SlideShare a Scribd company logo
Fiziologia glandelor cu secreție internă
Glanda tiroidă este localizată sub laringe,anterior și lateral față detrahee. Secretă 3 hormoni: tiroxina,
triiodotironina și calcitonina. Absența secreției tiroidieneprovoacă reducerea ratei metabolice până la 40%. Excesul
secreției determină creșterea acesteia cu 60-100%.Secreția este controlată de hormonul tireo-stimulant (secretat de
hipofiza anterioară).
Sinteza și secreția hormonilor tiroidieni
Tiroxina: cel mai secretat, de 4 ori mai slab decât triiodotironina,prezent în cantități mai mari în sângeși persistă un
timp mai îndelungat;
Triiodotironina: mai puțin secretat, de 4 ori mai puternic decât tiroxina,prezent în cantități mai mici în sângeși
persistă un timp mai scurt.
Ambii hormoni au aceleași funcții calitative.
Glanda tiroidă este alcătuită din foliculi, umpluți cu substanță coloid, căptușiți cu celule epiteliale cuboidale.
Substanța coloidă areun constituent major – tireoglobulina, careconține hormoni tiroidieni. După ce au fost secretați
în foliculi,acești hormoni sunteliberați în sângeprin epiteliul folicular.Este un proces lent.
Necesarul de iod pentru sinteza tiroxinei și triiodotironinei
Pentru sinteza normală a acestor hormoni,este necesară o ingestie anuală de 50 mg de iod (aprx.1 mg per
săptămână).
Pompa de iod (iodocaptarea)
Sinteza hormonilor tiroidieni începe odată cu transferul iodului din lichidul extracelularîn celuleleglandulare
tiroidieneși ulterior în foliculi. Membranabazală este sensibilă față deiod, dispunede pompa de iod (iodocaptarea).
Tireoglobulina și biochimia sintezei tiroxinei și triiodotironinei
Sinteza și secreția tireoglobulinei de către celulele tiroidiene
Celulele tiroidiene sunt glandulare, secretoare de proteine. RE și complexul Golgi sintetizează și secretăîn folicul -
tireoglobulina, care conține140 de AA de tirozină. Aceștia constituiesubstratul major cu carese combină iodul pentru
a forma hormonii tiroidieni, în interiorul moleculei detireoglobulină.
Oxidarea ionului de iod
Este necesară pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Astfel, conversia ionilor deiod în forma oxidată este realizată de
enzima peroxidaza (localizată în membrana apicală),și peroxidulde hidrogen, care împreună formează un sistem ce
oxidează ionul deiod.
Iodarea tirozinei și sinteza hormonilor tiroidieni
Iodul oxidat este asociatcu enzima iodaza, care îl ajută să selege cu AA din tirozină. Ulterior iodul sefixează pe
reziduurilede tirozină alemoleculei detireoglobulină. Tirozinaseiodează pentru a forma monoiodotirozina,și ulterior
diiotirozina.Mai târziu,mai multe reziduuri de diiodotirozină secuplează întreele. Produsul reacției decuplareeste
tiroxina
Stocarea tireoglobulinei
După sinteza hormonilor tiroidieni,fiecaremoleculă detireoglobulinăconțineuna până la trei molecule de tiroxină,iar
la fiecaremoleculă de triiodotironină sunt10 moleculede tiroxină.
Eliberare tiroxinei și triiodotironinei din glanda tiroidă
Tireoglobulina nu este eliberată instantaneu în sânge. De la început are loc clivarea tiroxinei și triiodotironinei din
molecula de tireoglobulină,pentru ca mai apoi să fieeliberate ca hormoni liberi.
Mecanism: suprafața apicalăa celulelor tiroidieneemite prelungiri (pseudopode) în cavitatea coloidalăa foliculului.
Aceste prelungiri seînchid în jurul unor porțiuni decoloid și formează veziculepinocitare.Ulterior acestea fuzionează
cu lizozomii,fomând veziculedigestive, careconține enzime lizozomaleamestecate cu coloid.Prin enzime, sunt
protează caredigeră moleculele de tireoglobulină,astfel eliberând tiroxinași triiodotironina în sânge.
Transportul tiroxinei și triiodotironinei către țesuturi
Legarea tiroxinei și triiodotironinei de proteinele plasmatice
Hormonii tiroidieni, pătrunși în circulație, se combină cu diferiteproteine plasmatice, în special cu globulina TBG. În
