Spania este o monarhie constituțională cu o populație de aproximativ 45 milioane de locuitori și o suprafață de 504.782 km². Limba oficială este spaniola, iar țara are un relief predominant muntos cu o varietate de clima, inclusiv temperată oceanică, continentală și mediteraneană. Turismul contribuie semnificativ la economia țării, atrăgând vizitatori la atracții celebre precum Sagrada Familia și Muzeul Prado.

1. Spania Comboeanu Tanase cls a XII-a A

2. Caracteristici generale Steag: Stema: Limbi oficiale:-spaniola (limba oficiala in intreaga tara). -catalana (Catalonia,Insulele Baleare si parti ale comunitatii autonome Valencia). -basca (Tara Bascilor si parti din Nevarra). -galiciana (Galicia). Sistem politic: Monarhie constitutionala. Suprafata: 504. 782 km² Populatie: 45.200.737 de locuitori. Moneda: Euro

3. Granite si extremitati Granite: Golful Biscaya - nord. Marea Mediterana si Balearica- est, sud-est si sud. Portugalia si oceanul Atlantic- vest. Franta si Andorra- nord-est. Extremitati: Punctul cel mai nordic: localitatea Estaca de Bares, Manon , La Coru n a. Punctul cel mai sudic: localitatea La Restiga, El Pinar de El Hierro, Santa Cruz de Tenerife. Punctul cel mai estic: localitatea Punta de La Mola, Mah o n, Baleares. Punctul cel mai vestic: localitatea Punta de la Orchilla, Frontera y El Pinar, Santa Cruz de Tenerife.

4. Relief I n Spania, predomină relieful de podi s s i muntos, c a mpia ocup a nd numai a-10-a parte din teritoriu. Partea centrală a Spaniei este formată de Podi s ul Meseta , o zonă înaltă, care este înconjurat de lanţuri muntoase, după cum urmează: M un ţii Cantabrici, paraleli cu golful Biscaya - la nord ; M un ţii Iberici - la nord-est ; Cordiliera Betică cu M-ţii Sierra Nevada - la sud ; Sierra Morena - spre sud-est ;

5. Regiunile joase Cea mai important a dintre acestea este C a mpia Andaluziei, în partea de sud vest, bazinul r a ului Ebro (C a mpia Aragonului) în nord est, precum s i numeroase f as ii, de-o mai mic a sau mai mare extindere, litorale. C a mpia Andaluziei este în esen t a o vale larg a ce de i ntinde de-o parte s i de cealalt a a r a ului Guadalquivir. Aceasta vale cre s te în l a rgime dinpre est spre vest (pe direc t ia de curgere a r a ului), ating a nd cea mai larg a po t iune in aproprierea golfului Cadiz. Zona litoral a se prezint a sub forma unor f as ii i nguste litorale, m a rginite spre interior de sisteme montane. Cele mai extinse astfel de f as ii se i nt a lnesc de-a lungul Golfului Cadiz, unde C a mpia Andaluziei se uneşte cu cea litoral a . Cea mai i ngust a zon a de c a mpie litoral a s e g a se s te de-a lungul golfului Biscaia, unde Cordiliera Cantabric a se termin a brusc în apropierea ta rmului.

6. Insulele Cele mai importante dintre insulele ce aparţin Spaniei sunt cele Baleare (localizate în Marea Mediterană) şi cele Canare (localizate în Oc. Atlantic). Insulele Baleare cuprind o zonă de aproximativ 5.000 de kilimotri pătraţi, 80km est de coasta estică a Spaniei peninsulare. Relieful acestor insule este destul de variat. Astfel, în partea de nord a insulei Mallorca se află Sierra de Tramuntana cu vărfurile cele mai înalte din acest arhipelag În partea de sud est a insulei se află Sierra de Levante cu vârful Sa Talaia (561m). Insulele Menorca şi Ibiza prezintă un relief aproape plan . Insulele Canare se află situate în oceanul Atlantic, în apropierea ţărmului african. Arhipelagul este de origine vulcanică, existând diverse teorii cu privire la formarea acestuia. Insulele se caracterizează prin înălţimi foarte ridicate, dată fiind suprafaţa relativ redusă a acestora. Cele mai vechi dintre aceste insule sunt cele situate în estul arhipelagului şi prezintă atât roci sedimentare cât şi coraligene, pe când cele vestice sunt alcătuite preponderent din roci vulcanice.

