Hippotherapy module 3 RO

1. SpecialisedVET training on Hippotherapy for
professionals working with children with
intellectual, emotional, physical and psychomotor
disabilities
2019-1-TR01-KA202-074547

2. Modulul 3
Selecția și utilizarea echipamentului
pentru cal și pacient
Autor:Asociatia Hipoterapia - Romania
Lect. Univ. Dr. Bîlbă Anca Nicoleta

3.  3.1. Echipamentul pentru cal………………………………………….…p.4-7
3.1.1. Prezentare și mod de utilizare…………………………..….p.8-28
3.1.2. Principii de abordare corectă în hipoterapie…………….p.29 -31
 3.2. Echipamentul pentru beneficiar…………………………………....p.32
3.2.1.Tipuri de echipament……………………………………..…p.32-39
3.2.2.Scopul echipamentului de siguranță…………………….....p 32-39
 3.3. Managementu riscului și condițiile de siguranță în hipoterapie...p.40-46
Bibliografie………………………………………………………………………..p.47

4. IMPORTANT!!!!
 Echipamentul utilizat in hipoterapie se referă la echipamentul pentru beneficiar
și la cel pentru cal.
 In funțtie de vârsta copilului, de tipul de dizabilitate și de abilitățile copilului,
echipamentul este ales diferit, respectând cu prioritate siguranța copilului și
confortul acestuia.
 Echipamentul pentru cal se alege în funcție de mărimea calului țn contextul
confortului acestuia dar și pentru a putea facilita atingerea obiectivului
terapeutic.
 Niciodată beneficiarul nu trebuie să fie fixat de echipamentul calului!!

5.  Harnașamentul reprezintă echipamentul utilizat pentru cal în timpul ședinței de
terapie.
 Acesta diferă în funcție de diferite aspecte:
a) afecțiunea sau afețiunile beneficiarului
Cel mai important criteriu în alegerea harnasamentului, rămâne în primul
rând siguranța beneficiarului. În situatia în care pentru un beneficiar este indicată
o anumită abordare, trebuie să ne asigurăm că acesta poate folosi în condiții de
siguranță echipamentul ales. In caz contrar, se va folosi un echipament adecvat,
care să ofere siguranță maximă. Harnașamentul se schimbă pe masură ce terapia
avansează.

6. b) vârsta si marimea beneficiarului – terapeutul va avea în vedere
alegerea mărimii corespunzatoare a harnașamentului pentru vârsta și mărimea
beneficiarului, în asa fel încât harnașamentul să ofere o poziție cât mai
anatomică și normală pe cal, fără să forțeze articulațiile și să ofere un maxim de
siguranță.
Astfel, manevrele trebuie să fie adecvate mărimi beneficiarului pentru a putea
avea un contact cât mai bun, scărițele trebuie ajustate (atunci când se folosesc)
pentru a oferi contactul corect, iar șaua sau valtrapul trebuie să permita o poziție
corectă, în care sa poată fi menținut echilibrul.

7. c) obiectivele ședinței de terapie – vizează un contact cât mai bun cu
calul și înregistrarea unui anumit număr de impulsuri cât și o anumită intensitate
a acestora. In acest fel, vor fi folosite materiale ajutatoare, cum ar fi pad-uri de
atenuare a impulsurilor, perne de susținere pentru picioare sau trunchi, suporți
frontali, laterali sau dorsali pentru corectarea poziției.
d) mărimea calului – un aspect foarte important în hipoterapie, îl
constituie alegerea calului. Acesta, pe lânga caracteristicile sale specifice
terapiei, trebuie sa aiba o înălțime adecvată înălțimii terapeutului, pentru a
permite contactul facil al terapeutului cu beneficiarul.

8. IMPORTANT!!!
Este foarte important să avem în vedere că beneficiarul trebuie să poată fi
luat de pe cal în cel mai rapid mod în caz de urgență, de aceea este interzisă
legarea sau fixarea beneficiarului de cal sau de sa.
Se pot utiliza anumite elastice de susținere pentru picioare în cazul în
care dorim să descărcăm greutatea dintr-o articulatie, dar numai respectând acest
principiu, de a putea îndeparta la nevoie beneficiarul de pe cal în cel mai rapid
mod, în caz de urgenta.