decurs de șasezile,jumătate din tiroxină seeliberează la țesuturi. Triiodotironina se eliberează și mai rapid, căci are
afinitatemai mică față de proteinele de transport.
În interiorul celulelor, ambii hormoni seleagă de proteinele intracelulare. Tiroxina fixându-semai greu decât
triiodotironina.Apoi ei sunt stocați în celulele țintă, pe o perioadă mai lungă.
Latența și durata de acțiune
Tiroxina – perioadă de latență lungă, după 2-3 zilese observă efectul asupra ratei metabolice.Apoi, efectul se
intensifică și atingenivelul maximîn 10-12 zile.Ulterior descrește, cu o perioadă de înjumătățirede 15 zile. O parte din
activitaterămânepe o perioadă de la 6 săptămâni până la 2 luni.
Triiodotironina – perioadă de latență scurtă, efectele apar de 4 ori mai rapid,efectele se manifestă de la 6 la 12 ore.
Activitatea celulară maximă aparela 2-3 zile.
Latența este rezultatul legării hormonilor cu proteinele.
Calciul și fosfatații în lichidul extracelular și plasmă – funcția vitaminei D
Absorbția calciului și a fosfataților
Surse importante de Ca și fosfatați: produselelactate. Ca se absoarbe greu în tractul digestiv. Fosfatații seabsorb
bine, doar dacă seabsoarbeși Ca.
Vitamina D și rolul său în absorbția Ca
Vitamina D influențează absorbția Ca din intestin,însă până a realiza acestefect, ea trebuie convertită în ficatși
rinichi.
Compușii vitaminei D sunt derivați din steroli. Conversia areloc prin feedback.
În plasmă, Ca este prezentat sub 3 forme: 1) Ca combinatcu proteine plasmatice;2) Ca difuzibil prin membrana
capilară;3) Ca atâtdifuzibil prin membrana capilară,câtși ionizat.
Efectele concentrației anormale de Ca
Tetania produsă de hipocalcemie – când concentrația ionilor deCa în lichidul extracelular estesub pragul normal.
Hipocalcemia extremă produce dilatațiainimii,modifică activitatea enzimelor celulare,scadecoagulabilitatea sângelui.
Hipercalcemia – când concentrația de Ca este mai mare de valoarenormală.Este posibil ca fosfatul deCa să precipite
peste tot în sânge și țesuturilemoi,fiind letal.
Parathormonul
Activitatea crescută a glandei paratiroideproduceabsorbția rapidăa sărurilor deCa din oase cu hipercalcemieîn
lichidul extracelular.Hipofuncția glandelor paratiroideproducehipocalcemie,cu tetanie consecutivă.
La om există 4 glande paratidoide, localizateposterior de cea tiroidă.Înlăturarea acestora produc anomalii fiziologice
reduse.
Glanda paratiroidăconține celule principale (secretă parathormon) și oxifile.
Parathormonul determină absorbția Ca și fosfataților din oase,prin 2 efecte:osteoliza (rapid),și activarea
osteoclastelor (faza lentă).
Determină pierderea fosfataților prin urină,produsereabsorbția tubulară a Ca.
Rolul hormonilor tiroidieni
1. Rol în creştere
- direct
- indirectprin:a) ↑GH; b) ↑somatomedine
Patologie:
↓[T] ⇒ ↓ratei de creştere, în special a oaselor
↑[T]⇒ a) iniţial ↑ratei decreştere dar; b) în timp: ↑↑[T]⇒închidere mai rapidă a cartilajelordecreştere ⇒ opreşte
creşterea în înălţime(se reduce perioada de creştere în înălţime).
2. Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN)
- încă din viaţa intrauterină (luna IV) ⇒stimuleazăneuronogeneza şi mielinizarea ⇒a) dezvoltarea SN+ dezvoltarea
cortexului;b) maturarea centrilor nervoşi + dezvoltarea mintală
Patologic:↓[T] ⇒nanismşi retardare mintală
3. Activarea SNal adultului
- ↑activitatea metabolică a creierului +↑tonusul cortical
- ↑inteligenţa şi memoria + ↑reactivitatea motorie
- ↑stimularea SNVS şi ↑Nr. β-receptori
Patologic:↓[T] ⇒somnolenţă, lentoare, ↓excitabilit.↑[T] ⇒↑excitabilitate,↓capacităţii deconcentrare,oboseală,
tremor muscular (rapid şi fin)
4. Efecte metabolice: metabolismul proteic,metabolismul glucidic,metabolismul lipidic,metabolismul energetic,
metabolismul mineral.
5. Efecte sistemice:cardiovascular,respirator,digestiv.
6. Efect trofic.
7. Efect de optimizarea funcției sexuale.
8. Relații cu alți hormoni.

