu Aceastã formã de evaluare poate fi realizatã,control al competenþei executat la diferite niveluri ale pentru obiectivitate, dupã indicatorii stabiliþi înînvãþãmîntului. prealabil. Ideologia paradigmaticã propusã (evaluare- Indiferent de forma de evaluare a sistemuluiorientare-selecþie) permite sã determine cu certitudine educaþional sau a unitãþii ºcolare, va fi respectatãnivelurile formative ºi sumative în toate tipurile de schema:evaluare ºcolarã. Evaluarea formativã, care cuprindeoperaþiile de formare, dez-voltare, apreciere, diagnos-ticare, probare, este asiguratãpînã puþin mai sus de linia deapreciere-diagnosticare-pro-bare; iar evaluarea sumativãtrebuie plasatã deasupra aces-tei linii ºi, astfel, ea va includeoperaþiile de mãsurare, certi-ficare, notare, clasare ºi selec-þie. Unitatea ºcolarã poatefi evaluatã prin mai multeforme. Sã analizãm douã dinele. 1. Evaluarea politiciieducaþionale realizeazã mo-dul de implementare a EVALUAREA UNITÃÞII ªCOLARE12
  10. 10. RUBICON MANAGERIAL EVALUAREA ªCOLII PRIN INDICATORI în al doilea rînd, numãrul de elevi promovaþi din nivelul primar. A. Ce este un indicator? B. Ce va mãsura un indicator? “Expresie numericã cu ajutorul cãreia se Pentru a fixa un bun indicator e nevoie sã secaracterizeazã cantitativ un fenomen social-economic ia ca reper fenomenele cele mai importante de mãsu-din punctul de vedere al compoziþiei, structurii, rat. Ponderea altor indicatori va depinde de contextschimbãrii în timp, al legãturii reciproce cu alte (ce dorim sã evaluãm). De exemplu, un bun indica-fenomene etc.” (DEX, Bucureºti, 1996). tor este procentul ºcolarizãrii în învãþãmîntul primar. “Indicatoarele sînt instrumente care trebuie sã Dar în cazul în care localitatea este ºcolarizatãpermitã în acelaºi timp sã se þinã cont de starea unui totalmente, el pierde mult din importanþa sa. Estesistem educativ ºi, în egalã mãsurã, de starea în necesar, deci, ca acest indicator sã fie aplicat diferen-ansamblu a comunitãþii educative din þara dat㔠þiat, în funcþie de situaþie, analizat ºi comparat cu(Claude Sauvageot, Des indicateurs pour la plani- indicatorul mediului social.fication de l’éducation, Institut International de Indicatorii trebuie sã reprezinte o viziunePlanification de l’éducation, E.I.I.P. UNESCO, 1996). descriptivã, simplã ºi precisã, a sistemului educaþio- “Indicatorul este o statisticã importantã pentru nal. Este necesarã ºi o privire de ansamblu, întrucîtdecizii care furnizeazã informaþii asupra condiþiei, ea trebuie sã indice punctele de comparare pentrupermanenþei sau schimbãrii, funcþionãrii sau perfor- analiza diferitelor fenomene educative. În plus, se ºtiemanþei unui sistem educativ sau a unuia din compo- cã unele aspecte pot fi observate doar într-o anumitãnentele sale” (Bottani ºi Tuijman); “Indicatorii perioadã, prezentînd evoluþia datelor pentru mai mulþiînvãþãmîntului permit sã se facã judecãþi de valoare ani de studii. În sfîrºit, trebuie sã þinem cont deasupra aspectelor esenþiale ale funcþionãrii sistemelor diversitatea decalajelor: geografice ori socio-demo-educaþionale” (Scherrens) – aceste definiþii le gãsim grafice (sex, categorie socialã etc.).în lucrarea L’état de l’école, Paris, MEN, 1996. Pe lîngã aspectul descriptiv, indicatorii trebuie Un indicator bun trebuie sã aibã urmãtoarele sã furnizeze elemente de analizã a politicii educaþio-caracteristici: nale. Cu toate acestea, utilizînd o grupã de indicatori, _ pertinenþã (caracter adecvat, competenþã); trebuie sã înþelegem relaþiile cauzale în funcþionarea _ capacitatea de a rezuma informaþia fãrã a o sistemului educaþional. deforma; Este important ca grupul de indicatori selec- _ caracter coordonat ºi structurat care permite taþi sã permitã conturarea mai multor puncte de de