Moisescu V.V. - Armonia universala concluziile descifrarii enigmei marei piramide

Y, V" ddat^satcu
ANMilruM mruffiflR$eLe
Conc€,uaii*e
MAREI
*
descipulni| anigwed
PHT'{AIV$TDE
rl/
,//
7.
j :.::::S:
11r*16 ' --lL-'j
/

: a"""-"
A iY
'Atx-
s
A}RIWffiNKA
('0NCLUZIILE DESCIFRARII I{UMARULUI CHEE AL
MAREI PIRRHIDE
Nr" 3.
BIBLIOTECA PiRAMIDOLOGICA
Bucureqtio Calea Victoriei 167
Tetr. 44303

Drepturile de autor rezervate
VASILE V. MOISESCU
Str. Gl. Moqoiu Nr. 12, .Arad
Prezenta carte este editaid prin dezinteresatul
concurs al dlui I. BOTA$ din $iria-Arad, intr'o
perioadd deosebit de grea pentru tiparit: l{ai 1947.
La fel, dl. Gh. Munteanu, tipograf Ei librar, n"a
precupetit nirnic pentruca volumul s6 se pre-
zinte, Ea pre{ qi conditii tehnice, c6t rnai accep_
tabil pentru cititori.
Tipografia CONCOIRDIE Gh. Munteanu Str. V. Coldig 6 ffrad.
Ilrezentarea fdcutd de d-l profesor uniuersitar. D.
!'i;,lvlpf lg, ilustrul matematician, membru al Academiei ro-
trt,rite, etc.
- cu ocazia ciclului de conferlnle asupra pfra-
trtitlt:i, finut la Ateneul Rom6n in Febr. Ig47 Fi organlzat
ttr' r)crsofletlitdti dist{nse, academicieni gi profeSori de rna-
t r ttt,rticd uniuersitari.
" Onorat auditoriu,
TAINA TAINELOR!: asa gi-a tntitulat, cu drept cu_
t'.itrt, dl Maisescu
- cdrticica in care se gdsegte rezumat
t'r' :ttltatul cercetdtilor sale despre enigma at6t de pasionantd,
.t liramidei lul Keops.
Fentru nol Romdnii este o mLndrie nalionard cd anume
rtt lard. Ia noi s'a gdsit un Rom6.n care sd-gi inchine ani de
,'tlr, de cercetdri migdloase" de meditdri adhnci -_ ?nl de
rtrtrttcd stdrultoare intru urmdrirea unei problerne care a pa-
"ir)ilat', in atAtea timpuri, sauanli din taate tarile... Dt Moi_
'..,:;t:u este un cercetdtor demn de toatd preluirea Si toatd
r I e nliu nea" ,
},J_- J I

Nr. l.
Nr. 2.
Vor apare in
BIBLIOTECA PIRAMIDOLOGICA:
V. V. MOISESCU: TAIIIA TAINELOR
Ed. 2-a cu multe adausuri. Demonstt'area propriu'zis&,
a deslegdrii enigmei piramidice.
DT. M. BIBIRI-STURIA: GHEIA PROFETIILOR
marei piramide, in special data sfdrqitului rdzboaielor
mondiale.
Y
@A.
Calosul piramidic a uimit lumea timp de aproape 4
mitenii" Tot ala, rezultatele iercetdrilsr asupra lul sunt de
,tomeniul imeisttdtii. Suslinea cineia cd nu fi'ar aiunge 3
uieti ca sd citestl'tot ce s'a scrfs asapra rhistetioasei iita'
nide. Cu athta- araid atrage, lncLl cine s'a ocupat cu ea e
retinut intreaga uibald" sd aprdfundeze lnttebdrile acestul
siiix modern".
Am fost ?ndemnat gd tipdreqc intreg m4tey.ialul- st7i11s.
in uederea cdtorua conferinfe, cdci am expus din el numai
cilt ingdduia atenlia auditorilot. Cdlduroasa apreciete de
care { au bucuf:at imt dd bune speranle penttu uiitorul spi-
ritual aI mull obiditei noastre patrii.
Doar cu intenlia sd saluez dela bombardamentele din
t g4q es,entialul manuscriselor cu demonstraliile sistematizate.
,:tsupra ddslegdrii enigmei Biramidice," 6d' bonsimtit atunci
sd iipdresc tfr prtpd lTaina'tainelor...' Difuzared rapidd a
modestei brosiri-(de 72 pag,) douedeste cd publicul serios
cste insetat dupd subiecte cari au suftclenfd gatanfle ca sd
dea sdndtoase directiue in desorientatea actuald.
Dtficultdtite lnerente urmdrilor rdzboiului uor face sA
inthrzie aparitia iitumetor ionptele asupra descopetirii
ro,iinesti'carb si polarizeazd ce d urednic' de relinut din
(e s'a scris asupra marei piramide.
Atte importante secliuni, printre catl Reuelaliile etaiului.
ttt din piramiad asupra epocii' contimporane, din acelea|i
(auze, le amiln pentru alt uolum.
Am cdutat'in cel de f ald sd nu repet demonstratiile din
cel epuizat, lnsd unele sunt strict necesare pentru l.gmuritea
deslegdrii enigmet pirarnidice- Dar c6.te documentdri au rd'
nas
"netlpdritd
atuici si chte altele am tot descoperit phnd
,t(um / '
i" #.
:5-

. - Desi.am preconizat metoda ideard. ce. expunere, sitit(e irygyglurdrt, qm renunlat ta ea.
-oe iieea";;;;" g&ndit
n : ^?lb-!!
glg
cd, pi r a m i do t.o gi c d, p e n e ii ti ilii t i";i' Tn k a m a-nta e.teruescenra ce o-.1gyc pretutindeni ne6otgiuiiiie con-cluzii impuse de realitdtite iiramiaW.
-----'-"E'rL'i
Aproape toate datele astronomlce gi profefice le ftten-
lionez doar In treacdt, ca mtnim- iiryte^i ar deducfi,iror gene-
rate, e x pUcare a tor se paratd intr|itr i;, ;ru;;i;i;' )i s pe ctiudale uolumelor ?n tucri.
Pentru marti..distinsi cititori e agasantd rcpetarea ca-
torua idei, tn sec1tuit /irtiiii,
'irirunit,
arn ci:oi-rirrnge desine stdtdtoare. Motiuut me.iitneFii iii 'i lr''riiiilti'iu^ inmarele pu.bllc a'principaleloi _probterne piramidice, Cdyti ca
cga le ,fafd sunt destinate a ti aoai auantgarda, sai un ferde fanfard menitd sd atragd atiitiz spre ceua ce.ii urmeazd.
A m
.
e x pe ri m e nt a t
. a ce a s ta
"
n ioii'ip-oii ii i -iiuii
i *
*pi:,
u o, u-litdli de seamd ate.larii noastri,-- iipres:atiii-ioiis"ii uuaa
aga.ciudate uefti, (.eomp. cu Isita-iz. Is) Ca atare, rog pe
cei cari n'au neuole niii ae, uaiianle pe aceeas temd sd-miscuze Botite.fea ra6 dg oaspelii dorniii ai-i-iiriii,""wu meocup de cei ce se.excru.d stnguri creta citlria"i-oTirliu-iui, ne-de pri n^gi cu li mbai u I ade cv at" a ce siir nofiunt.
. Cartea (e tald e d.estinatd mai digrabd .compatriolitormei-ca.ri mai stiu' ce.va din_br:osuia- preieaiitiS'i"xiii, aueaconferinlete dera At.eneur.Roman, mi-au cirul' T*'irii'ii'.Fentru strdindtate,-rntenlionei ii aieg esenriatut din docu-
mentarea soluliondrii pr'oblemei pir:ami dice.
. M_aioritatea c.iiltorilor europeni n'au avul parte dedtde articole sau cdrli sumare usiiira extraordinarurui tezaur
*,I:lZ :tiiy.tific.e si firosoftce si'oaie t, iiiiii"iii'piriniaa.utn cauza srabei surse de infbrmalii, este expticafiir cd llif3c odreil neburoase cu priuire ii'isu zisa operd eqipieani,
i c
1u
t d de pr e dt r e cli e pro s no s t iiuri
-
pi'it, i' ri itori' [i n r u
"-.'aana seerercle plramidei ca astrorogia sau cu aitceua de'felut acesta,
.. N.y tot ala e.cazul cu Anglia si America. Acolo, elitaculturil, mercu Interesatd ae "pioiresur
cercetdritoi asuprapn!,_qiou:ei pi.ramt.de, s,a conitiiiit i; s;;i;i;ti-ae' iirami-
?!I9g!.,^"!? din ete num.drind peste un mitioi ae membri,
m .rrunrc.-cu personaritdli mondiate. Au reaiste de sbeciari-
ta.te si biblioteci. Fdrd exagera,r:e,--acoto exisii ur,
-[iu aIpiramidei.
