Hippotherapy module 10 RO

Specialised VET training on Hippotherapy for
professionals working with children with
intellectual, emotional, physical and psychomotor
disabilities
2019-1-TR01-KA202-074547

▪ 10.1.1. Efectele asupra dezvoltării sistemului muscular și osos
▪ 10.1.2. Efectele asupra dezvoltării cognitive
▪ 10.1.3. Efectele asupra dezvoltării psihologice

▪ Paraliza cerebrală (PC) este cea mai comună dizabilitate motorie non - progresivă a
copilăriei. PC este cauzată de o leziune pe creier care apare în timpul sarcinii,
nașterii sau copilăriei timpurii (2-3 ani).
▪ Problemele de motricitate specifice PC sunt însoțite de probleme de percepție,
cogniție, comunicare, comportament, de crize de epilepsie și de probleme
musculare și osoase.

▪ Paralizia cerebrală afectează cu precădere tonusul muscular, mișcarea, motricitatea
fină și grosieră și fac din pacienții cu PC candidați ideali pentru hipoterapie.
▪ Hipoterapia a înregistrat îmbunătățiri măsurabile la pacienții cu motricitate fină și
grosieră.
• https://www.sensationalkids.ie/childrens-services/hippotherapy/
• https://braceworks.ca/2017/09/13/health-tech/young-patients-with-cerebral-palsy-other-disabilities-benefit-from-therapeutic-horseback-riding/

▪ Îmbunătățirile raportate sunt:
✓1. Reglarea tonusului muscular
✓2. Stabilizarea/mobilizarea bazinului
✓3. Întărirea musculaturii și recâștigarea controlului trunchiului
✓4. Imbunătățirea reacțiilor și echilibrului
✓5. Reducerea mișcărilor involuntare
• https://www.youtube.com/watch?v=S1R4_HrnHkc

▪ Copiii cu PC au probleme musculare, spasticitate crescută, probleme cu
mobilitatea și înregistrează o scădere a mobilității bazinului. Ei au posturi
nesănătoase. În același timp PC poate să favorizeze apariția problemelor de
motricitate grosieră și fină.
▪ Studiile au demonstrat că hipoterapia folosită în mod recreațional îmbunătățește
coordonarea, motricitatea grosieră, postura și musculatura de susținere a capului.
▪ Calul asigură un suport dinamic care ajută la întărirea musculaturii trunchiului și a
rezistenței generale.

▪ În terapia asistată de cai cel mai des se folosește pasul. Acest tip de mers oferă un
input tridimensional ceea ce îl face să fie cel mai apropiat tip de mers de mersul
normal ca amplitudine și frecvență.
▪ Ritmul calului, aproximativ 60 de oscilații pe minut permite mușchilor să se relaxeze
în timp ce forma sinusoidală permite dezvoltarea mersului normal.
▪ Mișcarea sinusoidală a calului crează un pod pentru călăreț: în față și în spate, unul
lângă altul, sus și jos.
▪ Mușchii se adaptează pentru a putea susține călărețul în șa.
▪ Mișcarea calului oferă impuls direct sistemului nervos central. Acesta transmite
apoi informația către întregul corp.

▪ Studiile conduse au evidențiat că mersul calului este similar mersului uman normal.
În timpul mersului, bazinul și trunchiul lucrează folosind o mișcare apropiată de cea
firească.
▪ Hipoterapia îmbunătățește postura
▪ Această mișcare bifazică îl forțează pe călăreț să urmeze mișcarea calului.
▪ Se îmbunătățește controlul asupra corpului.

▪ Hipoterapia promovează controlul postural și coordonarea într-un mediu care
asigură un feadback senzorial imediat călărețului.
▪ În timpul ședințelor centrul de gravitat al călărețului este deplasat ceea ce
facilitează stabilizarea dinamică și recuperarea dezechilibrului provocat de
mișcarea calului.
▪ Hipoterapia țintește și îmbunătățește aceste particularități iar atunci când ele se
combină rezultatul este o îmbunătățire generală a funcției motricității grosiere.

▪ Hipoterapia are efecte asupra spasticității.
✓Studiile efectuatate asupra pacienților cu PC au demonstrat că hipoterapia are un
efect benefic asupra spasticității.
✓Hipoterapia inhibă spasticitatea prin flexia și rotația externă a bazinului.
✓În plus, mișcarea trunchiului în timpul hipoterapiei a arătat efecte benefice asupra
spasticității.

▪ Asigură stimulare senzo motrică și are o influență psihosomatică pozitivă precum
creșterea stimei de sine și a motivației pe lângă efectele fizice.
▪ Hipoterapia ajută la creșterea tonusului muscular al trunchiului și gâtului și scade
spasticitatea în partea inferioară a corpului.

▪ Cercetătorii speră ca la grupul care ia parte la ședințele de hipoterapie să apară
îmbunătățiri semnificative cu privie la echilibru și spasticitate, să se observe un
grad mai redus de oboseală și o mai bună calitate a vieții comparativ cu grupurile
de control.
▪ Hipoterapia ajută la întărirea trunchiului și a mușchilor abdominali care oferă
susținere posturală, îmbunătățind echilibrul și coordonarea care sunt folosite la
mers, reducând spasticitatea și oferind un grad mai mare de conștientizare a
corpului.
▪ Mișcarea calului oferă un input senzorial unic care permite menținerea acestor
rezultate și în cazul altor afecțiuni.

▪ Mersul la pas al calului este similar mișcării firește a pelvisului în timpul mersului
normal. De aceea întărirea mușchilor și îmbunătățirea echilibrului se întâmplă ca un
răspuns la mișcare.
▪ Hipoterapia are efect asupra sistemului musculor scheletal și a transmisiei
neurofiziologice prin mișcarea calului și a inputului proprioceptiv.

▪ Au fost observate schimbări în ceea ce privește motricitatea grosieră precum și
îmbunătățirea posturii, întărirea mușchilor aductori, îmbunătățirea vitezei și distanței
de mers și a abilității de a sta în șezut.
▪ Mai departe s-au observat îmbunătățiri ale stabilității, mobilității, funcționaliztății și
echilibrului trunchiului.
▪ S-au înregistrat îmbunătățiri ale calității vieții.

