1. GeneralităŃi privind posibilităŃile de utilizare ale
calculatorului
1.1.Hardware, software şi tehnologia informaŃiei (TI)
„Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaŃia fac din tine un câştigător sau
un înfrânt în viaŃă'” în această manieră dramatică sintetizează Bill Gates rolul tehnologiei şi
informaŃiei.
Este tot mai evident faptul că în prezent existenŃa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii
societăŃi în ansamblul ei, capătă un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de
necesitatea cunoaşterii rapide, complete şi corecte a realităŃii înconjurătoare, pentru ca
luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce, inevitabil, la
creşterea volumului de informaŃii ce trebuie analizat, de unde o diminuare a operativităŃii în
acŃiune.
Orice decizie are la bază informaŃii şi date referitoare la obiectul activităŃii
respective. Prelucrarea datelor trebuie făcută în concordanŃă cu cerinŃele tehnologiei
informaŃionale. Se pot astfel contura diferenŃele dintre date şi informaŃii:
- datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă
organizată care să permită luarea unor decizii;
- informaŃiile sunt date ce au un caracter de noutate, care îmbogăŃesc nivelul de
cunoştinŃe ale celui care primeşte aceste informaŃii. O dată care nu aduce nimic nou nu se
poate considera informaŃie.
Prelucrarea datelor (numită şi procesare) presupune totalitatea transformărilor, ca
formă şi conŃinut a datelor.
Dintre transformările cele mai importante se pot enumera:
1. Generarea reprezintă operaŃia prin care se obŃin date primare (sursă);
2. Culegerea şi pregătirea. Forma iniŃială a datelor diferă de forma sub care
acestea intră în prelucrare. Pregătirea datelor în vederea prelucrării lor, presupune
etapele:
selectarea - dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pentru
generarea anumitor informaŃii;
codificarea - trecerea datelor într-o formă adecvată prelucrării (de exemplu,
utilizarea numerelor pentru a desemna lunile anului);

2. conversia - transferarea datelor de pe un suport pe altul;
copierea, multiplicarea - reproducerea pe un mediu identic a datelor,
păstrându-se forma, conŃinutul şi semnificaŃia acestora;
verificarea - analiza corectitudinii datelor, ca forma şi conŃinut, urmărind
eliminarea posibilelor alterări datorate culegerii, pregătirii sau
transmiterii;
3. Prelucrarea datelor în scopul obŃinerii diferitelor rezultate se face cu ajutorul
funcŃiilor:
sortarea - aranjarea datelor intr-o anumită ordine, conform unor criterii bine
precizate, pentru ca prelucrarea să fie cât mai eficientă şi prezentarea
rezultatelor cât mai atractivă;
clasificarea - gruparea datelor după caracteristici comune, fără stabilirea
unor anume priorităŃi în cadrul grupei;
compararea - stabilirea asemănărilor şi/sau deosebirilor dintre două sau mai
multe date;
analiza - examinarea unui grup de date, urmărindu-se condiŃiile
îndeplinirii unei cerinŃe (sau mai multor cerinŃe), de către fiecare dată a grupului,
in parte;
sintetizarea - stabilirea unor caracteristici esenŃiale, generale, pe care le au
datele constituente ale unui grup, formându-se o nouă structură ce surprinde
acele caracteristici comune;
calcularea - operaŃii aritmetice sau logice efectuate asupra uneia sau mai
multor date simultan.
4 . Furnizarea datelor . Pe parcursul prelucrării, forma în care sunt datele, de cele
mai multe ori nu corespunde cerinŃelor celui care aşteaptă rezultatele -
beneficiarul. Se impune deci necesitatea furnizării rezultatelor într-o formă clară,
astfel încât să nu existe probleme de înŃelegere sau de interpretare eronată a lor.
5. Păstrarea datelor se face în colecŃii de date alcătuite după reguli bine definite,
în vederea unor prelucrări ulterioare. Asupra unei astfel de colecŃii se poate
acŃiona prin una dintre funcŃiile:
validarea datelor- precizarea modului în care o dată poate fi introdusă în
colecŃie;
regăsire - căutarea şi localizarea unei date în cadrul colecŃiei;
modificare - transformarea unei date existente în colecŃie prin
schimbarea unor atribute;

3. distrugere- eliminarea din colecŃie a unor date, cu precizarea condiŃiilor in care se
poate face acest lucru.
6. Transmiterea (comunicarea) datelor se refera la modul în care datele trec de la o
etapă la alta pe parcursul prelucrării.
Orice activitate, in orice domeniu, se desfăşoară pe baza unui flux informaŃional.
Totalitatea fluxurilor informaŃionale, cu o anumită organizare, care asigură
legătura dintre conducere (sistemul decizional) şi execuŃie (sistemul de execuŃie) se
numeşte sistem informaŃional.
Dacă desfăşurarea activităŃii presupune, în mod special, utilizarea echipamentele
electronice, sistemul informaŃional se numeşte sistem informatic.
Este evident că cele două sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic fiind parte
componentă a sistemului informaŃional, însă creşterea permanentă a nivelului de
automatizare a activităŃii conduce la accentuarea importanŃei sistemului informatic.
In structura unui sistem informatic, al cărui element principal este calculatorul
electronic sau sistemul de calcul, se identifică următoarele componente:
cadrul organizatoric al societăŃii şi datele vehiculate;
resursele umane, pe de o parte analiştii sistemului informatic şi proiectanŃii
sistemului informatic, pe de altă parte
beneficiarul sistemului informatic şi utilizatorii acestuia;
metodele şi tehnicile de proiectare ;
echipamentele electronice de calcul;
sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic şi
pentru utilizarea eficientă şi corectă a echipamentelor.
Omiterea uneia dintre aceste componente face imposibilă funcŃionarea respectivului
sistem informatic.
A face un adevărat rezumat sintetic despre posibilităŃile de utilizare ale calculatorului este
o sarcina aproape imposibila. Calculatorul nu este utilizat numai pentru calcule simple sau
sarcini de automatizare, scopul pentru care a fost gândit iniŃial, ci a pătruns intre timp si in
domenii pentru care nu fusese conceput iniŃial. Oamenii sunt in mod natural superiori
calculatorului in toate, mai puŃin in executarea activităŃilor e de rutina. In acest domeniu,
calculatorul poate chiar să înlocuiască omul în totalitate. Dar şi acolo unde sunt necesare
bogăŃia de idei, creativitatea sau puterea de decizie, calculatoarele încep să fie utilizate cel

4. puŃin ca ajutoare. Motivele pentru această extindere vizibilă a posibilităŃilor de utilizare a
calculatoarelor sunt mai ales:
• Creşterea exploziva a capacităŃii de prelucrare a calculatorului;
• Scăderea drastica a costurilor de achizitionare si utilizare;
• Dezvoltarea sistemelor de operare si a programelor tot mai apropiate de utilizator;
• Dezvoltarea de programe tot mai productive;
• Creşterea standardizarii programelor;
• Dezvoltarea tehnica continua prin legarea in retea a calculatoarelor.
Posibilitatile de utilizare a calculatoarelor sunt deja atat de multe incat vom putea descrie
numai o parte a celor mai importante forme de utilizare zilnica pentru utilizatorii obisnuiti:
• In domeniul activitatilor productive:
o Birotica
Intocmirea corespondentei de afaceri
Intocmirea formularelor de lucru si a prezentarilor
Statistica si verificarea
Administrarea clientilor, adreselor
Posta electronica (e-mail, etc.)
o Administrarea depozitelor, aprovizionarea si logistica
o Productia
o Planificarea
o Activitatile de creatie
o Circulatia baneasca
Tele-banking
Net-banking
o E-commerce
o Degrevarea personalului prin automatizarea unor activitati
Cod de bare
Telefoane mobile
Sisteme de navigatie (GPS)
Servicii de orice fel la distanta
o Tele-working
• In invatamant:
o Programe de invatare
o Utilizarea CD-ROM-urilor ca purtatori de informatii
o Folosirea internetului pentru procurarea de informatii

5. o Dezvoltarea tele-learning-ului ca o noua forma de invatamant
• In viata zilnica:
o Carduri de plastic de orice fel
o Info-terminale
o Utilizarea internetului pentru scopuri personale
E-mail
Chat
Cumparaturi prin internet (on-line)
Procurarea de muzica (partial gratuita)
Jocuri on-line
o Utilizarea programelor standard in scopuri private
Din punct de vedere structural, pornind de la diferenŃierea modulelor fizice şi logice,
calculatorul electronic (el însuşi un sistem informatic) are două componente:
> hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice şi tehnice cu ajutorul
cărora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca şi prelucra, suporturile de
memorare a datelor precum şi echipamentele de redare a rezultatelor -
reprezintă componentele ce pot fi practic atinse;
> software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care
controlează funcŃionarea corectă şi eficientă a elementelor hard; există sub
formă de , concepte şi simboluri, nu are substanŃă.
Tehnologia informaŃiei (TI) reprezintă normele şi procedeele de colectare, memorare,
transmitere şi prelucrare a datelor, în vederea obŃinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul
calculatorului electronic.
ConstrucŃia calculatorului personal
Calculatorul este o maşină care prelucrează informaŃiile automat. Pentru aceasta trebuie
să i se furnizeze datele pe care trebuie să le prelucreze (datele de intrare) şi o listă de
instrucŃiuni (programul), care să îi indice cum să prelucreze aceste date. Dacă pentru a
ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operaŃii, el le va efectua pe rând.
OperaŃiile şi ordinea acestora îi sunt specificate calculatorului prin intermediul programului.
Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obŃinute în urma prelucrării (date de ieşire). În
timpul prelucrării pot să apară şi date intermediare.

6. Pentru a putea realiza aceste operaŃii, calculatorul este alcătuit din două componente:
Echipamentele fizice (partea materială) – HARDWARE
Programele şi datele (partea logică) - SOFTWARE
1.2.HARDWARE
.HARDWARE-UL. reprezintă echipamentele fizice din care este alcătuit un sistem de calcul,
în care circuitele electronice prelucrează automat informaŃiile şi asigură comunicarea între
utilizator şi sistem.
Von Newmann a stabilit că hardware-ul trebuie să asigure următoarele funcŃii:
1. funcŃia de memorare;
2. funcŃia de comandă şi control;
3. funcŃia de prelucrare;
4. funcŃia de intrare-ieşire.
1. FuncŃia de memorare asigură memorarea datelor şi a programelor şi are ca suport
memoria internă şi memoria externă. În memoria internă sunt stocate programele şi datele
care sunt în lucru la un moment dat. În memoria externă sunt stocate toate programele şi
datele de care poate avea nevoie, în diferite situaŃii, sistemul de calcul.
2. FuncŃia de comandă şi control asigură:
extragerea instrucŃiunilor din memoria internă;
analiza instrucŃiunilor;
comanda de executare a unei operaŃii;
extragerea datelor de intrare din memoria internă;
aranjarea datelor de ieşire în memoria internă.
FuncŃia este realizată de Unitatea de Comandă şi Control.
3. FuncŃia de prelucrare asigură efectuarea operaŃiilor aritmetice (adunare, scădere,
înmulŃire şi împărŃire) şi logice (AND, IF, NOT). FuncŃia este realizată de Unitatea
Aritmetică Logică.