a-l pune în relaþie cu alte indicatoare pentru o vedere. Acest lucru este dificil, dar e singurul mod de analizã globalã a sistemului; a stabili niºte pîrghii reglatoare pentru factorii de _ precizie ºi comparabilitate; decizie în determinarea politicii educaþionale, pentru _ fiabilitate. elementele de înþelegere a ansamblului corpului so- Un indicator bun trebuie: cial ce asigurã procesul educaþional. _ sã mãsoare dimensiunea raportatã la un obiectiv; C. Cum se poate realiza trecerea de la un _ sã prevadã ºi sã identifice situaþiile proble- obiectiv educaþional la un indicator? matice sau inacceptabile; Pentru a alcãtui o listã de indicatori, care va _ sã rãspundã cerinþelor societãþii; permite o analizã ulterioarã a sistemului educaþional, _ sã fie comparabil cu o altã valoare de referinþã, este necesar de a identifica 8-10 obiective pe care cu o normã sau cu valoarea sa în diferite perioade vrem sã le mãsurãm (reieºind din documentele le- de timp ºi localitãþi. gislativ-normative în domeniul învãþãmîntului). Un indicator faciliteazã punerea în evidenþã a Identificarea indicatorilor se va face în funcþie de Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000problemelor ºi permite mãsurarea acestora. Diagnos- obiectivele politicii educaþionale. Evident, un indica-ticul detaliat ºi cãutarea soluþiilor se vor face prin tor poate evalua mai multe obiective.analize ºi cercetãri complementare. Un indicator nu De exemplu:este o informaþie elementarã, ci un element ce ne _ dezvoltarea învãþãmîntului obligatoriu (cali-permite sã analizãm ºi sã apreciem un fenomen tativ ºi cantitativ);educativ. Lista indicatorilor nu trebuie confundatã cu _ generalizarea accesului la educaþie;listele rapoartelor statistice periodice. De exemplu: _ creºterea importanþei educaþiei;un numãr de elevi promovaþi din ciclul primar prezin- _ ameliorarea reþelei ºcolare;tã informaþie calitativã ºi cantitativã pentru adminis- _ ameliorarea calitãþii instruirii;tratorii învãþãmîntului, precum ºi numãrul cadrelor _ consolidarea eficacitãþii interne a sistemului;didactice care vor lucra cu ei. Acest indicator va fi, _ eficientizarea procesului de încadrare a peda-în primul rînd, rezultatul muncii care l-a generat ºi, gogilor în dezvoltarea sistemului;EVALUAREA UNITÃÞII ªCOLARE 13
  11. 11. RUBICON MANAGERIAL _ ameliorarea condiþiilor de primire ºi încadrare _ asigurarea ºcolarizãrii obligatorii; în învãþãmînt; _ ridicarea eficienþei ºcolii; _ ameliorarea calificãrii pedagogilor; _ ameliorarea bazei tehnico-materiale ºi _ reducerea decalajului regional; didactico-metodice; _ mãrirea pãrþii din bugetul alocat pentru învã- _ antrenarea pedagogilor în procesul de dezvol- þãmînt; tare a ºcolii; _ controlul asupra cheltuielilor ºi costurilor. _ ameliorarea calitãþii instruirii; Indicatorii acestor obiective trateazã patru _ ameliorarea stãrii financiare a ºcolii;teme: accesul la educaþie, calitatea instruirii, deza- _ reglarea numãrului mediu de elevi în clase;cordurile ºi gestiunea lor, finanþarea. _ ameliorarea gestiunii sistemului ºcolar. Sã examinãm relaþia dintre obiective ºi indi- Raportarea indicatorilor la obiectivele trasatecatori. Ca obiective pot fi luate: se poate face conform exemplelor de mai jos: _ mãrirea capacitãþii de încadrare a ºcolii; Tabelul nr. 1. EVALUAREA UNITÃÞII ªCOLARE14
  12. 12. RUBICON MANAGERIAL Tabelul nr.2. Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000EVALUAREA UNITÃÞII ªCOLARE 15
