Yoga tibetana & Doctrinele secrete (vol.2) https://neculaifantanaru.com

1. ?3,9f lei
ilillrllffi'ffifiil] iHl i{iil} i[ill
? 102 120010984.1
=lr)l
:ml
Enrl
=ol
=Ol
=lr)1
=Ol
:Ni
: C,l
:m
:a
4ar
&*
4.,
o#-'kJ
,"-MJ
n- -&r -

2. Coperta de: VIOREL SIMULOV
Redactor: ROMULUS BUCUR
Coleclia: PAMIR
ingrijitd de
HORIA AL. CABUTI
W. Y. Euans-Wentz
@ TTBETAN yoGA AI/D STCRBT DACTRTNITI
Oxford University press, Loncir_rn, 1gJ5
O rES YOGA TIBETAN et les DOCTR/NBS SECRE?BS
Les Sept Li,ures cle Ia StLgesfe"d.u Gro.,rrl Sett,ier
suivant la traduction clu t,dma Kasi Daura Samdup
FD]TE PAR Ltr D. W. Y. NVAITS-W;MTZ, NI. A.,
D. l,itt., D. Sc.
du Jesus Coltege d,Oxforcl
itvec
I NT RODL]CT'IO}/S E" COMMENT AIRES
i:raduction franqais de }{arguerite lA fUnfff
LIBRAIRE D'AMERIQUE ET D'ORiENT _ 1938
Q Versiunea romdneasci aparfine Ecliturii SO7HIA
s. c. ,,ITHAC, " _ SJiL
B-cir,rl Revolufiei, 103, Arad. tel. (0966)1 634e
l)irector: PaveI ILICA
Redactor qef: Vasile DAN
Consilier eclitorial: Dorel
ISBN 973-95662-3-5
SIBII
#
-3
{aXucere
MIF,CEA
w
p
{
r$,
(l
.". {.,P'
{,i /
ffrw
YOGA
TIBtrTANA
ei
NOCTRINELE
SECRETE
CeIe gapte C[rfi ale Infelepciunii Marii Cii
urrnind traclucerea lui
LAMA KAStr DAWA SAMDUP
cu
INTtsCIDIICERI 9i COMENTARII
VOLUMUL II
de:
IACOBINI
Editura SOPHIA
Arad, 1993
4"
-,fI
i/l* rl
-/
ff,
tv1

3. CARTEA, A III.A
CATEA CUNOASTERII
YCGA CELO}i ZNCE DOCTRIIqE
(I)
I. Cele patru clase de tantras
Conlinutul acestei Cdrli qi a Cdrlii a IV-a care urmeazd
este lntr-o largd rnbsurd tantric, in special partea privi-
toare la vizualizdri qi meditalii. Ar putea fi important
pentru studentul originilor reiigioase qi istorice de a pti
ci Ldmas recunoqteau pa.tru clase principaie de tffiltra
(yogice), care pot fi pe scurt descrise dupi cum urrneazai:
1o tantra care il expune pe ,,Acela" sar.l Adevdrul Ultim;
2" tantrs, gtiintelor oculte sau mistice; 3" tantra a Yoginis
sau Saktisl; 4"'tentra Kalacakrei.
Dupd tradilia lamaisti, prima din aceste clase gi-a
avut obirgia ,,in Est" (probabil in lJstul Bengalului) pe
vr emea regelui Rab-sal, care a domnit, se crede, inaintea
lnceputului erei creqtine. A doua clasd a prins formd pe
vremea 1ui Ndgarjuna gi a discipolilor sdi, in timpul ceiui
rle*aI ll-lea qi al III-lea secol al erei cregtine ,,in SLld,,
(in India meridionaiS). A treia clasd, de care se leag5 qi
C5rlile noastre a III-a gi a IV-a, este atribuiti unui maes-
lru erudit numit f-awapa din Urgyan (sar-r Odyana), nu-
rnele vechi al unei regiuni cuprinse in teritoriul Afgal:is-
lanului, ,,1a Vest" de India. Padma Sambhava (tot din
Urgyan) a fo,st acela care a adus qi fdcut popular printre

4. tibetani aaeastd clasi de tantras. padma. Sambhava, nu_
mit de citre discipolii sdi guru Rimpoche sau preliosul
guru, se presupune a fi avut opt gwru indieni care au
aparfinut de opt Ecoli diferite de buddhism. In afari de
aceste diverse invSldturi primite, s-a presupus c6 el ar fi
formulat sisternul eclectic de gindire cunoscut in Tibet
ca fiind acela al ,,Bon^etelor Rosii,, qi care constituie Ecoala
prinritivd l.Iingmapa. in ceea ce privegte acest sistem,
"rrr-
difii. europeni cuno,sc foarte puline lucruri despre sursele
originale, caci conlinutul gi caracterul acestoi Scripturi
sint inci aproape necuno,scute in afara mdnistirilor
Ningmapa. Existi deci acolo ,un cimp de cercetare neex-
plorat care ar oferi elemente de maie valoare pentru is-
toria buddhismului. A patra clasd, cea a tantras KaIa-
cakra, se zice cd"-gi are originea sa ,,in Nord,,, in Sam-
bala gi cd ar Ii fost introduid in India cdtre anul 600 e.n.
Degi elementele tantrice conlinute in textul Cdrtilor
a III-a ,Ei ra IV-a sint dispozilia iestamentard a prefiosu-
Iui guru, tratatele insele sint o compilalia a Ecolii Kar-
gyiitpa, care se separase de ,,cei in vechiul stit.. dupd
reforma lncepui5 de Marpa gi Milarepa Xn rsecolul XII,
qcoal5 care est.e infloritoare pi-n zileie noastre, a;a dup[
cum $coala Khaclampa este asiezi biserica oficiaid a Budd-
hismului Tibetan. In Introducerea la tMarele yogt a'1, Td-
betului, Milarepa se vor gdsi principalele caracteiistici ale
$colii Kargyiitpa gi doctrinele rsale-particulare.
In vreme ce in tr:atatul rprecedent toate invbldturile
aveau drept {el suprem de ,a ajunge Ia $tiinla Justd pri-
vitoare la natura realS a spiritului gi universului feno-
menelor, in prezentul tratat este aplicat[ Celor $ase Do,c-
trine mai n:nult sau mai pulin particular tibetane tehnica
filosofiei voga, in special a formei tantrice numiti in In-
dia Kundalini yoga.
IL Doctrina cildurii psihice
Prima 'din aceste doctrine ieste cu-noscutd de tibetani
sub numele de tumo_semnificind: ,,o cdlduri
""rp"rrle
particularS, sau o cdtduri de naturd psiho_fizicd treatd
prin mijloace yogice'6. Dupd invlldtuia secretd, cuvintul
6
timo descrie o metodd de a extrage prd,na din inepuiza-
bilul rezervor de prd.na al naturii gi de a o inmagazina
in bateria trupului ruman, apoi, de )a o utiliza la ttransmu-
tarea licorii seminale intr-o energie isubtild. prin care este
produsd o cdlduri psiho-fizic5 internd qi fdcutd sd cir
cule prin canalele nervoase ale sistemului nervos rpsihic.
Acest sistem nervos psihic este inrrizibil pentru to{i
aceia care n-au clarviziune, e,1 e,ste contrapartea psihicd
a sistemului nervos fizic. Aceste canale sint numinte in
tibetand tso gi in sanskritd ncidi. lntre ele existd trei de-o
importan!5 particuiard: nervul median (tibetani: [Jma-
fsa, sanskriti: Susumna-nad care se intinde /de-a lungul
centrului coloanei vertebrale. Nen'ul drept (tibetand Ro-
ma-tsa, sanskritd: Pingala-nadi) gi nervul sting (tibetanei:
Kyangma-tso, sanskritd: Id*-ncld.i). Acestea doud din
urtn5, ca doi qerpi, se incol5cesc gi pe incruciqeazd ca doi
gerpi in jurul nervuiui median. In ra,port cu acegti trei
nervi psihici, e><istd. un mare numAr de allii prin care
energia psiho-nervoas[ (tibetani: Shugs, sanskritl: prd-
no) este purtatd in fiecare centru nervos psihic (tibetanS:
Khorl,o, sanskrit5: cakra), gi de acolo, pusi in rezerv5 gi
distribuitil la fiecare organ sau parte a ,corpului. Tot acest
sistem este descris in amiinunt [n Brurdo Th6dol, pp. 186-
18E.
Dupd textr.ll nostrll, practicirid arta tumrno, yogi tre-
br"rie sd utilizeze vizualizdri $oarte cornplicate, meditalii,
atitudini, direclionarea gindirii, antrenarea sistemului
irervos fizic gi exercilii;fizice. Notele noastre ,siirt snficient
de numeroase qi aindnunlite pentru a servi studentr_rlui
drept comentariu 6i, fntr-o anumiti mdsurd, de ghid pr"ac-
tic. Dar, aga dupi "curn guru tibetan o irecomandii, este
deosebit de dezirabil pentru neofit de a okrline, inainte de
a incepe practica turnnzo, o 'iniliere iprerliminard qi cdidu-
zirea personald a unui maestru in aceastd artd.
.
O indelungati perioadd pregdtitoare este in mod obiE-
nuit necesari inainte ca yog-i si poatd" tajunge la o cer-
titudine oarecare de suc,ces. lncd de la inieput el trebuie
si. se obignuiascd cu Lrn minimum de veqtminte gi ,si
evite, [re cit posibil, utiiizarea focului rpentru a se incdlzi.
To,cmai prin obiqnuinla de a nu rnai purta bldnuri sau
lesdturi de lind, qi de a nu se lmai sluji de cdldurd arti-

5. ficiali exterioard se recunosc mae$trii acestei arte. yogi
trebuie de asemenea sd respecte ,cea mai strictd infrinaie
sexuar15, intruciL in principal pe energia sexuaii trans_
formati ise bazeazl reqita lui iummc.
Aceastd lpracticd pu trebuie fdcut5 iin apropierea unei
case,locuite, ci, de preferinl6, intr_o meneitire o*""""r",
sau intr-o grotd izolati intr-un munte ina"parlat-J;;rt""
aglomeralie unde aerul ,este impurificat deifu*"i qi
"-r_
nafiile ,,aurice(( ale oragelor sau satelor. Un yogi-"; *;ie
:1^.11]1q1
stdpinirea acestei arte poate raminle
";
tim;
roarte ind_eiungat intr-un astfel de addpost iEi sd nu vad!
pe nimeni in afard de g,uru care-l rsfdtuiegte qi it;" ;i;
cind ln cind pentru a-i diri;a progresete. El ;l; p;;;!dt
la inceput sd-gi indeplineas"cd
-exe-rcifiile
oimineala irJrn-
tea rd,sdritului soarelui, cind ,curenfii rrnagnetici ai pdmin_
tului gi naburii sint cel mai pulin pertuibali. O aat5 on-
linutd mdiestria, se poate practica oriunde qi oricind.-i
- -
Pe
.mdsurd ce lprogresele tin gtiinla yogicd de ,conser_
vare gi dirijare a energiei fizice mentile-Ei psihice sint
5ea!1zgte,
pustnicul yo.gi. dezvolti treptat in,eil idldura psi_
ho-fizic5. Energia subtiid, insoliti he o cilduri plncutn
incepe sd penetreze in fie,care atom al corpului $i p"ti;
cite_putin eI obline.puterea yogicd de a rsuporta cu-uqu_
rintd frigul cel mai extrem imbrdcat doar intr_o tunici
de bumbac sau chiar in intregime goi. In tWiiite" y;;;;
Tibetului,, Milarepa, p. 1?0 se"spunei
,,Poart5. suflul incdlzitor ai ingerilor
?."upt al t5.u veEtmint pur qi rlgor,,.
Cind antrenamentul este terminat si cind neofitul cre-
d9 ce a oblinut succesul, ise intimplf frecrrent i" g*it
sdu sd-l pund la fncercare pentru i-i aprecia progriseJ.e.
Iatd descrierea pe tcare o dd-acestor inceicdri O_na-A.. Da_
vid-Neel ale B5rei :interesante lucrdri gi cercetdri perso-
nale in Orient, indeosebi in ceea ce privegte misticii ti
betani, sint paralele cu cele ale editorului.
,,fntr-o noapte de iarnd in ,care luna strdlucegte, ,cei
care lse cred capabili s6 treaci victorioqi proba ,ie
'duc,
funpreuni cu maestrul 1or, pe malul unui'crjrs de api ne-i
inghelat. Daci nici o .apd liberd, neinghelatd,
""
'uu je_
segte in regiune, atunci se sparge o copce,in gheali. Noip-
o
o
tea aleasd este una din acelea in care vintul bate cu vio-
len{d. Ele nu lsint rare in Tibet.
Candidalii la titlui'de Repa, complet goi, se ageazd pe
so1 rcu picioarele incrucigate. Nigte cearc,eafuri sint scu-
{undate in apa inghelatd, e1e ingheald gi sint iscoase scor-
loase. Fiecare din discipoli tnfdqoari unul ln jurul sdu
qi trebuie s5-1 inmoaie gi si-I usuce pe trupul siu. Indati
ce ,cearceaful este uscat,, eL este din nou scufundat in api
gi candidatul se invelegte {din nou. Operaliunea se 'conti-
nud astfel, pind la risdritul ,soarelui. Atunci, cel care a
uscat cel mai mare numdr de cearceafuri, este proclamat
cigtigdtorul concursului"2.
Dimensiunea 'cearceafurilor vatiaz6,, unele sint mici ca
un gervelel, altele au mdrimea unui qal mare. Regula este
ca yogi ,si usuce cel rpu{in trei cearceafuri unul dupd al-
tul pentru a avea ldreptul de a purta insemnul qtiinlei
sale in tumrno,'care consti dintr-o pinguri robi sau c6-
rraqi de bumbac alb, din pricina ,cdreia eI este numit in
tibetan6 ,,un Repa", lceea ce inseamnd ,,cel'ce este invegt-
rnintat in bumbac'(. Milarepa, marele yogi tibetan, purta
numele ,,Mila(( -- cel invegtmintat in bumbac((, ceea ce
lnseamni ci ,eI a oblinut stEpinirea artei tummo, sub c5-
ISuzirea Surului sdu Marpa. Opt rdintre idiscipolii sai cei
mai avansali se zice ci ar fi fost Repas, tn primul capi-
tol al biografiei lui Milarepa, gi mai sint citati gi taltii tn
apendices.
O altd incercare ,deosebitl de lcea a cearceafurilor: in-
muiate, pentru a se verifica gradul de 'cdldur[ degajat
de trupul yoginului, consti in a se ageza ln zdpadd Ei a
aprecia cdldura idegajatd de trup dupd. 'cantitatea 6i su-
prafala zdpezii topite in jurul lui.
C5 existd azi adepli ai ai:tei tummo tn rnSndstiriie Ti-
betului ieste nn fapt indiscutabil, mulli dintrei ei fiind
discipo i ai lui Milarepa, din Ordinul celor inveqmintali
in haine de lbumbac. Mai multi europeni au intilnit ast-
fel de asceli gi avem rapo,arte foarte autentice asupra imu-
nltl{ii 1or la frigurile polare ale iernilortibetane care sint
cu::ente in inalteie tinuturi himalayene.
trdcind parte din l{atha yaga, tumrno pare a fi cunos-
cut de asemene'a gi hindr-rqilor. Imi amintesc ci ,tn timpul
verii lui 1918, am avut ca tovardqi de cdlStorie, timp de