7. 4. FuncŃia de intrare-ieşire asigură introducerea datelor şi a programelor în memoria
internă şi furnizarea rezultatelor.
Exemplu: Calculul valorii expresiei e = (a+b) · c
DATE DE INTRARE PROGRAM DATE INTERMEDIARE DATE DE
IEŞIRE
Rezultă că un calculator este format din mai multe blocuri funcŃionale.
Structura unui calculator personal
Unitatea Centrală (UC), alcătuită din:
• Unitatea de memorie internă (UM) compusa din :
- memorie ROM;
- memorie RAM;
• Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP) ce este compusă din:
- Unitatea de Comandă şi Control (UCC)
- Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL);
Sistemul de Intrare/Ieşire (S I/O), care este alcătuit din:
■ Medii de stocare;
■ Dispozitive periferice;
■ Dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare;
■ Dispozitive pentru interfaŃa cu utilizatorul;
■ Dispozitive periferice de intrare (DP /I);
■ Dispozitive periferice de ieşire -out- (DP /O);
■ InterfeŃe;
■ Memoria externă (M.E.);
■ Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informaŃiilor şi instrucŃiunilor.
Succint, despre fiecare componentă se poate preciza:

8. Unitatea Centrală (UC) este alcătuită din Unitatea Centrală de prelucrare şi
Unitatea de memorie internă
Unitatea de Memorie (UM) sau memoria internă (principală) este zona de
stocare temporară a datelor într-un calculator. Termenul memorie este folosit pentru a
desemna cipurile reale capabile să păstreze datele.
Deoarece calculatorul recunoaşte numai două stări, datele supuse prelucrării sunt
transformate în şiruri de cifre 0 şi 1, indiferent în care dintre cele două tipuri de
memorie, RAM sau ROM se află.
Bit-ul (binary digit - cifră binară) reprezintă cea mai mică unitate de date ce poate fi
reprezentată şi prelucrată de către calculator.
O succesiune de 8 biŃi se numeşte byte sau octet, fiind cea mai mică unitate de date
ce poate fi reprezentată şi adresată de către memoria unui sistem de calcul.
Deoarece datele reprezentate în memorie ocupă o succesiune de bytes, acestea sunt
exprimate in multiplii unui byte astfel:
1 kilobyte (kB) = 1024 bytes (210 bytes);
1 megabyte (MB) = 1024 kbytes (210 kB);
1 gigabyte(GB) = 1024 Mbytes (210 MB);
1 terrabyte(TB) = 1024 Gbytes (210 GB);
1 petabyte(PB) = 1024 Tbytes (210 TB);
1 exabyte(EB) = 1024 Pbytes (210 PB);
Reprezentarea în memorie a datelor/informaŃiilor se realizează la nivel de byte (octet) :
cuvânt de memorie = doi bytes (16 biŃi);
cuvânt dublu = patru bytes (32 biŃi);
cuvânt cvadruplu = opt bytes (64 biŃi);
Memoria externă sau suplimentară este aceea care foloseşte dispozitive speciale
pentru stocarea datelor: hard disk, CD, floppy disk, disc ZIP.
Memoria cache este un mecanism de stocare de mare viteză. Poate fi sau o secŃiune
rezervată din memoria principală, sau un dispozitiv independent. Uneori este încorporat
fn arhitectura microprocesorului (de exemplu la calculatoarele Pentium).
Din punct de vedere al „volatilităŃii", memoria este de două tipuri:
- ROM (Read Only Memory) - nu îşi pierde conŃinutul la oprirea calculatorului, nu poate
fi „scrisă" de către utilizator (este inscripŃionată de către producător cu ajutorul unei
aparaturi speciale), este de capacitate redusă (până la 2MB) şi este flosită pentru

9. stocarea informaŃiilor despre hardware, mici programe ce configurează diverse
dispozitive (conŃine programe esenŃiale care se încărca la pornirea calculatorului);
- RAM (Random Access Memory) - este o memorie volatilă (se pierde la oprirea
calculatorului), poate fi atât citită cât şi modificată şi este folosită pentru stocarea
programelor şi datelor, fiind considerată principala memorie de lucru a calculatorului;
Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP), se află în interiorul carcasei calculatorului
montată pe placa de bază (mainboard sau motherboard). Aceasta este placa principală
dintr-un calculator.
In mod obişnuit, plăcile de bază conŃin: CPU, memoria, interfeŃele pentru
dispozitivele de stocare a datelor şi pentru perifericele standard.
UCP-ul este implementată cu ajutorul microprocesorului, elementul de bază
al sistemului de calcul. (La microcalculatoare este numită procesor). Procesorul
interpretează programele, identifică instrucŃiunile din program, decodifică o instrucŃiune,
recunoaşte codurile operaŃiilor, activează circuitele electronice corespunzătore şi execută
operaŃii aritmetice şi logice.
Astăzi, UCP-ul se bazează pe un singur circuit integrat, numit microprocesor.
Dintre funcŃiile procesorului pot fi amintite:
• execută instrucŃiuni individuale pentru programe şi controlează operaŃiile efectuate
de alte componente ale computerului;
• realizează calculele şi operaŃiile logice;
Fiecare microprocesor este alcătuit din mai multe micromodule interconectate prin
intermediul unor căi de comunicaŃie numite magistrale interne, pe care circulă date sau
instrucŃiuni, a căror viteză de deplasare depinde de doi factori:
• lăŃimea - numărul benzilor de circulaŃie; deoarece pe fiecare bandă circulă un
bit, se poate vorbi despre lăŃimi convenabile (de 8, 16, 32, 64 sau 128 de biŃi
transmişi în paralel);
• frecvenŃa de tact - numărul de paşi de lucru (tacturi)pe care poate să îi facă
procesorul în fiecare secundă; se măsoară în megahertzi (MHz), iar mai nou, în
gigahertzi (GHz).
Circuitul integrat este o capsulă în interiorul căreia se găsesc sute de mii de circuite
electronice. Acesta se mai numeşte şi cip (chip) şi se montează pe placa calculatorului.
Microprocesorul este format din circuite electronice cu ajutorul cărora el poate interpreta
şi executa instrucŃiunile. InstrucŃiunile reprezintă codificarea comenzilor de operaŃii pe care

10. trebuie să le execute calculatorul. Deoarece calculatorul este o maşină cu două stări, aceste
instrucŃiuni vor fi şiruri de cifre binare, iar codul folosit se numeşte cod maşină. Setul de
instrucŃiuni pe care microprocesorul îl înŃelege şi îl execută se numeşte limbaj maşină.
Pentru executarea operaŃiilor, unitatea aritmetică-logică dispune de o memorie proprie, de
dimensiuni reduse, organizată sub formă de registre. Atunci când procesorul execută o
instrucŃiune, din memoria internă sunt aduse în registre operaŃiile pe care trebuie să le
execute UAL.
Microprocesorul poate executa următoarele operaŃii:
cele patru operaŃii aritmetice de bază: adunarea, scăderea, înmulŃirea şi împărŃirea;
operaŃiile logice: AND, OR, NOT şi XOR, cu ajutorul cărora se poate controla ordinea
în care se execută operaŃiile, folosind:
textul, adică operaŃia de comparare între două operaŃii;
saltul condiŃionat, adică executarea unei anumite instrucŃiuni în funcŃie de o
condiŃie;
repetiŃia, adică executarea repetată a unei secvenŃe de instrucŃiuni.
Unitatea de Comandă şi Control (UCC) primeşte instrucŃiunile de la memorie, le
interpretează şi, corespunzător, emite comenzi către UAL şi UM, respectiv comenzi de
transfer către S I/O şi memoria externă.
Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL) are rolul de a executa operaŃii aritmetice şi logice
cu date furnizate de memorie şi de a depune în memorie rezultatul obŃinut.
Sistemul de Intrare / Ieşire (S l/O), este alcătuit din:
• Mediile de stocare - suportul fizic pe care se stochează informaŃia: hard disk,
CD, floppy disk, disc ZIP. Constituie o memorie suplimentară.
• Dispozitive periferice, împărŃite la rândul lor în:
o dispozitivele periferice pentru accesarea mediilor de stocare: unitatea
floppy, unitatea CD-Rom, unitatea DVD, unitatea ZIP. După poziŃia lor în
calculator, acestea pot fi interne sau externe. Cele mai multe se găsesc în ambele
variante, diferenŃa dintre ele fiind interfaŃa şi... preŃul, cele externe având sursă de
alimentare şi carcasă proprie, deci preŃ mai mare.
o dispozitivele de interfaŃa cu utilizatorul reprezintă totalitatea
dispozitivelor cu ajutorul cărora este posibilă introducerea datelor în prelucrare
precum şi furnizarea rezultatelor obŃinute. Pot fi:
o dispozitive periferice de intrare (DP /I) - tastatură, mouse, joystick, microfon,
scanner, cameră video;

11. o dispozitive periferice de ieşire (DP /O) - monitor, imprimantă, boxe.
InterfeŃa ~ componenta ce asigură o conexiune între două elemente pentru a putea
lucra împreună. InterfeŃele pot fi de mai multe tipuri:
o paralele - transmit simultan 8 biŃi (un byte); folosită în special pentru
conectarea imprimantei;
o seriale - interfeŃe universale, în care biŃii unui byte se transmit pe rând, unul câte
unul; la aceasta se pot conecta modemul sau un alt calculator.
o USB (Universal Serial Bus) – este o interfata seriala universala, aproapa orice
periferic are optiunea de conectare pe USB
Memoria externă (ME) sau memoria secundară este utilizată în cazul în care
prelucrările depăşesc capacitatea memoriei interne sau când se doreşte arhivarea
datelor şi programelor. Este strâns legată de mediile de stocare din sistemul de
intrare/ieşire, referindu-se de fapt la aceleaşi componente, privite dintr-un punct de
vedere diferit.
Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informaŃiilor şi
instrucŃiunilor ~ dispozitive ce asigură funcŃionarea întregului ansamblu, stabilind
legătura funcŃională între componente. Sunt sisteme de conductoare de
semnal care transportă o anumită cantitate de date mai repede sau mai încet, în
funcŃie de lăŃimea magistralei.
Dispozit ive de stocare
o Hard disk (disc fix) - disc magnetic pe care se pot stoca date într-un
calculator. Sunt superioare celorlalte suporturi de păstrare a informaŃiilor din punct de
vedere al vitezei de lucru şi a capacităŃii (în general mai mult de 3 Gb).
La nivel fizic, sunt organizate ca zone circulare concentrice numite piste, fiecare
împărŃite la rândul lor în câte 12 arce numite sectoare.
Caracteristicile tehnice care determină viteza unui hard disk sunt:
• timpul de acces la date - timpul necesar pentru accesul la un sector (85 până la
65 ms); cu cât viteza de rotaŃie este mai mare, cu atât accesarea datelor se
realizează mai rapid;
• viteza de transmisie a datelor - cantitatea de informaŃii citite într-o
secundă.
Hard disk-ul extern este un hard disk care poate fi detaşat de la calculator fără a
necesita desfacerea acestuia, el fiind situat într-un sertar al calculatorului care are
conectori la magistrala de date a calculatorului.

12. o CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory)- tip de disc optic ce permite
stocarea unei mari cantităŃi de date (peste 600 MB). Datele se inscripŃionează cu un
aparat special şi nu mai pot fi şterse sau modificate. Din punctul de vedere al
posibilităŃii de imprimare sunt două categorii:
• CD-R - imprimabile o singură dată;
• CD-RW - imprimabile de mai multe ori.
o Unitatile DVD(Digital Versatil Disc) – permit citirea si scriere datelor de pe discuri cu o
capacitate mai mare de stocare decat CD-urile intre 4,7GB si 17,08GB.
• DVD ROM- deja inregistrat
• DVD-R – inregistrabil o data
• DVD-RW –inregistrabil de mai multe ori
o Disc Jaz - dispozitiv cu o capacitate de memorare de până la 1Gb.
o Disc ZIP - dispozitiv cu o capacitate de memorare de 100-300 Mb.
o Unitatile cu cipuri sau USB Flash (memorii USB)- memorii nonvolatile care utilizeaza
semanle electrice pentru a memora date.. Au capacitai intre 1GB si @%^ GB.
o Floppy disk (discheta)- disc magnetic flexibil, portabil, cu timp de acces mare şi
capacitate mică. Se folosesc tot mai puŃin, datele nu se pot păstra timp îndelungat
în siguranŃă. Poate memora în general 1,44 Mb de informaŃii.
Pentru a putea lucra cu discheta aceasta va trebui iniŃial formatată. (De obicei,
atunci când cumpăraŃi o dischetă aceasta este formatată).
Formatarea unei dischete este necesară pentru ca discheta respectivă să fie
compatibilă cu sistemul de operare folosit. Prin formatare, sistemul de operare şterge toate
informaŃiile legate de gestiunea suportului, testează şi eventual marchează zonele
defecte.
Utilizarea unei dischete presupune:
Avantaje:
• toate calculatoarele au unitate de dischetă astfel încât o dischetă se poate citi
oriunde.
• costul de achiziŃie este foarte redus.
Dezavantaje:
• se defectează foarte uşor;
• au capacitate de stocare redusă.
Datorită capacităŃii mari de stocare, CD-urile sunt cele mai bune medii de stocare
pentru aplicaŃiile multimedia. Calculatoarele folosite pentru aceste aplicaŃii sunt mai
scumpe deoarece trebuie echipate astfel încât să permită prezentarea de texte, grafică,