E pe cale de a se inigheba gi la noi o astfet de so.
-6-
cietate Stiintitic-culturald, care'6i propune sd difuzeze luml-
nile ce ne uin prin cel mai uenerabil monument al omenirli
si de a'face cdldtorii Ia fafa locului"
Chte nu s'au mai descoperit in piramidologie dela apa-
rilia prelioaselor cdrli ale luiTh. Moreuxtl gi G. Barbarin!z)
[.a 18 lan. 1944; ?n Romhnia pentru prima oard, prof . con-
ferenliar Toma Chiriculd, cu ?nfldcdrare gi d,eosebitd pdtrun-
dere, a adus la cunoStintd, prin vorbds) pi apai prin scrfs,
deslegarea atotcuprinzdtoarei enigme piramidice, singura ce
etrucideazd Si multimea problemelor legate de ea.
In nr. din Aprilie 1942 al reulstei Stiintifiee Natura,
condusd de profesori uniuersitari, atn anunlat rezolaarea
aceasta. Gratie ei, am auut negrditul priuilegiu sii incheg
intr'o stntezd unitard uastul matefial piramidic ca?e, de acum
inainte, nu ua mai fi dispersat, din cattzd cd incd nu se cu-
noagte solutionarea problemei.
Nu numai cd datele piramf dei capdtd o naud ualoare,
Integri.ndu-se in silogismele incomparabifei alegorii lolar.
hristice, dar gi oefilo.biiului cregtinisrn i se deschid Si mai
mult orizbnturile cosmice, ca niciunui alt sistem religios
sau filosofic. C'regtinismul'ttou-testamental ni se ptezintd
astfel tn adevdrata lui lumind" dupdce, ln toate epacile s'a
cdutat sd se discrediteze prin contrafaceri..,
Ca sd pricepi bine rostul pirarnidei, trebue neapdrat sd
fii familiarizat cu abstracliile asfuanomiei, Sd mai ales sd
sesizezi sublimul stJre care indreaptd aceastd mamd a gtiin.
felor. Piramida nu se adreseazd minlilor cari se dau inapoi
cAnd e uorba de cifre, ci e rmemi{d sd eonuingd ercluciu
pe cateo ralionarmenfs&ri put, care nu e altul decht cel
aritmetic.
Piramida incomparabild este ca o enciclopedle de piatrd,
cdci nu existd. domeniu al cugetarii care sd ni fie reprezen-
tat in geometria piramidicd. Totul fiind schematizat acolo
numai gI numai ?n forme matematice, ca sd le afli sensul,
e necesar sd fii temeinic uersat ln acele Stiinte rezumate tot
a$a ?n formule numerice. Doar acestea meritd numele de
stiintd.
Piramidologia e menitd sd fie un tel de Mentor al Sti.
li
r) La science mydt6rieuse des pharaons,- 1925.
,) Le secret de la grande pyramide, 1939,
ri Tot atuuci a destdinuit public (gi a fost notatd de multi) ,data
rlo Arigust 1945, c6nd se va i''lt6mpla ceva de o deosebttd impor-
tilntd" Atunci s'a inaugurat era atomic6,..
-.7 -
..-L

inf-ej, cdci ea face sinteza principalelor cunotinte, indispen"
sab.ile.pgntlu a cunoaste rbtayia' noastrd cu'aisamiTii uni-
uersulul. Ca atare, ea nu tn/rd in amdnunte,
-iieiiiunana
cd'. cercetdtorul ei. e dela clariticat asupra n6tiiinititr' ce i te
aduce lnatnte-i. Cury tltsd- mwrli sunt Tiregdnii-'-;i-bii"aiidaar anele concruzii, tnsd suni profani tnTr'a rnuitiii"alieie,
at trebui pentru fiecare conctwzie sd rezume;- ;A;ii i;tre;i .
scnse 4ypry cutdrei chestiuni. Lugut iiiiiiTiiiV'imiostbit
de.pretins-tuedrii
-ce mi-o proptrn, md ,siiii ;d iii";;;;:teles pe alocuri. chiar dacd ag'incerca sd popuiirii&, prtn
aceasta nry q9t forma de urgintd pi mentatitatea--p-dtri*ta
pentru asimilarea sintezer. p{raritaiTe. uetoaoiogii f,rii tur"
liy"g?,y Ia,ea yt-j-din.ddmeniut poputar ci' e"rerrii)ta ii.ror cari, prin gtiinta 5i tnaltd cugetare, cond,uc destinete na-
tiunito.r. co nctu zii te
-
insd a re a, c"e stii ii i i&i- i niiiiii-ti- tiita c ce sibi te ort cui. Cu g e-tar e a tr g bie d;i;.i;;t };;i;;;i; r;i;;,pAnd. sd.se tnage in sfera ideitor prinie. Orci:
":iTtii ,{,;;di
dln traclucer.i o poezie, nu-i poli gusta farmecul afi orisiia.
tut ei- Ltar izuoare-le-preferd muntii. Rdurile se tutburE ibsin udi Si se intineazd- prin ora1e.
. Tgtug sunt sfdtuit sd -incep expunerea prin nolignirnoi cla,mentore, cafi .pot fi pentru'to,ti'inieriii'it .- lif?neuoie sd cerceteze oricing ca-lcul,ele arhitectulai,'sire aZtta
lltiunea.te.hnicd a detariitor ei numai cu coiiitia-Zliasta se
la n primte casa, pentru a locui ?n ea.
Ced cari sunt tnsd exigenli si la aceasta. sunt ruoati sd
?steetg. o edilie speciat .pentrit btor. Cu ii.iieiii iiiiitieilu.crdrilor acestea pregdtitoare, ei se uor iunoiste inii-' iuallii, ceeace e foarte important. E^deaiins ia iiiile,'i, nu-
mdr tht de _restrans, cdci in sarcifla tor' e
-sa-'iitiiiiriie
aa-
ryan_ta cea bund a Logasutui diuin, Creator si ttaiilii-mator
de lumi.
I.
ARWil@NHA @@SWilU@A
1 . VIZIIjNEA COSfVIICA P RIbEf,UITA D E IV1A REA PIRAfVIID A.
Recglegereamentaliinacesttem'plu1lnatg,r]lolunilicate
,,reAiioune idmirabil pentru yiziunea [p uplanurile' superioare
l,i;;;ilt";tii iiterutti,ente, simfi cum crest orizonturile interi-
l;;.",;';;;î6;"ft i;ilil;;iile mite*a.tice di n piramid6' cu sche'
m ati zarea a stroriomie i, in f elu I pira-rni{ic, neincer cat pi,T
-utlg:Perspectivele infinite ^te elibereazd din stramtele 1T'
ate ineradititot o*en"lii. Cu sd te
âvdnfi
intre astre 9i din-
;;1"';-";i;,'t*uo.-ri'iJ 't^rintpui in -templul
duhului ,
tdu, 9i
incd in pariea lui cea mai lduntricd, intl'un lel de €xt€tZr
"cu'';; ;;i&" truaoJJ i'ii"siti ain !ry ins4ti; Numai in-arara
rurru.iioi Ei-totoaui, prin intuitrie, inlduntrui lor. Poti
*cerceta
i"ii*, ihi"ll addncimiie lui DumnezeuD : I Cor.2.10.