▪ Mișcările multidirecționale ale calului îmbunătățesc echilibrul, postura, forța și plaja
de mișcări pe care le poate face. Studiile înregistrează îmbunătățiri pe partea
motorie și cea funcțională.
▪ În terapia ocupațională mișcările calului sunt folosite cu scopul de a îmbunătății
controlul motor, coordonarea, echilibrul, atenția, procesele senzoriale și
performanța în activitățile de zi cu zi. Procesele senzoriale, vestibulare,
proprioceptive, tactile, vizuale și sistemul auditiv sunt adresate în același timp.
▪ Hipoterapia susține și progresele logopedice, cognitive și ale funcției masticatorii.

▪ În timpul ședinței de hipoterapie călărețul activează mușchii pentru a își păstra
echilibrul și postura.
▪ Se înregistrează îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce
privește poziția în șezut și cea în balans dinamic la copiii cu PC.
▪ Călăria a dus la îmbunătățiri în ceea ce privește distanța și viteza de mers la pacienții
cu PC. Pasul calului dă același impuls precum mersul uman normal.
▪ S-a raportat o creștere a controlului trunchiului și o mai bună funcționalitate a
mâinilor la pacienții cu PC.
▪ Rezultatele GMFM au semnalat un progres statistic semnificativ.

▪ Asigură stimularea senzorială și motrică și are o influență psihosomatică pozitivă
precum: creșterea stimei de sine, a motivației, pe lângă efectele fizice.
▪ Studiile asupra copiilor cu dispraxie au demonstrat efectele benefice ale
hipoterapiei.
▪ La copiii cu PC s-au înregistrat progrese cu privire la percepția vizuală.

▪ Hipoterapia nu presupune obligatoriu și călăria. Se poate lucra și la sol, implicați
fiind în activități ce țin de îngrijirea calului.
▪ Copilul va îndeplini sarcina cât de bine poate și va discuta despre asta în timpul
acestui proces. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea abilităților de comunicare.
▪ Ascultarea instrucțiunilor va duce la îmbunătățirea abilităților de a asculta și a urma
instrucțiuni, a pune întrebări, etc.

▪ Reduce anxietatea prezentă la copiii cu PC - mai ales când se gândesc la
evenimente din trecut și își fac griji pentru viitor.
▪ Hipoterapia se concentrează pe aici și acum
▪ Planul de tratament este adaptat fiecărei situații specifice, ținând cont de specificul
fiecărui copil. Terapia cognitiv - comportamentală include concentrarea pe scop,
terapie prin joc și logopedie.
▪ Planul de intervenție conține etape în care copilul îngrijește în mod direct calul iar
acest lucru îl ajută să exerseze planificarea, comunicarea activă și coordonarea.

▪ Hipoterapia se folosește în tratamentul anxietății
▪ Caii sesizează foarte ușor un pericol și au tendința să fugă imediat când se sperie.
▪ Indivizii cu stări de anxietate pot observa aceste schimbări observând calul și pot
apoi discuta despre asta.
▪ Dacă se vor concentra asupra animalului mai degrabă decât asupra lor atunci stările
de anxietate vor scădea și călărețul va rămâne calm pentru mai mult timp.

▪ Se pot face povești despre ceea ce ar putea gândi și/sau simți calul iar este se pot
folosi pentru a îmbunătății vorbirea.

▪ Hipoterapia ajută la recuperarea după o boală, reduce depresia și sentimentul de
singurătate.
▪ Hipoterapia presupune o acțiune planificată, integrată care folosește calul în terapia
copiilor cu dificultăți în dezvoltare și de comportament.
▪ Hipoterapia îmbunătățește stima de sine a copiilor.
• https://www.youtube.com/watch?v=NWqwZan7PMU

▪ Caii își exprimă emoții precum frica iar copii pot observa asta. În plus, călăritul unui
animal mare crește stima de sine și încrederea în forțele proprii.
▪ Caii au calități precum: căldură, mișcări blânde, blană fină, ochi mari iar aceste
aspecte ajută la creearea atașamentului dintre ei și oameni.

▪ Hipoterapia este folosită ca un exercițiu de grup pentru familii sau grupuri de
terapie.
✓Asta duce la o creștere a comunicării interpersonale
✓Pentru că este orientată spre scop ea influențează pozitiv dezvoltarea abilităților
de comunicare.

▪ 10.2. 1 Efectele asupra dezvoltării musculo scheletice

▪ Indivizii cu Sindrom Down (SD) au deseori hipotonie musculară, care duce la un
control senzo motor scăzut din cauza excitabilitității segmentale neuronale reduse.
Ei pot avea și un reflex de întindere mai încet.
▪ Schimbările posturale la SD apar datorită dificultăților de percepție a răspunsurilor
posturale care duc la un sentiment alterat al mediului înconjurător.
▪ Așadar folosirea unor activități menite să corecteze postura ajută la îmbunătățirea
modificărilor posturale.

▪ Întârzierile în dezvoltarea motrică pot însemna și că pacienții cu SD pot avea
probele de echilibru și postură, timpi mai lungi de reacție și sinergii motorii
alterate.
▪ Mai mult, întârzierea în dezvoltarea motorie la copiii cu SD se asociază cu laxitatea
ligamentelor și o hipotonie musculară generalizată.
▪ Deficitul de echilibru și mers provine și din capacitatea submaximală de exercițiu,
din alterarea kineticii și kinematicii mersului, datorită laxității articulațiilor,
obezității, hipotoniei și altor disfuncții.
▪ Este important de notat că un nivel atât de scăzut de activitate fizică limitează
abilitatea celor cu SD de a duce la îndeplinire sarcini zilnice iar asta le afectează
calitatea vieții.