13. video, animaŃie şi sunet. Aceste calculatoare se numesc PC-multimedia şi au
caracteristicile:
• Permite folosirea de simboluri grafice
• Permite folosirea de sunete
• Pot fi rulate jocuri
• Pot fi ascultate CD-uri cu muzica
• Permite folosirea de boxe
• Permite folosirea de microfoane
Termenul de multimedia desemnează o metodă de prezentare a informaŃiei pe un
computer, folosind mai multe metode: text, imagine grafica, sunet, imagine video etc.
Programele multimedia sunt folosite la:
• Prezentări;
• Materiale pentru pregătire pe computer - Computer based training (CBT);
• Jocuri;
• Publicitate;
• AplicaŃii pentru afaceri.
Dispozitive de intrare
Prin intermediul dispozitivelor de intrare, utilizatorul introduce informaŃii în calculator.
Printre cele mai cunoscute sunt:
o Tastatura - reprezintă unul dintre perifericele standard, este cel mai utilizat, fiind
principalul dispozitiv cu ajutorul căruia se introduc datele în calculator şi este inclusă
în cadrul minim de dotare al unui calculator. Cu ajutorul acesteia se pot introduce in
calculator diferite informaŃii: date, programe, comenzi, texte. Cuprinde cinci
categorii de taste: taste de introducere text (alfanumerice), taste numerice,
taste de deplasare a cursorului, taste funcŃionale, taste speciale. Pentru
tastaturile mai noi există chiar şi taste de navigare pe Internet.
o Mouse-ul - dispozitiv de intrare , parte integrantă a interfeŃei grafice, care
controlează mişcarea cursorului (pointer) pe un ecran de afişare. Este de
dimensiune redusă, poate fi deplasat pe o suprafaŃă rigidă şi plată, conŃine cel puŃin
un buton cu utilizări diferite, în funcŃie de programul care trebuie executat. în
particular, mouse-ul este important pentru interfaŃa grafică spre utilizator, deoarece
opŃiunile şi obiectele se pot puncta şi apoi se execută un clic cu butonul mouse-ului.

14. Astfel de aplicaŃii sunt deseori numite point-and- clic. Mouse-ul este de asemenea
folositor pentru programele grafice care permit folosirea sa ca pe stilou, creion sau
pensulă. Există trei tipuri de bază pentru mouse:
• mecanic - are o bilă metalică sau de cauciuc ce se poate roti în toate direcŃiile
mutând corespunzător indicatorul pe ecran, sensul de mişcare fiind detectat prin
senzorii încorporaŃi;
• optic - pentru detectarea mişcării se foloseşte un laser; deplasarea se face
utilizând o suprafaŃa specială, dotată cu o grilă. Acest tip de mouse răspunde mai
rapid şi mai precis decât cele mecanice, dar sunt şi mult mai scumpe.
• optomecanice - folosesc o combinaŃie de tehnologii mecanice şi optice,dar nu
necesită suprafeŃe speciale.
o Trackball (bila rulantă)- dispozitiv de intrare ce poate fi considerat un mouse
aşezat pe spate: mutarea cursorului se poate face prin rotirea bilei cu ajutorul
degetelor sau palmelor. De obicei există de la unul la trei butoane plasate lângă bilă.
Permite indicarea, selectarea, inserarea şi este folosit într-o InterfaŃă Grafică cu
Utilizatorul (GUI). Avantajul principal faŃă de mouse este acela că nu necesită o
suprafaŃă de lucru, putând fi aşezat oriunde. Deseori este folosit în locul unui mouse
pe un computer portabil (laptop).
o Touchpad - este o mică suprafaŃă sensibilă la atingere, folosită ca dispozitiv de
punctare pe unele calculatoare portabile. Deplasarea pointer-ului pe ecran se face
prin mutarea degetului peste pad.
o Scanner - dispozitiv care poate citi textul sau ilustraŃiile tipărite pe hârtie şi
transformă informaŃiile într-o formă pe care calculatorul o poate folosi. Un scanner
funcŃionează prin digitizarea unei imagini, adică prin împărŃirea sa într-o grilă de
puncte şi reprezentarea fiecărui punct prin 0 sau 1, în raport de culoarea punctului, alb
sau negru. După mărime şi posibilitatea de a fi utilizate, există:
scaner de birou - arată ca un copiator. Materialul ce trebuie copiat se aşează pe
o suprafaŃă plană, de sticlă, capacul trebuind să fie închis, ca şi la copiator
scanner de mână - are dimensiuni reduse, este mai lent şi este util pentru
prelucrarea documentelor mici.
o Joystick - manetă care se mişcă în toate direcŃiile controlând deplasarea
pointerului. Este similar unui mouse, cu deosebirea că la mouse mişcarea cursorului
încetează odată cu deplasarea, pe când la joystick cursorul continuă să se deplaseze
în direcŃia în care este îndreptat joystick, încetând cu revenirea la poziŃia iniŃială. Este
folosit mai ales pentru jocurile pe calculator.

15. o Light pen (creion luminos) - dispozitiv asemănător unui mouse, care foloseşte un
detector sensibil la lumină pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de afişare prin
punctarea directă.
o Microfon - folosit pentru a inregistra diverse sunete pe calculator, conectat la placa
de sunet. Este utilizat în telefonia prin Internet şi la introducerea verbală a
comenzilor.
o Camera web (Webcam)- consta intr-o camera digitala de mici dimensiuni capabila sa
filmeze continuu sau sa realizeze fotografii cu rezolutie mica. Este folosita si pentru
afisarea de imagini pe pagini web sau in programele de teleconferint e si mesagerie
instantanee( Skype, Yahooo Messenger, etc)
o Camera digitala- se preyinta ca o camera conventionala care utilizeaza componente
electronice pentru a crea o imagine
Dispozitive de ieşire
Extragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de ieşire, specializate,
care pot prezenta rezultatele într-o formă inteligibilă, pe suport de hârtie sau acustic,
agreată de beneficiar.
o Monitor (numit şi VDU - Video Display Unit) - este dispozitivul standard de ieşire.
Constructiv, există monitor:
• cu tub catodic - cel mai folosit tip de monitor, deşi ocupă mult spaŃiu.
Imaginea se formează similar cu aceea de pe ecranul televizorului, şianume pe
suprafaŃa unui tub cu raze catodice.
• cu cristale lichide (LCD - Liqu id Crystal Display) - au ecrane ce utilizează
două straturi de material polarizat, cu o soluŃie de cristale lichide între ele care, la
trecerea unui curent electric, se aşează astfel încât să oprească trecerea luminii.
Calitatea unui monitor este determinată de:
• mărime - dimensiunea diagonalei, măsurată în Ńoii (1 Ńol = 2,54 cm);
• rezoluŃie - măsurată în pixeli(puncte de imagine); cu cât rezoluŃia este mai
mare, cu atât creşte calitatea;
• frecvenŃa - măsurată în Hertz, arată de câte ori pe secundă se
generează pe ecran o nouă imagine, deci o frecventa crescută înseamnă o
calitate crescută;
• aspectul ergonomie - se referă la calitatea de radiaŃii emise de către
calculator, cunoscându-se faptul că lucrul timp îndelungat la calculator

16. provoacă disconfort ocular.
o Imprimantă - dispozitiv care afişează pe hârtie texte sau ilustraŃii, în funcŃie
de tehnologia de tipărire utilizată, imprimantele pot fi:
• cu pini sau matriciale - crearea caracterelor se face din alăturarea unor puncte
separate, obŃinute prin lovirea pinilor (ace mici) cu o bandă tuşată. Este necesară o
hârtie specială, este ieftină, deosebit de zgomotoasă şi pe cale de dispariŃie.
• cu jet de cerneală - caracterele sunt formate din puncte obŃinute prin stropire
cu cerneală prin duze speciale. Se foloseşte hârtie de scris normală, are cost
mediu şi este mai puŃin zgomotoasă. Calitatea imaginii depinde, în afară de
calitatea hârtiei, de rezoluŃie (număr de puncte pe inch, măsurată în dpi=dots per
inch), viteza de lucru (în pagini/minut) şi de capacitatea de colorare;
• laser - foloseşte aceeaşi tehnologie ca şi copiatoarele: pentru imprimare utilizează
toner şi hârtie normală. Execută cele mai bune lucrări, dar datorită preŃului
destul de ridicat (mai ales cele color), sunt mai puŃin folosite.
Există diferite caracteristici ale imprimantelor. Cele mai importante sunt:
• Calitatea imprimării sau rezoluŃia imprimantei, exprimată prin numărul de puncte
tipărite pe un inch;
• Viteza - exprimată prin numărul de caractere tipărite pe secundă sau numărul
de pagini tipărite pe minut;
• Modalitatea de alimentare cu hârtie;
• Zgomotul din momentul tipăririi, se măsoară în decibeli.
o Plotter-u (trasatorul) - dispozitiv special pentru trasarea pe hârtie a unor planuri şi
desene tehnice, în funcŃie de comenzile unui calculator, folosind o peniŃă.
o Boxe (difuzoarele) - sunt folosite ca dispozitive de ieşire pentru sunet. Sunt legate la
placa de sunet.
Dispozitive de intrare / ieşire
o Modem-ul - dispozitiv care permite calculatorului să transmită date prin liniile telefonice.
InformaŃiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, în timp ce informaŃiile transmise
prin liniile telefonice sunt transmise sub formă de unde analogice. Modem-ul face
conversia datelor dintr-o formă în alta.
o Touch screen - tip de ecran de afişare, acoperit de o folie transparentă sensibilă
la atingere, punctarea elementelor de pe ecran făcându-se cu degetele. Acest

17. aspect poate fi considerat ca un avantaj (interfaŃă naturală), dar şi dezavantaj,
punctarea cu acurateŃe fiind imposibilă.
Porturi utilizate pentru conectarea echipamentelor periferice
Portuile sunt componente ce asigură o conexiune între două elemente pentru ca
acestea să poată lucra împreună.
o Porturi paralele – transmit simultan 8 biŃi (pentru conectarea imprimantei în special).
o Porturi seriale – interfeŃe universale – biŃii se transmit în serie, unul după altul
(pentru modem, conexiunea la un alt calculator, etc).
o Porturi USB – Universal Serial Bus – permit conectarea oricăror periferice
o Portul de retea numit si RJ45 este interfata folosita pentru a conecta computerul la o
retea locala de calculatoare sau la internet
o Portul Firewire numit si IEEE1394 – interfata seriala de mare viteza, folosita pentru a
conecta echipamentele audio-video.
1.2.1Stocarea fişierelor online (Online Data Backup)
Serviciile de stocare online reprezină un serviciu gratuit sau plătit prin care copii ale
fişierelor de pe un computer local sunt transferate prin internet şi stocate pe un server de
date gestionat de o firmă furnizoare de servicii de stocare online a datelor. Manipularea
fişierelor se realizează intuitiv, printr-o interfaŃă web (se foloseşte, de exemplu, un browser
web1: Internet Explorer, Mozilla Firefox, etc).
Comparativ cu dispozitivele externe de stocare a datelor (cd, dvd, memorie USB etc),
serviciile de stocare online a datelor oferă câteva avantaje:
• Acces la date în orice moment şi din orice locaŃie, atâta timp cât există o
conexiune la internet;
• Securitatea datelor împotriva viruşilor informatici, furtului de date şi calamităŃilor
naturale;
• OpŃiuni de partajare (în engleză sharing) a fişierelor; diferiŃi utilizatori pot accesa şi
edita documentele partajate;
Pe lângă procesele de autentificare a utilizatorilor prin nume de utilizator şi parolă, pot fi
utilizate şi tehnici de criptare a datelor şi mai multe nivele de autorizare a accesului la date.