More Related Content

What's hot

Prirucnik swot&pest analiza
Prirucnik swot&pest analizaPrirucnik swot&pest analiza
Prirucnik swot&pest analizaAleksandra Inić
 
Izrada i cuvanje
Izrada i cuvanje Izrada i cuvanje
Izrada i cuvanje
Dragana Zaric
 
Diuretics
DiureticsDiuretics
Diuretics
Eugene Shorikov
 
Neurotransmisores
Neurotransmisores Neurotransmisores
Neurotransmisores
ENFERMERO
 
Nervi cranialis
Nervi cranialisNervi cranialis
Nervi cranialisIgor68
 
Swot analiza kao dio poslovnog plana
Swot analiza kao dio poslovnog planaSwot analiza kao dio poslovnog plana
Swot analiza kao dio poslovnog plana
Enriko Parlaj
 

What's hot (8)

Prirucnik swot&pest analiza
Prirucnik swot&pest analizaPrirucnik swot&pest analiza
Prirucnik swot&pest analiza
 
Izrada i cuvanje
Izrada i cuvanje Izrada i cuvanje
Izrada i cuvanje
 
Diuretics
DiureticsDiuretics
Diuretics
 
Prezentacija1
Prezentacija1Prezentacija1
Prezentacija1
 
Neurotransmisores
Neurotransmisores Neurotransmisores
Neurotransmisores
 
Nervi cranialis
Nervi cranialisNervi cranialis
Nervi cranialis
 
Swot analiza kao dio poslovnog plana
Swot analiza kao dio poslovnog planaSwot analiza kao dio poslovnog plana
Swot analiza kao dio poslovnog plana
 
Prezentacija3
Prezentacija3Prezentacija3
Prezentacija3
 

Viewers also liked

Achieve Closing the Expectations Gap 2014
Achieve Closing the Expectations Gap 2014Achieve Closing the Expectations Gap 2014
Achieve Closing the Expectations Gap 2014
Achieve, Inc.
 
Fresh tube
Fresh tubeFresh tube
Fresh tube
1996140819961408
 
April wlc meeting
April wlc meetingApril wlc meeting
April wlc meeting
Ed Weiss
 
Presentasi musrenbangkab dishutbun 5 apr2012
Presentasi musrenbangkab dishutbun   5 apr2012Presentasi musrenbangkab dishutbun   5 apr2012
Presentasi musrenbangkab dishutbun 5 apr2012Ariston Pamungkas
 
Wahid theory
Wahid theoryWahid theory
Assim top qp_pf
Assim top qp_pfAssim top qp_pf
Assim top qp_pfeasysaude
 
Genoa presentation.ppt2
Genoa presentation.ppt2Genoa presentation.ppt2
Genoa presentation.ppt2
pamazzini
 
1-s2.0-S2214647415000719-main
1-s2.0-S2214647415000719-main1-s2.0-S2214647415000719-main
1-s2.0-S2214647415000719-main
Alex Kiselyov
 