Asperit{file planetgi noastre dispar de 9,um
o.J::t-. dout
ca un glob cu turu iel*tteq iumdtate de metru' .Neregllarr-
i"tii. rii,
"itiu'"t"-in
*rtii ceior {e- ge el, nu mai impie{icd
i.bii"t",i in-eviOenta- e-iegulatei lui form_e gegmetrice,, Prin
"i.e
intra in domen'iul mat?maticii pur€. Studiul piramidei nu
irii" ii .u- aOevarai rodnic decdt cêlor cari au practicat acea-
st6 obiectivare qi abstractizare.- bano eram't;;il;'tii;d-.ingut pe deal, deasupra ocoltului
rle raio (cum numil^b"iuutu"c8a c6muna mea natald: Dom'
;;s;;M";ii iif irin;tu-no nulnui aerul curat .si. tare, c.i mai
'les
bucuria ca ieseam-iin r.go-oteld furnicarului.de qutii in'
iiirate printre gratiiti"ii urit"1 c"*tfpla-nd u?."1t tl i".t-TP*:
inOu-mf printr? nori, fmi zic-eam. c.d dacd aq li acolo' Ingeru
tiii-i-ittpretinde ascetismul religios la car-e md.supune-a. pe'
rioclic notii rnea mim6. Sirnleam,-tdrd..sd li potlt-,ex.prima'
i,iii*;ptol niturii'r.t;'*61"t alt cult, nespu-s mai potrivit
r:u Credtorul acestor mdre{ii.
-9--'B -

Mai tdrziu, cdnd in fafa oehilor mei lduntrici defira glo-
bul terestr,u, rnd infiora gariout atator uestiaiiilliputronut" o*
religie in cutare sau cutare roc: rizboarete, scrdvii,in.iliritiu"
etc. Mai ale-s_capitata aceea, despre
"aoe
ai ii tuili-;;eae ca
ag-tepta p^e Mesia, intruchipa culmea perversiiAtrii neimului
adamic. p gila cumplitd md cuprindea piidnd aceiJta tume oe
nebuni, inclegta{i in urd tratribidd qi 'in .oncurenta *inau-
plecatd. -rVIi gdndeam, cdtd pace ar fi dacd ei gi-ar da seama
9a sgqt impreund c?ildtori pe acelag irnens transattrantic., unde
Providenfa a asigurat fiecdruia proviziile, aar cu ,o"oiiiu sd
se impace ca lrafii, socotindu-se- in famiria eceruiai riia. ce
lipsegte intr'un loc se cornpenseazd, cu prisosur din altd re-
giune a planetei.
Dund ce arn cdqt4t_ [n -gryap{a Si*-in^_s-tA[e_ig{U4ifi
t * t
_t{!t*o dlaite -sbjrid;.il t i' r,s qpsl cr e c a d e n f e i o m q4€ili,
ann LeuenitJa_Eg[q. Ia ea pe care odaiii o rlrpseiem.i;tiiltri
cd prea md_ oglindea aga slufit cum erirm" RdE-dft-.a
fuzia ce o ficearn intre. ea 9i -vulgarele confesiuni, .uri $i,odisputd ca pretins dreptar- ar ror. -Dupd ce -'u"n inc.eairifat
cd atdtea mari .spirite-au-infeles-o firti mijlocirea uzurpato'ri-
lor ei, am gdsit in ea sigura indrumare
"
spre nemdrginire,
spre Creator,
E Carte doar in ceeace privegte intdliqarea ei din afard,
de fapt insf, e cuvdntul lui Durnnezeu intrupat in lliere. Tot
allBUgnL'La-g cl{djgl.dar cele mai nobite min{i btinuiau de
mult cd ja esg$e Taina cea mai arzdtoare pentru c4g|dtpf.d
de adevdr-
- -;-h-.eput nu i-arn dat atenlie decdt ca monument al
gtiinfei integrale. Dupd pregdtirile'grele dar triumfdtoare ale
iniNidiii, in care sistemele ornenegti-n'au avut niciun arnestec,
am aflat in piramidfi cea mai potrivitd schematizare a ade-
vslqrilol uqiyqrsqlq. ale Bibliei in speciil-Nri]tea ?rece
prin mintea niciunui geniu o a$a sintezd a universului mate-
rial..c.u..cel spirituat. Nu
-putga,visa nici cet mii oftimisi poet
posibilitatea de a ni se dscblde prin piramidd ioaria spre
cerul ideal gi totodatd Enforh 'cu pbstulatele 'gtiinlei ia-
ndtoase.
. ln marea pirarnidd, ca in nicio altd operd, spa{iul este
t"fpollSl-t iar timpul este spafializat, a$a' cum iere teoria
relativitd{ii sd lie nedespdr{iie aceste noiiuni. Astfel, spaliul
curbat aduee curbura timpului. ciclul inchis ar vremii fa'ce ca
trecutul $.t.e repete in viitor: Eclesiast 1,5.9. Rota{ia acea-
sta in spirald se vede mai ales in ritmul perioadelor t'rofetice"
releritoare intdi la eseuri de evenimente, apoi la repeti{ii mai
rcugite ale lor pi abia in utmd la evenimentele vizate propriu
zis. Care discerndmdnt omenesc poate eviden{ia simetria zd,-
rilor istorice, c;r_Br4ia ldrnuritd Lcury piarin_pir?q!!4f
2. 0[lUti CA fvllCROCOSf']"
Fdrd diviziunea timpului, mai ales ldri calendar, e cu
neputin{[ regularitatea relaliilor gi activitdtii sociale. V.a]oarcA
pre cs4j anrrhf qi core c tulile ei_ pq riqglice- sun-L_pal1g._jgte -
gla4g.,4jf-e$nggh*pieauridei* problema timpului tiind astlel
rezolvatd odatd pentru totdeauna.
/ Precizia mersului astrelor a indrumat primele licdriri ale
gtiintei de azi. La rdndul lor, teoriile generale, prin cari .se
explicd lenomenele depe pdmdnt, au lost extinse, de bine de
rdu, qi in lurnea cereascd- Dovedirea unitdfii de substanld a
corpurilor ceregti cu cele terestre a tdiat probabil ultirna an-
cord a separatisrnului dintre cele doud lumi.rtsib-liq" gontray
.eliglgl*'dqla inceput a dqt Sd
-se
--in{eleagd*uqitalea-uni-
v-ersglut-
Natura inconiurdtoare e prelungirea armoniei umane. Din
ea ne tragem corporal, pentru ea suntern adapta{i. Aerul, apa"
substanlele alimentare gi intr'un cuvdnt toate din bioslerii
sunt aqa fel ordnduite cd activeazd spre un singur scop: in-
tre{inerea viefii. Savantul, care-qi dd seama de imbinarea lor
inteligentd, epuizeazd termenii de neslArgitd admirafie.
C,e-gaqe s9 degajd 'din studiul fiziologiei, e in primul rdnd
constatarea coptre;itoare cd sqptegr gassetr in- progrlgl*ngggtl
{1gp Dela cbnceperea pdnd la moartea noastrd, indeplinim in-
congtient func{iunile vitale. F_o{! sflng$tji (mt€_ qd g! cutare
olgan qlcsrrlipl!rc43[ cfu;i gl ng te islrqbA.. Tq.1!1tl---ps5
la uunct. duntr vddite nlanuri ale unei stiinte cdreia niciodatd
n-'u-Fvtfri ai aEtiriri. acelas autoilaTiE"itffi tunctiii6 suJle;
t$ti,TGIE$ igmEp=tep al nostru, asemdndtor totalei cdlduziri
dupd instincte
-ld
fiin{ele inferioare noud, aceeagi alinitate care
dicteazd armonia noastril qi a stelelor. Cq$ sLlu--fim azi qgl
mal pregAgtlsd infelegem suprema reveiE'[ie, cdnd gtiin{a ne
du-Ce la aga constatdri? Sbuciumul sau activitatea noastrd or-
donati ar Ii altfel suportate cdnd decurg din congtien{a pasi-
vitdtii ce caracterizeazd intreaga creafiune. Cohortlde ingi-
neri'slsalahori du zidit marea-piramidA. dupA-plffiil liira
initregadiiffite de a s6-fi-uri-itffi-piatrd pe platoul dela
-10- - 11
-

Cjseh, 9^. ul fi valorat-toati truda lor, .dacd nu se contormauplanului z uMinte? agitd materii"- puteh-riun; ;"ui";i;;T;planul universurui. o.-upacum tucraforii
-puteau sd-gi facd oricdt de gregite pdreri dsupra desiinaliej'*onu-"it,irui minune,cdei rucrur nu iuferea aih cauii
-ne$tiinfei
i;,"i;;^;;" chiarrizvrdtirea imootriva Creatorului nu'-L i';-pi.;ita?-b"i aducf,ta indeplinire ilanurilel p"-r".ine.a ineaduit s6 le
.sitabisim
in Biblia de piatrd-
^- __Interdependenta Iuncfiunitgr din corpul omenesc e ca
. $r programut fdrd greg at .