18. 1.3.PerformanŃa calculatorului
Un sistem de calcul poate fi evaluat prin prisma unor componente hardware:
• Viteza de lucru a procesorului - se măsoară în megahertzi (MHz) sau gigahertzi (GHz)
şi se referă la frecvenŃa la care se sincronizează diferite operaŃiuni elementare care au
loc în microprocesor. De-a lungul timpului, viteza procesorului a crescut exponenŃial:
astăzi, un procesor rulează la viteze de peste 3 GHz.
• Memoria RAM - este un parametru de performanŃă, întrucât instrucŃiunile şi datele
sistemului de operare şi programelor ce rulează la un moment dat, sunt stocate în
această memorie şi ocupă spaŃiu. Dacă sunt mai multe programe deschise şi memoria
RAM este insuficientă, atunci viteza de răspuns a calculatorului scade. Se recomandă
o dimensiune cât mai mare a memoriei RAM (peste 1 GB).
• Memoria cache - memoria temporară a procesorului, care stochează cele mai des
accesate date şi instrucŃiuni, din memoria RAM. Astfel, viteza procesorului este sporită
prin eliminarea timpilor morŃi, generaŃi de accesările repetate ale informaŃiilor din
memoria RAM.
• Adaptorul grafic dedicat (placa video), conŃine un procesor şi cipuri de memorie, care
preiau o parte din instrucŃiunile executate de microprocesor, mărind astfel performanŃa
calculatorului.
• LăŃimea de bandă a magistralei procesorului ce se referă la fluxul de biŃi vehiculaŃi
între procesor şi memorie, şi lăŃimea de bandă a magistralei de intrări/ieşiri ce
caracterizează fluxul de informaŃii dintre unitatea centrală şi periferice. O lăŃime de
bandă mai mare permite un transfer mai mare de date, deci o viteză sporită de
procesare.
1.4.Tipuri de calculatoare
Termenul de computer se poate aplica unui dispozitiv ce utilizează un microprocesor pentru
a prelucra date introduse cu ajutorul unei tastaturi şi al unui mouse, şi care afişează
rezultatele prelucrării pe un monitor. în funcŃie de dimensiune, capacităŃi de prelucrare şi
costuri, se deosebesc mai multe tipuri:
• Mainframe - sunt computere de mari dimensiuni, care prelucrează cantităŃi
impresionante de date şi care sunt foarte scumpe. Se folosesc în firme şi organizaŃii

19. mari şi sunt proiectate să funcŃioneze continuu şi să deservească mulŃi utilizatori în
acelaşi timp.
• Server de reŃea - sistem de calcul construit să stocheze date care sunt partajate şi
editate de utilizatorii reŃelei.
• Calculator personal (PC = Personal Computer) - cel mai răspândit sistem de calcul,
utilizat în aproape toate domeniile de activitate.
Calculatorul personal se găseşte în următoarele forme constructive:
• Desktop - unitatea centrală este poziŃionată pe biroul sau masa de lucru, iar în jurul
acesteia se găsesc dispozitivele periferice: monitor, tastatură, mouse, imprimantă etc.
• Laptop (numit şi notebook) - este sistemul de calcul portabil în care componentele
sunt redimensionate, astfel încât să ocupe cât mai puŃin spaŃiu.
• Tablet PC - calculator personal portabil cu funcŃii şi caracteristici similare laptop-ului,
ce utilizează un ecran tactil ca dispozitiv principal de introducere a datelor; în general
este folosită o tastatură virtuală si un „stilou" ca înlocuitor de mouse
• PDA (Personal Digital Assistant) - dispozitiv de mici dimensiuni ce rulează un sistem
de operare şi aplicaŃii specifice. De regulă, prezintă un ecran tactil (touchscreen) şi un
"creion" (stylus) cu ajutorul căruia se selectează butoane şi comenzi, se scriu texte şi
se desenează diagrame. Modelele recente prezintă şi facilităŃi de navigare pe internet,
poştă electronică şi mesagerie instantanee, etc
Printre alte dispozitive digitale care fac parte din viaŃa cotidiană se numără:
• Smartphone - telefon mobil cu funcŃii avansate de calculator. Cele mai multe smartphone-
uri au un sistem de operare ce permite instalarea aplicaŃiilor şi conectarea cu alte dispozitive.
Majoritatea „telefoanelor inteligente" vă permit să trimiteŃi şi să primiŃi e-mail-uri, să navigaŃi
pe web, să deschideŃi documente office şi pdf, să ascultaŃi muzică şi să vizionaŃi videoclipuri
şi fotografii.
• Telefon mobil - dispozitiv electronic de mici dimensiuni folosit pentru a iniŃia si primi
apeluri telefonice.
• Player multimedia - mic dispozitiv ce stochează şi rulează fişiere de muzică, filmuleŃe,
podcast
Un podcast este un fişier audio sau video care este descărcat de pe internet şi rulat pe un
calculator personal sau un dispozitiv multimedia.

20. .SOFTWARE-UL.
2.1. Tipuri de software
Aşa cum aminteam în primul capitol, termenul de software desemneaza ansamblul
programelor, procedurilor şi rutinelor care controlează funcŃionare; eficientă a elementelor
hardware.
Componenta software este uzual formată din sistem de operare, drivere şi programe de
aplicaŃii.
• sistemul de operare - ansamblul de programe care asigură utilizarea optimă a resurselor
fizice şi logice ale unui sistem de calcul. El are rolul de a gestiona funcŃionarea componentelor
hardware ale sistemului de calcul, de a coordona şi controla execuŃia programelor şi de a
permite comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.
• drivere - programe ce oferă calculatorului informaŃii specifice privind un anumit
echipament hardware. Când se ataşează calculatorului un nou dispozitiv, trebuie instalat pe
hard-disk driverul corespunzător. Ca urmare, driverul este utilizat de sistemul de operare pentru
comunicarea cu noile echipamente.
• programe de aplicaŃii (cunoscute şi sub denumirea de aplicaŃii software) -totalitatea
programelor destinate rezolvării unor programe specifice
La pornirea calculatorului se realizează încărcarea sistemului de operare în memoria de
lucru (RAM). Odată ce sistemul de operare este încărcat (şi pe ecranul monitorului apare
interfaŃa grafică), se pot rula aplicaŃiile dorite.
2.2.Principalele funcŃii ale unui sistem de operare
Principalele funcŃii ale unui sistem de operare sunt:
> Gestiunea resurselor hardware şi software - sistemul de operare gestionează alocarea timpului
procesorului, a memoriei interne, accesul la fişiere, accesul la echipamentele periferice, etc. pe
toată durata execuŃiei unui program, în scopul utilizării cât mai eficiente a acestor resurse. în
cazul în care este posibilă executarea simultană a mai multor programe, sistemul de operare
20

21. realizează alocarea resurselor între programe pe baza unor criterii de alocare, în scopul
optimizării execuŃiei programelor.
> Gestiunea fişierelor - realizează separarea fişierelor încărcate în memorie şi grupează fişierele
pe diferiŃi utilizatori astfel încât găsirea fişierelor să se realizeze în cel mai scurt timp.
> Gestiunea prelucrărilor - oferă posibilităŃi de pregătire şi lansare în execuŃie a programelor de
aplicaŃii.
> Coordonarea execuŃiei simultane a mai multor programe, prin urmărirea modului de
executare a instrucŃiunilor, lansarea în execuŃie a operaŃiilor de intrare/ieşire şi încheierea
execuŃiei programului.
> Depistarea şi tratarea erorilor - sistemul de operare poate trata erori la nivelul fizic (de exemplu:
erori de citire / scriere în memoria externă, erori de acces la un echipament periferic, lipsa din
configuraŃia sistemului de calcul a unui echipament, etc.) sau logic, care pot să apară în timpul
executării unui program (de exemplu: operaŃii interzise, precum împărŃirea la 0, tentativa de
acces în zone protejate ale memoriei interne, tentativa de execuŃie a unor instrucŃiuni
privilegiate, etc).
> Asistarea execuŃiei programelor de către utilizator, printr-o interfaŃă prietenoasă şi uşor
de utilizat.
Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti: Windows, Mac Operating System,
Linux, Unix
2.3.AplicaŃii softw are
AplicaŃiile software sunt acele programe care transformă calculatorul într-un instrument
pentru efectuarea unor acŃiuni şi/sau rezolvarea unor probleme specifice, cum ar fi: prelucrarea
textelor, tehnoredactare, contabilitate, analiză financiară, programe juridice, planificare, baze de
date, gestionarea mesajelor, proiectare (arhitectură, inginerie), urmărirea şi controlul proceselor
industriale, navigarea pe Internet, etc.
în funcŃie de scopul pentru care au fost concepute, distingem:
• Programe de comunicaŃii - Yahoo Messenger, Skype (cu ajutorul acestor programe se
poate comunica în timp real cu diferite persoane, indiferent de localizarea geografică a
acestora).
21

22. • Programe de navigare pe Internet - Mozilla Firefox, Internet Explorer, Google
Chrome (cu ajutorul acestor programe puteŃi căuta diverse informaŃii pe Internet).
• Programe de procesare de text PageMaker (cu ajutorul acestor programe puteŃi
introduce şi edita text, salva şi imprima apoi documentul).
• Programe de calcul tabelar -Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, (aceste programe permit
manipularea datelor numerice existente în tabelele de calcul).
• Programe de gestiune a bazelor de date - Visual FoxPro, Microsoft Access,
Oracle (aceste programe gestionează colecŃii mari de dat pentru ca informaŃia să fie disponibilă
utilizatorului pentru extragerea datele necesare).
• Programe de prezentări multimedia (aceste programe generează diapozitiv şi sunt
utilizate la susŃinerea diverselor prezentări în faŃa unui auditoriu) Microsoft PowerPoint;
• Programe de poştă electronică: Microsoft Outlook, Outlook Express (aceste
progame permit trimiterea şi primirea de mesaje electronice); Programe de editare imagini.
Paint, Adobe PhotoShop, Corel Draw; Programe pentru arhivarea fişierelor: Win Zip, Win
Rar (aceste programe permit reducerea dimensiunii fişerelor);
• Programe pentru creşterea accesibilităŃii (aceste programe sunt destinate persoanelor
cu dizabilităŃi):
programe de recunoaştere a vocii (voice recognition) - Sonic Extractor, e-Speaking,
Windows Speech Recognition (aceste programe permit utilizatorului să dicteze instrucŃiuni
direct în calculator, transformându-le în diferite comenzi).
programe de recunoaştere a caracterelor existente pe ecran (screen reader) -
Microsoft Narrator, JAWS, Text to Speech (programe ce identifică, interpretează şi
convertesc în voce conŃinutul afişat pe ecran), programe ce permit mărirea caracterelor
pe ecran (screen magnifier) Magnifier, Virtual Magnifying Glass. programe ce afişează o
tastatură virtuală (on-screen keyboard) - On Screen Keyboard.
22

23. 3.1.ReŃele informaŃionale
T ipuri de reŃele
O reŃea de calculatoare reprezintă o colecŃie de computere şi dispozitive interconectate
prin diverse canale de comunicaŃii pentru a facilita comunicarea între ele, precum şi partajarea
de resurse şi informaŃii.
ReŃelele de calculatoare se împart după extinderea lor în următoarele tipuri: LAN, WLAN,
MAN, WAN, şi, ceva mai nou, PAN
• Local Area Network (LAN) - reŃea locală -acoperă o zonă geografică restrânsă, cum ar fi
un domiciliu, birou, sau o clădire.
• Wireless Local Area Network (WLAN) - reŃea locală fără fir, în care calculatoarele
transmit date prin intermediul undelor radio; calculatoarele pot accesa reŃeaua sau internetul
atâta timp cât se află în aria de acoperire a reŃelei. Metropolitan Area Network (MAN) - reŃea
metropolitană extindere care de obicei împânzeşte oraşe întregi
• Wide Area Network (WAN) - reŃea de largă acoperire - reŃea de mare întindere
geografică, de exemplu între 2 oraşe, pe o Ńară, un continent sau chiar în întreaga lume.
FacilităŃile oferite de o reŃea sunt:
• Facilitarea comunicaŃiilor - prin intermediul reŃelei, oamenii pot comunica rapid şi eficient prin
email, mesagerie instant, camere de chat, telefon, video conferinŃe, etc.
• Partajare componente hardware - într-o reŃea, fiecare computer poate accesa şi utiliza
resurse harware din reŃea, cum ar fi imprimanta de reŃea, discurile de reŃea, etc.
• Partajare fişiere - în reŃea, utilizatorii autorizaŃi pot accesa date şi informaŃii stocate pe alte
computere din reŃea.
Partajare software - utilizatorii conectaŃi la o reŃea pot rula aplicaŃii de pe alte
computere
23