9. 3.1.1.Echipamentul utilizat în hipoterapie:
a) Echipamentul pentru cal
 Lonja
 Valtrap
 Chinga

10.  șa cu sau fără scărițe
 șa cu mâner fix
 pernă pentru corectarea poziției beneficiarului
 șa cu mâner mobil
 frâu cu zăbală
 căpăstru

11. b) Echipamentul pentru beneficiar
 tocă de protecție
 vesta de protecție
 brâu de siguranță
 pad de amplificare a mișcării
 pad de reducție a mișcării

12. Lonja
- Este indicat să fie folosite
lonje speciale pentru condus
calul, de 1,5 sau 2 m
- Lonjele de antrenament nu
sunt indicate, deoarece fiind
prea lungi, pot incomoda sau pot
genera eventualele accidente

13.  Valtrapul este cel mai des utilizat ca și echipament pentru cal în cadrul
ședințelor de hipoterapie
 Beneficiul utilizării acestuia este dat de faptul că permite transferul căldurii de
la cal la beneficiar, ceea ce încălzește articulațiile, inducând o stare de relaxare
corporală și în acealși timp, permite o preluare mai mare a impulsurilor
transmise. Coboară centru de greutate, ajutând la menținerea echilibrului.
 Valtrapul poate fi:
- pentru chingă
- pentru șa

14. Valtrap pentru chinga
- valtrapul pentru chinga este mult
mai gros in comparatie cu valtrapul
pentru sa
-aceasta grosime este necesara in
special pentru confortul calului, in
sensul in care acesta sa resimta cât
mai putin miscarile beneficiarului
calare
-cele mai indicate sunt valtrapurile
western

15. Valtrap pentru șa

16. Pad din lână pentru atenuarea
impulsurilor
Se montează sub șa, peste valtrapul utilizat
în mod normal, pentru a atenua impulsurile
transmise.
Datorita structurii din lână, are un efect
apropiat cu cel al valtrapului western.

17.  Chinga
 Aceasta poate fi de mai multe feluri, în funcție de obiectivul urmărit.
- Chingă cu două mânere fixe
- Chingă cu un mâner mobil
- Chingă cu două mânere laterale fixe, un mâner central mobil
- Chingă mică cu un singur mâner
 Pot fi folosite chingi de voltije, sau chingi speciale pentru terapie.

18.  Chinga cu doua manere fixe
- indicata pentru senzația de siguranță a
beneficiarului în special în primele ședințe
- oferă senzația de confort prin contactul mâinilor
cu un obiect fix
- contactul cu mânerele fixe transmite acțiune
asupra musculaturii superioare a spatelui, a
bratelor, umerilor și pieptului
- ajută la stabilizarea centurii scapulare

19.  Chinga cu maner mobil
Este indicată utilizarea acestei chingi
atunci cand obiectivul terapeutic este:
- stimularea musculaturii bazinului
- mentinerea echilibrului
- stimularea musculaturii abdominale
si a spatelui

20.  Chinga cu doua manere fixe si un
maner mobil
 Chinga mica cu un maner mobil

21.  Șaua de terapie
 Această șa este de regulă utilizată pentru
fiecare beneficiar la momentul începerii
terapiei.
 Este o șa care are atașat un mâner fix, ca
suport de susținere pentru beneficiar
 Avantajele acestei șei sunt date de faptul
că având mâner, beneficiarul se simte mai
în siguranță. De asemenea, această șa are
inele de care se pot atașa perne pentru
corectarea poziției.

22.  Perna de corectare a pozitiei
Se utilizează atunci când dorim să
îmbunătățim poziția bazinului, în special în
etapa de echilibru.
Este necesar sa fie bine atașată, să
nu se miște în timpul mersului, pentru a nu
modifica poziția beneficiarului.

23.  Această pernă va impinge bazinul
beneficiarului în față, corectând poziția
trunchiului și stabilizând bazinul pentru
mișcarea antero-posterioară.
 De asemenea va corecta poziția
coloanei, ajutând beneficiarul să-și
mențină poziția cât mai ușor prin
stabilizarea centrului de greutate, spațiul
între manerul șeii și perna de susținere
fiind limitat.