  13. 13. RUBICON MANAGERIAL Aplicînd indicatorii selectaþi în diferite locali- reuºita elevilor la finele studiilor pe trepte de învãþãmînt,tãþi ºi comparînd starea de lucruri, putem constata cheltuielile de funcþionare ºi de dezvoltare a ºcolii.importanþa orientãrii în rezolvarea problemelor 2. Indicatori de analizã particularã care potproprii fiecãrei localitãþi. fi clasificaþi în mai multe categorii. Numãrul lor va D. Cum se clasificã indicatorii? depinde de obiectivele propuse pentru analizã, urmã- Clasificarea indicatorilor poate fi diferitã ºi toarele trei, însã, trebuie incluse permanent: calitateadepinde de obiectivele pe care dorim sã le mãsurãm. instruirii, eficacitatea ºcolii, analiza cheltuielilor Dacã pe prim plan se pune aspectul analizei pentru un elev pe trepte de învãþãmînt.funcþionãrii ºcolii, atunci este utilizatã clasificarea: _ Calitatea instruirii: realizarea curriculumuluicheltuieli, activitãþi, rezultate, completatã cu o des- disciplinar, reuºita elevilor (pe clase, disciplinecriere a condiþiilor sociale ºi culturale. ºcolare, înzestrarea tehnico-materialã ºi didactico- Dacã este solicitatã clasificarea dupã diferite metodicã, asigurarea cu cadre didactice ºi nivelulentitãþi, atunci se poate folosi tipul: clãdiri, elevi, calificãrii lor etc.).pedagogi, cheltuieli. _ Eficienþa rezultatelor ºcolii: procentul de S-ar putea aplica regruparea indicatorilor ºi promovare a elevilor (pe clase ºi trepte), aban-dupã: nivelul de cunoºtinþe al elevilor, pregãtirea pentru donul ºcolar, reuºita la examen, rezultatele pro-viaþa profesionalã, pregãtirea pentru activitatea socialã, belor de evaluare disponibile, conducerea profe-pregãtirea pentru viaþa de familie, nivelul de dezvoltare sionistã, drepturile ºi responsabilitãþile elevilor.ºi autodezvoltare culturalã, echitatea sau democratizarea _ Analiza cheltuielilor pentru un elev pe trepteinstruirii. Eficienþa ºcolii va fi atunci mãsuratã în aceste de învãþãmînt va permite sã observãm dacã cheltu-domenii. Se va constata, astfel, mai mult o analizã ielile pe niveluri sînt corespunzãtoare ºi asigurãtransversalã a stãrii de lucruri decît prezentarea logicã a integritatea educaþionalã (educaþia preºcolarã-statisticii. învãþãmînt primar-secundar-profesional-uni- Cea mai reuºitã clasificare a indicatorilor versitar).poate fi: Resurse/Activitãþi-Proces/Rezultat. Ea este Este evident cã listele finale de indicatoricea mai apropiatã de modelul explicativ al sistemelor trebuie sã fie fixate dupã verificarea disponibilitãþiieducaþionale. Componentele sînt legate prin relaþii datelor necesare. Indicatorii vor constitui mereu uncauzale, multidirecþionale. Ele pot fi completate cu compromis între posibilitãþi ºi dorinþe. Analiza listeicaracteristicile socio-demografice care interacþio- indicatorilor poate genera noi indicatori, care laneazã cu fiecare componentã. început nu au fost preconizaþi pentru evaluare. E de Pot fi evidenþiate douã grupe mari de indicatori: dorit ca aceastã listã sã cuprindã atît indicatori globali, 1. Indicatori descriptivi globali (obligatorii): cît ºi indicatori particulari, numãrul lor, însã, sã fieºcolarizarea obligatorie, implementarea ºi realizarea optim (1-40), pentru a crea un tablou real al stãrii deCurriculumului Naþional, asigurarea elevilor cu hranã, lucruri în ºcoala analizatã. EVALUAREA UNITÃÞII ªCOLARE16
  14. 14. RUBICON MANAGERIAL Indicatorii mai pot fi: _ verificãri ale coerenþei, obiectivitãþii ºi veridi- I. Indicatori relativi ai actanþilor procesului de citãþii rezultatelor, performanþelor elevilor;învãþãmînt: _ analiza diferiþilor indicatori (cantitativi ºi _ caracteristica elevilor prezenþi la început de an calitativi) de care dispune unitatea ºcolarã. ºcolar dupã sex, vîrstã medie, categorii sociale, F. Cum va fi analizat un indicator? dezvoltare mintalã, elevi strãini (din alte localitãþi, Analiza indicatorilor este o parte esenþialã a cetãþeni strãini), repetenþi etc.; reuºitei. Ea trebuie sã fie accesibilã oricãrei persoane _ caracteristica elevilor dupã activitãþi extra- interesate de servicii