How green r u 4 a
How green r u 4 aHow green r u 4 a
How green r u 4 a
pamazzini
 

Viewers also liked (11)

Achieve Closing the Expectations Gap 2014
Achieve Closing the Expectations Gap 2014Achieve Closing the Expectations Gap 2014
Achieve Closing the Expectations Gap 2014
 
Fresh tube
Fresh tubeFresh tube
Fresh tube
 
Presentation1
Presentation1Presentation1
Presentation1
 
April wlc meeting
April wlc meetingApril wlc meeting
April wlc meeting
 
Presentasi musrenbangkab dishutbun 5 apr2012
Presentasi musrenbangkab dishutbun   5 apr2012Presentasi musrenbangkab dishutbun   5 apr2012
Presentasi musrenbangkab dishutbun 5 apr2012
 
Wahid theory
Wahid theoryWahid theory
Wahid theory
 
Assim top qp_pf
Assim top qp_pfAssim top qp_pf
Assim top qp_pf
 
Genoa presentation.ppt2
Genoa presentation.ppt2Genoa presentation.ppt2
Genoa presentation.ppt2
 
1-s2.0-S2214647415000719-main
1-s2.0-S2214647415000719-main1-s2.0-S2214647415000719-main
1-s2.0-S2214647415000719-main
 
Grup1 jugadors
Grup1 jugadorsGrup1 jugadors
Grup1 jugadors
 
How green r u 4 a
How green r u 4 aHow green r u 4 a
How green r u 4 a
 

Similar to Fiziologie: Glandele cu secreție internă

Fiziologie: Hormonii
Fiziologie: HormoniiFiziologie: Hormonii
Fiziologie: Hormonii
Vyacheslav Moshin Jr
 
Hipotiroidia
HipotiroidiaHipotiroidia
Hipotiroidia
Codrut Tutu
 
HORMONI.pdf
HORMONI.pdfHORMONI.pdf
HORMONI.pdf
RamonaRoman3
 
Glandele endocrine
Glandele endocrineGlandele endocrine
Glandele endocrine
ligia94
 
Hipertiroidia
HipertiroidiaHipertiroidia
Hipertiroidia
Codrut Tutu
 
Glandele endocrine.pptx
Glandele endocrine.pptxGlandele endocrine.pptx
Glandele endocrine.pptx
Mariana30Stadnic
 
Hipotalamus hipofiza
Hipotalamus hipofizaHipotalamus hipofiza
Hipotalamus hipofiza
Calenciuc Ionut
 
Proiect biologier
Proiect biologierProiect biologier
Proiect biologier
hetrav
 
Endocrinologie clinica 2004
Endocrinologie clinica  2004Endocrinologie clinica  2004
Endocrinologie clinica 2004Manascurta Eugen
 
glandele_endocrine_si_hormonii.pptx
glandele_endocrine_si_hormonii.pptxglandele_endocrine_si_hormonii.pptx
glandele_endocrine_si_hormonii.pptx
lori951070
 
48265118 nutritie
48265118 nutritie48265118 nutritie
48265118 nutritieella_stef
 
Noduli tiroidieni
Noduli tiroidieniNoduli tiroidieni
Noduli tiroidieni
Codrut Tutu
 
Fiziologia glandelor endocrine
Fiziologia glandelor endocrineFiziologia glandelor endocrine
Fiziologia glandelor endocrineEremia Laura
 

Similar to Fiziologie: Glandele cu secreție internă (15)

Sistemul endocrin
Sistemul endocrinSistemul endocrin
Sistemul endocrin
 
Fiziologie: Hormonii
Fiziologie: HormoniiFiziologie: Hormonii
Fiziologie: Hormonii
 
Hipotiroidia
HipotiroidiaHipotiroidia
Hipotiroidia
 
HORMONI.pdf
HORMONI.pdfHORMONI.pdf
HORMONI.pdf
 
Glandele endocrine
Glandele endocrineGlandele endocrine
Glandele endocrine
 
Hipertiroidia
HipertiroidiaHipertiroidia
Hipertiroidia
 
Glandele endocrine.pptx
Glandele endocrine.pptxGlandele endocrine.pptx
Glandele endocrine.pptx
 