6. :iryi sdptdmini, yl gryp de asceli goi hindugi care, ca
$r nltne, veneall din cimpiile toride ale Indiei. Ne_am
unit la. Srinagar
.drumur"ile Ei de acolo,
"-u*lu"uii i"
ceata rnigcdtoare de pelerini clin toate parlile Inaiei,'tai._
bali 6i femei idin numeroase caste, am pornit_o la drum
c5tr.e ghelarii iniftimilor Himalayei din Kagmi;: iI;r:
fl:1T i"" peielinajul venerat de secolele rde Ia grota Am;_
Iath, al ,cdrui obiect de veneralie sacrosanct este un
lingam_ (falus) natural de gheald consacrat 1ui giva, Sta_
pinuJ. Lumiis bis. Un anumit numdr de asceli ;" d;;;
nici un alt vegtmint decit o cirpi tnnodat['in :"i"i-,"_
i"lgl, -
chiar ;i atunci cind atinsesem o altitudine 'de
3_000 de metri qi cind noplile erau teribil de reci si un
vint in_ghelat ,sufla asupra noastrd din indllimite Sir"t*
rilor. Chiar qi n timput traversdrii ghelariior
""ii Oirr-
tre asceli erau rin
9o3!ingg1e goi 9i ai remas a,stfel pind
la capitul pelerinajului. Al{ii, pulin timp inaintea intrArii
in grot5, se inveliri. ,in niqte vbgminte urrUli"i d" b;;il;,
in tirnp ,ce adeplii inferiori se serveau de'cuverturiie in
care adunaserS. slabele lor provizii.
Pe atunci nu Etiam nimic de arta tibetand de a ge_
nera o extraordinard cdldurd icorporald, si ,deci, ,., I_
pus nici o intrebare ascelilor hindugi asupra remarcabi_
lei lor lezigte-nle_ yogice, cdci o atribuiam'faptului ca
-ei
erau, fdri indoiald,_ maqtri tin Hatha yoga, care conferd
imunitatea extremelor de frig gi Oe cetOure.
ta o demonstrafie de imunitate a yoginilor la cdldura ex-
ti'emd. Un ascet gol, la amiazd in"rnomerrtul sezonului
cald,. s-a aqezat pe ,nisipul arzdtor al rnalului, inconju_
rat de patru focuri de lemne qi batigi usc,ate'arzinJ" ia
citeva picioare de corpul sau dezbrd_c'ut, fi*.".u i;; gt:
sindu-se intr-unul din punctele ,cardinale. Soarele ;;"il_
!5tor aI verii, aruncindu-gi razele pe ,capul .a" aescoperit
constituia aI cinciiea fo,c al r,,og$i C^elor cinci F;.;;i
(Paflca-Dahanl) pe care ,el o pr"ifi"". Fapte simitare ao_
vedind imunitatea yogicd Ia caldura qi cniar la foc;
-au
fost constatate _
qi atestate de citre europeni, nu numai
in India gi Cey1o,n, ci qi in insulele m6ril& S"a"f"i,
""J"
au fost asociate cu ceremonia ,rnensului pe foc. il';;;;:
nroniile Tovil (dansul diavolului) din Ceyion, d,ansatorii
10
diavoLului merg pe fo,c sau il pipiie fdrd a se vdtdma,
gralie virtutii utilizdrii rnantrelor numite mantrele care
racesc fo,cul{( (gini-sisil, in sinhalezd).
III. Doctrina corpului iluzoriu
Doctrina Corpului lluzoriu, a doua din cele gase Doc-
trine, este o adaptare a sursei indiene a Do,ctrinei mnyei,,
care este Doctrina fundamental[ a tuturor $co,lilor budd-
hismului ca gi a Vedantismului sau hinduismului.
Do,ctrina mnEei afirm5 ci lumea rintreagd gi crealia
cosmicS, subiectivd gi obiectivd sint iluzorii gi ci spiritul
crste singura realitate. Obiectele simlurilor noastre, apara-
tul nostru corporal, cunogtinlele noastre mentale, induc-
tiilc noastre, generalizdrile gi deducliile,
-
nu sint decit
fantasmagorii. Degi oamenii de gtiinld clasificd Ei rconferd
denumiri fanteziste, latine sau grecegti, variatelor forme
ale materiei organice sau ano,rganice, materia in ea
insS;i nu are o existentd veritabild. Culorile, sunetele Ei
toate lucrurile vizute de iochi sau percepute ,de organele
de simt, cit gi spaliul sau dimensiunile, sint de asemenea
fcnomene amdgitoare.
lWaya este vSluL rnagi,c in care se flnvegtminteazd na-
tura, Marea Mamd trsis pentru a ascunde Realitatea. Doar
cu ajutorul yogdi, poate fi indepdrtat Vdlu] Ei omul adus
cirtre cuno'aqterea de sine insugi Ei citre propria sa cu-
cerire prin care iluzia este transgresatd, depiqitd. Ade-
varul ultim este, datoritir iluziei, intotdeauna asociat gre-
$elii, rdal similar alchimistului lucrurilor spirituale, maes-
trul in yoga separd reziduul, care ,este ignoranla, de au-
luL care este $tiinta just5. Atunci, dominind natura, el
cste eliberat'de sclavia fo,rmelor-aparenle"
Profesorul Shastri a demonstrat in erudita ,sa exarrri-
nare a Doctrinei rniiEeis, cE" germenii acestei Doctrine
cxistau incd din ultimele stadii ale civilizaliei Vedice Ei
"p,
il cursul lungii sale evotrulii, cuvintul maya in dtf.e-
rite forme gramaticale a desemnat diverse c,oniepte, toate
legate intre eie in mod fundamental.
In primul rind", nzdgd. a desemnat o formd de inteli-
gen!5, de energie, de putere (Sakti) gi ceva inqeldtor.
11

7. Aceasta implica o forld. de voinfd mistericasd prin care
P-ten:*q1i aclionau gi carc s" 'r"oriru ;;;- riri"e- a.
tnuUal
..Ur[ ctespre
.ceea ce este_ ingeldtor, mayu indicFt
aclastd luci'e niaqicd a aparenleloi. care .tac ca ig;";;;l
care.ie-percepe sd conceapd multipliciiatea gi ;;;lit;;;
ca fiind reale. Ca un magiciu, u'uprurrr, mnya p;il;;;
marea iluzie cosmicd, universul fenoirrenelor.
Sensul fundamental al cuvintuLur mo.yu derivd de ia
rddicina T5, ,,& mdsura.,. Deci nzclyu estjaceastd p.oiu;_
{ie iiuzorie a Cosmo,sului prin car6 Brahma nemdiurabil
apare- ca putind fi mdsurat. Din aceearsi rdd6cin[ provine
sensul ,,a constri.i,,-gi acesta d.uce la conceptul unui uni_
vers fenomenal ca fiind construclia magici a tui Brinmi,
in sens Mahayanic, a spiritului.
Ca o mlSdili a epocii p,rimitive vedice, Do,ctrina miuei
poate fi retrasatd in Brahmanas gi (Jpanisad.e qi in a"6r_
l?u_^-:_*l"I
sdu principal este: ,,iluzia,; pini in iimput-i"i
qamkara cind acest sens s-a fixat de?initiv. Din punct
de vedere istoric, maya a fost considerati in *oa'"[ir_
nuit sub_doud aspecte-principale: 1" ca principiui cr"i_
!iei, .
adicb- !au In calitate de cauzi, coiespunzind sen-
sului. de Sakti (putere miraculoasd), sau 2" fn calitate de
creali_e fenomenald in sine, maycT'ca efect, corespunzind
sensului de iluzie, aparenli etc.6l
S-a demonstrat cu pricepere ,de cdtre ginditorii In_
diei cd spiritui microcosmic nu este diferit, nici cu
-ade-
vdrat separat de spiritul macrocosmic. Aerul conlinut in-
tr-un ulcior peceth-rit, spun ei, nu este diferit de ,aerul
care inconjoard ulciorul, dacl el este spart, aerul inchis
devine. aer liber, gi astfel, sfdrimind
"ontrindtoru|
nngii,,
spiritul microco,smic devine ceea ce a toit eI dintotdLa_
una: macrocosmicul.
Spiritul Primordial din care se inalld nedgra este pen_
tru tot'deauna nendscu.t Ei necondilionat, el"merge din_
coio de
-propriile sale- creaiii. Domnul Krsna, in"bnagi-
vatl-Gl,td., declari cd el dinntr-o singuri porliune ; n;;;_
lei sale a creat universul vizibil gi cd, lotuqi, el rdmine
permanent in afara a ceea ,ce a creat.
^ Lu-mile qi Universurile sint crealii ale spiritului, ele
sint din materia din care sint create visele-. Caracterul
lor iluzoriu este mnya. Lucrurile, aparenlele, ,i;i ;;;;;
12
spiritul le f,ace sd fie, separate de spirit ele nu au nici o
existen!5. Cind, cu ajutorul yogdi, aspectul micrrocosmic
al spiritului este limpezit de lnceloqiri qi de mirajele Iu-
crurilor condilionate, ei se vede pe sine insugi ca o uni-
tate emancipati de iluziile mayei, de toate conceptele de
tnultipiicitate qi de dualism, de toate magiile amdgitoare
ale naturii.
in calitate de putere miraculoas6, cle energje esen-
{iali sub formi de cdldurd, lumind, miqcare de electroni,
ca vibralie puternicS. in dansul vielii, ca naturd in sinul
cdreia cr.eaturile vin cdtre iluzie, maya este marea Saicti,
rnama crealiei ce con{ine in yea germenele primordial sau
oul forrnei-gind coiective ce imbriligeaz5. universuL tatS-
lui-spirit, formd realizatS de-a curmeziqul materiei ilu-
zorii ca aparenle.
Prin nenumirate miriade de forcne, nenumirate mi-
riade de ochi Ei organe de sim! ale creaturilor, nenumd-
rate miriade de microcosmosuri, Spiritul se cunoagte pe
sine ca fiind cel ce viseazd regatul mayei,. Dar, atita tirnp
cit mirajul fiinlei nu este dispersat prin iluminarea bod-
hic5, multiplul ignord Unitatea.
Doctrina mnEei, est,e baza filosofici a do,ctrinei Uni-
t5!ii in moid iluzoriu perceputi ca multiplu, a macrocos-
mului ca totalitate a microcosmului. In gindirea greacd
aceasta se rezuma prin axio,ma lui Xenophan: ,,Totul este
{Jnu". Mai tirziu, Parrnenide, invS{a unitatea unicd a
fiinlei qi gindirii, Platon gi discipolul Iui, Plotin au ajuns
la aceeaqi concluzie in doctrina lor a ideilor, Kant de
asemenea, infltienlat probabil de qcoala lui Platon, enun-
{5 ci iumea n-ar:e o existen{d metafizicS. ci o existen![
pur empiric5 sau de rnanifestare. Schopenhauer marca
d,atoria sa de recunoqtinld fatd de Upani.qade formulind
rJedi;c$ii paralele. Afirmind c[ universul are o existenli
leiativd fa!5 de Spiritui in care eI ia naqtere, relativita-
tea este o noui aserliune qtiintifici occidentald a strS-
veci'rii teorii a rniyei,.
Astfel, in sensul dat de Doctrina mayet, corpul iluzo-
rru, migdui-ritpa filosofiei hinduse, este ca gi cosmosul din
care face parte, o simpld aparenld, o formi-gind ca ;i
orice obiect din naturi. Ca qi pdmintul qi universul din
care a apdrut, eI are o existenld relativd dar nu rea16.
13

8. .. ca aparenld comparabiJd cu o iluzie magicd, trunul
iluzoriu al omurui nu este
"imlc "rt."r"i"#?"il":l;.
a Spiriiului in sensul irnplicat A" t"rmlnui-irn"i"" ,,irli-
!r", care se referd la o manifestare fizicd ; Ntil;;;_
Kayei (trupului de incarnar" Ji"i"j. EI este pur si sim-
p1u produsul_mdsei voinlei de a iral-
"rlliliJ'a3rr"i"i,
scoarfa sangsarici a spiritului.
IV. Doctrina stirii de vis
Do'ctrina viselor, care urmeazd, ilustreazi doctrina
rndyei. Ea demonstr'eaz.d cd, la tluf
"Lr"
toate experienlele
simlurilor din stare.a de veghe .i"t-'li.rroril, ;;;;;;";i"t
Ei .experienlete stdrii de vis] cele doua stari formind cei
doi
,poli ai congtiinfei umane. C;
"ii; cuvinte, natura, ca
un tot, este visul Spiritului Unic; atita timp cit il;i;_;
:_q:""]t
natula +l l-* dep5git astfet maEa,
"i "a-*i""
uaor-
mrr, vlslnd visul ignoranlei. Ci aceasti s_ar intimpla in
aceastd. lume sau intr-o stare de dupd moarte, oride-e*_
perien{d in aceste, condilii aie Sam#rei sau
"f,
[ur_J,
nu este decit un vis.
. ?o"l dupd ce te-ai trezit din somn poli realiza carac_
terul visului gi doar cind cel ce viseaz-d. iri.uf ig"or;"!"i
se trezegte la Starea Adevdratd, fdri condilion"ure, ia'r!
lo*r,_ firl_vjs, poate el inlelege caracterul iluzoriu ai
Darnrsarel. loi vorbim de starea de vis ca fiind ireaid ;i
de veghe ca fiind reald. Totugi, in sens strict, cele dou;i
sint ireale, cdci ele depinct de acelagi ordin de p;;";et;i
obiective gi senzoriale, cele ute viruitti fiind int,erne si
cele ale st6rii de veghe fiind exter"". Si"g; ;-irtt"i ";_
noagte impresiile simJurilor rpi nu face n-ici o^ distinclie
reaid intre ele, fie ci ele ii parvin dinlduntru ,;; d1;
afard. in spirit, ca intr-o oglinda obiectele ,i*1"rifo. i.r_
terne sau externe sint^reflectate gi despdrlite'Ae spirii,
e1e nu au existen{d, nefiind, aqa dupa cum o afirma doc_
fuina magei, decit aparenle.
Prin analizarea cu_atenlie a viselor gi experienlelor
psihologice ficute pe ei insugi, yogi ajunge in final la rea-
Iizarea, gi nu numai ta creainial ci conlinutul to,tal ai
74
stdrii de veghe, ca gi de vis, este de fapt un fenomen
iluzoriu.
La fel cum un pdianjen ce-Ei trage din trupul. sdu
substanla pinzei sale Ei o reia in eI insuqi, tot aEa ;i Spi-
ritul-Tot, personificat de hinduEi prin Brahma, scoate
din el insuEi crealia cosmicd gi apoi o reabsoarbe. Finza
de pdianjen a lui Brahma este maga in care fiecare fiinli
cade 6i este linuti in legdturile sangsarice, ea este calea
vielii de care o leag5, karma, este stinca lui Prometeu
de care umanitatea este inldnluild pradi vulturilor do-
rin!ei.
Brahma do,arme gi se trezeqte, cind doarme, visul sdu
este crealia cosmic5; cind se trezegte, visul sdu se ter-
mind. Visul sdu este Samsara, trezirea sa este Nirvana.
-lJo ne rSi eueJIN rS e;lesr.ue5 '1ea;c-au rS 1ea;c 'ect.lg
ginea in spirit Ei, in suprema inlelegere a Spiritului-Tot,
cele doud sint uniteT.
lelul complet al doctrinei viselor este de a stimula
pe yogi sd se trezeasci din somnul iluziei, din coqmarul
existenlei, sd rupd mrejele in care maEa il line prizonier
de eoni gi astfel si atingi pacea Ei bucuria libertSlii, aqa
precum a ficut-o gi Cel Perfe'ct Trezit: Gautama Buddha.
V. Doctrina luminii clare
Lumina Clar5, in aspe,ctul sdu primordial, simboTizeazl,
conqtiinla purd a Nirvanei, conqtiinla supra-pdminteascS.
transcedentald a acelui pe deplin trezit. Aceastd Lumind
este o radialie mistici a Dharma-Kayei, a conEtiinlei Nir-
vanei libere de orice intunecime condilionatd de Sam-
s:ira. Aceastd Lumind nu poate fi descrisd, ea nu 'poate
fi decit cunos.cutS, Ei a o cunoaEte inseamnS. a cunoaqte
ldentitatea adevdrat[ a tuturor lucrurilor. Fiind fdri cu-
ioare Ei calitate, este Lumina Clard. Fiind fdrd limitare,
este Inteligenla care penetreazd totul. Fiind imposibil de
cunoscut in termenii congtiinlei Samsarei
-
acesta este
Vidul fird formd.
Lumina Clari este experimentati in mod temporar
de cdtre orice fiin![ umand. in m,o,mentul morlii, iar de
cdtre maeqtrii yoga in cele mai inalte stdri de Samadhi
15