educaþionale. Calitatea analizei ºcolare, interese individuale, limbi studiate ºi se va judeca dupã claritatea textului ei. Chiar dacã vorbite; fenomenele sînt complicate, ele trebuie expuse _ caracteristica originii sociale a elevilor veniþi simplu, fãrã a pierde din precizie. Supraîncãrcarea cu din alte ºcoli. cifre face dificilã citirea textului. II. Indicatori de resurse ºi mijloace: Pentru vizibilitatea indicatorului, la analiza lui _ resurse de timp; pot fi folosite: grafice, curbe, histograme, reprezentãri _ resurse umane; cartografice etc. _ resurse financiare; Principiul de bazã e de a cãuta permanent _ resurse materiale. reprezentarea cea mai elocventã chiar ºi pentru un III. Indicatori de rezultate: nespecialist. _ rezultatele examenelor (probe la sfîrºitul G. Cum pot fi folosite rezultatele evaluãrii învãþãmîntului primar, examene de absolvire a prin indicatori? învãþãmîntului gimnazial, a celui de 11 ani, liceal); Succesul evaluãrii nu va fi real dacã rezultatele _ rezultatele semestriale pe discipline ºcolare, ei nu vor fi urmate de decizii pentru implementare. clase, trepte de învãþãmînt; Rezultatele analizei indicatorilor de evaluare _ rezultatele probelor de evaluare propuse de vor fi aduse la cunoºtinþa celor implicaþi în procesul factorii de decizie ai învãþãmîntului; educaþional în termen operativ, ceea ce va permite _ rezultatele participãrii elevilor la diferite utilizarea lor, iar modificarea permanentã a indica- concursuri ºcolare etc.; torilor va crea posibilitatea de actualizare a deciziilor. _ situaþia absolvenþilor. Întrucît existã mai multe viziuni asupra eva- IV. Indicatori de funcþionare: luãrii unitãþii ºcolare, am adus în discuþie o metodo- _ suprasolicitarea unui elev în ºcoalã (ore de logie de evaluare prin indicatori. Poate cã aceastã clasã, ore opþionale, cercuri, secþii sportive etc.); metodã nu rãspunde întru totul cerinþelor înaintate de _ alcãtuirea orarului; managerii ºcolari. Un lucru este cert: astãzi nu mai _ asigurarea cu cadre didactice ºi fluctuaþia lor; putem aprecia activitatea profesorilor, elevilor, _ serviciile ce întreþin procesul educaþional; unitãþilor ºcolare ori a sistemului de învãþãmînt fãrã _ serviciile legate de viaþa socialã a ºcolii; a avea niºte indicatori elaboraþi în funcþie de obiectul _ realizarea divizãrii claselor în grupe la studie- ºi subiectul evaluat. Totodatã, este necesar sã avem rea unor discipline ºcolare; ºi un sistem de indicatori la nivel judeþean ºi naþional. _ accidente; _ prezenþa ºi funcþionarea actelor normative in- REPERE BIBLIOGRAFICE: terne pe unitatea ºcolarã etc. V. Indicatori de mediu: 1. Dicþionarul explicativ al limbii române, _ intensitatea relaþiilor cu mediul economic; Editura Univers Pedagogic, Bucureºti, 1996. _ date socio-economice despre domeniile de 2. Nicola, I., Tratat de pedagogie ºcolarã, Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000 activitate a ºcolii. E.D.P., Bucureºti, 1996. E. Ce date vor fi incluse în evaluare? 3. Stoica, A.; Musteaþã, S., Evaluarea rezul- _ recensãmîntul anual al efectivelor ºcolare; tatelor ºcolare, Editura Liceum, Chiºinãu, 1997. _ anchetele anuale asupra personalului; 4. Sauvageot, C., Des indicateurs pour la plani- _ rezultatele examenelor; fication de l’éducation, Institut International de _ infrastructura; Planification de l’éducation, E.I.I.P. UNESCO, _ datele demografice; 1996. _ datele financiare; 5. L’état de l’école, Paris, M.E.N. ,1996. _ datele provenite din sondaje; 6. Radu, I.P., Evaluarea în procesul didactic, _ datele obþinute din rapoartele inspectorilor ºi E.D.P., Bucureºti, 2000. cele ale unitãþilor ºcolare;EVALUAREA UNITÃÞII ªCOLARE 17