iortetor qi
. efemint"fdi'ii. jurut
.lii;:4T,ui"&:;f n,!illi$rffi"1*l;#Ll*s?ii;T,*ipdrfi a.te uni"versorui, .i-Joi4lrati; o.!un"ru'rffifi; nece-sare viefuirii. De. aceea rearitatla di" E""s1E"ti""io'urtra .o,respunde cu rearitatea din atara. uriittriid-"."ir".iirii'""ii, qtiin_
fei ne duc la concep{ia unitari-i iniverzului:-----" -"
. Partea este a$a'dar in pe.tecta ,""*.a""t6 cu fenome_
nele- de_ansambtu. oaca soir'eG';;;, fi ;;;-il;ii, -nici
cor-difiile ptanetare n'ar fi d ;;;.-Toate s6--coioifdneaza reci-prog..Dacd, de ey. aerul n,ar pdtrunai si i";p-d;;E- din su,
gfj:A^$j^adancur ptaneJe! n;uiJi- reagaiuf .;i* ,n"i muue
t*i:"*,ffise,*F"T qAffiDupfldum vibra{iile aerului trec prin 7 laze fiziologice
pa,nd sA ajungd Ia cdnqtient" .! !"
-i"ierpreteazd
ca sunete,
j3l^
flu: t ^t
i :l1L:1. g g i I a'in o ni * i
-.
o, * i.'",
-
ui n ii c e
-
i a ri
-
pi, a -
leazi lntdlnirell cu Dumnezeu, coincizdnd cu gdsirea locului
nostru propice pe scena universului.
De-pd$irea de noi ingine ne trezegte aspira{ii dupd infrtt-
lire cu iedtut tirii. Impdcarea cu Creatorul, armonia cu El, pi
nicidbcum pactizarea cu inclinatiunile inlerioare din . noi, ne
rJd echilibrril dupa care suspindm. Cdnd ordinea se rdstoarnd,
e numai deirierd |i absurditd{i, Irdnturi desmembrate, qa in-
tr'un templu ndruit. Din materie suntem chemali sd facem
rnaterial de construcfie, pietr'e Vii pentru templUl Spiiitualitdtii,
clddit pe stdnca Cuvantritui divin.-
Zadarnica luptd intre corp, suflet 9i duh ia sfdrgit cdnd,
dupdce ascultdm de Evanghelie, Duhul Sfdnt incepe renovarea
noistrd, mai intdi cu ce este esenfial. Dezechilibrul a inceput
la fel mai intdi in duhul olnenesc, separat de Dumnezeu prin
neascultare de CuvAntul Lui. Apoi se acordeazd 9i sulletul, cu
simtirile, cugetdrile gi vointa lui. Abia pe urmd corpul va fi'
preschimbat-gi el dintr'odatd intr'un corp de slavd.
Tolstoi a exprlmat un prolund adevdr cdnd, Ia linele ro-
manului sdu: Invierea, aratd pe eroul principal contempldnd
ca pentr'u prima oard spectacolul de nedescris al naturii. Ea
i se pdrea noud, pentrucd sulletul lui se innoise.
Conqtiinla ne qopteqte cd existd o armonid, ascunsd. to*
tugi cir tritgeiut ln iroii, ilarra ce o lurtunf, sufleteascd o face
vddita, carid ri:curgem la ea ca la ultima noastrd sperantd.
Pe cdnd se culegea pagina aceasta, primii o comunicare'
dela d. P. Sdligeanu,"car6 a*gdsit baze gtiin{ilice explicirii vi-
selor, deci armonia dintre con$tient gi subconqtient. Publicasem
cevh'despre ritinul vielii, despre hdra lduntrului, despre ecoul'
in noi al-armoniei cosinice, etc.; dar D-Sa imi conlirmd expe-
rimental intuitia avutd; Zic;e cd in America se fac ample cer-
cetdri asupra
'cicluritor
de dtdri psihice, genesice, meteorolo-
gice, epiileinii€, economice.." mult previzibile.
l'.9::. _N,e_trebue inai intdi-
"rs;l-;
-;piridualJ
Je n";.";;anume-construite prin .n45terea- din nou'. Dacd n't- ureche
ffi frt,.:tt:
a rmo nii lb 1i,u - p*- dn;t'fr;eG"iaia'' r. ga turi
*^-^rltnfll1tt t_"ltl" in cale.pqte_m intdtni azi pe Creator e
S.Q!u41t1Eer-4oastrg, aga fel cl{dit incdt intruchipeazd irceeab e
"
in'pro ob'flii . me.i te' ;r;; l; ;bfi i
"i;T;;ii'ff :^ii,fi i:n;ateriale, sufletegti Si spirituale. in
,ffi $"ri;As#i;& ji#*rAAr"_;grffitffi ffipdoa
3. eRMoNtA SUFbETEASCA.
. _. - Piramida nu separd armonia cosmici de armonia sufle_
tului..Spre armonia'interioard
"o;;;E-l;" ;;;;iffiire ei.Incepdnd cu freamitul insrlrr{si-ui-iufiiliei-;;"';;i;;ii tui,tonul minor nredornind gi in istoria omeneasca, urairiti-in .o.r i d o arete pi rim i de i, panl- .an o't.;; i;;i;;;ilir;;'6;i#mbi -
Deicd, asi,td,zi nu mai putem sustine temeiul antic prin care
astrele participd la conceitul cosmic, gtim totuqi cd universul'
este un-ansaniblu armonios, in care nicio parte nu iese in
evidentd, stricdnd proportia si intrerupdnd unitatea: Toate
sunt in tot si totul-in ioate. Piramida e corpul geometric ce}
mai nimerit'ca sd reprezinte unitatea in diversitate. De aci,
qi descifrarea enigmei sale prin 111...
u)
-13-

Arta adevdratd satisface setea dupd, tntreg a sufreturui.sentimentere sunt
3ogf ro-aoauJ"-ioruintii unde spiritur arepreocupdri si mai inarte. Fiorur ruuti.or,ii, ;;;
";*;prindecdnd intriim in conract .o ruuerili'g niri*ffi ".ie
iup"rio,emoliei estetice.
l3:i:"1t" rnlertipciulnii-d;;;1 pr!".ri"i, to-tul e adorafia in esenfa ei.
,a"O ?,1frX!rr;;l
poezie numerele sunt ascunse in ritm,
. ?pA_
conteazd,,.,,"u,iiil.l"hJ%,?il:l"r!if#"llrl,l'-i:"*.,"".,f
La fel intr'o merooiJ,
"u
rui[i.rl'irorate ci succesirnea rorgdsepte in noi rezonan{d q.i se imbind. Aga e gi ia;.;;;;;;::versald. piramida-are rireiitul neintrecut ci nu omite nicio
l::::ltr:. lrincipatd. rn acesi v"r"r,
"" ,"rllcfiiur"uffid.rro_perl.r numdrurui chee ar ei, ne ocuodm nu cu amd'nunte, cain volumele viiroare, ci mii ae edda cu apticatriiiu*'iir,orori.u,in concordantd cu tiilul: a.-*i?^iri,iversaid. piocedeui ace-
:11
u*." impus-de- nepr.egdtirea celor mai mulfi in domeniulpiramidorogic. Neintrdzdr-ind aaevi.ituiF;ili piru,iio"i, eise pierd ca intr'o..pd{ure e.uaioriiii printre micile $i near-
iliilflt.," c u riozitd 1i etiiniirice s;;- p;;l;;j;*' ui'J''piiimi dei _
Abia dund ce se incdlzesc ldmpile lela radio, pot elereda muzica' Abia^dupt-F-*;sriinti r. d'atd qi deviire sen-zibird, intrd ea in legdiurd .u urroni'u artfer indepdrtatd. Atunciactiveazd intreaga
[grsonaritatu. .curtui i; a;;T Jilu'ar" nuse poate oricia orichnd qi oriunde decai d; ;-d;ijiiii ,o*-nolenta spirituald.