Hipotalamus hipofiza
Hipotalamus hipofizaHipotalamus hipofiza
Hipotalamus hipofiza
 
Proiect biologier
Proiect biologierProiect biologier
Proiect biologier
 
Endocrinologie clinica 2004
Endocrinologie clinica  2004Endocrinologie clinica  2004
Endocrinologie clinica 2004
 
glandele_endocrine_si_hormonii.pptx
glandele_endocrine_si_hormonii.pptxglandele_endocrine_si_hormonii.pptx
glandele_endocrine_si_hormonii.pptx
 
48265118 nutritie
48265118 nutritie48265118 nutritie
48265118 nutritie
 
Sistemul endocrin
Sistemul endocrinSistemul endocrin
Sistemul endocrin
 
Noduli tiroidieni
Noduli tiroidieniNoduli tiroidieni
Noduli tiroidieni
 
Fiziologia glandelor endocrine
Fiziologia glandelor endocrineFiziologia glandelor endocrine
Fiziologia glandelor endocrine
 

More from Vyacheslav Moshin Jr

Agenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus CallosumAgenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus Callosum
Vyacheslav Moshin Jr
 
Contracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăContracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și feminină
Vyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Vyacheslav Moshin Jr
 
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalScreening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: ToxoplasmozaParazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: Toxoplasmoza
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: RickettsiozeleParazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: Rickettsiozele
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: malaria
Parazitologie: malariaParazitologie: malaria
Parazitologie: malaria
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: holera
Parazitologie: holeraParazitologie: holera
Parazitologie: holera
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia DuodenalisParazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia Duodenalis
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragiceParazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragice
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeParazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeParazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Vyacheslav Moshin Jr
 
Endocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharatEndocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharat
Vyacheslav Moshin Jr
 
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideEndocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Vyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieSubiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Vyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieSubiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Vyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeParazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Vyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastrici
Vyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie: rect
Anatomie: rectAnatomie: rect
Anatomie: rect
Vyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliarăAnatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliară
Vyacheslav Moshin Jr
 

More from Vyacheslav Moshin Jr (20)

Agenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus CallosumAgenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus Callosum
 
Contracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăContracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și feminină
 
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
 
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalScreening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
 
Parazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: ToxoplasmozaParazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: Toxoplasmoza
 
Parazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: RickettsiozeleParazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: Rickettsiozele
 
Parazitologie: malaria
Parazitologie: malariaParazitologie: malaria
Parazitologie: malaria
 
Parazitologie: holera
Parazitologie: holeraParazitologie: holera
Parazitologie: holera
 
Parazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia DuodenalisParazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia Duodenalis
 
Parazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragiceParazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragice
 
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeParazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
 
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeParazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
 
Endocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharatEndocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharat
 
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideEndocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
 
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieSubiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
 
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieSubiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
 
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeParazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastrici
 
Anatomie: rect
Anatomie: rectAnatomie: rect
Anatomie: rect
 
Anatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliarăAnatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliară
 