7. Reteaua hidrografica Rauri: Din cele aproximativ 1.800 de r a uri s i p a r a uri din Spania, doar Tago are u n curs mai lung de 1.000 de km . Celelalte sunt r a uri scurte s i cu un debit neregulat . Majoritatea ra urilor care- s i au ob a r s ia în mun t ii ce m a rginesc sau str a bat Meseta Centrală curg spre vest de-a lungul podi s u l ui s i str a bat Portugalia pentru a se v a rsa în oceanul Atlantic . O excep t ie semnificativ a o constituie r a ul cu cel mai mare debit din peninsula Iberic a si anume Ebro, care se vars a în mare a Mediteran a după ce str a bate vest-est c a mpia Aragonului . Lacuri: Lacurile existente în Spania se pot i mp a r t i i n : - lacuri de origine endoreică (tectonice şi vulcanice) - Cadiz, 30-40km² în momentele de maxim a extindere . - lacuri de origine exogen a (glaciare, carstice, eoliene şi litorale) - Lago de Rius - 1.600m în diamentru şi 25 m ad a ncime, El Tort - 2.400m în lungime şi 96m ad a ncime , Caldera peste 2.700m i n a l t ime . - lacuri de origine antropic a, se găsesc mai ales pe cursul r a urilot mari: Tago, Ebro, Duero, Guadiana .

8. Clima M icroclimate locale c ele mai importante : Climatul temperat oceanic : se i nt a lne s te în Galacia , Astuaris , Cantrabia , Tara Bascilor s i Navarra.Se caracterizata prin precipitatii abundente si temperaturi moderate. Climatul temperat continental: se i nt a lne st e în Castilla , Leon, Mad rid.Se caracter izeaz a prin precipita t ii re duse. Climatul mediteraneean: se i nt a lne s te i n Catalonia, Valencia, Murcia, Andalucia . Se caracterizeaz a prin precipita t ii ce scad în cantitatea dinspre nordul spre sudul zonei . Temperaturiile sunt relativ ridicate at a t vara (23-27°C media lunii August) c a t s i iarna (8-12°C media lunii Inuarie) . Climatul subtropical: se i nt a lne s te i n Insulele Canare s i pe coasta estic a a Andaluciei . Se caracterizeaz a prin temperaturi ridicate tot timpul anului (17,9°C media lunii Inuarie s i 25,1°C media lunii August, pentru localitatea Tenerife) si precipita t ii abundent e.

9. Vegetatia Vegetatia: Mediteraneană : Este regiunea de vegeta t ie cu cea mai mare extensiune spa t ială din Spania . -zona stejiarului, în care reprezentantul principal este stejarul de stâncă (Quercus ilex), la care se mai adauga stejarul de plută (Quercus suber) . - zona de maquis, alc a tuit a din tufi s uri sempervirescente , în care apar: m a slinul s a lbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander) . Eurosiberiană : Această regiune de vegetaţie se întâlneşte în partea de nord a Spaniei . -zona atlantic a , se g a se s te i n nordul s i nord estul ta rii . Predomin a specii de stejar s i fag, adaptate condi t iilor de umiditate la care se adaug a specii de brad (Abies) s i pin (Pinus silvestris) . - zona submediteranean a - se înt a lne s te în Cordiliera Cantabric a. Este specific: stejarul pufos (Quercus rubens), pinul silvestru (Pinus silvestris), la care se mai adaug a s i pinul alb (Pinus alba) s i stejarul alb (Quercus alba) .

10. Fauna Fauna prezint a un grad ridicat de diversitate, lucru care se datoreaz a i n mare parte urm a torilor doi factori: pozi t ia geografic a a Spaniei, i ntre oceanul Atlantic s i marea Mediteran a s i in tre Europa s i Africa, precum s i a marii difersit at i de medii s i biotopuri, consecin ta a unei variet at i considerabile de microzone climatice s i zone bine diferen t iate i ntre ele . U n mare num a r de specii i nt a lnite aici prezint a influen t ele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufni t a cu coarne, mangusta), precum s i un num a r de specii endemice, i nt a lnite i n Insulele Baleare s i Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare). Anumite specii autohtone au devenit extincte, a a a cum s-a i nt a mplat i n Antichitate cu iepurele de cas a ("conejo", nume de la care se presupune că ar proveni s i denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) s i cu pas a rea numit a canar.

11. Atractii turistice Turismul reprezintă în jur de 10% din PIB-ul Spaniei, ţară care este a treia destinaţie turistică din lume, după Franţa şi Statele Unite, conform clasamentului Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT). Sagrada Familia - Biserica Sfanta Familie (Barcelona) Palatul Guell ( Barcelona ) Muzeul Prado (Madrid)

12. Simboluri Corida Flamenco F estivalul d e la Pamplona

13. Bibliografie Wikipedia National Geographic travelworld.r o infoturism.ro