Harfa noastrd,e dejacordatd, nu harfa universului. Melo-dia poate fi chiar divin{, d;;;;'se- poate executa cu ere-mente devenite incapabile prin ramandrea in pa*t,-."?r"
"
tot una cu desarmonia.
Dppd ce sufretur. igi giisegte acortrur, contrazicerile suntinldturafe, e$gmelg. aeireffiel"Afr;i" stdri de acestea inartese pot suda frdnturite din"fiin{a noastrd-9i p";;;";;;;;iu ur.monia dela care s'a depdrtat bro"rir"".
., E foarte dreut cd in natura aceasta, degradatd ca giom'ul, se vdd o mu4ime-oe'&..o&q" cu armonia universard.Piramida le exnlicd'generic prin O6O-al devierii dela *planulartnoniei divine,. c"a;;-;i;oi;';;ri;"i de a semnara in am.d,.nunte aceste desacorduri li dg u fe int..p*tiriri"'i.ritu"r.u
"lactorului deficient,. ne iana aau'-"li-u pierdut resaritateaspirituatd, si rirea inconjuratoir. ra'rlinatiJit, J,i
"i?ir' Hr,adevdrat conducdtor.
Fdrh perceperea armoniei simultane, universul pare ca
vn,rlrmul ce are loc uneori la gcoala de muzic?i: in timp ce
rrrrri ipi acordd instrumentele, al{ii iqi repetd partea, Idrd nicio
xlrrt;ronizare cu ceilalfi. Aga se intdmpld in asocia{iile unde
lliliiorul divin nu e prezent. Fiecare ipi strigd crezul sdu,
;rolte iust in parte, dar discordant cdnd indreaptd atenfia
spra arice altceva deodt spre Cel ce unifici toate in El. Des-
logarea enigmei piramidice e nr. l1l, trondnd deasupra a toate
pl rliriidnd toate.
Sunt multe pasagii in tsiblie cari dovedesc armonia cos-
rrrlr:it. Termenii lor, mai ales in traduceri, nu par eviden{i,
cflrrrl le aducem ldri oarecari explica{ii, dar neputdnd tace
rrir;i comentarii complete, dau numai un succint exemplu dela
lov 38.4-7: "Unde erai tu cdnd' am intemeiat pdmdntul ?...
(line i-a stabilit mdsura?... Pe ce sunt intemeiate 5ur.1st) lui
rnu Cine i-a pus piatra unghiulard ? cdnd stelele diminetii
rLntau impreund, iar tofi fiii2) lui Dumnezeu chioteau de
r c selie ,.
5. AR[vrONtA C0SflrCA.
Grecii, popor de filosofi-artigti, au numit lumea cosmos.
Ar:elap cuvdnt intrebuinfau ei gi pentru podoabd, cuprinzdnd
Hubintelesurile de: armonie, ordine, frumuse{e.
Tot ce e creat, in aparenfd superfluu, numai pentru in'
r:llntarea sim{urilor, aratd cd universul e alcdtuit dupd un plan
Irr care utilul e depdqit. E o necesitate mai imperioasd satis-
lacerea setei dupd fericire decdt lupta pentru existen{d, pen-
lru ratiile minimale. Cei'spirituali inverseazd expresiile vul-
lgare : Panem et eircenses ! sau: Primum vivere, deinde phi-
Iosophare.
Latinii, cu claritatea gi simful lor practic, au vd,zut in
totalitatea creafiunii mai degrabd unitatea spre care tind toate
rlin uni-vers. Intr'adevdr, toate legile naturii deourg, ca o in-
lirritate de raze, dintr'o singurd lege centrali. Dacd ele tre-
r{}sc mereu adn:iratia noastrd, prin exactitatea pi regularitatea
krr permanentd, aceasta se datoreqte faptului cd universul e
rrrr sistem unitar. O aceeagi substan{{ e cu ddrnicie rdspdn-
rlilii pretutindeni, diterentiatd doar prin game armonioase.
') I"r 26,7 Is.40.22 etc. aratd elar cf pdmhntul nu se spriji;rI
l,o nlmic.
2) Inuerii, locuitortt astrelor.
*14_,
bXF#
-15-

1
l
1fi,.
ntfl
;*{.
.r#i
Buchetul de flori gi persoana iubitd cdreia il oferi sunt reali-
tdfile ac'eleea,li arrironii atotcupri'nzdtoare. acereagi-Ggi pre-
zidd gi la cdderea unui mdr, ia la gravitafia tunii spl; pd.
mflnt In spafiul gi timpur d6 aceeagi esonti se rotesc' oruri".
tete U Jurut soarelui, ca gi ochii in orbitele lor.
Toate lggit* naturii
-{in seama de corelalia lor cu celi:
lalte' ca imbinarea rotitelor dela maqindria uhui ceasornic.
Scopul urmdrit de ele nu constd in tiitaiui monoton,
--li
in
migcarea ce insutletegte proporlional dcele de pe cadran. Tot
aqa mdestria creaturilor n'aie 'rostul
doar s'irate iscusinti
Inventato:ului, ci sd qi jaloneze-necontenitele slave ale tietiiv.el.$"ce. Periodic, ornicul eonic bate ora pentru schimbarda
strdiilor gi rondqlui dela necurmatur cult al'ternplului spiritua!
(gompala cu
-l Kronici 25-26), iar din cdnd i; CanO]- acut
degteptdtor faoe sd sune ifrplinirea profetiilor pte.iuuitite.
^A,rmoniosul templu glg$c_ ne ajutd pi el sAt intrelegem
temp,lul de necuprins- al firii, dupd iinaginea ciruia r ibit .on-
ceput. Dela bazd la fronton, toate elem"entele lui arhite;t;aib
oglindesc.aceeag armonie. Nimic lipsd, nimic dJ prisos iau in
tliscordan{d cu ansamblul. Acolo s'a simbolizat ethilibrul for-
lelor din crealiune, acolo s,aq fmpdcat multe dualisme din
lumea materiald qi cea sufleteascd. Bazoreliefurile. de iur im-
preiyl' aratS-lupta intre vieafa evoluati cu lormefe inf6rioare,
iar triunghiul.suprem incadreazd, tabloul nagterii miiacutoase
a.In{elepciunii, din-capul rui Zeus. (compari cu rrov.sl Toate
viefuitoarele a_ud rdnd- pe r6nd aciaita "
veste sublimh $i.sidetermind,lsolo po.zifia'dupd ravni cu care primesc solii"
hcontestabil templul elenic e cu mult mai acc-eptabil in cul-
tura noastrd dominatd 4e psihism, dar piramida cea cu taine
spirituale. este inteleasd doai de cei ce trdi6sc in lumel spirituiui.
- Dach cugetarea inspiratd de zei a lost in stare'sa con-
cretizeze intrucdtva armbnia cosmicd, in limbajul ratri-nat at
intr€itei gra{ii artistice, cu cdt mai majestuoi'a
-iritrupat-o
spiritual in piramidd Arhitectur Insug al iumilor ! Aceasta' este
concruzra la care ne conduc demonstrafiile ce vor urma, ca
ppte shizi..Rolul lor e doar sd ne ducd pe pratoul cu-teniptut.
'viziunea lui tace sd amuleascd dela sin6 indoielile cu privire
Ia "planul armoniei divin6,.
1l uI-rI1 r5. *.4f u* nf;gn n rsaia e.6 in ori-
inl*-:, n:q'aa nryi il!:;-; *'#;io,T?jl*,"
lipt ,:r* yyj't$ ilrqi Niillt
il1 qr4 fl nirhhlE i5g-1'e ?-.: 11
6. SCHEfYIATIZAREA ARflIONIEI UNIVERSAbE"
Armonia cosmicd o gustim gi cu. mintea abia dupd gd-
sirea schemelor celor mai nimerite s'o faci perceptibilil. Aces.
tca presupun cercetdri de veacuri asupra amalsamului naturii.
$tiinfa, in margul ei triumfal, va ajunge si calculeze, more
gcombtrico, pdnd gi orbitele laptelor personale, cunoscutd
liind arnionia datelor generale din cari se dedtlc, precum qi
rlireclia aleasd de individ.
Universul are o logicd mai simetricd decdt a ratiunii
omen6$tii'"D€ actjea e pirmis sd facem potrivite analogii pen-
tru cedace inci nu rezolvd qtiinfa actuald. D,eoarece universul
este ra{ional, insemneazd cd e creat de cdtre o Ra}iune infinit
superioard ratiunii omeneqti.