24.  Șa cu susținere față-spate și mâner
mobil
- Este utilizată în special pentru copiii
mici, cu spasticitate ridicată, pentru
facilitarea relaxării membrelor inferioare
și menținerea unei poziții cât mai corecte.
- Confera stabilitate datorita manerului de
fixare a picioarelor si a suportului din
spate
- Are de asemenea scări atașate care pot fi
folosite pentru stabilizare

25.  Șa cu maner mobil
- Crește stimularea vestibulară în
comparație cu valtrapul
- Mărește amplitudinea mișcărilor
corpului solicitând zona pelviană
- Amplifică mișcările antero-posterioare

26.  Frâu cu zăbală

27.  Căpăstru pentru dresaj natural
Este un căpăstru din material
textil, care are două noduri în partea
nazală a calului.
Aceste noduri au asupra
calului acelați efect ca și zăbăluța.

28.  Zăbala
Este din metal, avand mai multe forme:
- Rotundă
- Semirotundă
- In formă de fluture
Se inroduce în gura calului, în
zona în care nu sunt dinți, pentru a facilita
conducerea acestuia.

29.  O diferentiere importanta trebuie mentionata între terapia asistata de animal
si o activitate asistata de animal.
 Terapia asistata de animal are un scop precis, stabilit, este o interventie ce se
foloseste de animal ca de o unealta în tratamentul unei persoane cu dizabilitati.
 Animalul devine o parte integrantă a terapiei, iar aceasta este susținută de un
specialist cu pregatirea necesară.

30.  În contrast, activitățile asistate de animale sunt de așa natură încât animalele și
persoanele cu dizabilități lucreaza împreună, participă în comun.
 În acest caz nu exista obiective determinate în ceea ce priveste evolutia
persoanei cu dizabilități și nici nu este necesară prezenta unui specialist.

31.  Hipoterapia reprezinta la baza un exercitiu fizic.
 Efectele pozitive ce rezultă din acest fapt, pot de asemenea să influențeze
implicarea copilului în terapie.
 După suțtinerea unui exercitiu fizic, funcțiile creierului de exemplu
concentrarea, atentia, memoria, aptitudinile verbale si de perceptie sunt
îmbunătățite.
 Călăria presupune o activitate fizică intensă, ceea ce înseamnă că pacientul se
distrează practicând un sport, dar și beneficiază de efectele pozitive ale unei
activități fizice.

32.  Toca de protectie
- Toca trebuie să fie specifică
activităților ecvestre
- Este necesar să fie potrivită mărimii
beneficiarului
- Trebuie sa poată fi închisă
confortabil

33. Protectia pentru spate
 Este formata din mai multe
vertebre, in functie de
marimea beneficiarului.
 Aceasta protectie trebuie sa
protejeze spatele
beneficiarului de la zona
cervicala pana la zona
lombara, fara sa atinga toca
sau saua.

34.  Această protecție are rol de siguranță și de susținere a coloanei în timpul
mersului, pentru a ajuta la obtinerea unei pozitii cât mai corecte.
 Este important să se aibă în vedere faptul că acest tip de veste care se prind cu
sistem velcro nu sunt foarte sigure în condiții de pericol, când beneficiarul
trebuie ridicat imediat de pe cal, deoarece sistemul de prindere poate ceda în
timpul manevrelor.
 Cele mai indicate sunt centurile din piele, cu cataramă și mânere. Acestea
interferează foarte puțin cu impulsurile transmise de cal, asigurând în același
timp ridicarea fără riscuri a copilului în caz de urgență.

35. Centurile de siguranță
 Sunt utilizate pentru siguranta
beneficiarului.
 Acestea sunt prevazute cu niste
mânere foarte bine atasate,
mobile, pentru a nu interveni in
miscarea transmisa de cal catre
beneficiar.

36.  Centura de siguranță
 Persoana responsabilă de siguranța, are
posibilitatea de a menține permanent
contactul cu beneficiarul, fără să
influențeze prea mult mișcarea acestuia,
datorită mânerelor largi care permit
mișcări independente între beneficiar și
terapeut.
 Confera un grad mai mare de siguranță
spre deosebire de vestele cu banda
velcro.

37.  Pad-uri de reducție a mișcării
 Aceste pad-uri se folosesc doar pe
șa.
 Atunci când sunt utilizate, ele
trebuie să se potrivească cu mărimea
și forma șeii pentru a nu aluneca în
timpul mersului.

38.  Pad-urile de reducție a mișcării sunt
din silicon și oferă o stabilitate mai
mare beneficiarului călare

39.  Pad-urile de amplificare a mișcării
sunt de regulă din blană naturală și
facilitează mișcarea bazinului în
timpul mersului.
 Este important să fie din material
natural, pentru a absoarbe
transpirația.