  15. 15. Omul trebuie înþeles ca un ele-ment de evoluþiune. Sã nu neîntrebãm: ce este cineva? Sã neîntrebãm: ce devine? Creºte, stãsau dã înapoi? Masa rotundã: Evaluarea performanþelor ºcolare REALIZÃRI ªI PROBLEME. IMPACTUL LOR ASUPRA REFORMEI ÎNVÃÞÃMÎNTULUI. Centrul Educaþional PRO DIDACTICA a propus recent un proiect, care prevede discutarea celor mai stringenteprobleme ale instruirii ºi educaþiei în cadrul unor conferinþe pedagogice ºi mese rotunde. În intenþia de a sensibilizaopinia publicã cu privire la prioritatea educaþiei, de a populariza informaþii ºi experienþe de ultimã orã, de a mediatizaproblemele abordate, de a colabora cu instituþii de profil din þarã ºi de peste hotare, vom invita la un dialog deschisspecialiºti din domeniu, pe toþi cei ce doresc realizarea reformei învãþãmîntului din Republica Moldova. Evenimentulde debut al acestui proiect, masa rotundã cu tema “Evaluarea performanþelor ºcolare” a avut loc pe data de21 septembrie 2000. Au participat: S. Beleaeva, director al Liceului “Gaudeamus”, Chiºinãu; V. Bolocan, profesoarã de limbaromânã, Liceul “Mircea Eliade”, Chiºinãu; T. Bounegru, profesor universitar, U.S.M; V. Cabac, profesor universitar,Universitatea de Stat “Alecu Russo”, Bãlþi; V. Chicu, cercetãtor ºtiinþific, I.ª.E.; M. Cojocaru, director al ºcoliigenerale, com. Puþintei, Orhei; T. Cojocaru, director adjunct, D.J.Î.T.S., Bãlþi; D. Dormenco, director interimar alLiceului Teoretic, Cãuºeni; V. Guþu, director al Departamentului Învãþãmînt Preºcolar, Primar ºi Secundar General, M.E.ª.; T. Iacubiþchi, profesoarã de fizicã, Liceul “Gaudeamus”; L. Ivanovici, director executiv al C. E. PRO DIDACTICA; E. Mihai- lov, sociolog, Chiºinãu; V. Miron, ºef al Secþiei Inspectare, Evaluare, Atestare a Departa- mentului Învãþãmînt, Tineret ºi Sport al municipiului Chiºinãu; S. Musteaþã, ºef al Secþiei Probleme Sociale a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova; V. Pâslaru, direc- tor al Institutului de ªtiinþe ale Educaþiei; T. Ponomari, profesoarã de limba românã, Liceul “Gaudeamus”; I. Spinei, director al Departamentului Evaluare, M.E.ª.; A. Stoica, expert internaþional al Bãncii Mondiale; V. Tãnase, profesoarã de limba românã, Liceul Teoretic din Hînceºti, Lãpuºna.18
  16. 16. QUO VADIS? Liliana IVANOVICI: Tudor BOUNEGRU: – Salutãm prezenþa tuturor participanþilor la – Dle Spinei, ce rezultate au fost obþinute înaceastã discuþie. Credem cã este important nu doar sã urma testãrii elevilor din clasele a IV-a ºi care esteabordãm problemele educaþionale, dar ºi sã sensi- media reuºitei la aceste douã discipline?bilizãm opinia publicã. E timpul sã se înþeleagã cã Ion SPINEI:ºcoala este problema profesorilor, a managerilor – La matematicã s-a obþinut media de 58,9%.ºcolari, a celor implicaþi direct în procesul de învãþã- Tudor BOUNEGRU:mînt, dar ºi a întregii societãþi. Ne-am propus, de – Care este gradul de obiectivitate al acestorasemenea, sã prezentãm ºi unele experienþe de la noi rezultate?ºi de peste hotare. Ion SPINEI: Un aspect important al problemei este ºi – Am creat comisii de corectare la nivel deimplicarea în dezbateri a factorilor de decizie, care judeþ cu scopul de a avea rezultate cît mai obiective.trebuie sã explice oportunitatea mãsurilor luate, sã Din pãcate, am recorectat unele lucrãri, întrucît uniiîncurajeze profesorii. Problemele se pot rezolva doar profesori au neglijat anumite reguli de procedurã.prin eforturi comune, nu din aºteptãri: profesorii – de Tudor BOUNEGRU:la M.E.