▪ Hipoterapia este eficientă la cei cu vârsta de 2 ani sau mai mari și cu SD.
▪ Hipoterapia asigură stimularea senzorială necesară pentru mușchi și articulații, are
efect asupra echilibrului și mișcării și oferă experiențe tactile variabile copilului
prin căldura emanată de corpul calului.
▪ Pe lângă căldura corpului clientul explorează prin mângâiere și blana calului.
• https://www.youtube.com/watch?v=QvpYjjN70W8
• https://www.youtube.com/watch?v=hGkHJefC86Y

▪ Temperatura normală a calului este de 38°C ceea ce facilitează relaxarea
musculară.
▪ Prin așezarea pe cal o persoană primește între 1,800 și 2,250 acomodări ale nivelului
tonicității/30 min și aproximativ 90 până la 110 impulsuri multidimensionale/minut.
Acest lucru stimulează sistemul proprioceptiv și vestibular. Iar echilibrul static și
dinamic se dezvoltă.
▪ Fiecare mișcare a calului îi permite călărețuli să își ajusteze tonicitatea conform
diagramei corporale.

▪ Pentru a menține poziția corectă pe cal bazinul și trunchiul se vor mișca separat iar
asta va ajuta la obținerea stabilității posturale.
▪ Mersul ritmic al calului stimulează reflexele naturale și asigură recuperarea
motorie.
▪ Hipoterapia reprezintă o abordare terapeutică pentru îmbunătățirea posturii la
copiii cu SD.
▪ Scopul hipoterapiei este și să îmbunătățească echilibrul, să crească forța musculară și
să lucreze partea de coordonare a motricității fine.

▪ Indivizii cu SD sunt predispuși la complicații respiratorii rezultate din obstrucția
căilor nazale superioare sau inferioare, a hipoplaziilor pulmonare, a defectelor
cardiace congenitale, a apneei de somn, a imunodeficienței, obezității și hipotoniei.
Musculatura slabilă a extremităților poate să ducă la agravarea acestor boli.
▪ Hipoterapia la copiii și adolescenții cu SD duce la întărirea musculaturii trunchiului,
a extremităților superioare și influențează puterea mușchilor care asigură respirația.
▪ Imposibilitatea de a menține postura corectă se reflectă asupra trunchiului, modifică
armonia mecanicii respiratorii și schimbă punctele de presiune în abdomen și
piept.
▪ Evoluția motorie echilibrează pieptul și abdomenul și stabilește un echilibru între
aceste două cavități.

▪ Mișcările repetitive sunt un suport pentru o mai bună organizare cerebrală, în
special pentru coordonarea bilaterală și conectivitatea neuronală între emisfere -
lucru esențial pentru comunicare și limbaj.
▪ Este și cazul hipoterapiei
▪ A fost sugerat că s-au putut observa îmbunătățiri atât pe vorbire cât și pe limbaj
după orele de hipoterapie.

▪ Pentru îmbunătățirea limbajului se consideră că mișcarea calului are cea mai mare
influență.
▪ Studiile au arătat că atunci când copiii au avut parte de stimulare pe mai multe
planuri atunci au apărut și modificări ale sistemului nervos.
▪ Nevoia de a fi controla și a fi atent atunci când ești călare pe un animal stimulează și
dezvoltă toate simțurile implicate.

▪ Hipoterapia influențează și funcțiile psihologice, cognitive, comportamentale și de
comunicare ale copiilor.
▪ Copiii sunt învățați să relaționeze în mod corect cu calul, în timp ce sunt susținuți să
ia decizii cu privire la propriul corp și cum interacționează el cu mediul.
▪ Aceste activități dezvoltă memoria, îmbunătățesc abilitățile de comunicare și cresc
stima de sine.
▪ Legătura care se dezvoltă între cal și copil în timpul ședințelor de hipoterapie este
un factor motivator.
▪ Acest demers terapeutic încurajează dezvoltarea încrederii în sine.

▪ Pe lângă îmbunătățirile cu privire la motricitate și control postural se observă și
efecte pozitive asupra calității vieții și a stimei de sine.
▪ Cercetările au demonstrat o îmbunătățire a comunicării verbale și non verbale și o
îmbunătățire a abilităților de comunicare.
▪ Raportările arată că îmbunătățirile pe partea de vorbire și limbaj, motivație și
încredere în sine au fost mai semnificative la copiii care beneficiau și de
hipoterapie.

▪ Hipoterapia ajută la formarea unei imagini de sine mai puternice prin atingerea
unui potențial propriu maxim.
▪ Hipoterapia ajută la dezvoltarea comunicării, numărul de oameni cu care un copil
interacționează într-o ședință fiind de minim 3. Acest lucru contribuie la creșterea
calității vieții.

▪ 10.3. 1 Efectele asupra dezvoltării sistemului muscualar și osos

▪ Tulburarea din spectrul autismului este o dezvoltare diferită a creierului și care are
impact asupra modului în care o persoană percepe alte și socializează cu alte
persoane. Această dezvoltare diferită poate crea probleme ce țin de interacțiunea
socială și comunicare. În cazul TSA comportamentele limitative și repetitive sunt des
întâlnite. Aproximativ 80% - 90% dintre cei diagnosticați manifestă stereotipii.
▪ Problemele cu motricitatea fină pot afecta capacitatea copiilor de a iniția acțiuni, de
a le duce la îndeplinire și de a se angaja în activități și comportamente conform
vârstei lor biologice. Acest lucru le afectează și comunicarea, interacțiunea socială
și activitatea zilnică.

▪ Studiile au evidențiat o stabilitate a posturii mai scăzută la copiii cu TSA decât la
copiii tipici.
▪ Sunt prezente probleme senzoriale și motrice. Se înregistrează o scădere a
motricității fine și a controlului.
▪ Toate acestea pot să ducă la o scădere a calității vieții, a abilităților de comunicare și
la amplificarea unor probleme psihice.
• https://www.youtube.com/watch?v=drPzexd-V_Y
• https://www.youtube.com/watch?v=TjqYgiCXKlg

▪ Poziția călare îmbunătățește echilibrul.
▪ Mersul calului are efect asupra stabilității. Copiii cu TSA dezvoltă uneori
comportamente și mișcări care să îi ajute să facă față activităților funcționale și
terapeutice.
▪ O mai bună stabilitate a posturii îi permite persoanei să folosească membrele
superioare mai eficient și să dezvolte abilități mai bune în ceea ce privește
motricitatea fină.
▪ O creștere a abilităților părții superioare a corpului îi permite persoanei să ia parte
mai ușor la activitățile de zi cu zi.
▪ Hipoterapia asigură toate cele de mai sus și s-a observat că este o formă de terapie
care poate să ajute la dezvoltarea copiilor cu TSA.