24. 3.2. Intranet, Extranet
Ce este Intranetul şi diferenŃa dintre Intranet şi Internet
Intranetul este o reŃea de comunicare asemănătoare Intemetului, ce utilizează aceleaşi
instrumente, în special browser-ele www.
Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzător termenului interior şi a
termenului net ce este folosit în general pentru termenul de reŃea.
DiferenŃa dintre Intranet şi Internet este aceea că reŃeaua Intranet este o reŃea privată şi
internă a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou şi de aceea nu este foarte bine
definit. Există diferite definiŃii care afirmă faptul că o reŃea Intranet poate fi conectată la
Internet, sau poate folosi Internetul, în timp ce alte definiŃii subliniază importanŃa unei separări
totale de Internet, acesta fiind protejat de bariere (firewall).
Ce este Extranetul şi diferenŃa dintre Extranet şi Internet
Cuvântul Extranet este format din prefixul extra corespunzător termenului exterior şi a
termenului net ce este folosit în general pentru termenul de reŃea. Extranetul este folosit de
obicei în exterior cu scopul de a îmbunătăŃi comunicarea între diferite organizaŃii, clienŃi, fără
a prejudicia securitatea electronică.
în concluzie, Extranetul este o extensie a unei reŃele Intranet, în mod special pe World
Wide Web, ce permite comunicarea între anumite instituŃii şi a oamenilor din această reŃea
Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reŃeaua Intranet a acestor
organizaŃii.
DiferenŃa între Extranet şi Internet constă în aceea că Extranetul este o reŃea exterioară
corespunzătoare anumitor firme, reŃea ce permite şi accesul limitat la reŃeaua Intranet a
acestor firme, pe când Intemetul nu permite accesul la reŃeaua Intranet a firmelor.
3.3.Internetul
Intemetul este:
• un sistem cu o dezvoltare foarte rapidă care cuprinde computere interconectate şi
care facilitează serviciile de transfer de date cum ar fi poşta electronică, World Wide Web,
transferul de fişiere şi ştiri;
• reŃea globala de computere, care leagă guverne, universităŃi, companii şi multe alte reŃele şi
24

25. utilizatori;
Spre deosebire de serviciile online care sunt controlate in mod central, Intemetul este
descentralizat prin însuşi modul sau de proiectare. Fiecare calculator din Internet, numit gazdă
sau host, este independent.
Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:
World Wide Web (WWW) - serviciu multimedia, este un sistem de server-e Internet care
permite lucrul cu documente formatate special, fntr-un limbaj numit HTML (Hyper Text
Markup Language) ce permite grafică şi legături hyperlink.
Acest serviciu oferă posibilitatea accesului la o cantitate imensă de informaŃii, fapt ce duce la
necesitatea stabilirii unei metode de selectare datelor care ne interesează, cerinŃă îndeplinită
prin folosirea motoarelor de căutare.
Un motor de căutare este un program care permite utilizatorilor să găsească diverse
informaŃii pe Internet. în sens mai larg poate fi definit ca program care găseşte informaŃia
căutată într-o bază de date).
Cele mai cunoscute sunt: AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos, Metacrawler, Excite,
Web Crawler etc.
E-mail (poştă electronică) - trimiterea şi primirea de mesaje în format electronic pe Internet;
Mesajerie instantanee (instant messaging) - conversaŃie în timp real pe Internet între două
sau mai multe persoane;
Newsgroups - colecŃii cu informaŃii globale actualizate frecvent, organizate mai mult sau mai
puŃin în jurul unui anumit subiect cu relevanŃă publică;
ComunităŃi online - serviciu disponibil pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta
utilizatori cu aceleaşi interese, activităŃi, hobby-uri.
Conectarea la reŃeaua Internet se realizează fizic prin una din următoarele metode:
o Dial-Up - prin intermediul unui modem şi al unei linii telefonice
o Telefon mobil - Cablu TV
o Fibră optică
o Wireless - prin intermediul comunicaŃiilor mobile prin satelit sau radio.
Termenul de bandă largă (broadband) este în general folosit pentru a descrie o conexiune
la Internet de mare viteză. El poate fi de 4 până la 50 de ori mai rapid decât printr-o conexiune
telefonică obişnuită, deoarece este conceput pentru transferuri mult mai rapide de date. De
25

26. asemenea, permite accesul mai multor dispozitive la aceeaşi conexiune. Astfel, puteŃi primi
telefoane pe aceeaşi linie telefonică pe care o folosiŃi pentru a vă conecta la Internet, în timp ce
navigaŃi pe Internet. Acest tip de conexiune este preferat în special de companii şi persoane
fizice cu un volum mare de comunicare.
Avantaje:
Viteză mare (peste 1 Mbps)
Taxă lunară fixă de utilizare
Conexiune permanentă la Internet
Dezavantaje:
Risc sporit de infectare cu viruşi şi programe spion
Serviciile oferite de Internet sunt bazate pe modelul Client/Server, model care utilizează un
sistem de tip cerere-răspuns. în cadrul său, calculatoarele client efectuează cereri către server.
Server-ul primeşte cererile de la client, le execută şi transmite rezultatul. Un exemplu al
modelului client/server îl constituie actualizarea unei aplicaŃii software de pe Internet.
In zilele noastre, serverele se aseamănă fizic cu celelalte calculatoare uzuale, deşi
configuraŃia hardware este deseori optimizată pentru funcŃionarea lor ca servere. Multe
componente de hardware sunt identice cu cele existente într-un calculator personal. Totuşi
serverele rulează sisteme de operare şi programe specializate care sunt foarte diferite faŃă de
cele folosite pe calculatoare personale şi staŃiile de lucru.
Intre calculatoarele legate la Internet se pot schimba date şi informaŃii. Acestea sunt
transferate prin magistrale de date. Cu cât lăŃimea benzilor de circulaŃie a datelor este mai
mare, cu atât datele sunt transferate cu o viteză mai mare. Viteza cu care dispozitivele
electronice realizează un schimb de date (transfer de date) poartă denumirea de rată de
transfer. Rata de transfer este măsurată în mod tradiŃional în biŃi pe secundă (bps), dar şi în
multiplii Kbps şi Mbps.
In cadrul transferului de date, întâlnim două noŃiuni:
download (descărcare) când iniŃiem un transfer de date (fişiere, aplicaŃii, e-mailuri) de pe
un alt calculator către calculatorul local. Un exemplu de download ar fi primirea unui email şi
salvarea fişierelor ataşate.
26

27. upload (încărcare) şi se referă la transmiterea de date de la calculatorul local către un alt
calculator sau server din reŃea sau către internet, cu intenŃia de a stoca o copie a datelor pe
aceste sisteme. Un exemplu de upload ar fi trimiterea unui email.
4.Calculatoarele în activitatea zilnică
ApariŃia şi de zv oltarea c alc ulatoarelor electronice a reprezentat o adev ărată
ev oluŃie în societatea u mană, av ând c a princ ipală c ons ec inŃă tranziŃia d e la
s o c i etatea industrială la soc ietatea infor maŃională. Calculatorul a dev enit o
c omponentă nor mală a activ ităŃii zilnic e, iar tehnologia c omunicaŃiilo r şi
pos ibilităŃile oferite de Internet au p rodus trans formări în întreaga soc ietate,
pătrunzând în toate aspec tele v ieŃii economic e, soc iale ş i c ulturale. Societatea
infor maŃională a s ecolului XXI aduce în prim-p lan c omunicarea la niv el global ş i
acc es ul rapid la informaŃ ia stoc ată oriunde în lu me. Acc esul la informaŃie prin
inter mediul In ternetului ş i, ma i ales, abilitatea de a analiza o mare c antitate de
date c u ajutorul calculatorului, c onstituîe av antaje fără prec edent.
Datorită potenŃialului mare de eficientizare a muncii, calc ulatorul a fos t introdus
pe scară largă în toate domeniile ac tiv ităŃii productiv e. Calc ulatorul are în prezent
un rol es enŃial, permiŃând re zolv area mai efic ientă a unor proble me zilnice.
4.1.Lumea electronică
ReŃeaua Internet a fost c reată iniŃial c a o uriaş ă bază de date pentru a f i
utilizată in scop ştiinŃific şi educaŃional. În ac es t sens, rolul predominan t al
reŃelei Internet era cel de docu men tare ş i de c omun ic are. Ulterior, dat orită
c reşterii numărulu i de calculatoare c onec tate la Internet, a c rescut ş i număr ul de
s ite-uri ale diferitelor organizaŃii care oferă c onŃinut informaŃ ional, ş i implic it
nu mărul de v izitatori ai acestor s ite-uri, pos ibili consumatori de produs e s au
s ervicii.
Internetul oferă div erse serv ic ii c ons umatorilor s ăi:
27

28. ComerŃul electronic, cunos cut s ub nu mele de e-commerce, c ons tă în
cumpărarea şi v ânzarea de produse sau serv ic ii prin inter mediul s is temelo r
electronice, cum ar fi Internetul a te reŃele de c alculatoare. El inc lude, de
as emenea, întregul proces de dezvoltare online, mar ket ing, v ân zare,
liv rare, serv ice şi plată pentru produse şi s erv ic ii
În Ro mânia sunt peste 6000 de maga zine online c are tranzacŃionează anual s ute
de milioane de euro. PiaŃa de e-co mmerc e es te foarte dinamic ă, v aloarea
tranzac Ńionată crescând de la an la an c u v alori importante, c eea ce face loc
noilor iniŃiativ e în domen iu.
Principalele do menii de s uccess în c omerŃul online ro mânes c s unt:
• Turis m & Trans porturi
• Retail Online
• Telec o m
• Serv icii
• Plată facturi
Activ itatea maga zine lor online este condiŃionată de prev ederile legii 365/2002
priv ind c omerŃul electronic şi ale ordonanŃei 130/2000 priv ind proteci
c onsumatorilor şi exec utarea contrac telor la distanŃă.
Co merŃul electronic prezintă o s erie de av antaje dezav antaje.
Avantajele sunt:
• Operabilitate 24 ore/ zi, 7 zile pe săptămână;
• Pro mov area produsului s e realizea ză mai a mplu ş i ma i rapid;
• Dis par limitele geografic e de v ânzare a unui produs;
• Se reduc e timpul de ac ces la un produs;
• Majoritatea produselor s unt liv rate la do mic iliu;
• Posibilitatea de a pre zenta sau v inde oric e produs s au serv iciu;
Dezavantajele sunt:
• Credibilitate s căzută;
• Siste me de plată nesigure;
• Calitatea reală a produs elor poate fi defic itară în raport c u c ea prezentată
online
28

29. servicii bancare online (e-banking) - reprezintă serv ic iile banc are c are pot fi
pus e la dispoziŃia persoanelor fizic e ş i a companiilor de c ătre o bancă,
prin mijloac e elec tronice, prin intermediul unui telefon fix s au mobil, sau
prin Internet. Serv iciile banc are elec tronic e oferă acc es la div ers e
infor maŃii de cont şi financ iar-banc are, în general, ş i pot per mite efec tuarea
de transferuri de fonduri ş i plăŃi din cont. DeŃinătorii de conturi pot av ea
acces la aces te servic ii dacă s e înregis trează la bancă în acest sc op ş i
primesc, după acceptarea înregistrării, modalitate de identificare unică
(nu me, parolă, PI N - Personal Identif ication Nu mber, ex pres ii de c ontrol,
dis pozitiv s pecial, etc), c are să le permită o utilizare s igură serv ic iilor.
Ex istă trei tipuri de serv ic ii banc are electronic e: internet banking, home
banking ş i mob ile ban king, plăŃ ile put ând fi făc ute c u ajutorul unui co mpute r sau
a un telefon mobil.
Primu l tip de serv iciu bancar elec tronic este internet banking. OperaŃiunile pe
c are le efec tuaŃi nu depind de un orar s au de o anumită loc aŃie ş i nu trebuie să
v ă deplas aŃi la sediul băncii, c eea c e reprezintă una dintre cele ma i av antajoas e
metode de v erificare a stării contului sau s oldului c ardului dumneav oastră.
Pentru realizarea ac estei operaŃiuni, es te nec es ară o conex iune la Internet ş i un
abona ment la una dintre bănc ile c are ac ordă această facilitate.
Cel de-al doilea tip de s erv ic iu es te home banking, c are v ă ajută să aflaŃi
infor maŃii în a mănunt despre s ituaŃia c onturilor dumneav oastră, dar şi des pre
tranzac Ńiile efec tuate.
Ultimul tip de serv iciu bancar elec tronic es te mobile banking, c are reprezintă un
s erviciu furnizat de operatorii de telefonie mobilă din Ro mânia şi s trăinătate,
c are şi as igură o legătură permanentă între un c lient ş i o bancă, prin inter mediul
telefonului mobil.
OperaŃiile care pot fi efec tuate prin e-banking s unt:
- plata tax elor şi impo zite lor
- achitarea facturilor de telefon, gaze, elec tric itate, etc.
- vânzarea sau cumpărarea de v alută.
- crearea de depozite în v alută s au lei.
29