ª., iar pãrinþii – de la profesori. C.E. PRO – Programele ºcolare sînt supraîncãrcate ºiDIDACTICA îºi propune sã fie un facilitator al unor noi, urmîndu-le cu rigurozitate, încãlcãm unele normeasemenea dezbateri publice privind problemele ce þin de particularitãþile de vîrstã ale copilului. Acestaeducaþionale. Ne bucurã sã fim gazdã, dar aºteptãm nu este în stare sã asimileze materialul prevãzut deºi iniþiative de colaborare. Acest lucru se poate programã. Odatã cu adoptarea curriculumului aorganiza ºi în ºcoli. Revista “Didactica Pro …” va crescut volumul de informaþie. Noi am urmãrit acestcontribui la mediatizarea, declanºarea dezbaterilor în proces încã din 1966, cînd s-a mãrit considerabilcolectivele pedagogice. Finalitatea discuþiei noastre numãrul orelor de studiu. Un om matur lucreazã 40este sã abordãm problemele existente, depistate de de ore pe sãptãmînã, iar copilul, care este din punctfiecare la diferite niveluri de implicare în procesul de de vedere fizic mai slab, are în medie 32 de ore peînvãþãmînt ºi sã gãsim soluþii de rezolvare a acestora. sãptãmînã, fãrã sã includem ºi orele de pregãtire. În Ion SPINEI: opinia mea, trecerea de la învãþãmîntul de ºase zile – Activãm în cadrul unui proiect al Bãncii la cel de cinci va avea consecinþe negative. Dacã înMondiale de doi ani ºi avem drept scop crearea unui clasele primare pãrinþii îºi ajutã copiii ºi rezultatelenou sistem de evaluare în învãþãmîntul preuni- sînt acelea pe care le-aþi menþionat, vom vedea cãversitar. Este o problemã vastã, complexã, multi- rezultatele de la testarea claselor a IX-a vor fi mai rele.lateralã. În anul de studii 1999-2000 am început sã Adrian STOICA:implementãm noi teste pentru clasa a IV-a. Pînã nu – Cunosc destul de bine situaþia din Republicademult la limba maternã ºi la matematicã se sus- Moldova la capitolul evaluare. Din 1996 colaborãmþineau lucrãri de control, ale cãror rezultate erau cu M.E.ª. ºi cu alte organizaþii de învãþãmînt, inclusivsupuse unor ample analize. Aceste probe, însã, nu cu Fundaþia SOROS Moldova. Sã încercãm sã expli-erau suficient de bine organizate. O echipã de cãm din punct de vedere teoretic ce a spus dl Spineispecialiºti din cadrul Departamentului Evaluare a anterior, ºi anume: de ce se fac încercãri de a intro-elaborat obiectivele-cadru ºi standardele de eva- duce o nouã modalitate de evaluare ºi de ce reformaluare, exemple de teste ºi itemi, precum ºi o schemã evaluãrii trebuie sã stea în fruntea reformei învãþã-de corectare. Pentru a le aduce la cunoºtinþa profe- mîntului. Ar trebui sã începem discuþia de la limitelesorilor, M.E.ª. a organizat seminare ºi conferinþe la pe care le are evaluarea. Existã douã limite alenivel judeþean ºi republican. Au fost efectuate douã obiectivitãþii. Evaluarea culege doar niºte date, pe Didactica Pro..., Nr.3, anul 2000pretestãri ºi am observat cum sînt realizate acestea baza cãrora se trag concluzii. Nu putem contaîn practicã. Rezultatele testãrii pe þarã au fost numai pe aceste date întrucît, dupã cum a remarcatprelucrate, creîndu-se o bazã de date. Am comparat dl Bounegru, ele ar putea sã nu fie obiective. Pro-rezultatele obþinute la nivel de judeþ cu media pe grama pentru clasa a IV-a, introdusã recent, includeþarã, ele urmînd sã fie analizate de fiecare învãþãtor date detaliate despre elevi ºi profesori, cum ar fi: ceºi conducãtor de ºcoalã. Avem intenþia sã continuãm cãrþi are elevul acasã, dacã este ajutat de pãrinþi sauimplementarea noului sistem de evaluare ºi pentru nu, cît timp îi ia pregãtirea temelor etc. Toate acesteaclasa a IX-a ºi, în perspectivã, pentru BAC. Sistemul trebuie corelate. O a doua chestiune privind obiecti-dat are menirea sã uniformizeze procesul de eva- vitatea este modul în care sînt administrate acesteluare, dar, ca la orice început de cale, întîmpinãm ºi date: ele pot fi falsificate, exact ca în cazul utilizãriiunele greutãþi, deoarece nu avem deocamdatã o unui cîntar, care nu este bine reglat. Dacã supra-concepþie naþionalã a evaluãrii. vegherea elevilor în timpul testelor nu este corectã (seMASA ROTUNDÃ: EVALUAREA PERFORMANÞELOR ªCOLARE 19

×