▪ Hipoterapia oferă oportunitatea de a îmbunătăți controlul postural datorită faptului
că la fiecare pas al calului persoana călare trebuie să își păstreze echilibrul. La pas,
calul face aproximativ 100 de pași/minut. Așadar într-o ședință de 45 de minute face
aproximativ 4500 de pași. Ca atare copiii trebuie să își păstreze echilibrul la fiecare
pas.

▪ Hipoterapia oferă îmbunătățirea abilităților de bază precum mobilitatea părții
superioare a corpului, ceea ce face participarea la viața de zi cu zi mai facilă.

▪ Controlul postural și stabilitatea sunt asociate cu limbajul, participarea socială,
abilitățile de joacă și cele academice.
▪ Studiile au demonstrat îmbunătățire în cel puțin una dintre ariile menționate.
▪ Părinții intervievați au raportat schimbări pozitive la copiii lor după ședințele de
hipoterapie. Printre ele au enumerat: ”se descurcă mai bine la școală”,
”interacționează mai bine cu copiii de aceiași vârstă”, ”sunt mai atenți la
consecințele acțiunilor lor”.
▪ De asemenea au raportat o îmbunătățire a vieții sociale și o reducere a
hiperactivității.

▪ Hipoterapia a dus la o creștere a motivației la copiii cu TSA. Creșterea motivației a
dus la creșterea abilității de a învăța și la îmbunătățirea comunicării cu cei de aceiași
vârstă.

▪ Controlul postural este asociat cu limbajul, participarea socială, abilitățile de joc și
cele academice.
▪ Dificultățile motorii pot limita interacțiunea cu lumea înconjurătoare și pot contribui
la izolarea socială, la anxietate și la dificultăți emoționale la copiii cu TSA și la
familile lor.

▪ Problemele din viața de zi cu zi ale copiilor cu TSA sunt legate de problemele lor
de procesare senzorială. Teoriile care iau în considerare problemele de integrare
senzorială la copiii cu TSA afirmă că acestor copii le este greu să își regleze
intensitatea și tipul răspunsului senzorial ceea la îngreunează adaptarea la viața de
zi cu zi.

▪ Hipoterapia este o formă unică de terapia având în vedere că oferă în același timp
stimulare cognitivă cât și senzorială și motrică.
▪ A fost demonstrat că practicarea hipoterapiei duce la o mai bună adaptare și o mai
mare dorință de a participa la viața de zi cu zi.

▪ Hipoterapia reduce nervozitatea, hiperactivitatea și comportamentele problematice
la copiii cu TSA.
▪ Problemele cu motricitatea duc la o limitare a interacțiunii cu lumea înconjurătoare
și reduc oportunitățile de a face achiziții conform vârstei de dezvoltare. Ele pot
cauza izolare socială, anxietate și dificultăți emoționale.
▪ Toate acestea afectează calitatea vieții copiilor cu TSA și a famililor lor.

▪ Părinții copiilor care fac hipoterapie au observat îmbunătățiri semnificative în
funcționarea fizică, socială și senzorială a copiilor lor.
▪ Hipoterapia are un efect benefic asupra comportamentului copiilor cu TSA.
▪ Hipoterapia practicată de două ori pe săptămână timp de 12 săptămâni adus la
reducerea oscilației posturale, la o creștere a comportamentelor adaptative
(comunicare, imitare), la îmbunătățirea abilităților de auto îngrijire și cele sociale la
copiii cu TSA.
▪ Hipoterapia a avut efecte benefice asupra populației pediatrice și este considerată
una dintre terapiile complementare în cazul copiilor cu TSA.

▪ Studiile au demonstrat că la copiii cu TSA care merg la hipoterapie s-au observat
îmbunătățiri cu privire la interacțiunea socială, a emoțiilor pozitive, descreșterea
gradului de stres, îmbunătățirea comunicării și a abilităților motorii.
▪ Studiile au demonstrat că au scăzut comportamentele indezirabile atât în timpul
ședințelor de hipoterapie cât și după aceea.
▪ Suplimentar, hipoterapia a arătat îmbunătățiri în una sau mai multe arii de
interacțiune interpersonală, inclusiv în ceea ce privește comportamentele
adaptative, cogniția socială, comunicarea și funcționarea socială în general.

▪ Cercetări recente în domeniu au evidențiat influența unor hormoni în ceea ce
privește comportamentul în cazul TSA. S-a constatat un nivel modificat de
progesteron și o creștere a cortisolului.
▪ Aceste modificări duc la o scădere a ocitocinei.
▪ S-a demonstrat că hipoterapia reduce nivelul de cortisol, asigură un echilibru al
progesteronului și crește nivelul ocitocinei. Acestea duc la o îmbunătățire a
atitudinii psihologice și sociale la pacienții cu TSA.

▪ Hipoterapia a dus la îmbunătățiri în una sau mai multe arii: interacțiunea
interpersonală, comportament social adaptativ, interacțiunea părinte - copil,
cognitiv, comunicare și funcționare socială generală.

▪ 10.4. 1 Efectele asupra dezvoltării sistemului muscular și osos

▪ ADHD este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată de neatenție,
hiperactivitate și impulsivitate.
▪ Din cauza acestor tulburări se ajunge la eșec academic, performanțe motrice
scăzute și relații sociale diminuate.