In sistemul solar gi atomic, fundarnentele mecanicii:
spaliir-timp, materie-energie, nurndr-formd igi gdsesc,echilibrul
prin migcare, imaginea viefii. Originea acestora line de enigma
atotcuprinzdtoare,-infdfigatd schematic in piramidi.
Dupdcum armonia muzicald se poate nota -9i numai cu
numere,'atat e de aptd abstractizdrii, cu atdt rnai mult armonia"
eosmicd se poate re'da prin Bchife. Kant, reludnd in cercetare Sl"
acest permanent punct de atraciie pentiu metalizicieni, a in-'""''
coniurit de mistei (arta ascunsd in sulletul omenesc" de a
sch6matiza (purele concepte apriorice', pentru a edifica uade-
vdrul necesar gi universal,.
Dupi alirmalia lui, laptul lundamental ce leagd .realita'
tea din conqtienfa noastrd
-cu
realitatea din univers este iden-
litatea numi:ricd'purd, care se gdsegte 9i in noi qi in {neca-
rrica universului.
-Numai pe baza aceasta mintea omeneasci
c capabild sd-gi formulez-e 9 reguld, schematismul conlorm
ciiruii fu constiuitd natura. Dupdcurn timpul se poate evalua
in numere, tot aga gi celelalte nbliuni mecanice se pot reduce
ll numere nesdbiective, ba chiar 9i datele din mecanica vie{ii.
Ceeace azi se numeqte "Iunctie maternaticti', pentruca
sii tie acceptatd acum vreo 4 secole, fu tradusa (proportie
rlivind', teirneni mai aperceptivi. Dar adausul acesta teologic
rlildea gi atunci de bdnuit habotnicilor gtiin{ei. Dac-{ marea
irrrtoritdte a lui Descartes nu ar fi izbutit sd generalizeze in'
lrr:buinlarea "Iunctiei' in matematicd, mecanica nu ;i-ar li
inr;eput progresul qi Newton nu ar fi gdsit'o_ gata...pentru a
turniula ieoiia gravitaliei universale 9i astlel studiile asupFa
piramidei ar li intdrziat gi ele.
Tot aqa, nu ne tacem iluzii cd' va li primitd de mulfi
cu rezolvarea hu-
mericd a enlgmei
- piramidice: 286:
tr 1l t.
I
-17-

afirmafia neobipnuitd_cd piramida schematizeazd gi natura qi
pe Creator, intr'un tel caie nu e preconizat nici in Bibli;,
rostul ei liind de a ni se adresa in limbajul comun, cu stilul
scriitorilor anurne _a!eglpentru anumite insircindri de inspirali.
Sunt pagini intregi in Testamentul divin, ba gi o carte intieagii,
in care Numele lui Dumnezeu nu apare dec6t ascuns piiri
unele metode alfabetice, abia astdzi
-
analizate. In piramidd,
dimpotrivd, nu existi punct geometric in care Nurnel'e Creato-
rului sd nu lie exprimat prin cifrele-litere ale nurndrului ei .
omniprezent.
Savantul ia faptele naturii ca adevdruri de nediscutat.
lg! ag4 revelafiile biblice trebuesc luate ca axiome, intruodt
qnt lapte ln adbvdratul inteles gtiin{ific. gtiinta se desminte
din debeniu in dece_nlu, pdnd e nev6itd sd ad6pte atirma{iile
de nesguduit ale Bibliei, . -din punct de veder-e cosmogoiric,
istoric, sociologic, etc. Veridicitatea lor se constatd, chiaidacd
mai.ina,inte Fgca pdrerile noastre. Pdnd qi metoda experimen.
tului critic dela baza gtiin{ei este scoasi inainte clar- de l.{oul
Testament, bare ne indeamnd sd cercetdm toate qi sd pdstrdrn
ce e bun, dupd ce le-am supus criticii obiective. (Vezi de ex.
1 Tes. 5.21, Ioan 5.39, Rom. 12.2;l Cor. 10. 15; 14.2g; I loan
4, 1. efc.) Religia "cre$tind" zice dimpotrivd: Crede gi nu cer-
ceta, Iiindcd apa le convine urzitorilor de neadevdruri. Deaceea
au ars ei Bibliile pe acelag rug cu cei ce erau pringi citindu.le.
Dacd existd un Crealor Care ne iubegte gi Care gtie cdt
de ugor ne incurcd,5gmenli nogtri interesa{i, trebuia sd dea.gi
aceastd revelafie biblicd, desdvdrqitd pdnd in cele mai mtct
amdnunte. Biblia liind discredilatd atat de rdu din cauza pte-
tinqilor ei aflaiatori (de lapt -c_gfbsri ai tradiliilor pdgflno-iari-
.Ej-u), Dumnezeu ao*{vut EiliA%a in timpdl actriaf,de mare
lfttrYlate a gtiinfei, dTir' nou sd lie repus Cuvdntul Lui pe tro-
nul dutoritdfii celei mai constitu{ionale. Firamida are nienirea
sd investeascd Biblia gi cu' sceptrul gtiin{ei, cum odinioard
magii s'au inchinat Copilului din iesle; dar le-au luat-o inainte
'pdstorii.-Magii nu s'au descurajat cd Il gdsesc intr'un a;a ca-
dru, cdci- ini{ierile tocmqi aqa L-au preveitit: Nebdgat in searnd
gi
-prigonit. La fel e gi Cartea Lui, din care totu$lei pregdti{i
prin pocdinfd sorb o armonie superioard schematizdrii' nalurii,
superioard qi fafd de acordurile inefabile ale unei congtiin{e
curatd. ;(Vezi in psalmul 19 aceste trei grade ale revelaliei).
?. ARIV'IONIA PIRAMIDICA.
Intervenlia numdrului chee al piramidei, .ca o baghetd
rnagicd, e nedesarmente cerutd la liece dimensiune, ca sd dea
secfetele gtiinfific-biblice. Atat de des i;i pune ac.centul in
orice inteipretare pirarnidicd, incdt joacd
-rolul
baghetei. diri-
iorului card bate tictul la liecare mdsurd din opera muzicald.
Am cdutat pi in prezentul volum sd las subinfeles- pre-
lutindeni, ca qi ih pirdmidd, aqeeq; armonie ce se degaii
treptat din sinifonia naturii Ei Bibliei. zadatnic in toate para-
t{rufele ag semnatra"o celor cari, neavdnd-o in sine, nu o pot
rtiscerne ldrd mijlocitori. ,
Armonia universului material cu cel spiritual este obiectul
piramidologiei, mai ales acum cdld -qtim de.slegarea Laig.nig:
inei din ll-i : armonia marilor unitdli ale existenlei' Pdnd 5i
clesarmoniile omenirii, inclusiv contradictiile tilosolice, sunt
explicate prin 666, antinonnia lui 111. E atdta turnult in toate
*iniiertat'ile spiriiului ornenesc, mai ales in nninciunile politice
qi religioase, iricdt te intrebi'dacd cioclii lericirii umane 4rsus'
i,in'ot ?natur odatd $up6-liniqtea.solernn6 spre- care indrea.ptd
presupusul cavou at lui Keois. Ei nu vor sd facd pelerinai-la
;;Ai*" tdcutului pustiu, unde sa poatd auzi $oapta cugetului
.seto3 de muzicd divind.
Dupdcum nu po{i sd-!i dai seama de slericitatea pdmdn-
tului, d6ar cdl1torind dela un hotar Ia celalt al {drii, tot aqa
,," obti seziza unitatea marei piramide, ca intruchi-pdnd Pro-
,,".fiitb strgcturale ale universului, decdt inndl!6ndu-te dea-
.,,noa ei. Privitd vertical din avion, muchiile ei se suprapun
1,"'.ie in.riribilete diagonale cari ascund secretul "flnului cos-
i'ic,,. ttuctriile deci. Tn urcugul lor; ca pi al galerlilor osc€n-
,tente, aratii fudnturile patrudirnensionale ale marelui "an divinu,
in Oreptut evenimenteior marcate pe scara cronologicd a niis-
lerioasei piramide.