30. - plata c ătre pers oanele fizic e sau juridic e, direc t în contul lor
- verific area soldului c ardului
- verific area operaŃiunilor din c ont, precu m plăŃile efectuate, sumele primite
s au soldul final.
Una dintre principalele probleme c u care se c onfruntă e-banking-ul o
reprezintă securitatea. Unele dintre a meninŃările sec urităŃii sunt furtul ş i v iolarea
intimităŃii indiv idului şi a confidenŃialităŃii infor maŃ iilor. Băncile c are utilizea ză e-
banking-ul oferă mai multe metode pen tru a as igura un niv el ridicat de sec uritate:
• identificare şi autentific are: utilizarea nu melui de ut ilizator şi a unei parole p entru
a putea acc es a conturile,
• c riptare: chiar dacă informaŃ ia este interc eptată, hac ker-ul s ă nu o poată
v izualiza
• firewa ll: bariere pentru protejarea s erv ere-lor şi a bazelor de date ale bănc ilor.
Prin inter mediul Internet-ului, o pers oană poate av ea acces non s top la
c onturile s ale ş i poate realiza tranzacŃii, fiindu-i nec es ar pentru aceasta doar un
c alculator conectat la Internet ş i un brows er W eb. Serv iciile banc are prin Internet
pot fi ac cesate şi prin dispozit iv ele de telefonie mobilă şi cu ajutorul W AP
(W ireless Application Protocol).
Şi în Ro mânia, serv iciile bancare electronic e s -au dezv oltat rapid în ultimii
ani ş i sunt în continuare în curs de dezv oltare ş i extindere.
guvernarea electronică (e-government) - es te presc urtarea termenului electronic
government şi desc rie utilizarea tehnologiei pentru a fac ilita funcŃionarea
guv ernului şi furnizarea de infor maŃ ii guv ernamentale şi s erv ic ii c ătre
cetăŃeni.
În Ro mânia, serv iciile public e dis ponibile online pres upun rezolv area unei
proble me în relaŃia c u ad min istraŃia, făra a mai fi nec esară deplasarea la ghişeu
s au utilizarea altor mijloac e de trans mitere a doc umentelor.
Aceste servicii online s e referă la:
30

31. • depunerea de către contribuabili a dec laraŃiilor CAS, CASS, de şo maj şi a
dec laraŃiilor fisc ale 100, 101, 102, 103, 300, 390;
• ac hitarea de către pers oanele fizic e, prin intermed iul cârdurilor banc are,
a obligaŃiilor fiscale către bugetul de stat, reprezentând impo zit pe v enit, plăŃi
antic ipate c u titlul de impo zit, regular izări aferente impo zitu lui pe v enit ş i obligaŃii
fisc ale acc esorii aferente aces tora;
• plata a men zilor de circulaŃie aplicate în mun icipiul Buc ureş ti cetăŃenilor români
c u domiciliul în Bucureş ti sau cetăŃenilor străini c u reş edinŃa în Buc ureş ti;
• furnizarea de for mulare tip izate utilizate în relaŃia c u ad min is traŃia, fac ilitând
obŃinerea documentelor necesare în urbanism şi c ons truc Ńii, stare civ ilă,
protec Ńie socială, etc.
• furnizarea de lin k-uri c ătre primării, prefecturi, c ons ilii judeŃene ş i alte ins tituŃii
publice de la niv el loc al.
e-learning - cuprinde toate for mele de înv ăŃare pe cale elec tronică ş i
presupune transferul de competenŃe şi c unoş tinŃe prin intermediu l
computerului. AplicaŃiile E-learning in clud înv ăŃarea pe baza c alculatorului
şi Internetului, clase virtuale ş i colaborări digitale. ConŃinutul es te furniza t
prin Internet, Intranet / Ex tranet s au CD-ROM. Înv ăŃarea poate fi efectuată
în rit m propriu sau cu ajutorul unui ins truc tor şi inc lude materia le
interactiv e sub formă de text, imag ine , animaŃie, v ideo ş i audio. Termenu l
de E-learning poate fi regăs it şi s ub forma a ltor s inonime, prec um: CBT
(Co mputer-Based Training), IBT ( Internet-Based Training) s au W BT (Web-
Based Training)
Principalul av antaj al proc es ului de E-learning cons tă în acces ibilitatea lui,
materialele de studiu putând f i acc esate în orice mo ment, de oriunde, fără a f i
nec esară deplasarea la o instituŃie de înv ăŃământ.
teleworking reprezintă un job practic at de la dis tanŃă cu ajutorul
c alculatoarelor ş i telecomunicaŃiilor. Cel care prestează o as tfel de ac tiv itate s e
nu meşte telelucrator (teleworker). El poate luc ra ac asă sau într-un telec entru.
31

32. CalităŃile unui te lelucrator ar trebui s ă fie: autodis c iplina, abilitatea de a luc ra
independent ş i posibilitatea de conc entrare.
Avantajele teleworking-ului ar fi:
- produc tiv itate mai ridic ată prin:
• concentrare mai bună datorată reduc erea ele mentelor c are distrag atenŃia;
• reduc erea timpului p ierdut în trafic;
• flex ibilitatea orelor de muncă;
• reduc erea timpului de trecere de la o activ itate la alta.
- motiv are mai mare datorită independe nŃei oferite de ac est sis tem de luc ru;
- reducerea cheltuielilor organizaŃie i c u ac hiziŃionarea de birouri, ec hipa mente,
etc;
- pos ibilitatea de a lucra în c adrul aceleiaş i organiza Ńii, chiar dac ă ac easta îş i
mută sediul;
- acc es ul la luc ru pentru cei cu dific ultăŃi (handic apuri fizice).
Ca dezavantaje am putea a min ti:
- monitorizarea productiv ităŃii tele wor ker ilor poate fi dificil de realizat;
- deteriorarea c ulturii organizaŃiei:
- lips a contactului cu c olegii, clienŃii, etc.
4.2.Comunicare
Internetul oferă utilizatorilor ur mătoare le serv ic ii de comunicare:
poşta electronică (e-mail) - desemnea ză trans miterea s au primirea de mes aje
electronice, de obicei prin Internet.
Folos irea poş tei electronice, în raport cu poş ta obişnuită, prezintă av antaje ş i
dezav antaje.
Avantaje:
• Transmitere rapidă (aproape instantanee) a mes ajelor;
• Un mijloc ieftin şi efic ient de comunic are;
32

33. • Acc esibilitate - se pot trimite ş i primi mes aje oricând, oriunde şi de oriunde,
dac ă există un calculator c u o c onex iune la Internet;
• Per mite trimiterea mes ajelor la mai mu lte pers oane în s imultan prin
folosirea de liste de distribuŃie;
• Per mite facilităŃi de organizare a mesajelor;
Dezavantaje:
• Fiş ierele ataşate mesajelor pot c onŃine v iruşi;
• Probabilitatea mare de primire a mes ajelor nes olic itate (numite J unk Ma il
sau Spam).
Pentru a putea trimite un mes aj de poştă electronic ă, es te nec es ară
c unoaşterea unei adrese de e-mail unde să fie liv rat acesta. Forma aces tei
adrese este următoarea: nume_utilizator@server_mail.
Nume_utilizator poate fi orice co mbin aŃie de litere, c ifre, lin iuŃe (cratimă s au
liniuŃă de subliniere) şi puncte, aleasă de pers oana care a c reat ac el cont.
Server_mail este c ompus dintr-un nume ş i un do men iu, s eparate prin pu nc t ş i
identific ă adresa calculatorului pe c are a fost c reat ac el c ont. De exemplu, în
c adrul adresei popescu@egborg.ro, popescu reprezintă nu mele ut ilizatoru lui, iar
egb.org.ro numele şi do meniul serv erului de mail.
Mesagerie instantanee (Instant Messaging) - es te o formă
de c omunic are ce permite s chimb ul instantaneu (în timp real) de
mesaje de tip text între mai multe calc ulatoare c onec tate la
Internet.
Serv ic iile de mesagerie ins tantanee (Yahoo Mes s enger, MSN, Skype, Goog le
Talk, W indows Liv e Messenger, AIM, ICQ, etc .) func Ńionează pe ac elaş i princ ipiu
al c omunic ării în timp real a mes ajelo r scrise, av ând în plus fac ilitatea alcătuirii
unui grup propriu de utilizatori c u care se doreş te c omunicarea. Atunc i c ând o
persoană din listă dev ine disponibilă, adic ă intră în reŃea, servic iul alertează
utilizatorul şi per mite c ontactul imediat între cei doi.
Prin inter mediul mes ageriei ins tantanee, dispare problema mes ajelo r
nedorite, iar for malis mu l mesajelor e ste mult d iminuat. Mu lte sis teme de acest
33

34. gen per mit utilizatorilor să anunŃe da c ă s unt s au nu lângă c omputer, dis ponibili
pentru conversaŃie, plec aŃi din birou s au de acasă, etc. în ac elaşi timp, unele
s is teme de mes agerie instant per mit tr imiterea mes ajelor c ătre utilizatori c are nu
s unt c onectaŃi la sis tem, cei apelaŃi p utând v izualiza mes ajele după intrare a în
s is tem.
Pe lângă co munic area de mes aje scrise, au fos t dezv oltate şi alte facilităŃi
pentru comunicarea în timp real, c u m ar fi serv ic iile audio ş i v ideo, c are oferă noi
pos ibilităŃi de lucru ş i colaborare între angajaŃi:
- trans miterea v ocii c ătre o altă persoană sau un grup, folos ind de ex emplu
acelaşi servic iu de mesagerie ins tantanee ş i un microfon ataşat calc ulatorului.
- trans miterea de imag ini în d irec t către o pers oană sau un grup de utilizat ori,
prin inter mediul unei c a mere v ideo ataş ate c alculatorului. Nu es te obligatoriu c a
c ei c are primesc transmisia s ă aibă la rândul lor c ameră v ideo. Totuşi, dacă toŃi
utilizatorii posedă c amere şi trans mit imagini, s e poate realiza o v ideoc onferinŃă.
- trans miterea prin Internet a e misiunilor radio ş i de telev iziune.
- v izualizarea, analizarea şi editarea on-line a unui doc ument de către un grup de
utilizatori (s erv ic iul whiteboard - planşetă electronic ă), fără c a ac eş tia să s e afle
î mpreună fizic în acelaş i loc . Servic iul poate oferi, pe lângă editare de text, ş i
editare grafic ă şi des en.
- trans fer de fiş iere.
VolP (Voice Over Internet Protocol) es te tehnologia c e v ă permite să v orbiŃi
prin Internet c u alte pers oane c e folosesc ac es t s erv ic iu, s pre deos ebire de
apelurile telefonice, c e folosesc reŃeaua de telefonie. Astfel, puteŃi vorbi
fără c osturi suplimentare sau puteŃi chiar apela nu mere de telefon reale, la
un c ost mult ma i redus decât în mod n or mal.
Pentru utilizarea VolP este nec esară ins talarea unui mic rofon ş i a unor căşti
s au exis tă posibilitatea achiziŃionării unui telefon s pec ial c ompatibil VolP,
c ontectat apoi la calculator printr-un port USB.
Unul din cei mai cunoscuŃi furnizori de produse VolP es te Skype.
34