Fiziologie: Glandele cu secreție internă

  • 1. Fiziologia glandelor cu secreție internă Glanda tiroidă este localizată sub laringe,anterior și lateral față detrahee. Secretă 3 hormoni: tiroxina, triiodotironina și calcitonina. Absența secreției tiroidieneprovoacă reducerea ratei metabolice până la 40%. Excesul secreției determină creșterea acesteia cu 60-100%.Secreția este controlată de hormonul tireo-stimulant (secretat de hipofiza anterioară). Sinteza și secreția hormonilor tiroidieni Tiroxina: cel mai secretat, de 4 ori mai slab decât triiodotironina,prezent în cantități mai mari în sângeși persistă un timp mai îndelungat; Triiodotironina: mai puțin secretat, de 4 ori mai puternic decât tiroxina,prezent în cantități mai mici în sângeși persistă un timp mai scurt. Ambii hormoni au aceleași funcții calitative. Glanda tiroidă este alcătuită din foliculi, umpluți cu substanță coloid, căptușiți cu celule epiteliale cuboidale. Substanța coloidă areun constituent major – tireoglobulina, careconține hormoni tiroidieni. După ce au fost secretați în foliculi,acești hormoni sunteliberați în sângeprin epiteliul folicular.Este un proces lent. Necesarul de iod pentru sinteza tiroxinei și triiodotironinei Pentru sinteza normală a acestor hormoni,este necesară o ingestie anuală de 50 mg de iod (aprx.1 mg per săptămână). Pompa de iod (iodocaptarea) Sinteza hormonilor tiroidieni începe odată cu transferul iodului din lichidul extracelularîn celuleleglandulare tiroidieneși ulterior în foliculi. Membranabazală este sensibilă față deiod, dispunede pompa de iod (iodocaptarea). Tireoglobulina și biochimia sintezei tiroxinei și triiodotironinei Sinteza și secreția tireoglobulinei de către celulele tiroidiene Celulele tiroidiene sunt glandulare, secretoare de proteine. RE și complexul Golgi sintetizează și secretăîn folicul - tireoglobulina, care conține140 de AA de tirozină. Aceștia constituiesubstratul major cu carese combină iodul pentru a forma hormonii tiroidieni, în interiorul moleculei detireoglobulină. Oxidarea ionului de iod Este necesară pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Astfel, conversia ionilor deiod în forma oxidată este realizată de enzima peroxidaza (localizată în membrana apicală),și peroxidulde hidrogen, care împreună formează un sistem ce oxidează ionul deiod. Iodarea tirozinei și sinteza hormonilor tiroidieni Iodul oxidat este asociatcu enzima iodaza, care îl ajută să selege cu AA din tirozină. Ulterior iodul sefixează pe reziduurilede tirozină alemoleculei detireoglobulină. Tirozinaseiodează pentru a forma monoiodotirozina,și ulterior diiotirozina.Mai târziu,mai multe reziduuri de diiodotirozină secuplează întreele. Produsul reacției decuplareeste tiroxina Stocarea tireoglobulinei După sinteza hormonilor tiroidieni,fiecaremoleculă detireoglobulinăconțineuna până la trei molecule de tiroxină,iar la fiecaremoleculă de triiodotironină sunt10 moleculede tiroxină.
  • 2. Eliberare tiroxinei și triiodotironinei din glanda tiroidă Tireoglobulina nu este eliberată instantaneu în sânge. De la început are loc clivarea tiroxinei și triiodotironinei din molecula de tireoglobulină,pentru ca mai apoi să fieeliberate ca hormoni liberi. Mecanism: suprafața apicalăa celulelor tiroidieneemite prelungiri (pseudopode) în cavitatea coloidalăa foliculului. Aceste prelungiri seînchid în jurul unor porțiuni decoloid și formează veziculepinocitare.Ulterior acestea fuzionează cu lizozomii,fomând veziculedigestive, careconține enzime lizozomaleamestecate cu coloid.Prin enzime, sunt protează caredigeră moleculele de tireoglobulină,astfel eliberând tiroxinași triiodotironina în sânge. Transportul tiroxinei și triiodotironinei către țesuturi Legarea tiroxinei și triiodotironinei de proteinele plasmatice Hormonii tiroidieni, pătrunși în circulație, se combină cu diferiteproteine plasmatice, în special cu globulina TBG. În