40.  Se vor folosi cu precauție, doar la
persoanele cu un bun control al
bazinului!

41.  Activitățile pe care le desfășoară un cal sunt diverse. De la antrenamente lejere,
la activități bine structurate și coordonate.
 Antrenamentul cailor se desfășoară de regulă după niște norme generale, bine
cunoscute de către specialiști.
 Caii sunt învățați să primească comenzi de la sol în timpul antrenamentelor de
încălzire și comenzi de călare în timpul dresajului sau al activității de echitație.

42.  Calul trebuie să fie desesiblizat de comenzile pe care le primea de călare și,
mai mult de atât, acesta trebuie să nu reacționeze în niciun fel la mișcările
călărețului, care de cele mai multe ori sunt mișcări foarte agresive,
necontrolate.
 În cazul cailor de terapie, comenzile sunt date numai de conducătorul calului
și numai de la sol.

43.  În timpul sesiunii de terapie, copilul de cele mai multe ori va lovi calul cu
picioarele, îl poate ciupi sau lovi cu mâinile, comportamente la care calul
trebuie învățat să nu reacționeze.
 Ținând cont de faptul că privirea periferică a cailor este foarte bine dezvoltată,
numeroasele stereotipii, fluturări ale mâinilor, caracteristice copiilorcu
dizabilități, reprezintă elemente foarte importante în desesibilizarea cailor de
terapie.

44.  De asemenea, sunetele, țipetele emise de copiii cu tulburări de spectru autist,
pot reprezenta elemente de stres pentru cai.
 Persoana responsabila cu siguranta beneficiarului, va fi pozitionata mereu pe
partea stanga a calului, in spatele conducatorului. In acest mod, in cazul in care
calul se sperie, acesta va deschide un arc de cerc spre partea dreapta, situatie
care creeaza o zona de siguranta pe partea stanga a calului.

45.  În cazul copiilor cu afecțiuni motorii (tetrapareze, parapareze), trebuie avut
în vedere faptul că aceștia, prin nivelul ridicat de spasticitate, au o poziție
foarte incomodă pe cal, cu un echilibru deficitar, toate aceste elemente
reprezentând factori de stres pentru acesta.
 Este foarte important de avut în vedere posibilitatea de a putea lua copilul de
pe cal, imediat ce condițiile de siguranta impun aceasta manevra.

46.  Hipoterapia este o activitate cu un nivel ridicat de stres pentru cai, aceștia fiind
expuși la activități care includ:
- multiple manevre
- urcări și coborâri incomode
- greutăți nepotrivite

47. - comportament neobișnuit al pacienților
- dificultatea beneficiarilor de a călări
- activități care pot deveni plictisitoare
- situații mai puțin obișnuite

48. 1. Bîlbă, A.,(2015). Costuri şi beneficii ale terapiei cu ajutorul calului în afecţiunile
psihomotorii. Programe doctorale şi post-doctorale, Academia Română. Bucuresti
2. Byam, E., Simmons, D., (2005). Environment and occupation in hippotherapy. OT
Practice,10(7), 13-18
3. Craik, R.,(1989). Changes in locomotion in the aging adult in M.H. Woollacott,
A.Shumway-Cook(ed.), Development of Posture and Gait across the Life Span, University
of South Carolina Press
4. Mihăilescu- Bîlbă A., (2019), Terapia cu ajutorul calului – Ghid pentru terapeuți, Ed.
Fundației Andrei Șaguna, Constanta.

49. 5. Iavorovschi, A.,( 2011). Manual de echitaţie, Federaţia Ecvestră Română
6. 6. Mcgibbon, N.H., Andrade, K., Widener, G., Cintas, H.L., (1998). Effect of an equine
movement therapy program on gait, energy expenditure, and motor function with spastic
cerebral palsy: a pilot study.Developmental Medicine and Child Neurology, 40(1), 754-762
7. Mielă, P., Milea, S. (1988). Tratat de Pediatrie.Bucureşti: Editura Medicală
8. Pauw, J., (2000).Therapeutic horseback riding studies: Problems experienced by
researchers.Physiotherapy, 86(10), pp. 523-527
9. Pauw, J.,(2000).Therapeutic horseback riding studies: Problems experienced by
researchers.Physiotherapy, 86(10), 523-527