35. RSS (Really Simple Syndication) es te o metodă folosită pentru dis tribuŃia
ştirilor şi articolelor public ate pe Internet. RSS oferă c onŃinut web s au
sumaruri de conŃinuturi web, î mpreun ă cu legături c ătre conŃinutul c omple t
al res pectiv ei surs e de informaŃ ii. RSS oferă această informaŃie s ub for ma
unui fişier nu mit „feed" sau „canal". În plus , feed-urile web per mit c ititorilo r
fideli ai anu mitor pagini să fie informaŃi la actualizarea c onŃinutului de pe
ac este pagini web, prin folos irea un ui soft s pec ial (numit c lient RSS).
Exemp le de clienŃi RSS: Google Rea der, FeedDe mon, Ne wzCra wler, etc .
Aces te programe oferă instru mente de actualizare auto mată, ges tiune ,
sincronizare şi etichetare a conŃinutului RSS.
În paginile web, feed-urile RSS s unt de obic ei legate de c uv ântul "Subscribe"
("Subsc rie"), un pătrat portoc aliu sau de literele XML sau RSS.
Podcast es te o metodă de d istribuŃie a fiş ierelor în for mat multimedia (de
obicei fişiere audio şi v ideo). Fiş ierele pot fi desc ărc ate ş i redate pe
ec hipamente mobile s au calc ulatoare ce acceptă formatul în c are ac es tea
au fost create. Siturile de podc asting pot oferi fişierele spre desc ărc are ş i
ascultare off-line sau pentru redare directă on-line. Metoda de bază es te
totuş i aceea de descărcare prin inter mediul unui c ititor de conŃinut RSS.
Ter menul „podc ast" este o combinaŃie a c uv intelor „iPod" ş i „cas t" (difuzare).
Multe s ite-uri, pe baza unu i abona ment, v ă permit s ă desc ărc aŃi manua l
c onŃinut podc ast şi pot fi identific ate printr-o imag ine asemănătoare cu c ea de
RSS la care se adaugă o pereche de căş ti. Dac ă doriŃi c a acest conŃinut sa fie
actualizat s i descărcat automat, atunci folosiŃi un program (client) de podc asting.
Exemp le de clienŃi podc ast: HappyFish, Doppler, iTunes, etc.
Weblog (blog) reprezintă o public aŃie web cu c aracter pers onal (un gen de
jurnal online) ce conŃine articole periodic e, ac tualizate c ontinuu. Ca regulă,
ac tualizarea blogurilor c onstă în adăugări de tex te noi, as emenea unui
jurnal de bord, toate contribuŃiile fiind afiş ate în ordine inv ers cronologică
în partea de s us, la v edere.
35

36. Aces t gen de public aŃii s unt în principiu acc es ibile publicului larg, c e poate
adăuga div erse comentarii, creându-s e as tfel o c omunitate de c ititori în jurul
blog-ului.
ComunităŃi on-line - O reŃea s ocială v irtuală reprezintă un s erv ic iu dis ponibil
pe Internet, creat cu princ ipalul scop de a conecta utilizatori c u aceleaş i
interese, activ ităŃi, hobby-uri. Pe baza unui c ont creat pe ac es te s ite-uri,
utilizatorii pot c o mpleta profiluri c u inf or maŃii personale, do menii de interes ,
educaŃie, loc ul de muncă, date de c ontac t, etc.
Au la dispoziŃie ins tru mente de mes agerie (c hat), de adăugare a fotografiilor
şi conŃinutului v ideo, diferite joc uri online ş i s isteme de c omentarii, v otare ş i
recomandări.
Se c reează astfel comunităŃ i de utilizat ori c u interese specific e:
• ReŃele soc iale de afac eri: Linkedln, Ta lkb izno w;
• ReŃele sociale de prietenii: hi5 , Facebook;
• ReŃele soc iale de partajare de fotografii: Flic kr;
• Co munităŃ i pentru ecologişti: Care2;
• Co munităŃ i de blogging: Blogster, Twitter, Friend Feed;
Datorită interactiv ităŃii aces tui serv ic iu putem enu mera c âtev a av antaje:
• sunteŃi la curent cu ultimele ştiri, ev enimente,
noutăŃi;
• puteŃi căuta în aceste reŃele prieteni, cunoş tinŃe, colegi de şc oală;
• puteŃi partaja conŃinut audio-v ideo;
• puteŃi co menta, v ota ş i recomanda mes ajele text, pozele, v ideoc lipurile
adăugate de ceilalŃi utilizatori.
Utilizate pe scară largă la niv el mond ial, site-urile de reŃele s oc iale reprezin tă
s paŃiul în care oamenii interacŃionează on-line, conv ers ează, fac s chimb de
fotografii s au mu zică ori îşi î mpărtăşesc experienŃe. Dezv oltarea acc elerată a
acestei forme de c o munic are a dat naş tere anumitor îngrijorări legat e de
s iguranŃa utilizării Internetului pentru d ezv ăluirea anumitor date personale.
36

37. În ultima v reme au apărut din ce în c e mai mu lte av ertis mente din part ea
c ompaniilor care se ocupă cu s ec uritatea online în legătură cu pericolul la c are
s e ex pun utilizatorii reŃelelor s ociale atunc i c ând public ă prin intermediu l
acestora informaŃ ii priv ate cum ar f i nu mărul de te lefon, adres a de e- mail s au
c hiar adres a unde locuiesc .
Infor maŃiile obŃinute de hackeri prin int er mediul Facebook, MySpac e sau
Linked ln pot co mpro mite atât identitate a online a utilizatorilor inconş tienŃi, c ât şi
bazele de date a le c o mpaniilor la c are aceştia luc rează în c azul în care ac eştia
afişează online locul de muncă ş i/sau date des pre angajatori. De exemplu, d acă
un cont al unui angajat la o anu mită c ompanie es te compro mis , ac est luc ru v a
însemna inv ariabil mai mult spa m ş i/s au malware îndreptat spre conturile de e-
mail a le c orporaŃiei respective, ceea ce poate duc e la pierderea sau coruperea
de date v itale pentru compania în c auză.
În plus , folosind informaŃiile personale ale us erilor, hackerii pot obŃine în mod
fraudulos permis e de conducere s au paşapoarte, pot pune la c ale fraude banc are
s au cot obŃine ilegal transferuri de bani.
Astfel, se recomandă celor care utilize ază s ite-urile de reŃele soc iale:
• afişarea unui profil priv at
• limitarea persoanelor care pot v izualiza infor maŃii pers onale pos tate
• ev itarea postării unor informaŃ ii pers onale c a adres a şi numărul de telefon
• ev itarea folosirii unor parole c are pot fi identific ate uş or, c hiar şi de c ei
apropiaŃi
• utilizarea unei adrese de e mail spec ială, diferită de c ea stric t personală sau
profesională
• manifes tarea prudenŃei faŃă de străini
37

38. 5.Ergonomie, sănătate, siguranŃă, securitate
5.1Ergonomie
Ergonomia este un do meniu de ac tiv itate tehnic o-ş tiinŃific din c adrul ps ihologie i
muncii, care s tudiază şi realizea ză o organizare a sis temului "o m - maş ină -
c ondiŃii loc de muncă" în aşa fel înc ât munc a s ă fie efec tuată cu c os turi biologice
minime şi maximă efic ienŃă. Altfel spus, ergonomia are ca sc op adaptarea
s arcinilor de muncă ş i a locului de muncă la oamen i ş i inv ers. Optimizare a
funcŃionării sistemului "o m- maşină-c ondiŃii de muncă" ur măreşte reducerea
maximă s au c hiar eliminarea bolilor (îmbolnăv irilor) profes ionale.
Folosirea calc ulatorului necesită realizarea unor miş c ări s tereotipe (miş cări
des e ale gâtului, coatelor, mişc ări de tas tare repetate ş i v ariate, în rit m rapid ), c e
pot prov oc a anumite afecŃiuni ale gâtului, muş c hilor, tendoanelor, u me rilor,
c oloanei vertebrale, etc. Aces te afecŃiuni se datorează miş c ărilor repetate,
c oncept c e se numeşte RSI (Repetitive Strain Injury - Daune traumatice repetitive).
Un prim aspect al lucrului c u calculatorul s e referă la crearea unui mediu
propic e. Mediul de lucru computerizat implic ă:
• Multe ore de lucru
• Oboseală pasiv ă
• Po ziŃie nef irească a c orpului
• Ilu minare necores punzătoare
• Efort v izual
Şe zutul într-o po ziŃie nepotriv ită măreşte presiunea pe v ertebrele ş irei
s pinării, prov ocând dureri de spate. Concentrarea as upra monitorului es te o
misiune ce pretinde o v edere clară ş i focalizată, prec u m şi o c oordonare a
a mbilor oc hi. Priv itul continuu spre monitor prov oac ă o sc ădere a numărului de
c lipiri s pontane şi astfel scade lubrefierea ochilor. De as emenea, poziŃ ia
incorec tă a mâin ilor deter mină presiune în artic ulaŃiile palme i.
Ele mentele c are contribuie la crearea unui mediu s ănătos de luc ru s unt:
38

39. • Păstrarea unei distanŃe optime faŃă de monitor (c am de o lung ime a mâini i
întins e), pentru a ev ita afec tarea oc hilor;
• Axa v erticală a monitorului ş i c entrul tas taturii v or fi pe ac elaş i plan c u ax a
vertic ală a utilizatorului;
• Marginea superioară a ecranului monit orului v a fi c u 7 c m mai sus dec ât
înălŃimea ochilor;
• Po ziŃionarea adecv ată a c omputerului, biroului ş i scaunului;
• Po ziŃionarea adecv ată a monitorulu i, mouse-ului ş i tastaturii;
• Utilizarea unor scaune reglabile, adaptate la for ma ş i dimens iunea c orpului
şi la înălŃimea mesei; S Utilizarea unei tas taturi ergonomice, c u un des ign
ce permite o po ziŃionare corec tă a mâinilor;
• Lu mino zitate şi aerisire bună a înc ăperii;
• Pau ze de 10 minute după fiec are 50 de minute petrec ute în faŃa
calculatorului
• pentru relaxarea ochilor şi muş c hilor;
• ExerciŃii de relax are mus c ulară şi ex tinderi;
• Unghiul între ş ezut şi spetează, c a ş i unghiul între ş ezut şi v ertic ala
pic ioarelor trebuie să fie între 90-110°.Deci, picioarele trebuie s ă fie
aprox imativ paralele cu s patele;
• Tălpile v or atinge podeaua sau vor fi pus e pe un pos tament reglabil pe ax a
orizontală;
• Palma v a fi în linie dreaptă c u antebraŃul;
• Po ziŃia monitorului v a fi perpendiculară cu fereas tra pentru a ev ita
reflec tarea lumin ii;
• Umerii v or fi relaxaŃi;
• Spetea za sc anului trebuie s ă s prijine spatele la c urba ş oldurilor a ş irei
spinării;
• Coatele trebuie să fie într-un unghi de 90-100°, într-o poziŃie lejeră,
naturală, pe mânerele sc aunului;
39

40. • Asigurarea existenŃei unei s urs e de lumină adecv ate pentru a ev ita
oboseala ochilor;
• Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajus tabile pentru a ev ita s trăluc irea sau
reflex ia lu minii.
5.2.Mediul de lucru
Calc ulatoarele afectează foarte mu lt mediul înconjurător deoarec e utilizea ză
foarte multă energie şi e mit radia Ńii. De ac eea s e rec omandă înloc uirea
monitoarelor c u tub c atodic c u monit oarele LCD, c are emit mai puŃine ra diaŃii
elec tromagnetice
Totodată, pentru economisirea energiei, es te recomandabil s ă setaŃi monitoru l
s ă se înc hidă automa t după un anu mit timp de nefolos ire, iar c alc ulatorul să
treac ă într-o stare de stand by (aş teptare). De ase menea, este recomandabil ca
la finalul s esiunii de lucru la calc ulator,s ă îl înc hideŃi.
Este bine să se încerce, pe cât posibil, rec ic larea hârtiei utilizată la
imprimarea diferitelor doc umente ş i a c artuş elor folos ite la imprimarea hârtiei,
prin reînc ărcarea ac es tora în centre s pec ializate.
Datorită infor mat izării activ ităŃii, s-a constatat sc ăderea nec es ităŃii utilizăr ii
doc umentelor imprima te. Necesitatea păs trării documentelor pe suport de hârtie
a s căzut foarte mult deoarec e doc umentele în for mat e lectronic prezint ă o
mobilitate ma i mare, e le putând fi tra nsportate foarte uş or ş i putându-se realiza
oricâte c opii ale acestora
5.3.Securitatea informaŃiei
În luc rul cu date importante, sec uritatea datelor dev ine un element c heie. De
regulă, prin securitatea informaŃ iei s e înŃelege asigurarea c onfidenŃialităŃii ei.
Printre metodele de protejare a datelor a mintim:
40