La tLl plattorma vdrfului se substitue parcd planului stra-
rrrlui 50, cel'incdrcat de mistere gtiinfifice-9i proretice' Aces-
Iea nu ie pot cuprinde cu privirea in p-erspectivele lor tg:'l:-"
,lccdtrprileluindu-1i viziunea extaticd de care vorbeam la ln-
r,cputul introducerii. In{elegern astfel, nu -nunnai
pe calea de-
,,,,;;r"t*iiil"o gun-rtoic'e, iurn aeeastd platforrnd interioard
'.-i altceva dicdt reversul baze!, rdsturnarea desordinii, pres-
,r,irtarea ciclurilor de tirnp, pentru readucerea rnai grabnicd
.r rrnoniei divine ce sdl6sluedte in celelalte astre din "impd'
r i{ia cerurilor' propovdduitd de Mdntuitorul'K&'T,1M
-18-
,
-i9-

II:
tatdnrinansamblulpiramidic.Atdt.dedes2E6,rozz.lsipune
;:;lJ#ig;;;;ilftqte.in toate ungherele piramidei cea plin{
de taine. incdt tu cdnsiderat ca ceva din alte lumi 9i deaceea
de nedeslegat.
Pentru acest motiv, ca si pofi
"urmdri
9i prefui aportul
piramidei, trebue rl'lii'iratru"s'piotood principiite Etiintelor
5l. ri""ii' t;i;;it ;i iii'*.i'l J- i n- pr in c i nal'el e cuiente ale g&n'
dirii omenelti. Opeii
^piru.iOofogir-1
"
irai vastd decdt ili in-
chioue cel mai ."iiij"i;;;i ili'ii' ugnirea ei e sd ne-indrume
il'ffiil;;iiiiri'p;irl"t-i,-iu "rarpa"tia cea mai inc&lcitd din
istorie. Multi vor #t*;;;t"it"i rot ctaritd{ii strigitului pie-
trelor ei grtitoare.
Nu outem trece dintr'odati la- studiul numdrului miste-
,ior, i'o"r""l'Iirli'J,iiai.iio,
-
9i- ptin labirintul enciclopediei,
ndnd nu analizdm;a; ,i; putihe aspecte gtiin{itice cari ne duc
if
"?#tI^Jtii"'d."u"lta-.
bupa-cum teoremele geometrice se
il;;;;iiii p"
-"riJr6,'intr''o
inr{nfuire de argumentdri, tot
a$a concluziile piramidologicg ,trebuesc
urmirite- logic una
cdre una. com *cuii';;;figt din soritul . piramidic, ri$ti ca
deductiile cari ii ;fi;u,{-;a {i se pard vidarii, nedemrie de a
;iil;;'il.oa*i siii"iiHc.-Areit"i neatentii, sau lipsei de me-
todd in expunere''tu'dutot"lte neinfelegerea importanfei cres-
."a"O.i
"
itidiului marei piramide'
O armatd impozantl de.piramid?!9gi' ::1p^:g-gin,astro-
nomi ii li,i-i".ri fJ"rt;';;p;6iii ti realigti, cerceteazd. la ne-
stdrsit tainete ur.,i"ri ii'iolnpjoiur niramidei. unii din ei
si-au consa"rut iniiuig"'iot "iuutd
prehriselor sale' iar rezulta-
?;l:"';;ffi;;;i;; ier'cetari le-au iublicat intr'un noian de
cdrfi. Ele sunt mai";;j;";;r-mai pirtin convins'toare, in md-
sura in care au t;;#;i;";iie"nifi"' metodoloigigi
-netortdnd
nici piramida sd spund ceeace eq nu are de"-spus' Ei -
nic'i
;fi;iJ'ilffioii.,'ru 'a se potriveascd cu gtiin{a perlecti ,
din Poliedrul divin. -^--:r^: .r.
Innensul maiiriat bibliografic asupra piramidei, dupd ce
va ti triat, se va tontunda c*u rezultatlle
^corespondente' din
principalele sti intJ."b'Jii-t"* U,:-ryrtamentele lor colabor eazi
cu arheologia, ca'ia-ddsgroape lg*q? apusf,' lu -"1,Y:9uu
ta
egiptologia no
""tJtetai
o tirama vitre![ pentr-u piramidolo-
i?"i it.?ita opotiii" iire geneatogie a ln{elepciunii'
se v6ntur6 acum ideea unei.gtiin{e a gtiinfelor, un drep'
tar care ,e urute'itiJ'tiii^"i-irf,!-uti.'l iustui loc pe 'care
trebue sil-l ocupe &;,i;;iG principale ain atatea diviziuni ale
gtiinlei. Piramida ;J;";i;""*oit'ta aceasta' dep[gind in"sil
A CUr!0$TtNIEL0R DESpRE UNTVERS gt 0M,
8. ENCICbOPEDIA DE PIATRA.
In aceastd carte mi s'a propus sd prezint, diluat Si fdrdaparaturd maternaticf,.-pentru cei de cuiturd ,iriir".ie. iotriu-nite mai usor abordabil'e din *'artur af;;;i; ifiiuJio.iiogi..Ea-ne introduce astfer,.printr'o i;;;a prdcutd, iil-rtuaiuJ
"n-ciclopediei generale,. gtiinla care inmanuncheazd sistematicesenfialul cunogtinteloi omenegti.
.fg Apus' interectualur care se respectd se fine Ia curentc* ultimele investigafii asupra acestui'inepuizibif ,"r"r"o, auprobleme din toate"dbmeniije crg.ii.ii. M;i ;;il;-;;; oriceteorie-ferment, in iurul piramf$ofrglei- se cristaiizeaza
"mur1i-
rnea celorlalte. Ac6asta'denotd ca-ei este unitaiei-oe originece inru.degte_pe toate intre ele. Nu-in zad,ar poirtE p" iir ruIiece dimensiune ddtdtoare de ton intr'un gru't-rui, "urtri dedimensiuni secundare. unde factotuf-pira*iaic'nu ie intdinegte
decdt' raportdndu,se l,a ;.;;6 ;; Juprinzdtoare.
Pe noi ar treEi sd ne intereseze qi mai mult marea pira-
[1*?"ff :f, :T?,'t,.oiTlll?r',i,S,.,i1?€*";",#J$,fl,f,;1i
iB:,"$:^.Linterpretat toate descoperirite- piramiO;&il depana acum.
- Itlumdrul 286 e rostur ror de a fi. Intdrnindu-se ra toate
dimensiunile, cari reprezintd oaie_ isufra cosmosurui, prin uni-iicarea,aceasta,.datci.itd unui acetag
-'numdr,
din care toate
oescrnd, ne arata carea- spre _
sinteza qtiin{ific-Iilosoficd. pre-
lo,i*'gJ:" "l:gl{."
a lui'28s in structuri'';il;;i;'"i' pira-
mrder arata deci gi leit-motivul simfoniei cosmice, reprezen-
-20_
-21 -

mereu stiinta rn cregtere. scherna divind inmdnuncheazd ideiredirectrice ale sdndiril
rtirp;;a;"iJr"ru." ra cunoaqterea reia-{iilor noastre iu imensul t.it. Ca iiu.",.sd nu ne a$teptam cdea confine si acete imin;"t" ;;:1_importanfd universatd,scumpe numai unei categorii de oi*"n,.