9. dup5 voint6, qi este experimentatd fdrd inceiare de cdtre
Buddhas. Realizarea congtientd a Luminii C1are pentru
acela care este incarnat este sinonimi cu atingerea stirii
de Buddha. Este mult mai dificil a realiza Lumina
Clari dupd pro,cesul numit moarte, aga dupd cum ne in-
vad Carteu Ti.betand. a Morfilor. Iatd de ce in Cartea I
gi a II-a a noastrd, guru il soliciti pe neofit si nu ne-
glijeze acazia oferiti de naqterea umand de a ciqtiga ma-
rea comoard.
In vibrantele cuvinte ale viziunii l[untrice 9i ale m5-
refiei, unul din Maegtrii inlelepciunii tibetane descrie
astfel Lumina CIarS:
,,Este dificil si se ating[ cunoagterea tr'5ri Forme. Este
la fe1 de dificil sb se dobindeascd eliberarea de Karma
gi de renaEtere, qi realizarea Luminii Clare tot atit de
strdlucitoare ca sclipirea combinata a unei pietre
-pre-
lioase, a focului, a Lunii gi a Soarelui- Din Lumina Clard
sint ndscute, strSlucind in tenebre, luminile sale inrn-
dite. Din ele provine scinteierea qi cdldura luminii Soa-
relui, din oar6 purcede cea a Lunii, 9i din cea a Lunii,
""re
i"p"urintd frospelimea, provine radioasa Inlelepciune
*e p"tt^"tt"aza totul. Astfel, Vidul fun'damental care ilu-
mineazd obiectele fenomenale ale naturii, face vizibile
toate sistemele Lurnii((8.
VI. Doctrina stdrii de duPd moarte
A cincea din ce e gase Doctrine, Doctrina lui Bardo
sau a stdrii interrnediare ce urmeazd dupd moarte 9i pre-
cede naqterea este o versiune prescurtati a Iui Bardo
ThCd,oI (a Eliberdrii prin ascultarea Doctrinei in planul
de dupd moarte) cuprinzind doui Cdrli in versiunea sa
originald, tradusi ;i explicatd in aminunt ln Cartea
Ti.betand. a Mor[tlor.
Cititorul va ,observa cd Doctrina lui Bardo este pre-
zentati aici ca gi complementard Doctrinei Luminii Cla-
re cit gi aceleia a mdyez care a precedat*o, intrucit con-
form acestei doctrine starea de dupi moarte nu este de-
cit o stare de vis ce prelungeEte gi depincie de starea, de
aseminarea iluzorie numiti ,starea de viali.
16
Aqa cum Cartea Ti,betand' a lllorfr'lor insistS. con-
tinuu asupra acestui punct, cu exceplia muribundului ce
;r practicat cll succes yoga inci din timpul vielii sale 9i
a dobindit puterea yolica de a r5-mine ferm in condilia
rie dupii moarte in care a apdrut Lumina Clard, ea se va
iirtuneca etapd dupi etapd si Lumina Clari a Realitdlir
se va ;terge din cbnqtiinla sa' Atunci va veni pentru el
a elona miarte, moartea de dupi moarte Ei va experi-
rnenta adevdrul Bardo.
Fiind cufundat mai r rofund in iluziile halucinante
ce vin de la md.ga decit ln timpul stdrii de viat5. (sau de
trezire), el va rbmine acolo pe o duratd determinat[ de
Karrlra, apoi, cind soro'cul va fi sosit, va intra din nou
intr-un pittt".* gi va reincepe s5 trdiascd ca un sclav
aI pasiunilor gi dominat de ignorantd.
Daci, pe d.e alti parte, muribundul este unul din aceia
care au dobindit stipinirea yogii, ln clipa morJii, prin-
tr-un efort de voin![ supremS, va intra in transa celui
mai inalt Samadhi in comuniune transcedentala cu Lu-
mina Clar5, qi moartea va avea loc fird intreruperea con-
tinuit5lii conqtiinlei. Astfel, invers decit cu ceea ce se
intimpia cu cel care nu este iluminat, e1 depiqeqte dis-
parilia treptatd in inconqtien!5 care insoleqte in- mod nor-
mal
'separilia principiului congtiintei de corpul planului
pdmint-esc. Nici un maestru de yoga nu moare intr-un
inod normal, cu exceplia cazului cind este omorit brusc
gi nu se a;teaptS la-aceasta, eI abandonindu-gi pur Ei
simplu forma sa fizicd pe care a ajuns s-o considere ca
pu i-rn vegtmint ce poate fi irnbrdcat sau aruncat cu de-
ptina conEtienli, in tirnp ce el este cufundat in condilia
extaticd a Spiritului in care Lumina Clarl lumineazed
constant. Un Bodhisattva intrS conqtient pe calea re-na$-
terii in momentul favorabil, 9i, aparlinind de al 4-1ea or-
din de iniliali, ,,e1 vine s5 existe la slnul rnamei sale in
mod conqtient qi iese de acolo con;tient(i, aqa cum ne
inva!5 Buddhae.
Aceast5 puternici realizare, de a merge dupd. voinii
gi cu o continuitate de conqtiinli,neintreruptd prin toate
stirile de existen![ iluzorii, avlnd un spirit microcosmic
in rezonanli cu spiritul macro'cosmic' e,ste lelul Dharmei'
Acela care a cucerit mayu devine un stipin al vielii qi al
2 * Yoga tibetani, vol. II 77

10. mortii, o luminS. in intuneric, o cdlduzi pentru cel ritd-
cit,_un liberator pentru sclav. in limbajul tran,scedental
al Marii Cdi, Mahdyana, pentru e1 nu mai existd dis-
tinclie intre Samsara gi Nirvanal0. $i tot a$a cum un
leu. sdlbatic vagabondeazd, liber in munlii cei inalli, eI
vagabondeazi dupS voie prin existenfell.
Urmdrind simbolismul esoteric ai guru tibetani, pro-
cesul. morlii se poate compara cu acel"a al unei ldmpi ce
se stinge datoritd lipsei de ulei. printr-un simbol.ism si-
ililar, ei explicd esoteric apari{iile fenomenale variate ca
qi razele de luminS, sunetele qi formele percepute d,e cdtre
cel ce moare qi in starea de dupd moarte.
Considerate in mod rafional, aga cum ne invali Car-
tea TLbetq,nd, a Morlitor, toate viziunile ce ii apar vizute
rdposatului s nt pur iluzorii, ne{iind nimic altceva decit
haiucinalii materializate ale formelor-ginduri ce se ridicd
din conlinutul mental aI celui care le percepe, ca rezultat
direct al stimulilor psihici produgi de cdtre piocesul mor{ii
care reaclioneazd asupra spiritului. Cu alte cuvinte, im-
pulsiile intelectuale produse de moarte sint personificate
in starea de vis de dupi moarte.
$i ln mod corespunzdtor, pe timpul procesului de re-
nagtere, care este inversul mo,rtii, se produc fenomene
paralele percepute in ordine invers5. Existd in Tibet o
literaturd foarte abundentd, c5.reia ii aparline textul no,s-
tru, privitoare fie ia respingerea, fie la luarea unui trup
uman, cit gi abundente descrieri ale stdrii pre-natale cind
conEtiinla protejeazd qi dirijeazi creqterea embrionului la
pintece.
VII. Doctrina transferului congtiin{ei
Ultima din cele qase Doctrine se ocupd cu arta de a
transfera congtiinla (tibetand: rnampar-shes-pa). pho-usa
*?lg ula din practicile secrete ale yogdi cele mai gelos
pdzite in Tibet ca Ei in India, indeosebi in ceea ce priieEte
aplicarea- sa practicd de citre yogi incd intrupai Intro-
ducerea la Cartea a IV-a, care urmeaze, o explicd de ce.
In prezentul text aceasti artd. este expusd indeosebi in
beneficiul yoginului insuqi. A doua lumdtate a mai lungii
1B
versiuni a lui Pho-tua o,feritd in Cartea a IV-a expune
I)octrina in aspectul sdu ritual, a;a cum este aplicati
ca. de cdtre oficiant unei persoane care va muri sau care
cste moarti de pulin timp. Este deci preferabil a studia
cele doud. texte ale noastre irnpreunA.
Succesul transferuiui principiuiui conEtient depinde de
indeminarea in Kundalini Yoga. In Jetsun-Kahbum, pro-
cesul este comparat cu ,,o pasdre ce-$i ia zborul dintr-o
lucarnd deschis5'(12. Lucarna este reprezentati de c5tre
deschizltura lui Brahma situat6 pe cregtetul capului pe
sutura sagitald la joncliunea celor doud parietale, care
este deschisd prin practica )rogice a lui Pho<no. Pasdrea
ce-gi ia zbor-ul este principiul conqtient ce iese din trup
fie permanent, Ia moarte, fie temporar' pe durata acestui
exeiciliu yoga. Cu ajutorul acestui pho-1aa' yoginul d,e-
pd;egte proGsul normal, azvirlind vo untar trupul slu
baiti" sf uzat, si luind un a1tul, firi a rupe continuita-
tea congtiinlei.' In sens esoteric. dupd creqtinul .ini-
liat Sf.
'Pavel,
mormintul igi pierde in acest fel spinul
s;u gi moartea victoria ei, Ei marele yogi devine cu ade-
vdrat cuceritorul mor{ii qi vielii.
NOTtr LA iNTRODUCTREA I,A CARTtrA A III.A
(1) Titlu1 tibetan al textultii nostru imprirnat este: Chos drag
6rrliis-pilr,i zin-brls bzhilgs-so, ceea ce inseatnni ,,Aici se afla
rezumatul celor lase l)octrine prescurtate".
(2) Cf. MEstic1ues et Magiciens clu Thibet, pp' 228-9, ed'
Plon, Paris, 1929. (Cu mistici 9i magicieni in Tibet, Ed' Europo-
lis '90, Constan{a, 1992, p' 200 In' tr.l).
6j riUet's Cieat vigi Milarepa, pp. 41, 305, ed. Oxford Uni-
versity Fress, London, 1928.
ifli.l Siva ca personificare a for{e1or naturii ce aclioneazd
pentru cListrugere este Domnul, si, ca atare, simbolul sdu este
ilrlusul, organul n-rasculin al generdrii, asa dupd cum Osiris,
zeul egiptean, era asociat cu fertilitatea uman5.
t+f ihe Doctrine of Maga, de Prabha Dutt Shastri (London,
1911). Un stucliu similar Car mai pulin cuprinzdtot a fost fiicut
2+ 19

11. mai
^ln^alnte
sub acelasi titiu de L. N. Apte gi publicat la Bombay
in 1896.
(5) P. D. Shastri, op. cit., p. 31.
. (6l.5g va plrtee vedea cd qtiin{a noastrd occidentali a regd-
sit a linie par-a1el5 celei a in{elepfilor Orientului, citincl ceea"ce
Sir James Jeans a consemnat in cartea sa The (Jniuerse Aroun.d,IJs
(Cambridge, 1932), pp. 294-3b4-5. El vorbeEte cle reducerea ,,in-
tregii naturi la un concept mental, deoarece textura naturii nu este
nimio altceva decit textura continuitdfii timpului-spaliu,,. Apoi el
expune opiniile urmdtoare:,,Toate aeestea exprima clar iaptul
cd materia prezentd in Univers n-a putut sd e*iste dintotdeauna,
cd putem sd-i alocSm ca limitd extr-ernd a inceputului ei o cifrd
rotundd de, sd zicem, doud sute de milioane de- ani. .. Universul
devine acum o imagine clefinitd ale cdrei dimensiuni sint o anu-
mitd- por{iune din spa[iu qi o anumitd porfiune cle timp; protonii
qi electronii sint urrnele de culoare care definesc imaginea pe
lbndul spa{iuiui-timp. A urca, atlt cit putem, in timp, nri ne coh-
duce Ia crealia imaginii, ci la limiteli: sale, crealia imaginii rd-
minind tot atit de in afara lui insuqi pe cit pictorul rd-mine in
afara pinzei sale. Ajunsi Ia acest punci cle vedere, a incerca sd
discutdm
-
creatia. Universului in termeni cle timp qi spafiu este
ca gi cind_ am cduta sd descoperim tabloul si acfiunea de'a picta
exainlnind
-.marginile lui. Aceasta ne conduce foarte aproap! de
sistemele filosofice care privesc Universul ca un glnd ln spi-
ritul creatorului sdu".
(7) Traducere de defunctul Lama Kazi Dawa Samdup din
tratatul tibetan Bsre-h,pho semnificind A amesteca $i a trrinstor-
rno, filsls 60-1. S-a vorbit de acest tratat la p. 238.
'
(B) Samgiti Sutta.
(9) Aceasta este structura intregii Cdrli a V-a, care urmeazd.
(10) Tibet's Great Yogi Milarepa, p. 35.
(1I) ibidem, p. 1b5.
CARTEA A IIT.A
CALAA CUNOA$TERII
YOGA CEI,OR $AsE DocrRIIE
OMAGIT.]
I - Omagiu fie adus la picioarele Sfintilor qi Slnviti-
lor GURUS.
cuvINT lNaturn
2
-
ln acest Ghid care conste din- doui p5-r!i, Tra-
- Oiliu Succesiunii d'e gurus 9i- lnvitliurile trans-
mise de cltre aceasti Succesiune, este explicate
minunata metodd care face cry sq poate..de lim-
pede producerea de la sine a intelepciunii. a. ceea
'"u .. L"Et" simuJ'tan1, cu aiutorul controlului spi-
ritutui 9i al respira{iei care sint consecinlele cor-
pului uman sublimz.
a
-
bin aceste doud pirli' prima concordd cu RugA-
ciunea Succesiunii3.
4
- X--a;ua, lnva@turile lransmise prin aceaste Suc-
cesiune, este dubl6: lnv5ldtura sistematici dupl
tiiili,'Ei t"vilSturile goptite Ia ureche' care.lin
de Ordinul de gurus ce i,s1 comunici telepatic ins-
truc!iunilea.
5 * Aici sint explicate lnvi![turile Eoptite 11 u;e.che
ce aparlin d-e Ordinul de Eurus care-9i olera lns-
trr,rctiunile in mod telePatic'
6
- ;;#"--i""aiat"ri sinf alcituite din doud pdrli:
"
""u
ptugdtitobre qi cea care constituie acest tratat'
? * Prima (cea pregltito"te) e de gisit in alt[ parter'''
E * A doua, cea caie constituie aces't tratat, cuprinde
- Doctrinele Cildurii Psihice, a Corpului lluzoriu'
a Viselo'r, a Luminii Clare, a Stdrii Intermediare
qi a Transferului6.
2L