▪ Mecanismul de acțiune al hipoterapiei în cazul ADHD este necunoscută. Există
câteva posibile explicații pentru îmbunătățirea simptomelor ADHD.
1. În primul rând, activitatea fizică este posibil să aibă un impact pozitiv asupra
neatenției și impulsivității. O meta - analiză recentă a indicat că mișcarea fizică are
un efect pozitiv asupra capacității de inhibiție, a abilităților cognitive și a memoriei
funcționale.
2. O a doua ipoteză este că mersul ritmic și repetitic al calului stimulează o serie de
procese vestibulare și cerebrale.
3. O a treia ipoteză este că hipoterapia contribuie la auto reglare și la îmbunătățirea
problemelor de comportament.
▪ Aproximativ jumătate dintre copiii cu ADHD au și probleme de echilibru și
coordonare.

▪ Copiii și adolescenții cu ADHD înregistrează o scădere a motricității fine și grosiere.
▪ Recent studii de neuroimagistică au demonstrat că rețelele neuronale ce reglează
funcțiile motorii sunt discfuncționale la indivizii cu ADHD.
▪ Studiile menționate afirmă că ADHD poate fi cauzat de un deficit de temporizare
asociat cu rețeaua fronto - striatal - cerebra. O altă analiză a ajuns la o concuzie
similară cu privire la rețeaua neuronală fronto-parieto-cerebrală în timpul unei
activități la indivizii cu ADHD.
▪ Studiile mai sus menționate consideră că disfuncția cerebrală contribuie la
dezechilibrul postural și la lipsa echilibrului în cazul copiilor cu ADHD.
• https://www.youtube.com/watch?v=SFmkCXkeRp4

▪ In plus, hipoterapia are efect în domeniul senzorial, neuromotor, psihologic și
social.
▪ Pentru că un cal oferă o neurostimulare unică printr-o mișcare ritmică, hipoterapia
ajută la îmbunătățirea forței, balansului, coordinării și flexibilității prin integrarea
senzorială.
▪ În contextul ADHD, hipoterapia este așteptată să ofere îmbunătățiri pe partea
motrică și de postură.
▪ Hipoterapia poate să ducă la ameliorarea simptomelor clinice, a mersului, a
conectivității cerebrale - care controlează echilibrul în mișcare.

▪ Studiile au demonstrat o activare mai scăzută a neurotransmițătorilor la copiii cu
ADHD pentru că la ei se înregistrează o activitate mai scăzută a neurotransmițătorilor
și o activitate crescută în lobul drept frontal.
▪ S-a observat o mai bună colaborare între emiseferele cerebrale după ședințele de
hipoterapie.
▪ S-a demonstrat că hipoterapia duce la o creștere în capacitatea de decizie în relație
cu o activitate cerebrală crescută.
▪ S-a raportat că pe măsură ce crește frecvența ședințelor crește și numărul și calitatea
progresului.
▪ Se consideră că efectele benefice în cazul ADHD sunt și datorită stimulării
vestibulare.

▪ Interacțiunea cu caii este una plăcută și crește motivația, facilitează învățarea și duce
la o schimbare a comportamentului.
▪ Studii anterioare au evidențiat că posibilitatea de a avea control asupra direcției și
vitezei calului dezvoltă simțul autonomiei, capacității de a rezolva probleme și a
celei de control.

▪ Copii cu ADHD au frecvent probleme în ceea ce privește interacțiunea socială.
Interacțiunea cu calul îi ajută la o mai bună atenție împărtășită. Ca atare, hipoterapia
poate să fie o opțiune care să compenseze incompetența socială la copiii cu ADHD.
▪ Există dovezi care sugerează că scăderea gradului de anxietate, a iritabilității, a
neatenției și a hiperactivității ar putea fi corelate cu interacțiunea reciprocă cu caii.
▪ Studiile indică o îmbunătățire semnificativă a competențelor sociale și de
comunicare.

▪ 10.5. 1 Efectele asupra dezvoltării musculo scheletice

▪ Alternativ s-a demonstrat că orele de echitație pot îmbunătății efectuarea sarcinilor
funcționale prin descreșterea timpilor de reacție.
▪ Hipoterapia a fost folosită ca tehnică specifică pentru a asigura o serie de stimuli
adecvați pentru a îmbunătății funcționarea pacienților cu dizabilități
neuromusculare.
▪ În timpul orelor de hipoterapie un terapeut adresează nevoia clientului folosind
variate poziții și tipuri de mers.

▪ Studiile au evidențiat faptul că hipoterapia duce la îmbunătățirea mobilității și a
vitezei de deplasare care contribuie la îmbunătățirea echilibrului static și dinamic.
Responsabilă pentru acest lucru pare să fie dezvoltarea propriocepției și adaptarea
timpurie.
▪ Studiile actuale demonstrează că hipoterapia influențează pozitiv timpul de reacție,
balansul și atenția la pacienții cu disfuncții neuromusculare.

▪ La cazurile moderate de Atrofie musculară spinală (SMA) înotul, ciclismul,
hipoterapia și jocurile în scaun rulant sunt recomandate pentru a crește capacitatea
de exercițiu, anduranța și participarea.
▪ Practicând hipoterapia împreună cu exerciții de stretching, exerciții aerobice,
poziționarea și asigurând suportul cervicalei și a trunchiului se observă o
îmbunătățire a mobilității.

▪ Hipoterapia influențează funcțiile autonimice și sistemul simpatic și parasimpatic.
▪ În cadrul studiilor hipoterapia crește gradul de recuperare generând răspunsuri
autonimice acute la cei cu boli neurologice. A fost raportat un ritm cardiac
îmbunătățit la persoanele cu afecțiuni neurologice ca urmare a ședințelor de
hipoterapie.
▪ Întărește musculutara trunchiului și a extremităților și reduce riscul de complicații
respiratorii și probleme cu inima.

▪ A fost remarcată o îmbunătățire a atenției ceea ce sugerează o adaptare rapidă la
nivelul creierului.
▪ Datele actuale dovedesc că hipoterapia este eficientă pentru o bună dezvoltare a
abilităților senzoriale, motrice și cognitive.