decurs de șasezile,jumătate din tiroxină seeliberează la țesuturi. Triiodotironina se eliberează și mai rapid, căci are afinitatemai mică față de proteinele de transport. În interiorul celulelor, ambii hormoni seleagă de proteinele intracelulare. Tiroxina fixându-semai greu decât triiodotironina.Apoi ei sunt stocați în celulele țintă, pe o perioadă mai lungă. Latența și durata de acțiune Tiroxina – perioadă de latență lungă, după 2-3 zilese observă efectul asupra ratei metabolice.Apoi, efectul se intensifică și atingenivelul maximîn 10-12 zile.Ulterior descrește, cu o perioadă de înjumătățirede 15 zile. O parte din activitaterămânepe o perioadă de la 6 săptămâni până la 2 luni. Triiodotironina – perioadă de latență scurtă, efectele apar de 4 ori mai rapid,efectele se manifestă de la 6 la 12 ore. Activitatea celulară maximă aparela 2-3 zile. Latența este rezultatul legării hormonilor cu proteinele. Calciul și fosfatații în lichidul extracelular și plasmă – funcția vitaminei D Absorbția calciului și a fosfataților Surse importante de Ca și fosfatați: produselelactate. Ca se absoarbe greu în tractul digestiv. Fosfatații seabsorb bine, doar dacă seabsoarbeși Ca. Vitamina D și rolul său în absorbția Ca Vitamina D influențează absorbția Ca din intestin,însă până a realiza acestefect, ea trebuie convertită în ficatși rinichi. Compușii vitaminei D sunt derivați din steroli. Conversia areloc prin feedback. În plasmă, Ca este prezentat sub 3 forme: 1) Ca combinatcu proteine plasmatice;2) Ca difuzibil prin membrana capilară;3) Ca atâtdifuzibil prin membrana capilară,câtși ionizat. Efectele concentrației anormale de Ca Tetania produsă de hipocalcemie – când concentrația ionilor deCa în lichidul extracelular estesub pragul normal. Hipocalcemia extremă produce dilatațiainimii,modifică activitatea enzimelor celulare,scadecoagulabilitatea sângelui. Hipercalcemia – când concentrația de Ca este mai mare de valoarenormală.Este posibil ca fosfatul deCa să precipite peste tot în sânge și țesuturilemoi,fiind letal.
  • 3. Parathormonul Activitatea crescută a glandei paratiroideproduceabsorbția rapidăa sărurilor deCa din oase cu hipercalcemieîn lichidul extracelular.Hipofuncția glandelor paratiroideproducehipocalcemie,cu tetanie consecutivă. La om există 4 glande paratidoide, localizateposterior de cea tiroidă.Înlăturarea acestora produc anomalii fiziologice reduse. Glanda paratiroidăconține celule principale (secretă parathormon) și oxifile. Parathormonul determină absorbția Ca și fosfataților din oase,prin 2 efecte:osteoliza (rapid),și activarea osteoclastelor (faza lentă). Determină pierderea fosfataților prin urină,produsereabsorbția tubulară a Ca. Rolul hormonilor tiroidieni 1. Rol în creştere - direct - indirectprin:a) ↑GH; b) ↑somatomedine Patologie: ↓[T] ⇒ ↓ratei de creştere, în special a oaselor ↑[T]⇒ a) iniţial ↑ratei decreştere dar; b) în timp: ↑↑[T]⇒închidere mai rapidă a cartilajelordecreştere ⇒ opreşte creşterea în înălţime(se reduce perioada de creştere în înălţime). 2. Dezvoltarea + maturizarea sistemului nervos (SN) - încă din viaţa intrauterină (luna IV) ⇒stimuleazăneuronogeneza şi mielinizarea ⇒a) dezvoltarea SN+ dezvoltarea cortexului;b) maturarea centrilor nervoşi + dezvoltarea mintală Patologic:↓[T] ⇒nanismşi retardare mintală 3. Activarea SNal adultului - ↑activitatea metabolică a creierului +↑tonusul cortical - ↑inteligenţa şi memoria + ↑reactivitatea motorie - ↑stimularea SNVS şi ↑Nr. β-receptori Patologic:↓[T] ⇒somnolenţă, lentoare, ↓excitabilit.↑[T] ⇒↑excitabilitate,↓capacităţii deconcentrare,oboseală, tremor muscular (rapid şi fin) 4. Efecte metabolice: metabolismul proteic,metabolismul glucidic,metabolismul lipidic,metabolismul energetic, metabolismul mineral. 5. Efecte sistemice:cardiovascular,respirator,digestiv. 6. Efect trofic. 7. Efect de optimizarea funcției sexuale. 8. Relații cu alți hormoni.