12. CAPITOLUL I
DOCTRIiA CALDURII PSTHICE
9
- Prima DoctrinS, cea a Cdldurii psihice, constd dira
trei pdrti: preliminariile, practicile fundamentale
qi aplicalia practicii.
PRIMA PARTE
- CELE CINCI EXERCITII
PREI,IMINARE
I0 -- Prima parte, a Preliminariilor, constd in cinci
exercilii: lo vizualizarea trupului fizic (sau ex-
tern) ca fiind vid, 2 vizualizarea sistemului ner-
vos psihic (sau intern) ca fiind vid, 3o vizualizarea
cercului de prote,clie, 4" antrenamentul cdilor ner-
voase psihice qi 5o conferirea ualurilor d,e har"
centrilor nervo,gi psihici.
PBIMUL EXERCITI{J FEELIMINAR:
V ZA ALIZAREA TRUPULUI FIZIC
cA FIIND VIDGbis
11
- Pentru primul exerciliu preliminar, vizuaiizarea
trupului fizic ca fiind vid, proced.eazi dupi prac-
ticile care vor fi descrise in cele
"e
urm-eard.
1,2
- in primul rind, spune rugdciunea care cluce la
com.unicarea cu guru divin?.
13
- Imagineazd-ti apoi cd tu egti Divinul adept
Vajra Yoginis de culoare roqie strdlucind cu scii*
pirea radiantd a rubinuluie, avind o fa{i, doui
miini qi trei ochi1o; invirtind deasupra capului un
culit curbat gi strdlucitor, tdind comp,Iet oi.ice pro-
ces de gindire care tulburd mentaluFl; cu riina
stingd linind pe piept un craniu omenesc umplut
22
cu singel2; r5spindind satisfac{ie prin. f ericir.ea sa
inepuiTabiiil3'
-avind
o tiard f Scuta din cinci cra-
nii umane uscate14, purtind un colier de cincizeci
de capete omenegti giroind de singel5' Podoabeie
saie frind cinci din
'ce1e
qase podoabe simbolice'
tipsind spoiala cu praf
-din
cimitirlo, e1 !ine- la in-
Jiittttu bralului lungul sceptru simbolizindu-l pe
Ifivinul Tatd HerukJtt, goalA, in deplina inflorire
a celor gaisprezece ani ai sii18, dansind cu picig-
r.ti at"pi indoit 9i ridicat Ei cu piciorul sting stri-
"itta
pi"pt"l unei forme omene,sti intinsele, ea este
i""orrjuouta de fldcdrile lnlelepciunii ce formeazi
un haiou in jurul ei2o.
14
-
(Vizualizeat-o
"^
fiincl tu insuli) avind din exte-
rior forma unei zeitdli iar din interior fiind vid
ca o teacd transparenti 9i radiantd, vidi Ei fara
pita, ,riaa pin6-n virful degetelor sa1e, ca un cort
^din
mdtase ro$ie sau ca un tub din material trans-
parent destins de 'cdtre ,sufluz1'
15
-
Mai intii lasd ca aceasild vtzualizare si fie de
"""L"Ei
indilime ca Ei propriul tdu trup, --apoi
mare cit o cas5' apo'i mar-e cit o
'colind 9i in-sfirqit'
destul de mare p'entru a conline Universul' Apoi
las[-!i spiritul se se concerttreze asupra €r'
16
-
it"pi"t iedu-o apoi pind Ia. mirimea unei seminle
de
'susan2', apoi la b mirime qi mai micd decit
a acestei seminle dar pdstrind mereu to'ate mem-
nrete Ei amAnuntele perfecb^definite' Concentrea-
zA-fi spiritul asupra acesLelaro'
AL DOII,EA EXERCITIU PRELIMINAR:
V IZTJ ALIZAREA SISTEMULUI NERVOS PSIHIC
CA FEIND VID
1? * A1 doilea din exerciliile preliminare, vizualizarea
sistemului nervos psihic ca fiind vid, se practicd
dup6 cum urmeaz5:
If]
-
Intins ln centrul trupului tiu (de la perineu l^a
deschizdtura lui Brahmd din creqtetul capului:a
trebuie si fie vizualizal un trup ca fiind acela al
Z,J

13. divinei Yogini in mdrime normald) gi nervul rne_
dian ca posedind urmdtoarele patru caracteristici:
roEeala unei soh"rlii de lac25, strdlucirea unei fld*
cdri alimentate cu ulei de susan, rectitudinea li-
niei inimii unui banian26 $i scobitura unui ciiin_
dru de hirtie. Fie ca aceastd vizualizare s:i aibH
cam mirrirrea unei trestii mijlocii.
19 * Dupd aceasta, lirgeEte-li viziunea la m6r:imea
unei lepuge, apoi Ia cea a u.nui stilp, apoi la cea
a unei case, apoi la cea a unei coline gi in sfirqit,
f6-o destul de larg5 pentru a conline uni.,.erzul"
20
- Mediteazi .asupra irervului rnedian'ca gi cum etr
ar pdtrunde in toate pdrlile trupului vizualizat.
chiar gi in virdul degetelor2?.
2l
- Cind vizualizarea a revenit Ia mdrimea unei se*
minle de susan, meditea.zd asupra nervului median
c-e o pdtrunde gi care are grosimea a o suta pa.l.te
din diametrul unui fir de pdr (qi go1 pe diniuntrr-r).
22
-
S-a zis:
,,Creeazi (sau vizuaLizeazd) vacuitatea din ceea ce
nu este clar definit (pentru cd. este prea rnic),,"
,,Creeaz5. vacuitate ln ceea ce nu poate fi perceput
(de cdtre ochi fiind invizibll).("
,,Creeazd vacuitate in ceea ce este fdri odihnd (siu
tranzitoriu) ":8"
AI, TRETLEA EXERCTTIU T'}?ELTMINAR:
vzu AL'IZAREA CEFiCULUT DE PROTECTTE
23 -- In al III-lea clin exerciliile preliminare, vizr_rali*
zarea (sau meditatia) cercului .de proteclie, existei.
trei pdrfi: arta pcsturii trupului, arta respiraliei
gi arta dirijdrii gindurilor (sau a imaginii men*
tale)2e.
24 * Prima parte, arta posturii trupuiui, constd din
cele gapte metode de a face manifeste toate pro*
cesele (sau fenomenerle psiho-fizice)co.
25
- Pentru arta de a respira: trebuie sd expiri aerul
mort in trei timpi, apoi sd impingi inhalalia (pin&
in partea inferioard a pldminilorf qi apoi ia ridici
24
diafragma in aqa fel incit pieptul destins sA ca-
pete Torma unu.i vas (ca o oa15 de ipimint)'
qi menline aceasta cit mai mr-rlt timp posibil3l.'
16 _* i'entru.arta de a-!i dirija gindirea (sau imaginea
mentalS): trebuie s5-!i imaginezi in momentul in
care expiralia se produce ci nenumirate raze in
cinci culori ies din fiecare por al pie'lii 9i radiazf,
asupra intregii lumi urnplind-o de razele lor co-
lorate in cinci culori' In mornentul in care inspiri,
imagineazd-li cd ele reintrl prin pori qi umplu
intreg interioruL truPului.
'l?
- Fiecaie din aceste (doui exercilii complementare)
trebuie indep,linit de gapte ori32.
:18
- Imagineazd-li apoi cl fiecare razd se preschimbd
in silaba HUM33 de culoare variati 9i cd in tim-
pul expiraliei, ele sint proiectate in lumea care
Lste umpluti de ele, ca apoi in timpul inspiraliei
ele s[ revini odati cr-r suflul' ca si reumple tru-
pu1. Fd aceasta de EaPte ,ori.
29 _- Imagineaz5-li apoi c[ aceste silabe HUM se pre-
sctrimba in Zeitdti minioase3a fiecare avind
o fali gi dou6 rniini35; mina dreapt[ f'luturind
deasupra capului un dorje36, mina stingd fiind !i-
nutd in dreptul inimii gi fdcind un gest de arne-
nin!are3?, cu piciorui drept indoit qi cel sting linut
<irept3s; cu tn aspect cie temut Ei seme!, colorat
in cinci culori3g 9i nici una din ele nefiind mai
mare decit un bob de susan.
3CI * Cind expiri, imagineazd-li-le respinse in exterior
Ei umpiind lumea.
Cincl inspiri, Ei-!i relii suflul, imagineaz6-fi-1e
adunindu-se inl5untru gi umpl"ind trupul.
Fd aceste doud exercilii preliminare de qapte ori
fiecare, ceea ce face (impreun[ cu cele ce le pre-
ced) doudzeci Ei unu de exerciliiao.
Gindegte-te apoi cd fiecare por al pielii este um-
piut de cdtre una din aceste ZeItFi,i minioase avind
iala inclreptatd c6tre exterior 9i toate im,preund
formind o tunicd de zale pe care o por!i4l.
r)- *
t,t
25

14. AL PATNULEA EXERCITTU PIiEE,IMINAR:
ANTRENAMENTIJT, CAILOR NERVOASE PSIHICE
34 -- In ce1 de-al patrulea dintre exercitiile prelimi*
nare, antrenamentul- cdilor nervoase psihice (sau
al canalelor nervoase), trebuie sd se procedeze
conform practicilor urmdtoare:
35
- YizuaLizeazb. la dreapta nervului median, nervul
psihic al pdrlii cirepte a trupului gi la sting:r 1ui
pe cel al pdrfii din stinga, fiecare trecind de la
virful nasului, prin cregtetul capului ($i coborind
de fiecare parte a capului gi spatelui) pentru a
se terrnina la baza orgbnelor'genitaie (in perineu).
36
- Yizualizeazd ace;ti doi nervi ca fiind goi pe di-
niuntru, cel din stinga, conlinind silabeJ.e: A,
A; I, T; U, lJ; RI. RI; LI, tI; E, EI; O, OU; ANG.
A42.
37 -- Cel din partea dreaptd conlinind urmitoarele si-
labe: KA, IilJA, GA, GIJA, NGA, CHA, CHHA, JA,
JHA, NYA; TA, TIIA, DA, DHA, NA (pronuntie
durd dentalS); TA, THA, DA, DHA, 1IA (pronun*
lare palatal mulatd); PA, PHA, BA, BHA, MA:
YA, RA, LA, VA; SHA, KSHA; SA, }1A,
KSHYA43.
38
-
Vizualizeazd traseul acestor silabe ca fiind tot.
atit de fin ca fibra de lotus gi vezi-le pe torte
de culoare rogie Ei dispuse in linie perpen'ciicr-r1ar*
una deasupra atrteia. Apoi, in timpui expir';.l1i.ei,
mediteazd asupra acestor silabe ca ie;inrtr dln tine
una dupd alta qi, in timpul inspiraliei, imaginea-
zd-i-Ie reintrind o datd cu suflul, dar intrind in
trup prin orificiul organelor geniiale.
39 -_ Contiirud meditalia concentrind spiritul asupra qi-
ragului de silabe, fiecare urmind una alteia ca
un foc zglobiu Ei respectd du.blul procedeu al res-
piraliei (respiralia prin fiecare nari aiternativ)-
40
-
Aceste practici fiind asemd.ndtoare construcliel
unei canaliziri destinate sd primeasci apa adusd
dintr-un alt punct, constituie un act foarte im-
portantar.
26
Atr, CXbICILEA EXERCXTIU PREI,IMINAR
CONF'ERHREA VIII,UR,TLOE Dtr II,q'R
CENTRILOR NERVO$I PSIITICI
.il -- In al cincilea exercitiu preliminar care consta in
'conferirea ualurzlor de har centrilor nervoqi psi-
hici, trebuie sd se procedeze dupd practicile ur-
mdtoare:
.t: *- Yizualizeazd in centrul inir-nii nervul mediana:'
care trebuie sl fie de mdrimea unui fir de pai
de mdrime mijlocie, pe guru care este ia rddicini
(agezat in postura yoga); gi deasupra capului sdu
(tot in postura yoga) qi unul deasupra capului ce-
Iuilalt, in linie perpendicular5, succesiunea de
gurus ai acestor Ease Do,ctrine.
.+,1
-
Mediteazi asupra acestor gurus cu grijd dispuqi
astfel (in ordinea intiiet5lii, Euru svprem, Vajra-
Dhara, fiind plasat ce1 mai sus iar guru lau uman
fiind ce1 mai jos) ca un girag de nigte perle foarte
mici.
11 -- Adreseazd-le apoi rugeciunea-formuld a celor Fase
DoctrinelT:
,,Rdspindili-vi ualurile voastre de haraE, o' gu.rttrs'
pentm ca cele Patru Puteri s5 fie conferite spiritului meu,
R[spindifi-vd ualurile voastre de har pentru ca toate
lucrurile vizibile gi existente sd poat[ sd strSluceasca
:rsupra mea sub formd de zeitSli,
Raspindili-vd ualurile voas,tre de har pentru ca forla
vitai.l si poatd intra in nervul median,
Rdspindi{i-vb ualurile voastre de har pentru ca aprin-
sn1 extaz al cildurii psihice si poatd arde,
Raspindili-vl. ualun'Le voastre de hsr pentru ca trupul
rluzoriu impur sd poat[ fi transmutat,
R[spindiliv6, ualuril'e voastre de har pentru ca trupul
rluzoriu pur si poati apdrea4e,
R[spindi!i-v6" ualurile voastre de har pentru ca viziu-
nile iluzo,rii ale viselor s5 poatd fi impri;tiate5t),
Raspindilivd uulurxle voastre de har pentru ca Lumi-
na ClaiS sd poati fi recunoscutd ca fiind in mine51,

15. Rdspindifi-vd aaluri'le voastre d,e har pentru ca para-
disele pure si poatd fi atinse prin transferul congtiinlei5p,
Rdspindifi-vd" ualuri,Le voastre Ce har pentru ca starea
de Fuddha sd poatd fi atinsi chiar in timpul acestei vi.e!i,
Rdspindili-vi. ualurile voastre de har pentru ca cea
mai inalti binefacere, Iirvana sd poati fi atinsd.53".
45
- Sau ,roagd-te astfel:
Rdspindili-vd, o, gurus, ualurile voastre d,e har pen-
tru ca toate aparenlele fenomenale sd se manifeste asu-
pra mea ca gi CdJdurd Psihicd,
Rdspindi{i-vd aalurzle voastre de har pentru ca toate
aparen{eie fenomenale si se manifeste asupra mea ca
I1uzie5a,
Rdspindili-vd. uqlurLle voastre de har pentru ca toate
aparenlele fenomenaie si se manifeste asupra mea ca
Lr-rmina Clard,
PHIMA PRACTICA FUNDAMENTAI,A:
PRODUCTXA CALDURTI PSIHTCE
4B
- Din prima practicS, productia cildurii psihice,
-fac
partd: arta poziliei trupului, arta respiraliei caime
(sau biinde), gi violente (sau forlate), pi arta ima-
geriei mentale a meditaliei.
ARTA FOZITIEI TRIJPULUI
49 -_ Prima, arta poziliei trupului, este, conform tex-
tului princiPal, duPd cum urmeazd:
Ageazd-li lrupuiin posfura lui Buddha. Fd ca vertebre-
Ie coioanei' vertebrale sd fie drepte unele deasupra altora
ca un figic de monede. Umfld-li diafragma la- capacitatea
sa maximd. Comprim[-li esofagul (l6sind birbia s[ apese
asLlpra lui). AgeazS-li limba tiplta de cerul gurii,.pune.-ti
rnlinile exac"t
'deasupra
buricului cu pliul incheieturilor
p.".i"* flancurile in posturd de echilibiuss' F[rd a schim-
^["
""ghi"f
vederii (cire este adoptat in mod natural cind
atceste"pozi{ii sint executate) 9i nici fluxul curentului de
gindire, uneEte procesul gindirii cu procesul re,spiratiei
;'i controteazd efectiv spirituFo. Postu--ra lui tsuddha per-
inite miiloacele ,prirr care se poate realiza Iluminarea com.
plcta (siu. stai'ea de Buddha) .Te poj!-de asemenea aqeza
cr-r picioarele incruci;ate in postura Sr'ddha60'
50
-
Aceste instrucliuni iitate pot fi exprimate altmin-
teri astfel:
Ageazd-te in postura lui Buddha, cu piciorul drept in-
crucigat pe cel stingot. Aqeazi-li miinile in echilibru de-
desuptr-rl-ombilicului cu linia de despirlire-a incheieturi-
Ior: miinii (apdsind flancurile) comprimind partea supe-
rioari a truputui. IWenline coloana vertebralfl dreapti ca
un fi,sic e
-monede
de cupru chineze9ti62. nest${g. $1a;
{i'agmul la capacitatea sa maxim6' I-asi-!i virful.bdrbiei
sI ipese esofigui. LipeEte-{i limba de cerul gurii ;i. fi-
*,ra"i-1i prirtirea pe virful nasului sau pe orizontul (sau
cci'u1) ce se-ntinde chiar tn fala ta.
Peniru tot restul. ff, aga cum s-a ardtat, dar acum (pen-
l.r'u a alterna) ageazd-te cu picioarele incrucigate in
Rdspindili-vl, ualuri'Le voastre de har
aparenlele feno'menale sd se manifeste
Tri-Kaya55,
Rdspindili-vd ualu,ri,le voastre de har
fi transferat din ce ln ce mai sus,
Rdspindili-vd ualuri,Ie voastre de har pentru ca sX pot
fi fncut apt sd ating Jeiul ce1 mai ina1t56".
4B
- Apoi, dupi ce te-ai rugat astfeT, vizualizeaz&-i pe
toli gurus Succesiunii topindu-se in trupul guru-
iu'i rdddcinii, apoi guru #tddcinii topindu-se eL in-
sugi in Esenla fericirii inepuizabile care-li timple
intreg trupi-rl.
(Aici se incheie prima parte:
Cele cinci exercilii preliminare.)
pentru ca toate
asupra mea ca
pentru ca sE pot,
PARTEA A I{-A
CELE TtriEI PRACTXCI FtrJNDAMENTALE
47
- A dou.a partea a Doctrinei cbldurii psihice, prac-
ticiie fundamentale, constd din trei pdr{i: pro-
duclia c6ldurii psihice, experienlele citdurii psi-
hice gi cSldura psihicd transcendentali.
28 9C)