▪ Literatura de specialitate spune că hipoterapia este o terapie care poate să aibă
efecte fizice pozitive asupra: coordonării, tonusului muscular, posturii, flexibilității,
rezistenței, forței și să corecteze mișcări anormale îmbunățățind mersul.
▪ Mișcarea repetată din hipoterapie induce o serie continuă de stimuli senzoriali și
crează răspunsuri cognitive asigurând efectul de învățare, integrarea senzorială,
planificarea mișcărilor, și făcând posibilă discriminarea stânga/dreapta și a
conștientizării spațiale.

▪ Deși hipoterapia se adresa doar persoanelor cu dizabilități ea s-a dovedit utilă și în
cazul patologiei din sfera logopediei.
▪ Aceste descoperiri sugerează că hipoterapia are efect asupra abilităților fizice și
psihice și funcționează la diferite populații.

▪ Progresele cognitive și motorii în cadrul bolilor neuromusculare asigură o stare de
bine în bolile neuromusculare.
▪ Hipoterapia îmbunătățește calitatea vieții.

Definiții Efectele hipoterapiei
PARALIZIE
CEREBRALĂ
PC este cauzată de o dezvoltare
anormală a creierului sau de o
suferință suferită de acesta în
timpul dezvoltării. PC afectează
abilitățile persoanei de a își
controla musculatura, mișcările
și echilibrul.
Motorii Cognitive Psihologice
✓ Reglarea tonusului muscular
o Crește tonusul muscular în
zona toracelui și a gâtului
o Scade spasticitatea în
partea inferioară a corpului
✓ Stabilizarea/mobilizarea
regiunii pelviene
✓ Întărirea sau corectarea poziției
✓ îmbunătățirea echilibrului (la
schimbarea de ritm și direcție)
✓ reducerea mișcărilor involuntare
✓ îmbunătățirea motricității fine și
grosiere
✓ Stimulare senzorială și motrică
✓ Reducerea oboselii
✓ îmbunătățirea calității vieții
✓ îmbunătățirea vitezei de mers, a
distanței parcurse, a abilității de
a sta singur în șezut, săritul,
coborârea și urcarea scărilor
✓ îmbunătățirea in
vorbirii,
limbajului,
cogniției și
funcțiilor de
mestecare
✓ îmbunătățirea
percepției vizuale
✓ îmbunătățirea
comunicării active
✓ scăderea anxietății
✓ dezvoltarea
abilității de a
planifica
✓ Influențe
psihosomatice
pozitive precum
creșterea
încrederii în sine
și a stimei de sine
✓ Stimularea
abilității de a se
recupera
✓ reduce stările
depresive și
sentimentul de
singurătate
✓ crește
comunicarea
interpersonală

SINDROM
DOWN
Sindromul Down este o
afecțiuni a
cromozomului 21 (există
o copie suplimentară),
de unde și denumirea
de trisomie 21. Poate
duce la întârzieri în
dezvoltarea mentală și la
alte dizabilități.
✓ Stimularea senzorială a
încheieturilor și musculaturii
✓ Destinderea musculară și
relaxarea corporală
✓ îmbunătățește echilibrul
dinamic și static
✓ echilibrează tonusul
muscular
✓ îmbunătățește echilibrul
✓ îmbunătățește forța musculară
✓ îmbunătățește motricitatea
fină și grosieră
✓ întărește musculatura
abdominală și reduce riscul
de probleme respiratorii și
cu inima
✓ duce la ajustarea capacității
și volumului pulmonar
✓ dezvoltarea
limbajului
✓ modificări la nivelul
sistemului nervos
✓ îmbunătățește
capacitatea de
concentrare
capacitatea de
planificare motorie
✓ activarea proceselor
mentale
coordonarea motrică
și visual auditivă
memoria
capacitatea de
conștientizare a
corpului
abilitățile de
comunicare
încrederea în sine
✓ are efecte pozitive
asupra calității
vieții și stimei de
sine
✓ crește durata de
susținere a
contactului vizual

TSA
Tulburarea din spectrul
autismului este o
dezvoltare diferită a
creierului și care are
impact asupra modului în
care o persoană percepe
alte și socializează cu alte
persoane. Această
dezvoltare diferită poate
crea probleme ce țin de
interacțiunea socială și
comunicare. În cazul TSA
comportamentele
limitative și repetitive
sunt des întâlnite.
✓ îmbunătățește postura
motricitatea fină și
grosieră
✓ îmbunătățește abilitățile
de mișcare ale părții
superioare a corpului
capacitatea persoanei de
a face față sarcinilor
zilnice
✓ îmbunătățește abilitățile
de comunicare
mecanismele de coping
capacitatea de
autoreglare senzorială
interacțiunea socială,
limbajul, abilitățile de
joc și cele academice
✓ îmbunătățește calitatea
actului academic
✓ crește interacțiunea cu
cei de aceiași vârstă
abilitatea de a
empatiza și de a se
concentra
✓ favorizează
maturitatea socială
✓ reduce
hiperactivitatea
✓ crește motivația
capacitatea de a învăța
✓ dă o stare de bine
✓ scade gradul de izolare
socială
✓ îmbunătățește capacitatea
de a gestiona anxietatea și
problemele emoționale ale
copiilor și familiilor lor
✓ crește dorința de a
participa la activițățile de zi
cu zi
✓ are un impact benefic
asupra iritabilității,
hiperactivității, agresivității
și comportamentului social
✓ crește numărul
comportamentelor
adaptative (communicare,
imitare), îngrijire de sine,
interacțiune socială)
✓ reglează dezechilibre
hormonale

ADHD
(ADHD) este o
tulburare de
neurodezvoltare
caracterizată de
întârzieri în dezvoltare,
simptome de enatenție,
hiperactivitate și/sau
impulsivitate. Acestea
pot împiedica
performanța
academică, pot slăbi
capacitatea motorie și
cea de relaționară
socială.
.
✓ Contribuie la
restabilirea posturii
✓ Promovează
obținerea
echilibrului,
coordonării și
flexibilității prin
facilitarea integrării
senzoriale
✓ Imbunătățește
echilibrul și postura
✓ ajută la îmbunătățirea
performanței de a lua
decizii
✓ Învățatul se face mai
ușor
✓ Crește motivația
✓ se îmbunătățește
abilitatea de
autocontrol
✓ O mai mare autonomie
✓ se dezvoltă capacitățile
de a rezolva probleme
✓ cresc abilitățile sociale
✓ descreșterea anxietății,
iritabilității, o mai bună
atenție și un grad mai mic
de hiperactivitate
✓ asigură dezvoltarea
abilităților de comunicare