41. • Res tric Ńionarea acc es ului fizic la c alculator;
• Folosirea unui nume de utilizator (userna me) ş i a unei parole (pass word)
pentru autentificarea pe un calc ulator;
• Adoptarea unei politici de parolare corespunzătoare;
Parolele stabilite trebuie c oncepute as tfel înc ât s ă fie foarte greu de
descoperit de persoanele neautorizate. Pentru ac eas ta, s e rec omandă c a ac es te
parole s ă nu conŃină date personale ale utilizatorului s au s ă nu fie p arole
generate automat de către c alculator. Trebuie av ut în v edere ş i faptul că parolele
s unt „cas e-sensitive", în sensul c ă s e face deos ebire între c arac terele ma jusc ule
ş i cele minus cule folos ite la sc rierea parolei. De as emenea, es te recomand at c a
parolele s ă fie constituite dintr-o comb inaŃie de litere, c ifre şi s imboluri, să aibă o
lungime corespunzătoare, să fie modif ic ate la un anu mit interv al de timp ş i, c el
mai important, să nu fie c o munic ate altor pers oane.
• Stabilirea drepturilor pe c are le are fiecare utilizator;
O moda litate foarte bună de prote jare a datelor este c rearea utilizatorilor cu
diferite drepturi în funcŃie de locul pe c are îl oc upă aceştia în s truc tura
organizatoric ă a firme i. Astfel, se rec omandă accesul res trictiv la date al
angajaŃilor de pe o treaptă in ferioară şi un ac ces mai puŃ in restric tiv utilizato rilor
de pe un niv el s uperior.
• Realizarea de bac k-up în mod regulat ; în tehnologia informaŃ iei, ter menul
de backup desemnea ză realizarea unor copii de s iguranŃă ale fişierelor din
computer pe un dispozit iv ex tern de stoc are (hard disk ex tern, CD, DVD,
me mor y stick, etc), pentru a putea recupera datele în cazul defec tării
sistemului. Es te recomandabil c a aceste c opii de s iguranŃă să fie păs trate
într-o locaŃie externă, diferită de c ea în c are se află c alculatorul ce c onŃine
datele iniŃiale
• Criptarea fiş ierelor;
Criptarea s au codificarea datelor es te proc es ul de asc undere a informaŃiei pe ntru
a o face ilizibilă. Scopul criptării es te acela de a nu permite persoanelor
neautorizate ac cesul la anumite date în timpu l trans miterii lor sau atunc i c ând
41

42. s unt păs trate pe div erse suporturi de s toc are. Pentru dec odificarea datelor, este
nec esară o cheie de dec odificare.
• Fo
los irea programelor anti-v irus;
• Fo
los irea programelor de sec uritate de tip firewall.
Acesta reprezintă un sistem de sec uritate for mat dintr-o c o mbinaŃie de hard ware
ş i s oftware, destinat protejării unei reŃele î mpotriv a accesului neautorizat. El v a
monitoriza şi filtra în per manenŃă trans mis iile de date realizate între c alculator,
reŃeaua locală şi Internet.
5.4.Viruşi
Odată c u apariŃia calculatoarelor ş i, ulterior, a reŃelelor de c alc ulatoare au
început s ă apară şi s ă se răspândeasc ă şi v iruş ii infor matic i, produc ând pagube
însemnate prin c o mpro miterea dat elor s toc ate pe c omputerele oa menilor
obiş nuiŃi s au ale instituŃiilor.
Viruşii informatici sunt microprograme pentru c alculator c reate cu sc opul
dec larat de a distruge datele sau echipamentele hard ware ale c alc ulatorului.
Viruş ii au proprietatea de a s e ex tinde ş i duc la func Ńionarea nec orespunzătoare
a sis temului de operare şi aplicaŃiilor.
Virusul infor matic este definit c a un software c u două c arac teristici princ ipale:
1. Se auto-execută. Virusul s e poate ataşa altor programe sau s e poate asc unde
în codul care rulează auto mat la des c hiderea anu mitor tipuri de f iş iere.
2. Se auto- multip lic ă. Ac est lucru es te pos ibil prin ataş area virusului la alt e
programe d in co mputer sau prin suprasc rierea ac es tora. Virusul s e auto-
răs pândeş te cu ajutorul dis pozitiv elor de stoc are sau a oric ărei alte for me de
sc himb de date, nu nu mai în sis temul de c alc ul, dar ş i în întreaga reŃea.
Viruşii se clasifică în:
-Viruşi Ha rdw are: afec tează hard disc ul sau me moria.
42

43. -Viruşi Softw are: afectează fiş ierele ş i programele aflate în me morie s au pe
dis c, inc lus iv sis temul de operare sau componente ale ac es tuia.
Câtev a dintre efectele pe c are le generează v iruş ii software sunt:
a)distrugerea unor fiş iere;
b)modific area dimensiunii f işierelor;
c)ş tergerea totală a informaŃiilor de pe d is c , inclus iv formatarea aces tuia;
d)dis trugerea tabelei de alocare a fiş ierelor, care duc e la impos ibilitatea c itirii
infor maŃiei de pe d isc ;
e)div erse efecte grafice/s onore inofens iv e;
f)înc etinirea v itezei de lucru a calculatorului până la blocarea ac es tuia.
Viruş ii se pot c lasific a în func Ńie de efectele lor ş i modul în c are ac Ńionează.
Printre cei mai importanŃi, a mint im:
• vierme (worm) - foloseşte o reŃea de calculatoare pentru a s e reproduc e de
la un c alc ulator la altul ş i poate realiza ac eastă ac Ńiune fără nic io
interv enŃie din partea utilizatorului. Ac es t luc ru s e datorează defic ienŃelor
de sec uritate de pe computerul Ńint ă. Spre deos ebire de un v irus de
calculator, nu are nevoie să se ataşeze de un program exis tent. Obiectiv ul
princ ipal c ons tă în blocarea c alculatoarelor şi reŃelelor. Spre deos ebire de
viruşi, v iermii nu infec tează fişierele.
• cal troian -este un program software rău intenŃionat, c are se asc unde în
interiorul altor programe. El intră în co mputer asc unzându-se în interiorul
unui progra m legitim, cu m ar f i un e conomizor de ec ran (s creen s aver).
Apoi, introduce un cod în sis temul de operare, c are permite ac cesul ş i
controlul deplin la calculatorul infec tat. La ins talare, nu c reează sus piciuni
utilizatorului şi nici nu atrage atenŃia. Ac est tip de v irus atac ă ş i dis truge
datele de pe hard-dis k.
• programe spion (spyware) - aplic aŃii ce colec tează infor maŃ ii des pre o
persoană sau organizaŃie fără ştiinŃa şi c ons imŃă mântul ac estora. Ac es te
programe fură date ce sunt folosite în sc opuri public itare s au financ iare.
Tipul de infor maŃ ii furate v ariază de la nu me şi parole de utilizatori, adres e
43

44. IP şi DNS până la date utilizate în op eraŃiuni de plată folosind s erv ic ii de
online ban king ş i maga zine v irtuale.
• virus - sunt programe de c alc ulator proiec tate s ă infec teze fiş iere. Se
găs esc în c o d urile programelor inf ectate şi ac Ńionează c ând ac es te
programe s unt rulate. Pot fi progra maŃ i s ă s e ac tiv eze c ând s unt îndeplinite
anu mite c ondiŃii (o anu mită dată a c alendaristic ă, o anumită acŃiune a
utilizatorului, etc). Aces te mic i progra me dis trug i n f o r maŃiile aflate p e
calculator ş i împiedică funcŃionarea aplicaŃiilor.
• păcăleli (hoax) - s unt mesaje trimise prin e- mail care c onŃin av ertizări fals e
des pre un v irus existent şi c are cer s ă fie av ertizate toate pers oanele
cunoscute. Uneori, aceste av ertizări c onŃin şi fiş iere ataş ate menite ,
chipurile, s ă stopeze s au să elimine v irus ul. Retrimiterea mesajului la alŃ i
des tinatari determină mult iplic area v irusului.
• macro - se va folosi de funcŃionalităŃile Vis ual Bas ic for Applic ations (VBA)
de a crea macrocomen zi oferite de unele programe cum ar fi Mic ros oft
Office. Dac ă utilizatorul v a folosi fac ilităŃile oferite prin c rearea de c omen zi
macro pentru automat izarea anu mitor ac tiv ităŃi, v irus ul va folos i ac eas tă
fac ilitate pentru a se răspândi ş i a-şi îndeplini s copul distructiv . Viruş ii de
macro infectează fişierele de tip doc u ment şi se răs pândesc cu ajutorul
doc umentelor trans mise între utilizator i.
ModalităŃi de transmitere a vi ruşil or
Viruşii pot pătrunde în calculator:
• prin intermed iul progra melor, doc ume ntelor ş i imaginilor desc ărc ate de pe
Internet (operaŃie denu mită download),
• prin inter mediul fişierelor ataşate primite prin e- mail, prin inter med iul
dis pozitiv elor de stocare.
De ac eea es te recomandat ca la folosirea uneia din ac es te c ăi s ă s e ruleze u n
program ant iv irus.
44

45. Progra mele antiv irus sunt programe create s pec ial pentru a efec tua
ur mătoarele operaŃiuni:
• să detecteze v iruşii prin v erificarea c onŃinutului fiş ierelor ş i s emnalarea
prezenŃei se mnăturii unui v irus cunoscut sau a unor s ecvenŃe s us pec te în
interiorul lor
• să dezinfecteze sau să şteargă fiş ierele infes tate de v iruşi c unos c uŃi
• să prev ină infectarea prin s uprav egherea ac Ńiunilor din me morie şi
semnalarea întâlnirii unor anu mite acŃiuni c e ar putea fi generate de
ex istenŃa în me morie a unu i v irus .
Exis tă două feluri de antiv iruşi după modul în care ac Ńionează:
1 Progra me care după ce au fost lansate rămân în me moria calc ulatorului şi
s uprav eghează fiecare aplicaŃie lans ată în ex ec uŃie.
2. Progra me c are s unt lansate de către utilizator nu mai atunc i c ând el doreşte să
v erific e calc ulatorul.
• Ac Ń i u n i î m p o t r i v a v i r u ş i l o r
Pentru a ev ita anu miŃi v iruş i sau pentru a-i elimina, v a trebui:
• să av eŃi instalat un program antiv irus c ât mai recent, c u ajutorul căruia să
puteŃi descoperi şi să eliminaŃi ev entualii v iruş i;
• programu l antiv irus pe c are îl utiliza Ńi are o ba ză de date în c are s unt
înglobate diferitele tipuri de v iruş i pe care programul antiv irus îi recunoaş te
şi îi elimină. Av ând în v edere că aproape zilnic apar v iruş i noi, trebuie să
vă ac tualizaŃi periodic baza de date a programului antiv irus as tfel înc ât
ac esta să poată recunoaş te ş i elimina toŃi v iruş i nou apăruŃi. Pentru
calculatoarele care au c onexiune la Internet, ac tualizarea se realizea ză
auto mat.
• să se sc aneze toate fiş ierele c u regularitate;
• să s e scaneze periodic fişierele din calc ulator ş i de pe div ers e s uporturi de
stocare (me mor y stick-uri, CD-uri, DVD-uri, etc) înainte de a le folos i;
45