16. SiddhAsana. S5 ai o benti!5 de meditatie care si m5soare,
pliatd, dublul circumferinlei capului; trece-o sub genunchi
qi in jurul capului tdu (potrivind-o strins) in aga fel ca
sd. suporte corpul63. SA ai de asemenea o pernd. de medi-
talie ,patratd (cu latura de circa 66 de cm), groasd de
patru degete qi bine umplutd cu lind6a.
ARTA RESFIRATEEI CALME $I FORTATE
51
- A doua parte, practica producerii cdldurii psihice
cuprinde doud diviziuni: respiratia calm6 (sau
blindd) qi respiralia violenti (sau forfat5).
RESPIRATIA CAI,MA
52
- Prima, respiratia calmS-, consti din doui practici:
practica preliminard a celor noud sufiuri gi prac-
tica celor patru respiralii co,mbinate.
53
-
Prima, practica preJiminard a celor noui sufluri,
consti in a respira de trei ori (doar prin nara
dreaptd) in timp ce capul este rotit lent de Ia
dreapta la stinga; apoi, in a respira de trei ori
(doar prin nara stingd) in timp ce capul" este rotit
lent de Ia stinga la dreapta; apoi, in a respira de
trei ori proiectind suflul in fala ta (prin cele doud
ndri), cu capul rdminind imobil. Aceste respiralii
trebuie mai intii si fie fdcute de o manieri atit
de blindi incit sd fie imperceptibile; apoi, cu res-
piralii mai puternice, de trei ori (in acelaqi sens
qi aceeagi manierd), apoi, respiraliile numite rA-
sucite qi suflate, de trei ori (in aceeaEi ordine)'
54
-
Aceste practici sint noud in total, fiind repetate
fiecare de trei orio5.
55 * Despre a doua practic5 a respiraliei calme, prac-
tica fundamentali a celor patru respiralii combi-
nate, s-a zis:
,,CurbeazS-{i gitul inainte in forma unui cirlig de fier,
DilateazS-{i pieptui pentru a-i da forma unei oale de
Pdmint,
30
Leagd re'spiralia ca un nod66
$i p-roiectbaz* suflul ca pe o sigeati"'
56
-
S-a zis de asemenea:
,,Inspiralia, umPlerea, egaliza^rea
$i pooiebtarea suflului 1n afard,
-
acestea sint cele
patru practici'
Daci nu inlelegi aceste patru" combinalii
ilirta perilotu"I de a preschimba virtutea
lg;u1|r.".,.
-- Iati explicalia citatelor precedente:
__ A face sd intre aerul piin cele doui niri de la o
disian$ de circa qaisprezece degete in fala ta Ei
fd.ri a produce nici un sunet,
-
aceasta se nu-
57
5rl
meqte ,,insPira{ie((.
59 -- A apdLsa aerui'inspirat pini jn fundr-rl plSminilor'
upoi
"
contracta diuftug*" in aEa, fel incit
:: l:
dici toracele, fdcind astfel ca pieptul sd ia lorma
unei oale de pdmint, aceasta se numeqte
"Llm-
plere('.
60
-
bi"td ,tu mai eqti 'in stare si men{ii aceastd formi
de oaIS Ei ptitt
-*i.i
respiralii presezi aerul inha-
lat la dreapta ;i la stinfa pentiu a egaliza dilata-
t"" pn*f-lor, aceasta ie numeEte ',,egalizare" '
61 -- Cind te simli incapabil si mai continui mult timp
si egalizezi, 9i atunci, prin ce'le doui ndri, mai
,rEor1" inceput 9i 1a ,sfirg1t, 9i mai puternic la 11j-
Iocul acestr-ri procedeu, incepi si respingi aerul .in
exterior, aceasta se numeqte: ,,a proiecta suflul
ca prl o sigeatA(.
RESPITiATIA VIOLENTA
62 * A doua parte a celei de-a doua practi'ci a pr:odr-r-
cerii c[ldurii psihice, care se numeqte respiralia
violenti, constd din cinci practici: arta respirallei
ca din foale pentru a evita destinderea aeru1ui67;
arta de a inspira fdcind ca aerul' sd intre in toate
canalele sale naturale; arta dilatdrii maxime a
plsminilor pentru a controla respiratia (producind
forla psihicd); arta de a obline st5.pinirea compietd
31

17. a respiraliei care face sd intre forta psrhicd {ex-
tras5. din'aerul inhalat) in capilarele nervilor psi-
hici, gi arta de a-!i ldsa respiralia si se destindd,
care duce la ame,stecarea forlelor psihice externe
gi interneos.
AtsTA IMAGTNTI N{ENTAI,E MEDTT.qTE
63
- A treia parte a producerii cildurii psihice, care
este arta de a medita asupra imaginii mentale,
cuprinde trei diviziuni: c5ldura psihicd externd,
cildura psihici internd qi cdldura psihicd secreti
(sau ascunsd).
CAI,DURA PSIHICA EXTERNA
64
- Despre prima diviziune, cdldura psihici extern6,
,s-a zis:
,,Mediteazd asupra trupului iluzoriu al zeitdlii tutelare
produse instantaneu"6e.
65 * Cu alte cuvinte, creeazS-li o imagine strdlucitoare
a trupului vid al lui Vajra*Yogini de lndliimea
unui corp uman normal, aEa dupi cum s-a descris
deja.
CALDURA PSIHICA INTARN,4.
66
- Despre a doua diviziune, cbldura psihicd internS,
s-a zis:
,,Mediteazd asupra celor patru roli
Fiecare de forma u"nei umbrelS.
Sau a rolii unui car"-,o.
67 * Cu alte cuvinte: vizualizeazd in centrul trupului
transparent Ei vid, nervul median vid, Vidui sim-
bolizind Realitatea in adevbrata sa naturd (ca
vid), culoarea sa rogie simbolizind fericirea, de-o
transparenld sclipitoare, din cauza ci funcliona-
rea sa psihicd imprd;tie intunecimile Ignorantei,
rigiditatea sa perpendiculard simbolizind trunchiul
.72
Copacului Vieliizt. Yizwalizeazi-1" ca avind aceste
patru caracteristici72 qi intinzindu-se de Ja deschi-
ziltura lui Brahma (din cregtetul capului) pind la
un punct (Miladhara-Cakra) situat cu patru de-
gete mai jos decit ombilicul, cele dou[ extremitdli
ale sale fiind plate gi unite, de fiecare parte alun-
gindu-se nervii psihici din dreapta gi stinga (Pin-
gula Nadi qi ldci Nad?), asemdndtori intestinelor
unei oi sJ.abe, care, trecind prin partea superioard
a capului cobo,ar5. de-a lungul felei Ei vin sd se
termine in cele doud des,chideri nazale. Vizuaii-
zeaz extremitatea inJerioard a acestor doi nervi
unindu-se in partea inferioarS. a nerwului median
printr-un ocol circular asemdndtor cu baza semnu*
lui siiabei cha.
68 -* Din locul unde c,ei trei nervi psihici se unesc in
cregtetul capului (Sahasrdra-Cakra, ln dreptul des-
chizdturli lui Brahma), imagineazlt-i cd tieizeci gi
doi de nervi psihici subsidiari trimit radiatii des-
cendente. ImagineazS-li cd din centrul psihic al
gitului (Vi,Suddha-Cakra) pleaci Eaisprezece radia-
lii ascendente, Imagineazi-li opt radialii descen-
dgnte plecind din centrul psihic al inimii (Ana-
hdta-Cal*ra) gi gaizeci qi patru de radialii ascen-
dente plecind din centrul psihic ai om;bilicului
(Mantpura-Cakra). Fiec,are grupd a acestor nervi
psihici subsidiari trebuie sd fie vizualizatl, ca ner-
vurile unei umbrele de soare sau ca spi{ele unei
ro'!i de car ce ar fi legate intre ele prin nervul
median Ei nervii psihici drept qi sting?3.
69 * Pe aceste cdi continuS.-li meditalia.
CALDU&A PSIHICA SECEETA
7A *- Despre a trei,a (diviziune), cdldura psihici secretd,
s-a zis:
."In utilizarea jumdt5lii (grafiei) silabei A?a
Ca obiect asupra cS.ruia sd meditezi
Rezidi arta de a produce cdldura 6isihicd,,.
I - Y0ga tibetanS, vol. U
33

18. 7'i.
-
In consecin!6, vizualizeazi ln- punctul' unde nervii
ptifri"i drept'qi,sting se intilnesc cu nervul me-
hian, 1a palru- deget-e dedesuptul ombilicului' ju-
mdtatea lgrafiei)
"silabei A
"Y .
trisituri fine ca
un fir de"pir, plutind la inf,llimea de o iq*?-
tate de degbt,'de culoare brun rogiaticd, catrdi Ia
tii"gut", o"td,rli^dn-se 9i fdcind sd se audi' ca o
"ou"be
fntinsi loviti de vint, sunetul Fhern!
Phem!"75.
72 * iizualizeazd apoi clar semnul grafic HAJVI'?6 de
culoare albi in interiorul nervului medlan' ln
ciegtetul
""ptiri
(in interiorul Lotusului cu o Mie
de'Petale) ia qi cum ar fi pe punctul de a r6s-
pindi nectar.
73
-
be deasupra, inspirind, forla vitali intri ln ner-
vii Psihici drePt 9i sting'
74
- A;#; *" alita'ca Ei-cum ar fi umpluli cu aer
ii-al t""r" torga vitaia trece il nervul median 9i
iovindu-I pe A' (sau jumdtate-de- A) scurt d-u,TX-
rimea unui fir de plr ii conferA forma sa pllna'
de culoare ro$ie.
75
-
i; it"p ce piocesul de upnle.rg, $] de
"edi':1:"^.::
continud, c-oncentreaz5-li spiritul asupra acesror
IDrocese.
76
-
i""*"*""tuL expiraliei suflului'.imagineazAii "^?
iespiralia iese din nervul median ca un quvol
albdstruiT?.
-i"
tt"fitute, totuqi, suflul iese afar6
prin niri.
7'7 *'airrrr. la concentrarea mentalf, asupra,
"t::-1,o,:ry,t;
zializdri, apoi, intr-o a doua etapa. d9. cx?Ic]l1'
continuindu-ti acelaFi ritm de respiralte' lmagl-
neaza-fl ci din semnul grafrc scurt, sublire c9"
Yn
li* au pa", iut" o f1am5-de foc inalti de jurnitate
de deget 9i foarte asculitd'
?8 * i*ugiiuura-li c5 flama este inzestratd cu cele pa-
tru
"caracteristici (ale nervului median) aSa cum
a fost el vizualizat: perpendicularitate' transpa-
"utt1e
tttnucitoare' roqeiga, vacuitate, 9i c5 este
aseminitoare cu un fus invirtitor?8'
?9
- knagineazS-li cd, cu fiecare respiralie, flarna creE-
te fr inatlime cu urr deget 9i cd opt astfel de
.f:t
respiralii o fac sd atingd centrul nervos al ombi-
licului.
E0 * Dupi zece astfel de respiralii, toate petalele ner-
vilor psihici ai centrului nervos al ombiiicului vor
fi umplute de foc psihic.
E1 * Dupi inci zece respiralii, focul se va rdspindi
coborind, gi va umpie toate pdrlile inferioare ale
trupului pind-n virful degetelor de la picioare.
E2 -* De acolo, cu incd zece respiralii, flama va incepe
s[ ,andi urcind, gi va umple trupul pind in centrul
psihic al inimii.
83 * Dupd incd zece respiralii, focul va atinge centrul
psihic al gitului.
84 * Dupi inci zece respiralii, focul va atinge creEt,e-
tul capului (Lotusul cu o Mie de Petale).
E5 ** Mediteazd in acest fel.
E6 -* S-a zis:
,,Trebuie si mulgi treptat <<vaca cereasci,'((?e.
ET
- Cu alte cuvinte: dupd lncd zece respiralii, imagi-
nea silabei HAM vizualizatd in creqtetul capului
este dizolvatd de citre focul psihic in forla vital.S
secretS a ,,fluidului lunar(( transmutatso, gi acesta
umple centrul nervos psihic al creierului (Sohos-
rara-Cal+ra sau Lotusul cu o Mie de Petale).
EB
- Dupd. incd zece respiralii, el umple centrul ner-
vos psihic al gituJui.
Eg * Dupi lncd zece respiralii, el urnp e centrul ner-
vos psihic al inimii.
90 * Dupi inci zece respiralii, eI urnple centrul ner-
vos p,sihic al ombilicului.
91 * Dupi incd zece respiralii, intregul trup este um-
plut pind Ia virful degetelor de la miini qi de la
picioare.
92 * Inv5lind in acest fel p,rocesul mulgerii, aceste
o sutd opt respiralii constituie o suitd completd
de exercifii.
93 * La inceput, ele trebuie si fie repetate de gase ori
timp de o zi gi o noapte.
94 * Mai tirziu, redu acest numdr la patru, linind cont
de prelungirea procesului de res-piratieer.
35