AFECȚIUNI
NEUROMUSCULARE
Afecțiunile
neuromusculare
afectrează
funcționarea
mușchilor. Cel mai
des întâlnit simptom
este slăbiciunea
musculară
echilibrul static și
dinamic
✓ Crește viteza de
deplasare și
mobilitatea
✓ ajută la adaptarea la
mișcare
✓ îmbunătățește timpul
de reacție, echilibrul
și atenția
✓ crește rezistența fizică
✓ asigură doza de
mișcare necesară
zilnic
✓ Întărește musculatura
superioară și reduce
riscul problemelor
cardiace și pulmonare
✓ Imbunătăște
capacitatea de
integrare senzorială,
capacitatea de
distinge
stânga/dreapta și
planificarea motorie
✓ crește comunicarea
verbala și socială,
abilitățile de joc și
cele academice
✓ crește capacitatea
de concentrare
capacitatea de
planificare și
secvențiere a
acțiunilor
✓ progresul cognitiv și motor
aduce cu sine o îmbunătățire
a stării psihologice
✓ crește calitatea vieții
✓ efecte pozitive asupra
funcționării psihologice

▪ Sterba, J. A. (2007). Does horseback riding therapy or therapist‐directed hippotherapy rehabilitate children with cerebral
palsy?. Developmental medicine & child neurology, 49(1), 68-73.
▪ Haehl, V., Giuliani, C., & Lewis, C. (1999). Influence of hippotherapy on the kinematics and functional performance of two children with
cerebral palsy. Pediatric Physical Therapy, 11(2), 89-101.
▪ Lechner, H. E., Kakebeeke, T. H., Hegemann, D., & Baumberger, M. (2007). The effect of hippotherapy on spasticity and on mental well-
being of persons with spinal cord injury. Archives of Physical Medicine and Rehabilitation, 88(10), 1241-1248.
▪ Leidig, M. (2018). An Examination of Hippotherapy as a Tool to Deliver Physical, Occupational, and Speech Therapy.
▪ Wollenweber, V., Drache, M., Schickendantz, S., Gerber-Grote, A., Schiller, P., & Pöhlau, D. (2016). Study of the effectiveness of
hippotherapy on the symptoms of multiple sclerosis–Outline of a randomised controlled multicentre study (MS-HIPPO). Contemporary
clinical trials communications, 3, 6-11.
▪ Shurtleff, T. L., Standeven, J. W., & Engsberg, J. R. (2009). Changes in dynamic trunk/head stability and functional reach after
hippotherapy. Archives of physical medicine and rehabilitation, 90(7), 1185-1195.
▪ Moraes, A. G., Copetti, F., Angelo, V. R., Chiavoloni, L. L., & David, A. C. (2016). The effects of hippotherapy on postural balance and
functional ability in children with cerebral palsy. Journal of physical therapy science, 28(8), 2220-2226.
▪ Kwon, J. Y., Chang, H. J., Yi, S. H., Lee, J. Y., Shin, H. Y., & Kim, Y. H. (2015). Effect of hippotherapy on gross motor function in children with
cerebral palsy: a randomized controlled trial. The Journal of Alternative and Complementary Medicine, 21(1), 15-21.
▪ Kwon, J. Y., Chang, H. J., Lee, J. Y., Ha, Y., Lee, P. K., & Kim, Y. H. (2011). Effects of hippotherapy on gait parameters in children with
bilateral spastic cerebral palsy. Archives of physical medicine and rehabilitation, 92(5), 774-779.

▪ Hession, C. E., Eastwood, B., Watterson, D., Lehane, C. M., Oxley, N., & Murphy, B. A. (2014). Therapeutic horse riding improves cognition, mood arousal, and ambulation in
children with dyspraxia. The Journal of Alternative and Complementary Medicine, 20(1), 19-23.
▪ Jang, C. H., Joo, M. C., Noh, S. E., Lee, S. Y., Lee, D. B., Lee, S. H., ... & Park, H. I. (2016). Effects of hippotherapy on psychosocial aspects in children with cerebral palsy and their
caregivers: a pilot study. Annals of rehabilitation medicine, 40(2), 230.
▪ Bae, M. S., Yun, C. K., & Han, Y. G. (2017). The Effects of Hippotherapy for Physical, Cognitive and Psychological Factors in Children with Intellectual Disabilities. Korean Society
of Physical Medicine, 12(3), 119-130.
▪ Portaro, S., Bramanti, P., Cacciola, A., Cavallaro, F., & Milardi, D. (2016). Why do we apply hippotherapy in neurological diseases? A brief overview and future perspectives. Int
J Phys Med Rehabil, 4(3), 4-5.
▪ Silkwood-Sherer DJ, Killian CB, Long TM, Martin KS (2012) Hippotherapy--an intervention to habilitate balance deficits in children with movement disorders: a clinical trial. Phys
Ther 92: 707-717.
▪ Ward SC, Whalon K, Rusnak K, Wendell K, Paschall N (2013) The association between therapeutic horseback riding and the social communication and sensory reactions of
children with autism. J Autism Dev Disord 43: 2190-2198.
▪ Shurtleff TL, Standeven JW, Engsberg JR (2009) Changes in dynamic trunk/head stability and functional reach after hippotherapy. Arch Phys Med Rehab 90: 1185-1195.
▪ Champagne, D., & Dugas, C. (2010). Improving gross motor function and postural control with hippotherapy in children with Down syndrome. Physiotherapy Theory and
Practice, 26(8), 564-571.
▪ Costa, V. S. D. F., Silva, H. M. D., Alves, E. D., Coquerel, P. R. S., Silva, A. R. D., & Barros, J. D. F. (2015). Hippotherapy and respiratory muscle strength in children and
adolescents with Down syndrome. Fisioterapia em Movimento, 28(2), 373-381.
▪ Costa, V. S. D. F., Silva, H. M. D., Alves, E. D., Coquerel, P. R. S., Silva, A. R. D., & Barros, J. D. F. (2015). Hippotherapy and respiratory muscle strength in children and
adolescents with Down syndrome. Fisioterapia em Movimento, 28(2), 373-381.
▪ Uyanik, M., & Kayihan, H. (2010). Down syndrome: sensory integration, vestibular stimulation and neurodevelopmental therapy approaches for children. Stone JH, Blouin M.
International Encyclopedia of Rehabilitation, 9.
▪ Gabriels, R. L., Pan, Z., Dechant, B., Agnew, J. A., Brim, N., & Mesibov, G. (2015). Randomized controlled trial of therapeutic horseback riding in children and adolescents with
autism spectrum disorder. Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, 54(7), 541-549.
▪ Tabares, C., Vicente, F., Sánchez, S., Aparicio, A., Alejo, S., & Cubero, J. (2012). Quantification of hormonal changes by effects of hippotherapy in the autistic population.
Neurochemical Journal, 6(4), 311-316.
▪ Jackson-Maldonado, D. (2019). Hippotherapy and the Communicative Abilities of Children With Down Syndrome: A Preliminary Study. Communication Disorders Quarterly,
1525740119870769.
▪ Koca, T. T., & Ataseven, H. (2015). What is hippotherapy? The indications and effectiveness of hippotherapy. Northern clinics of Istanbul, 2(3), 247.