19. 95 * Cu exceplia timpului cit m6ninci 9i cit dureaz.S
somnul de recuperare, trebuie sd continui medi*
talia fdr6 intreruPere
96 * Aceste procedee
^descrise
mai sus, care constituier
arta de-a-!i controla trupul' spiritul qi-vital"itatea
p."t* producerea celdurii piihice, sint numite
,,poo.ut.iu de executare a celdurii psihice{(s:'
A DOUA PRACTECA FUNDAMENTALA
NXPERIENTEI,E CA.I,DIJFII PSIHICE
9? -_ A doua din practicile fundamentale: experienlelc:
cildurii psihice, consta din doui pdrti' Ei aftume:
experierilele normale qi experienlel'e suFrano{'*
male.
EXPERIENTELE NONMALE
9B -* Despre prima d"in experienlele normale' s-a zis:
.,Relinind (siu inmagaziniird) in centrele psihice
#;!i
I{ai lntii se produce ceva semdndtor c[ldurii;
Apoi se experimenteazd o stare de fericire,
Apoi formirea gindurilor inceteaz! de la sine
;i incep sa apJra i.,,o*"^u ca fumul' ca ul"mir.ai"
ca niqte licurici,
$i ceva asemdndtor cu str5lucirea zorilor'
$i ;;"; asemdndto'r unui cer ff,ri nori"'
s9*Vorurmaacumcitevacomentariiasupraacestui
citat.
100 * Expiralia fiind relinutd printr-un efort con9ti"ent'
forla psihicd este' relinutd in locul sdu propriu"
(o""io"t" psi-hice;' qi acest procedeu este numit'
*Relinere".
101 -* In virtutea acestei Re{ineri, numdrul de resphalii
este micgorat, 9i aceasta este numitS *Reltnereii
migcdrii" (resPiraliei).
102
-
Scurtarea tirnpului de expiralie este nspil;j *R'e-
linerea lungimii..
36
103
104
105
106
10?
108
- Micqo,rarea forlei de expiralie este numitd *Re!i-
nerea for!ei"'.
* Cunoaqterea culorii respiraliei este numitd ..Reti-
nerea culorii>>82 bis.
- Absorblia puterii diferitelor elemente este numiti
..Re!inerea puterii"83.
* Forta vitalS fiind astfel relinutd, vaiurile de cdl-
durd psihici sint stabilizate.
* Mai mult, spiritul 9i forla vita[5 fiind ]inigtite
(sau fdcute sd-gi asume condilia lor naturald de
linigte pnimordiald), se produce cdldura.
-* Aceasta deschide orificiile nervilor psihici in15un-
trul cdrora forta psihicd conduce
-
,,fluidul lu-
nar8a gi ace'asta are drept rezu.ltat provocarea du-
rerii in nervii psihici.
-* Apoi este resirnlit5 durerea seminald.
- Apoi urmeaz5, experimentarea co'ndi{iilor de exis-
tenld in fiecare din ce e gase 1okas85 qi ceea este
experirnentat in primul stadiu al transmutaliei
fluidului seminal este ,numit <<vremea durerii" sau
<<vremea cdldurii-.
- Apoi, nervii psihici atro,fiali fiind revivifiali da-
toritd forl;ei psihice gi fluidului seminal care con-
tinud si sporeascb gi sd se dezvolte (in condi{ia
sa de transmutalie), se experimenteazi nenumS-
rate stdri de bucurie de o calitate trecdtoareso.
Aceasta se nurnegte *al doilea staciiu,' sau <<vre-
rnea bucuriei".
- Apoi, spiritui punindu-se in acord cu aceastd. fe-
ri'cire lduntricd, el ia in considerare cu bucurie
intreaga naturi externi. Aceasta se numegte ..ex-
,r:,erien{a f ericiriio.
- Ctrava curentului neintrerupt de formare a gin-
durilor {iind neutralizat1 prin aceasta, spirituligi
atinge condilia sa naturald, starea natur-ale de Ii-
nigte care rdmine in liniEte sau starea linig-titd de
Samadhi. Ace'sta este numit *aI treilea stadiu," sau
.<starea de non-cunoagtere,, (a fenomenelor lumii
exte'rioare) care este a1 treilea grad de progresie
atins in acest antrenament.
109
1"10
111
{ 10
L tz)
x1D
l -(d
37

20. 114 * Starea de liniqte astfel realizati nu este o stare
golite de experienle senzoriale; fenomenele apar
6" ttt fum, ia un miraj, ca ni$te licurici sau cu
o lucire gtearsi
"u
u."u
"
unei ldmp^i, sau ca. lu-
mina ci:epuscului' sau ca un cer firb nori, Ei
multe alte aparenle, prea numeroase- pentru a fi
ingirate, strAlucesc acolo intr-un mod supra-nor-
mal.
115
- In timpul acestui al treilea stadiu al transmutaliei
fluidului seminal, yogi care face aceastb expe-
rienli nu trebuie sd nesocoteascd nici unul din
semnele prevestitoare ce-i pot apirea astfel in
mod fenomenal. Dar el nu trebuie nici si le caute
pe acelea care nu-i apar, ci s5-se mullumeascd-s6
produci cdldura psihica rezultati urmind calea
normalS.
116 * Forla vita15 devenind eficace, yogi devine. imuli-
zat contta bolilor, b6trinelii 9i cauzelor oblFnulte
ale degradirii fizice qi clobindeEte cele cinci cu-
noagteii sLlpranormale de o calitate trecitoare 9r
nenumirate alte virtulis?.
EXFEInIENTELE SUFIiA.NOI{MALE
11?
-
Despre a doua parte a experienlelor cirldr-rri'i psi-
hice, experienlele supranormale, s-a zis:
,,Datoritd acestei cauze secundare
Forla vital5 Pdtrunde
In locul unde cei trei nervi psihici se intii:resc(r'
118
- $i s-a mai zis de asemenea:
,,Din ce in ce mai mult se v[d apdrind cele einci
Semne gi cele oPt Virtuli".
119
-
Comentariile asupra acestor citate sint urmitoa-
rele:
120
-
Intrarea forlei vitale in nervul median, in timpul
experienleloi normale, este citatd ea intrarea for-
lei vitale in nervul median cu ajutorul efortuiui
vital.
to
dU
127 * Astfel, ea este recunoscutd drept intrarea fortei
vitale in nervul median prin propria putere a yo-
ginului. Cu alte cuvinte, for{ele vitale externe gi
cele interne se unesc qi devin un corp de vitali-
tate avind forma unui tub88.
122 * Intrind in nervul rnedian din centrul nervos al
ombiliculr-ri din regiunea perineului, forta vital5
se miqcd trecind prin cei patru centri nervoqi psi-
hici 9i devenind forla-foc a Inlelepciunii Cdldurii
Psihice, impregneazi toate Canalele Nervoase se-
,minale qi deznoadS. in acest fel centrele nervoa-
se89.
123 * Datoritd faptului ci centrele sint deznodate, apar
cele Cinci Sernne supranormale.
124
- Aceste se,mne sint: Scinteierea, Luna, Soarele, Sa-
turn gi Fulgerul.
125
- Scinteierea va apdrea ca o iradiere galben5, Luna
ca o iradiere albd, Soarele ca una roEie, Saturn
ca una albastrS, qi Fulgerul ca una roz.
126
-
ln fiecare din aceste radialii, rind pe rind, se va
vedea aureolindu-se propriul trupeo.
127 .- $i, datoritd unor seffIne vizibile, vei dobtndi ce,r-
titudinea cf, vei fi dobindit cele opt Virtuli care
sint dupd cnm urmeazS:
128 ._ Forla ega15 ,celei a [ui NSrayanael rse obline in
virtutea elementului pdmint (a trupului).
129
- Suplefea gi luciul trupului, imunitatea fa!5 de ra-
vagiile focului se oblin in vir'iutea ielementului
apd (al trupului).
n30
- Facultatea ,de a transmuta qi dizolva toate isub-
stanle1e ,si imunitatea fa!6 ide ' ericolele apei se
oblin in virtutea ,elementului oc (a1 trupului).
:31 * Rapiditatea picioarelor uqosre gi r"rgr-rrita-tea tru-
pului, asemdndtoare rcll c€& a r.rnui smoc de bum-
bac, ,gg obtin in virtutea elementului aer (aI tru-
puiui).
iJg * Puterea de a zbura gi imunitatea contra tuturor
obstacolelor cauzate de pdmint sau apd se oblin
in virtutea elementului eter (al trupului).
39

21. 133
- In virtutea canalului llunar (al 'forlei psihice)e2
truptil devine transparent ;i nu proiecteazi um-
br5.
134 * In virtutea rcanalului rsolar, fiirtreaga nraterie gro-
sier5, a trupuiui este purificati 9i prorpriul trup
este transmutat in Corp de Radialii de 'diverse
culori, ca acelea ale unui curcubeu' 9i fdcut invi-
zibil altora. ,
135
- Prin yirtut'ea tuturor acestor puteri ale yog[i care
au fost rdobinclite, cele noui 'porli rale trupului rsint
lnchisees, ceLe patru porli ale cuvintuli-ri sint in-
chiseea, cele 6ui poigi ale spirituluies isint des-
chise gi astfel o rnare fericire rse inal!5 in sine'
136
- Prin raceasta se experimenteazi in orice condilie
a fiin{ei icongtientd curentul neintrerupt .a1 lui
SamaChi numit ,,Starea extatici ide Liniqte"e6'
I{ III-A PRACTICA F'UNDAMENT,4'LA
C,A.LDURA PSXHTCA TRANSCENDENTAI,A
13? * Despre ra treia din practicile ifundarnentale
c5ld^ura psi.hic5 transcedental5, s-a zis:
,,Necreatul,
-r,Spiritul
Primordial' ceea ce este
simuitan este s5.liqul' inepuizabilului Samddhi"'
138 * La acest 'citat pot fi addugate cortentariile
toare.
139
-
Forla vitald a ,celor cinci agregatee?, in natura sa
rea15, ap'arline as'pectului masculin aI principit-tlui
de Br-lddha ce sernranifesti prin lnterme'diul ner-
vului Psihic isting.
140
-
Forla vitali a celor cinci elementees, in natura
sa real[, line de iaspectul feminin al principiului
de Buddha ce se iminifesti Xrrin intermediul ner-
vului Psihic idrePt.
741 * Pe mdsurd ce for,ta vitalb idin aeeste'doui a*specte
unite coboar[ in nervul median, treptat se par-
vine [a realizarea Inlelepciunii a lceea 'ce este n[s-
cut simultanee, starea primordiali a S'piritului
40
Pur inseparabil de Vid gi tnzestratd 'eu inEruiza-
bila Atotfericire mereu prezentS.
142 * trn centrul psihic al ornbilicului rsildgluiegte prin-
cipiul karmei care egalizeazl" rezultatele qi faptele
karunei; fn centrul psihic al ini,mii sdldgluiegte
principiul karmei care face sd i se coacd. roadele;
in 'centrul psihic al gltului s5ldgluieqte principiul
care sporegte tendinlele ika,rmei; iar 1in centrulpsi-
hic ral creierului sSldgluiegte principiul care eli-
bereaz6. ,de to,ate rezultatele karmei.
143 --- ,,Flui ul lunar" in progresul sdu asc,endent prin
'centrele nervoase trezegte aceste lprincipii karmi-
ce, Ie pune in mirscare Ei extremitatea superioarS.
a nervului median intrd in vibralie extatlcd (de-o
naturd fericitd).
144 * Astfel este produsd protuberanla psihicd invizibi-
li pe icregtetul capuluiloo.
145
- Cind fi:rotuberanla este ,urnplutd de forla vitali
a fluidului seminal transmutat, se atinge fericirea
transcedentaLla a Merelui Simbol qi se reallzeazh
starea Marea Vajra-Dharalol.
146 * Sirnultan, ,o idatd cu aceastd realizare, fluidul alb
iese intr-un /mod intensificat rde la baza organului
generdrii gi se larrseazd in abundenld spre cap pe
care-l imbibd cornplet. In acelagi timp, fluidul rogu
iese intr-un anod intensificat din virful capului
gi coboard din abundenla in tot trupul pe ,care-l
pdtrunde pina-n virful. egetelor de la picioare,102.
Aici rse incheie a doua tparte:
Cele trei Fractici Fundamenta,le.
;}, TRE{A PARTE: APE,ACAT'IA PRACTICA
147 * A treia parte ,a Doctrinei cildurii psihice, numitS-
aplicalia practicd, constd din doud. practici: ob!i-
nerea folosului cdidurii gi oblinerea dolosului fe-
ricirii.
numite
n[scut
urm6-
41

22. PRACTICA APLICATA:
OBTINENEA FOLOSULUI CALDURII
148
- Prima din aeeste practici pentru oblinerea folo-
sului cdtrdurii, cuprinde trei diviziuni: arta pos-
i""ii tt"p"lui, art'a respiraliei qi arta vizualizirii'
PENTAU OBTINER,EA CALDURII
PRIN ARTA POSTURII TRUFUI,UI
thg
- Pentru ra oibtine folosul cdtrdurii prin arta posturii
-- irupului, trebuie si procedezi dupd cYT li-
melzi: ia o pozilie aqezat pe vine cu prcroarele
' incrucigate (cu pulpete qi coapsele pe labe1e .
pi-
cioaretror,
"n
g"ri,rtt"ltii hieasupra ldegetelor. picioa-
relor, cu g"*ln* stingd fn interior)' In cele doui
scobituri (formate dJ curburile gambelor), q::
miinile, incrucigind mai intii- bratele daca ele srnr
Iungi, t"", ii".^J'tiii't*ti"' r"ind pozilia
::.?^3ll
coniodel03- Apoi fi sf, se migte in cerc stomacut
de la dreapia'ta stinga, apoi de.Ia stinga t dl:1L;
ta, de trei ori 'de fiecare ldatS' Apoi
"gt-11.:P11"-Yt
ca la baterea putineiului, cit mai puternrc posr-
Uif.-i" sfirqit, scutur[ trupul la fel cum se scu-
turd un
"ul
i'u"t"" "
t"t" si-i vibreze 'perii' ln
acelaei tid i; ;-mic salt.(r',ai"'"*Tli-*Tl*l
incruci';ate
-qi
ldsind sd recadd trupul pe perna qe
meditalie).
150
-
Dupi ce ai repetat a,c9as!1 rserie de exercilii 'de
trei ori, fe;-;"1t ;ai inalt 'care s[ marcheze ter-
minarea
""n*i"i--p*"ctici
a posturii trupuluile'
PENTRU OBTINEREA CALDURII
151
-
Pentru a obfine folosul c[ldurii P-rin alta- rysp^rra-
!i"i, lt.nuie si presezi a.erul !s[i5a.t pini in,fun-
iul'plSminilor qi apoi sd contracli diafragmul .de^-
desubtul plSminilor, in aqa fel incit si oblll o
formd de cduq.
42
PENTRIJ OBTINEREA CALDURII
PEXN ARTA VTZUALTZT{RII
152
- Pentru a obtine rodul cildurii prin arta vizuali-
zdrii, trebuie si respecli urmdtoareLe indrumdri.
153 * F5-!i despre tine fnsuli o imagine ca fiind forma
vidd a lui Vajra-Yogini cu cei trei nervi psihici
principali gi cele patru centre nervoase principale
gi jumdtatea grafiei silabei A, vdzind totul foarte
limpede.
154
- In timpul acestei stdri de vtzualizarq imaginea-
zi-li in centrul palmei fiecdrei miini Ei al tilpii
fiecdrui picior cite un soare. Adu acegti sori unul
ln ,fafa ,s!1ui1*1il0r.
155
- Apoi vizualizeazd un soare Ia tri-joncfiunea celor
trei nerwi psihici principali (dedesubtul centrului
nervos al cmbilicului, in perineu, Ia b.aza organe-
lor generatoare).
156
- Prin frecarea sorilor miinilor igi picioarelor, tiq.
negte focul.
157 .- Acest foc loveqte soarele situat rsub ombilic (in
tri-joncliune).
158
- Un foc liqnegte de acolo;i va lovi jumdtateagra-
fiei silabei A.
159 * Un foc se lnalld din jumitatea silabei A gi p5-
trunde lntreg corrpul.
160
- Apoi, pe mdsurd ,ce are loc expiralia, vizualizeaz'a
lumea intreagd scdldindu-se in foc sub forma
adevSratei sale naturi (de cAlduri psihici sau foc
psihic).
161 * Fi doudzeci gi unu de salturi destul de puternice
in timpul perioadei acestor exercitii de vizuali-
zare106.
162
- Meditind astfel timp de gapte zile, vei deveni fdri
lndoiald apt sd induri (frigul cel mai mare) cr".r
un simplu veqtmint de,bumbac pe corp.
43

23. A DOUA PRACfICA APLICATA
PEhITRU OBTINEREA FOLOSUL{JT FERICIRII
163
- A doua din practicile de aplicalie practici pen-
tru oblinerea 'folosului fericirii cuprinde trei sec-
liuni: practica preliminard, care constd tn a vi-
zualiza- pe solia spiritual5 ra propriului tdu spi-
rit107, piactica fundamental6, care const[ in a
arde qi a 15sa si cadi picdturi, qi incheierea,
care constS in exerciliul ttzic'
vzu aLlzAEEA SOTIEI SPIRITUALE
A PROPRIULUI SPIRIT
t64
- Practica preliminari , pentru vizualizarea soliei
spirituale a propriului spirit are Joc astfel:
Yizualizeazi in fala ta o formi umani feminini {nzes-
tratd cu toate semnele frumuselii perfecte 9i atit de atri-
gdtoare incit sd-!i fascineze spiritull08.
PR,q,CTICA AIiDEBII $I PICUR,4.EII
165-- Practica fundamentali a arderii gi a ildsdrii sd
cadi picuri 'depinde de arta celo'r qase exercilii
fizice pentru lproducerea ,c5ldurii psihice, a ce-
lor patru procese combinate ale artei respiraliei
gi de arta vizualiz5riiloe.
166 * Yizualizeazd-te acum tot atit ide clar pe cit ai
mai fdcut-o deja pentru a deveni Sambhdra-cak-
*u110, vid ca un cort de mitase a-lbastrd strdvezie
gi in centrul vidului, cu cei 'trei nervi psihici prin-
cipali, cu 'cele patru ,centre nervoase 'psihice prin-
ciipale (sau cakras), cu jumdtatea grafiei siiabei A
qi silabei HAI!'I tot atit de lirnpede trasate pre-
cum s-a zis deja.
767
-
Forla vitali aprinde jumbtatea grafiei isilabei A Ei,
prin c5ldura astfel niscutS, grafia silabei HAM
este topiti 9i picdturile sale cad pe grafia jum6-
tilii silabei A.
Trosnin:d, flacira coboari rapid qi forta sa incan-
descenti icrescutl atinge centrul nervos aI om-
bilicului.
Silaba HAM lcontinuind si se topeascS, pic5turile
sale cdzind activeazd intensitatea flScdrii care atin-
ge centrul nervos al inimii, apoi centrul nervos al
gitului qi, in sfirEit, centrul nervos al creierului.
trn final, scu.rgerea silabei HAM complet topitd
coboard tn centrul nervos aI igituiui Ei-l impreg-
neazd complet qi, prin aceasta, se experimenteazi
,,Fericirea Desfitdrii( sau fericirea fizicdrLl.
Atunci, pentru mornent, se ridi,ci {experienle va-
riate11s.
Rimii .[n,echilibrul tVidului.
Prin acest nectar ce picurd ,6ln,grafia silabei HAM
in topire, se impregneazd centrul nervos al inimii,
se texperimenteazd,,Fericirea transcedentald(( gi
se ia cunoqtinld ide facultatea ,care face karma sd,
se coacd113 realizindu-se starea de ,,Vid Imens(114.
Centrul nervos al ombilicului fiind imryrregnat, se
experimenteazi ,,Fericirea Miraculoasi( ca qi o
senzalie de frison sau ide vibralie de-a lungul tr-u-
puiui qi se realizeazS. starea ,,Marelui Vid".
in sfirgit, prin ace,st Foc vital ce coboare a baza
organului de reproduclie i(in rdddcina-suport a tui
MuladhdLra-caWa, s51a;u1 puterii $arpelui) se ex-
perimenteaz'd,,Fericirea N6scuti Simultan".
Atunci dob ndegti puterea de a cunoaqte cea mai
infimi fractiune de timp lcare poate fi ginditS,
ceea ce ln timpul congtiinlei normale este dincolo
de cunoagtere.
$i ,,Lumina Clard a completei vacuitili(11s fiind
realizatS. te scufunzi lntr-o stare de congtiinli care
nu mai poate fi afectatd de nici unul din stimulii
lumii (sau externi).
Practici recunoaqterea acestor grade de fericire,
de la fericirea fizicd normald pini la ,,Fericirea
ndscutd ,simuftan", a$a cum se ena$5 ele una dupd
alta in virtutea focului vital ce irnpregneazd in
buni ordine centrele nervoase a1e creierului, gi-
tului, inimii qi ombilicului.
168
-
:{69 *
70 *
77I
1n,
1q,
& l.)
174 *
175
-
t/h --
ll?7
--
riTB
-
44 45

24. PARTEA DE iNCIIEIERE:
EXERCXTIUL FIZrc
179
-
Partea de lncheiere, exerciliul fizic, constS din
exerciliul fizic fundamental numit ,,Exerciliile lur
Naropa, cele gase, cele doudzeci qi cele cincizeci'o
care
-trebuie
sd fie practicatel16.
CELE $ASE EXERCITII F{JNDAMENTAI,E
ALE LUI NAROPA:
NAMO MAHA.MUDtrIAYA116 bls
180
- Cele gase exercilii fizice fundamentale ale 1ui Na-
ropa sint duPS cum urmeaz6: ,
1" Odiirnegte-li pumnii pe genunchi, lyinf picioarele
in postura tui goatt:,sattva (sau
-a
tui. Buddha), apoi -mig-
ce-ti trupul rotind talia de la dreapta Ia sting-a $i +.u .1"
,iirig, f"'areaptarl?. Aceasti practicd imprSgtie dezordinile
regiinii ombiiicului qi desfac-e (pune
-in
stare de functlune
,aiaioa*a) nodul tr"frror (sau centrul psihic) al ombilicu-
lui;
2" Apoi, (p[strind aceeaEi postr-rrd), rotegte-li gitul"in
cerc qi durbeizd-1i-l inapoi 9i fnainte' Prin aceasta, nodu-
rile nervoase ale'virfului capului Ei gltului vor fi dez*
legate; - r
3" Cu miinile deschise 9i cu palmele lndreptate cdtre
genunchii pliali, cu trupul rdminind, in afari de aceasta,
tn aceeagi posture ca la primele exercilii' rnlqcd-li.rotind
partea db sus a trupuluif de-la dreapta la stinga.-qi d-e
]"1
iti.rgu 1a dreapta aiternativlls. Prin aceasta, bolile pdrlii
snpJoiout" a tiupului vor fi rislpite 9i nodurile nervoas€
desficute;
4" Extensia gi contraclia membrelor (bralelol 9i mii-
nilor, gambelor gi picio'arelor) car,e risipesc bolile TeT-
brelor
"gi
lib"t"ut'a liau desfac) nod-urile nervoase, trebuie
si fie exe'cutate mai lntii cu cele doui miini 9i cele dou*
bra!e11e. Apoi, plasind cele douS' milni P! qol (sau pe q9**
de medita{ie)'ii spatele tdu, odihneqte-li fesele pe sol (sau
pe perna'de meditafie) 9i intinzind garnbele scuiurd-li
viguros picioarele in aer;
46
5"
- S5ltlnd in aer gi lisindu-te si cazi (menlinin-
du-!i postura cu picioarele incruciqate, cu miinile reze-
mindu-se pe genunchi, ridicindu-li trupul Ei ldsindu-l si
recadd cu forld pe perna de medita!ie)120, nodurile ner-
voase ale intregului trup vor fi dezlegate, gi fdcind ia fie-
care salt, o rdsucire 'a trupului citre dreapta 9i cdtre
stinga, qi, cu miinile linute leapdn de genunchi, clatind-li
(sau fd sd oscileze) viguros trupul;
6" ClatinS-li (sau fi si oscileze) trupul (aqezat pe vine
pe perna de meditalie qi cu miinile sprijinite de corp)-
Apoi spune UH121 gi fric{ioneazd-I,i gi maseazS-li intregul
corp. Astfei, toti nervii vor fi ,Iinigtili gi agezali fiecare la
1ocul sdu.
Aici ,se incheie Doctrina Cildurii Psihice.
CAPITOLUL II
DOCTRIIYA
CORPULUI ILIJZORIU
X.
- A doua doctrini, cea a cor-pului iluzoriu, contine
trei pdrfi: realizarea corpului impur iluzoriu ca
fiind maga, realizarea corpului p'r.rr iluzoriu ca fiind
mdya, qi realizarea tuturor lucrurilor ca fiind
mnydtzz.

25. PRIMA PARTE
EEALIZAREA COEPULUI IMP{JR ILUZORIU
CA FITND MAYA
2
-
Despre primul punct: Realizarea corpu-lui impur
iluzoriu ca fiind mdgd, s-a zis:
,,Corpul Iluzoriu este ndscut din maturitatea l(armei""
g * f,asa-!i trupul sd se reflecte intr-o oglindi fixatd
,de un stilp sau de orice alt reazem din fa{a ta.
4 _* Avind in vedere cd dac[ aplici trupului reflectat
in oglindd lucruri pldcute ca: onoruri, faim6, oma-
gii, ,el va fi afectaf in mod pldcut, qi daci-I-lipseqti
cle c"eu ce-i aparline qi-i aplici ep tete insultdtoare
Ei nepldcute, bl va fi afectat din aceastl pricind,
vizuaiizind.u-l ca fiind intre tine qi og1ind5, apli-
cd-i aceste lucruri pldcute qi nepl[cutels3'
5
-
Atunci, ,privindu-te pe tine insuli ca tefiind sub
nici un ohip ,u**-dnetor cu forma reflectatd de
oglindd, aplici acestei forme cele Eaisprezece sirni-
liIudinil2a ob,iEnuindu-li astfel spiritul si priveasc*
propriul tdu trup ca fiind mdyd, gi deci nereal'
PARTEA A DOI.JA
REAI,IZAREA CORPUI,UI PUR II,IJZORIU
CA FITI{D MAYA
6 -_ A cloua parte, realizarea corpului 'pur iluzoriu
-
ca-
fiind maga, corrsti din doui 'sec{iuni: nr'aga stirii
de vizualizare gi maya stdrli perfecte'
M,qVA SSATiIT DE VIZUALUZARE
? * Despre prima secliune, (maga stdrii de vizualizare)"
s-a zis:
,,Aceasta trebuie si semene cu forma vdzuth intr-o
oglindd
48
A unei imagini bine conturate a lui Vajra-Sattva
Vdzute pe suprafala clard a unei oglinzi
Pe toatd durata exercitirii mistice a Puterii"l25.
I ._ Prin urrnare, fie figura lui Vajra-Sattva, fie cea
a unei alte zeitdti tutelarg dac6 este conturatd, igi
lasi forma sa superficiali si se reflecte intr-o oglin-
de126.
I -- Privind aceastd formi reflectati cu privirea qi cu
spiritul fixe, gi meditind asupra ei, figura va in-
cepe ,sd ,se anime.
10 * Yizualizeaz-o apoi ca fiind lntre oglindd gi tine.
11 -* YizuaJtzeazd-li apoi pnopriul trup ca fiind asemi-
ndtor trupului reflectat a1 zeitdtii gi dacd aceast&
viziune ajunge sd fie destul de substantiald c&
sd ,fie atinsi127, vizualizeazd orice a1t corp ce intrA
in cirnpul vizual ca fiind de asemenea trupul zei-
tdlii. $i dac6 aceast6, vizualizare prinde de aseme-
nea viati, atunci vizualizeazd orice formd vizibil&
ca fiind corqrul zeitalii tutelare.
12
- Fdcind dceasta, orice lucru cu'aparenld. fenomenal*
va strdlu,ci asupra ta ca fiind jocul (rnanifestarea
multipl5) a zeitd{ii.
13
- Aceasta este numitd. ,,Realizarea Aceluia care este
Zeitatea( cit gi ,,vizualizarea iluzorie" sau ,,Trans-
mutarea oricdrui lucru obiectiv intr-un zeu gi in-
tr-o zei,td"L29.
MAYA STA.R[[ PERFECTE
14 --- Desp;:e a doua secliune, meryd stdrii per{ecte, s-a
zis:
,,Aceasta este rdddcina oricdrei gtiin{e
$i pitrunzind-o, felul se apropie',.
tr5 * Prin urmare, ia cele ;apte posturi asociate cu Vai*
1s,gsnsl2e prin care se inleleg toate procesele psiho-
fizice.
I (i
- Nu penmite spiritului sb. analizeze etapele trecute,,
nu anticipa experien{ele viitoare, nu da formi pre*
zentului ci fixeazd-li privirea iasupra unui prinet,
din spaliul vid al cerului.
4 -- Yoga tibetand, vol, II
4S

26. {?
- Atunci, puterea spiritului, insolitE de fgrt} vitali,
intrd in-nervul niedian gi procesul gtndirii devine
liniqtit.
trE
-
In aceasti stare, ai sl vezi cele Cinci Semne care
sint aparilia fumului 9i celelalte fenomene (men-
lionat6 la'$ 123 aI Doctrinei CStrdurii Psihice)'
LS
-
in particulir, va trebui sd vezi o viziune 'a formei
lui
-Buddha
conturindude pe un cer fdrd nori,- aga
cum reflexul lunii se vede pe supr:afala apei130'
20
- Mai mult, ai sd vezi 'ca o formd reflectatd intr-o
oglindd radioasa Nirmana-Kaya (corpul pur iluzo-
riu in care Buddha se incarneazi pe pimint) in-
zestrat cu sefiIne de frumusele Ei de gralie per-
fecte131.
2l - Atunci va luci Sarnbhoga-Kaya (invizibilul corp-
agregat suprafizic al atributelor -perfecliunii .spiri-
trlalJ ale uhui Buddha) care va fi experimentat ca
sunetls?.
22
-
Despre acesta, Arya-deval3s a sptrs'
,,To'ate fenornenele aparente sint ca visgle gi ilu-
ziile magice.
Aga o afirm6 DiscipoLii 1ui Buddha
Dar aceia (ai $colii de Sud) care se opun practicSrii
apelului ual'urzlor d'e hur peste sinel3a
Nu vid realizalea acestei .naturi a lucruri-lor ilu-
zorrt g1 asemdndtoare visului!c
PARTEA A TREIA
REALIZAREA TUTUROE LUCRURILOR
CA FIIND MA,YA
23
-
Despre partea a treia, realizare'a tuturor lucruri-
lcr ca tiind mnEa, s-a zis:
,pri"e lucru,,]CLt-""-t"-ryi9c5( 9i,,Cel-Irn"bii::i::
din cele trei universurlr""
Este reatrizat fn plenitudinea sa ca o unitate(('
k4-sensulacesteisentinlepoatefidezvoltatastfel:
50
Cind se atinge stdpinirea acestei stdri linigtite de Sa*
midhi, atunci, addugind aceasti realizare a Vidului la in-
lelegerea deja atinsS gi ,considerind toate lucrurile in con-
secin!6, SamsS.ra qi Nirvdna ce pdreau si fie stdri sepa-
rate, sint transmutate ambele in Inlelepciunea non-dua-
litelii qi Adevdrurile aparente vor fi inlelese ca fiind i1u-
zia lui $srnfdhltaz.
25
- Pdstrind spiritul concentrat asupra acesutei in!e*
legeri gi prelungind starea de linigte per{eetd"
Stiinla astfel atinsS se cufundd in Lumina Clard a
realizdrii Adevirului (final)tes.
Aici se incheie ,,Doctrina Corpului Iluzoriu".
CAPITOI,{JI, III
I * A treia Doctrin5, privitoare la starea de vis, const&
in patru pirli: Inlelegerea, Transmutalia, Realiza*
rea faptului cd starea de vis este mdgd, gi Medi-
talia asupra ,,Aceea ce(( este starea de vis.
FRIMA FAFTE
inig'nr,ncnREA NA?'uFEEr sraRII DE vxs
?
- Prima parte, inlelegerea naturii stirii de vis, cu-
prinde trei practici: inlelegerea prin puterea hotA-
ririi, inlelegerea prin puterea respiraliei, gi intele-
gerea prin puterea vizualizS"rii.