▪ Jackson-Maldonado, D. (2019). Hippotherapy and the Communicative Abilities of Children With Down Syndrome: A Preliminary Study. Communication
Disorders Quarterly, 1525740119870769.
▪ Espindula, A. P., Ribeiro, M. F., Souza, L. A. P. S. D., Ferreira, A. A., Ferraz, M. L. D. F., & Teixeira, V. D. P. A. (2016). Effects of hippotherapy on posture in
individuals with Down Syndrome. Fisioterapia em Movimento, 29(3), 497-506.
▪ Costa, V. S. D. F., Silva, H. M. D., Azevêdo, M. D., Silva, A. R. D., Cabral, L. L. P., & Barros, J. D. F. (2017). Effect of hippotherapy in the global motor
coordination in individuals with Down Syndrome. Fisioterapia em Movimento, 30, 229-240.
▪ Bashmakova, S. B., Lapteva, N. V., Matantseva, T. N., Khmelkova, E. V., Tsvetkova, N. V., & Sheshukova, N. N. (2018). Correction Of The Sensory-
Perspective Sphere In Children With DownS Syndrome By Means Of Hippotherapy. www. mjltm. com info@ mjltm. org, 363.
▪ Ajzenman, H. F., Standeven, J. W., & Shurtleff, T. L. (2013). Effect of hippotherapy on motor control, adaptive behaviors, and participation in children with
autism spectrum disorder: a pilot study. American Journal of Occupational Therapy, 67(6), 653-663.
▪ Peters, B. C. M., & Wood, W. (2017). Autism and equine-assisted interventions: A systematic mapping review. Journal of autism and developmental
disorders, 47(10), 3220-3242.
▪ Ajzenman, H. F., Standeven, J. W., & Shurtleff, T. L. (2013). Effect of hippotherapy on motor control, adaptive behaviors, and participation in children with
autism spectrum disorder: a pilot study. American Journal of Occupational Therapy, 67(6), 653-663.
▪ Hyun, G. J., Jung, T. W., Park, J. H., Kang, K. D., Kim, S. M., Son, Y. D., ... & Han, D. H. (2016). Changes in gait balance and brain connectivity in response to
equine-assisted activity and training in children with attention deficit hyperactivity disorder. The Journal of Alternative and Complementary
Medicine, 22(4), 286-293.
▪ Lee, N., Park, S., & Kim, J. (2017). Hippotherapy and neurofeedback training effect on the brain function and serum brain-derived neurotrophic factor level
changes in children with attention-deficit or/and hyperactivity disorder. Journal of exercise nutrition & biochemistry, 21(3), 35.
▪ Oh, Y., Joung, Y. S., Jang, B., Yoo, J. H., Song, J., Kim, J., ... & Kwon, J. Y. (2018). Efficacy of Hippotherapy versus pharmacotherapy in Attention-
Deficit/Hyperactivity Disorder: A randomized clinical trial. The Journal of Alternative and Complementary Medicine, 24(5), 463-471.
▪ Stergiou, A., Tzoufi, M., Ntzani, E., Varvarousis, D., Beris, A., & Ploumis, A. (2017). Therapeutic effects of horseback riding interventions: a systematic
review and meta-analysis. American journal of physical medicine & rehabilitation, 96(10), 717-725.
▪ Bae, M. S., Yun, C. K., & Han, Y. G. (2017). The Effects of Hippotherapy for Physical, Cognitive and Psychological Factors in Children with Intellectual
Disabilities. Korean Society of Physical Medicine, 12(3), 119-130.
▪ Tabares, C., Vicente, F., Sánchez, S., Aparicio, A., Alejo, S., & Cubero, J. (2012). Quantification of hormonal changes by effects of hippotherapy in the
autistic population. Neurochemical Journal, 6(4), 311-316.
▪ Paganoni, S. (2018). Evidence-based physiatry: pediatric neuromuscular rehabilitation in the era of precision medicine. American journal of physical
medicine & rehabilitation, 97(12), 920.
▪ Taylor, R. R., Kielhofner, G., Smith, C., Butler, S., Cahill, S. M., Ciukaj, M. D., & Gehman, M. (2009). Volitional change in children with autism: A single-case
design study of the impact of hippotherapy on motivation. Occupational Therapy in Mental Health, 25(2), 192-200.

Hippotherapy module 10 RO

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (7)

Similar to Hippotherapy module 10 RO

Similar to Hippotherapy module 10 RO (20)

More from Karel Van Isacker

More from Karel Van Isacker (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (8)

Hippotherapy module 10 RO