27. PRIMA PRACTICA
TNTEI,EGEBEA PRIN FUTEREA IIOTATIIRII
g * In ceea ce priveqte prima practicd, inlelegerca
prin putenea- ho'tirtrii, ceea ce a mai fost numit
],itt1"Ggutea iniliald a vi'sului", se referd la hotS-
iirea ae a menline o continuitate de conqtiin!5 firi
intrerupe're (intre starea de veghe qi starea de
vis).
4
-
Cu alte cuvinte, in toate condiliiie din timpul zi-
lei (sau stdrii de veghe) menline conceptul ci toate
luerurile sint din substanla viselor qi cd trebuie si
realizezi adevdrata lor natur6.
5
-
Apoi, noaptea, in timpul sornnului, roag6-l 9e gyry
ca sn polf fi capabil ia inlelegi starea de vis,qi si
iei ferina ho'tdrire ce 'o vei putea inlelege' Meditind
astfel, egti sigur ci o vei lnlelege.
S
-
In acest caz s-a mai zis:
,,To,ate lucrurile sint rezultatul unor cavze'
ble aepind in intregime de hotdrili (lag.motive)'
E1e se intemeiazi in intregime pe hotiriri(('
A DOUA PRACTICA
INTELEGEREA PRIN PUTEREA RESPIRATTEI
?
-
Pentru a doua practicd, inlelegerea prin puterea
respira{ie'i, metodele sint acestea: culcd-te pe -par-
tea Areapia, aqa culn o face un leu-- Cu po'licele Si
inelarul miinii drepte apasi pulsaliile arterelor gt-
tului, astupd niriG cu- degetel! (miinii stingi) 9i
lasi salivate ,se adllne in gitlejlse.
A, TREIA PRACTICA
ENTEI,EGEREA PtsNN PUTEREA VIZUALXZARXI
I * A treia practicd, tnleiegerea prin puterea vizu3fi;
z5rii, coristi in aceste pio'cedee: vizualizarea insigi,
relinerea celui mai mare folos din vizualizare 9i
prevenirea risipirii conlinutului visuluila0'
52
vtzvaLtzAREA iNsl{$r
9 * In primul rind, pentru vizualizarea insdqi, metoda
este urmdtoarea: imagineazS-li ci tu insu{i eqti
zeitatea Vajra-Yogini, vizualizeazE in centrul psi-
hic al gitului grafia silabei AFI de ,culoare roqie qi
distinct radioasi ca fiind personificarea reald a Cu-
viniului Divin1al.
L0 * Concentrindu-te asupra iradierii lui AH gi recu-
nos,cind cd orice lucru fenomenal. este in esenla sa
asemdndto,r formelor refle,ctate intr-o oglindi care,
deqi aparente, n-au existenld reald in eie insele,
vei inlelege visu1142.
RETINEREA CELUI MAI MARE FOLOS
DTN VIZUALIZARE
11 -_ In al doilea rind, pentru a reline cel mai mare
folos din vizualizare, metoda este urmitoarea:
_ La c5derea noplii (inceanci) sb inlelegi natura stdrii
.de vis cu ajuton;L vizualizdrii care a fosi deja descris5.
fn zori practici de gapte ori respira{ia in forma de cuvi.
Hotir5;te-te (sau tncearcd) de unspreze,ce o,ri si inlelegi
natura stdrii de vis. Apoi concentreazi-li spiritul asupra
unui punct fdcut dintr-o substanld osoasd. de culo-are
aIbA situat intre sprincene143.
'i"Z * Dacd ai un temperarnent pletoric, punctul trebuie
vizualtzat ca fiind de culoare roqie; daci ai un
temperarnent nervos, punctul tre uie si fie vizua-
lizat ,ca fiind verde.
13 -- Dacd, prin ace,ste mijloace, natura stdrii de vis, nu
este inleleasd, atunci procedeazd dupd cum ur-
meaz6:
La cdderea noplii mediteazi asupra punctului. Dimi-
nr:ala practici de doudzeci gi unu de ori respiralia in for-
md de cuv6. Ia doudzeci gi una de hotiriri lsau eforturi)
de a inlelege natura stirii de vis. Apoi, concentrindu-li
spiritul agupr? urrui punct negru de mdrimea unei pilule
:;i aqezindu-l la baza organului generativ, vei deveni ca-
pabil sd inlelegi natura stdrii de vis144.
53

28. PREVENJNEA IMPRA$TIERII CONTINUTI-ILUX
VISULUI
].4
- Prevenirea imprdptierii conlinutului visuXui are
patru secliuni:
-imprdqtierea
(conlinutului visului)
in stare de veghe;-tmprdqtirea din pricina ctrt'rselii
ftrrovenind de la exercilii); imprngtierea din pricina
rlnei afecliuni fizice 'sau mentale; imprSgtitei'ta prin
negare.
15
- Irnprdqtierea in starea de vegh-e se produce atunci
cind eqti pe punctul de a inlelege visul, ln virtu*
tea gtndului cd trebuie sd-I inlelegi Ei apoi 'te tre*
zeqti1a5.
16
- Antidotul pentru aceasta este sd iei o hran6 for-
tifiantd gi sa indeplinegti o muncd (sau exerciliu)
fizic pind 1a oboseald, astfel somnul devine pro-
fund !i aceasta va vindeca acest lucru'
17
- lmprdqtierea din pricina oboselii se produce atunci
cin^d rin vis revine frecvent fdrd a suferi modi*
ficiri.
18
- Remediul, ,aici, va fi de a rnedita adesea asu'pra
acestui vis, de'a te hotirl ferm si lnlelegi natura
sa esenliald ;i de a adiuga Ia aceasta in acelaqi
timp exerciliile respiratorii- urmind- p-r,ccerJe'ri
^in
forma de cuvd qi vizualizind punct'ul din*:e i;pin-
cene146.
19 * Irnprdqtierea din pricina unei -afecliuni'
fi;:ice sau
mentale se produce atunci cind ai numercii-lti vlse
dar nu-!i aduci aminte de nici unul la desicptare"
20
-
Rernediul, aci, va fi si evili murddriile 5i iurpu-ri-
ietril*tut, ia ni iniliat in Simadhitaa Ei' g;ir" ','iz'-rali*
zezi punctul la ridicina organului generi:ii",'" Prin
aceasla, imprdgtierea va fi vindecati'
21 * Imprd,stierea prin negare constd in impcsibilitatea
viselor de a se forma.
22 * Pentru a depiEi aceasta, vizua)izeazd puncf'utr la
rdddcina orginului generativ in tirnp ce- meditezi
asupra form"ei de ciuq '9i, ln particular, -*{t:-qqugii
gi fl ofrande de imbunare cdtre uirus Ei ddkinislae"
54
PARTEA A DOUA
TRAhISMUTAREA CONTINUTULUI VISULUI
23 ** In a doua parte, Transmutarea conlinutului visului,
dupi cum a fost numit5, procedeul este urmito-
rul:
Dacd, de pild5, visul este despre foc, gindegte-te:
,,CLim ag putea sd mi tem de un foc ce vine din vis?'(
$i, rnenlinind acest gind, calci in ,picioare fo,cul. La fel,
strive$ie sub picioare orice este visat.
24 * Dupi ce ai oblinut mdiestria in aceasta, indreap-
ti-!i apoi spiritul cdtre diversele regate ale Budd-
has (gindindu-te ci ele pot fi atinse).
25 * Prin urmare, in clipa in care adorm| vizualizeazd
un punct roqu localizat ln centrul psihic aI gitului
ryi crede ferm cd prin acest punct poli vedea ori-
care din aceste Regate pe care ai dori s[ 1e vezi,
cu toate caracteristicile sale, Ei foarte cLar.
26 "-* Concentrindu-ti astfel spiritul, vei putea contem*
pla regatul Buddhas pe care ai dorit s5-1 vezi: ce-
iul Tusital5o sau regatul fericit al Vestului151, sau
cel numit regatul fericirii de a cunoa$tet5t, sau orice
a1t regat.
2? * Aceastd practici servegte 1a a pune Ia incercare
gradul de indeminare oblinut in arta transmutirii
viselor153.
PARTEA A TREIA
REALIZAREA STARII DE VIS
SAU A COI{TINUTULUI VISULUI CA FIIND MAYA
28 * A treia parte, realizarea stSrii de vis (sau a con-
linutului visului) ca fiind mdgd, a fost expus.d dupS
cum urmeazd:
La inceput, urmind procesul realizdrii cd totul
este mnyd, leapddi orice senzatie de fric5,
$i, dacd visul este de foc, transformd focul in api,
antidotul focului,
55

29. Prin aceasta
$i, dacd
$i, daci visul e,ste despre obiecte mici,
Sau, daci visul este
transformd-le in obiecte rnarin
despre oloiecte mari,
transformd-le in obiecte mici-
vei inlelege natura dimensiuni.lor'
visul este despre un lucru unic,
transformd-l in lucruri multiple"
visul este despre l"ucruri multiple,
transform5-le intr-un lucru unic'"
vei inlelege natura pluralitd{ii 9i. a uni-
fie cd te afli in stare de so,mn sau in stare de ve-
ghe, vei realiza cd cele doud stdri sint iluzorii
{in ceea c'e ,priveqte conlinutul 1or) gi ci to,ate fe-
nomenele vor fi recunoscute a fi ndscute din Lu-
rnina Clard (care esie Realitatea Numenald ce sus-
line Maya) qi cd fenomenele qi spiritul (sau nume-
nalul)156 se vo'r fi amestecat.
Aici se incheie Doctrina Viselor.
CAPITOLUL IV
DOCTRIINA LIJMINII C[,"ARE
*- A patra Do,ctrin5, cea a tuminii Clare, const[ din
trei pdiJi: Lumina CIarA fundarnentaldl5T, Lumina
Clari pe Cale158, gi Lumina Clar5 a rezultatu-
1ui15e.
FITIMA PILRS'E
I,UMTI{A CLARA F'UNDAMENTAT,A
Despre prima parte, Lumina C1ari fundamentald,
s-a zis:
Sau, dacd
Prin aceasta
teiii.
Continud aceste practici pind ce
expert in el.e15a.
vei deveni pe deplirt
29 * Apoi, vizualizindu-li propriul tdu trup, aqa cufff
esle vdzut in starea de vis, qi toate celelalte cor-
puri vdzute astfel ca fiind trupuri de zeit5{i ase--
-mAndfuare
mayei, eLe vor fi realizate ca atareld5-
PARTEA A PATRA
MEDITATIA ASUPRA A,,CEEA-CE' ESTE
STAREA DE VIS
30 * A ,patra parte, meditalia asupra
',Ceea-ce"
e'ste
staiea de vis, constd, aga dqpi cum s-a zis, in a
medita asupra esenlei reale a ,,Ceea-ce(( (sati asu-
pra Identitdtii Veritabitre), Ei, prin acest mi"iioc, ten-
dlnlele sau irnpulsurile visului sint purificate atunci
cind ceea ce este vdzut in vis se inalli aidoma
unor aparenle de zeit6li.
31 -_ Concentrindu-li spiritul asupra formelor qi zeitS{i*
1or vdzute in stafea de vis, qi pistrindu-li spi:ritu}
liber de gtnduri in condilia de liniqte, fortrrele zei-
tdlilor voi ti aduse in armonie, (adica) asi:rrllate
cu condi{ia spiritului de non-gindire, 9i, prin aceas-
ta, (va incepb) sd strdluceascd Lumina Clai:5 a c5-
rei esenld este Vidul.
32 * Dacd atingi mdiestria acestui 'prooedeu' atuncis
56
,,Cd
Este
aceastd invSldturd alea-si pentru recunoaqterea
Lu-rninii Clare
Fundalia, Calea gi Rodul, tu trebuie bine
s-o Etii, o, dirscipole!"160
3 -* S-a z;ts c5, Starea Real5 a spiritului, Identitatea Ve-
ritabili a tuturor lucrurilor, inseparabili de Vid,
aflati dincolo de domeniul fenomenelor, in timpul
cdreia se experimenteazd Marea tr'ericire a gindirii
care merge dincolo,
- este Lu.mina Clari primor-
dial6 (sau fundamental5)tor.
57

30. PARTEA A DOUA
LUMINA CLARA PE CALE
4
- A doua parte, Lumina Clari pe CaIe, const6 din
trei practici (sau procedee): amestecarea nafurii
Luminii Clare cu Calea in timpul zilei (in starea
de veghe), amestecarea naturii Luminii Clare cu
Calea in timpul noptii (in starea de somn), 9i ames-
tecarea naturii Luminii Clare 'cu Calea in stirrea
de dupi moarte (in timpul experienlelor clirr pla-
nul Bardo ce se desfdso'ard intre moarte 9i renag-
tere)162,
PRIMA FRACTICA
AD{ESTECAREA NATUTiII LUMINII CLARE
C{J CALEA
5
- Prima practicS, amestecarea rnaturii Luminii Clare
cu Calea fn tirnpui zilei, este numit5 ,,Cetre Cinci
Doctrine", cici oricare ar fi gradui atins tn Cu-
noagterea a ,,Ceea ce este Identitatea Veritabili"o
gt"ii" lputerii Celor Trei Inlelepeiuni bine purifi-
'cate, se ajunge sd ise inleleagd rprogresul fAqut ln
prezent in Cunoagterea Perfecliunii163.
6
- Care este primul pas ce trebuie ficut? -:
Inirarea
in comunicare cu gurur6a.
?
- Un nou n[scut icare rse af15 tocmai pe pale s[ fie
eliberat din pintecul matern servegte drepl e"lego-
rie (in expunerea procedeului yogic cafij va
urma)165.
I - Ce este ceea.ce definegte limitele?
-: Le rriefinesc
Lumina, Cdtrdura qi CunoaEtereal66.
I - Identificarea cu (sau realizarea) Luminii Cl*re ire*
buie sd aibS loc in intervalui de timp intrc ince-
tarea unui gind Ei naqterea glndului urmdtor'"
10 * Lumina Clard este intrebuinlati pe Cale pi:acti*
cind cele $ase Reguli ale lui Tilopa, care sina;:
,,Nu-!i imagina, nu gindi, nu analiza,
Nu medita, nu reflecta, rdmii in stare natural5({
5B
fi
11
,,IiI.i-no, mi, sam, mi- chad-chLng,
!'{.i* E *m, mi,- s em, r ang -b ab -zhag "
$z .
** i{editind astfel, ceea ce apare ldrept Vid qi aparen-
lele fenomenale (ce1e doud aspecte ale unei duali-
t5!i care, in natura sa reald, ,esie o unitate), aceasta
este descendenla Luminii C1are.
-- Aceastd condilie a tspiritului fdri intunecare, pri-
mordialS, care strSluceqte in intervaluL care existi
intre incetarea forindrii unui gind gi nagterea ur-
mdtoruiui est,e Lumina CIar5. Mam5.
X3 ** Recunoaqterea acesteia este amestecul Luminii
Clare Mami gi a Luminii Clare de descendentd qi
ea este numiti ,,amestecul naturii Luminii Clare
qi a Cdii ln Unitate(.
A. DOI]A, PRACTICA:
AMESTECAREA, NATIJRII LIJMINIT CLARE
CU CALEA IX TINAPUL NOFTII
-* ll ,doua practicd, care constd in a topi Natura Lu-
minii Clare cu Calea in tirnpul noplii, a fost des-
crisd dupi cum urmeazi:
,,Duph ce ai fdcut sd se deschidd Lotusul Inimii,
.!.:e cele patru petale gi in centrul sdu
Vizualizeazd silabele AH, NU, TA, RA, HU:M((169.
-* $i s-a mai spus:
,,Tn agregatel?O, in constitufie1?l Ei in facultilile
tsimlurilor
Concentrea zd-t i acum ito at e rputerile dublului
.A,ccluia care doarme dupd ce le-a t."n'.*loJt"ltor'1zs'
pe acestea in Marele Vidl?3
'Visele ii vor apirea in virtutea exerciliilor de
pespiralie".
116 ** Cind lneepi is5 @ormi, dor,mi profund. Aceasti stare
de somn este simbolizati, prin suprafala calmd a
unui ocean, marginile sale fiind definite de Lu-
mini, Cildurd qi Cunoagterel?4.
l? ** Recunoa,gterea Luminii Clare are loc in intervalul
n4
lq
5S