Printre f oroasere. imediate are stuoiurui piramidei este $iacela cd infiltreazd.:im1ui
ir"riii"i in spiritui cititorului, maiales ar tinereturu,i' n"r il! ;;;""tifi; mai. potrivit pentru tre-zirea congtienfei ,1_1.""qi. ti;;L'; apoi ra indemdnd un bre-viar ar unei insemnate pdrii aiil-"icicropedie, care--incearcasd unifice concruziiri raGii i'"irii mi;te;-'o;;;iasca panaacurn' pe carea aceasta a arhitecturii.simhoriste, se pot maiusor memoriza forrnule,
9u .gre. de uitat, ilu-"il".ilt5. cu felde fer de asnecte are. naturi?. n p.irui-.Li"ra'"JJ''Jlnitr"uraadevdruri deiinitiv aa'nrr;.'sbil"!u"u,u, fi bucurat dacd ar fi
fJ,lrl iiJi $:T?X l:* ti" r ti i" iiii # a. rna rei pil;l d* cu pre -
teism,-d;d".;.F"";:1'.T';fi ,t;'"j[fl l;*,Hr'gril,f f;jl*""In cartea de.fa{d- dau in a""..ni ."uu*"i"-i"1rin. inminte dela sine ,*
f:F-f*'puj#"in carr am notar roadeleindelungateror mere cercetdri'pd u.".t.tdrdm. Acoro, in roc de'diiecta membra- am incorporai 9i iuiefr"iilG, "r".irJ'afrate
de predecesorii mei, iy,1r;"[-iJi jL *Jt"go..i"
care, pe tangdsublirnul ei, este pe
.c3t ,;u puiui"ai ,itirr!.aioui; ffi punctde- vedere gtiinfifif. ategoria";;Ju.iu' sorar-hristicd, fiind chiar
fft?;xi
naturii, duce pe"ne.i_fi"-iJ contemptarea supremului
In Romdnia abia s,a-u inceput desbaterile problemelor ceni te pune inainte pi.i-iau,"irii..il# *ui vitir6 a-Jcii'uLig,nusfinxului, al cdrei ,arp*il*;i^;ffi.'In._toate
fdrite insd, s,aluat c'noptinfd de preten{ioasuiu-uiir,'utii pir"r"iJ;";i;" peo care ce nu nrea iafl1-suia
""
'r.iio
,ituiuu ";bi;;;;ffi. .
Arti-
::1"=,_":.
broqurite ti conterint.ri ii,i'"#ri se urmdrea, Iiregte,senzafionalul, iar nx argumentarea rigurgasd) probabil mai de-grhbd au discreditat scZp-ut ii.i.iO"f,giei, menit sd se adre_
::,i"1[T,X,,,';;,%:i*i*tiil"ff lJi.;"o;o-rn;"if
-.ug"_tu
lni;l ji*;"ilnan,ana"-.;;;";i;',fl i",u,i,ullo',";g-u'",JiT;
.i
Plinius scria cd renuRlele piramid.ei s'a dus pdnd la mar"
ginile ffiffi"ffi. nr,jtii''itei i"tocati admiratori a tot ce
uoartd pecetea g.ntoiuilh'it"ipio"J"1 marea piramidd ca prima
,tintre "cele 7 -irroii?ulumii" Totu$i' in dobra ei elegan{d'
iltint'xtij:'n:llr:[#,:;tix'"h*'T'iffi'$]?H#l;$1'T:
rnida. Acestea izbeai privi'ea doar prin ciuddtenia lor' dar
'u nrezentau niciu,i'rfitiifii*.-fr{ii Sinu ar li pus aldturi mi-
ll;"i;' a;^ illtta"."- nemuritorul lor
.
Part henon'
Dacd celelurt" O-*inundlii, printre cari qi larul din Ale'
xandria, au dispdru; ;?;;i;-'t"ii^"tJ
-
"i
niramidei' templul
gtiinfei universale, va inlrunta veaeurile' pundnd 9i genera-
tiilor ce ne vor
"t;;
;;lta$
'i.lqenai irzdtoarc' al cdror
;;.'il;t am li incePut sd-l descifrdm'
Inainte Ou u J" ti ailat datele geometrice'
'
geo'dezice'
astronomice, protetiie'ii ltitti* ale. m"arei piramide' ea era
incd de pe atunci ffifitu;;;i-ot piuita"' Toate^'clvilizatiile
i:"r.ildJ,f'f'ffi #l'ff'l#':i.f"I?!rtrri;{drrti"*::
ricani recunosc ca inca hu dispune* a" maqini
'cEri sd taie
atat dd""dxact blocu'iiff #;";iii; oe g*"il dirr, unele din in'
terioi lungi chiar de 10 m', ridicate utat a" iot' Cum ? Ger'
cetdrile tehnice n"-i# rl^'b"".i""i; :T' J.t'iiliiiri
-
iqT.. 1t"H
:ilH;;#;.i.*tni ;J;;t.srerii *"t",i"i. utilizau adicd ener-
cia atomica, ua poail";i'i;;;;;" gtu"iiuti;i' t" reuqeEte ta'
Shiritor,'biffeinleles pe o scard redusa'
'Nicirina oin piulJur* u*ptiamdntului'ei otlic nlavea mai
putin de trO m., afitmage'odrit ca t"ti"t qcular (Euterpe II'
i241, iar Diodor dil"3i;ili;-(t'r' t"t'-ri' cap' 16)' uimit de
perlecfiuneu in.o*putiuili-u' pititio"i' adaugd; c"'5Q' pdre
cd, ldrx .a irnp'u'itPoil"a;'fr;"J*""irot' fut" toldeauna e foarte
lentd, zeii au por"iini';oJiia acest monument in miilo-cul pd-
;; ;i;ff ;. l. t.i, i *i'ii!, ffi ;ir'-"^
"ti*lt.f * f; llt* i, %"1
aproape de n.rcidZirt-C4'dn asemenei
cutat: *Vis supra;ilt;;t;';are' oaati i'ealizat pe pdmdnt' nu
;; mui-teplta nibicdnd;" w !!^ ^L^r+,,i+x n'
9. PRIIVlA IVIINUNE ARHITECTONICA.
tiilu'i5-iii"'i'gipi"r"i n'ar aiunge.-sd lie cheltuitl cu
eJ,ffi d" rte+#ffi'i#t+:
_ .),
-zJ-

*ti-{1iffi]ffi#iUi1;.;i"ift :!,',1',i?Hfiff;::
,,,rrr:r:uff{r'3aa
ril;i;ectrE ain egipt, di .*Jl;*qcupdm,
pee-ls..T1i u'*oifi,"i !,tr,!i'i:'"i,ji 6' g'unaoiiJ ;i* nu se
:T*tf ,,5*X?t,j';:;l'1."111,11?liJ,'.'"jlu,o,1f.1,,Ifi
i,*,*li
;q1,ffilrol",l,lll*,ti''r.l,15? 'gtiu
in L'art antique : .
$ i? ** i
"
-"t.ffi ili,a
"';g
frjlr,ffi f l;'::;#'H3,"":t,.#T$,Jifl
3,[""i"'[usf
,#{;i;f;},.,:Ti:ut*
* pdrtinitor, e imnosiuii r-a-raiai"a-#convin-s. rntr,Ln ceas a in-I vdlat despre ar'hitectura ioean-mai'murt decdt citind neintre-ii rupt
lo._un.inrlug numai irt*lu 'uii.ror,.
;*l$ii"t'i+:'i*.$l:T:i'lT'j',{l-:iiii:t1rir*:iTil,;;
'fl :'1'iff;ffii"',1'irt'Htf;ltfft :I,'f,'*fi ffi
lucruti unul: Ori cuvintele nu vor reda nici a mia parte din
cele ce trebue spus, ori dacd dau imaginea cea mai palidt..,,
ag Ii luat drept
'exaltat, poate chiar nebun'.
Numai mdrimea blocurilor, tiierea 9i- lustruirea lor desd-
vdrgitd de ar fi singurele lucruri de admirat la .
piramida lui
Keops gi ea tot ar Ii prin aceasta un monument neintrecut.
,, *Nicio piatrd, din cele vreo 2 milioane 9i jumitate, Il'o
fost sfdrdmata de sreutatea celor de de-asupra ei gi nici rnicar
crdpatd pufin, aqa ie bine a fost calculatd agezarea fiecdreia.
Nu's'a uinit vreirna nici cu o miime de mm. dela locul ei
i,'?,i,tlt *1ii,,ii; ; fi ; ai' d' l".r|i6t ii u u p" c e iiui t- o-a coto. ctriar
ia exteriorul marei Diramide, blocurile rdmase din acoperi-
rndnt au o asa linie ile unire ce nu pare mai accentuatd decdt
J;e;r-fi flJ it-l-te p" piutia cu vhrfulunui briciu', spune dl.
J. Capart, peledinteli uiei insemnate societdti arheologice'
Camera zisd acum a reginei pare mai de grabd un cavou
sd,pat in stdncd, iar nu o zidErie, alat dP invizibile sunt liniile
de unire ale blocurilor gigantice. Ghizii arabi chiar a9a pre-
tind, ba gi un istoric din veaeul trecut.,_
Philon, un istoriogral antic, ne indicfi -cu ce. griii s'a
electuat acoperfmdntul marei piramide, ldicd blocurile ei
oblice cari au tost smulse de Aiabi: .Toati lucrarea e apa de
bine aiustati si asa de bine lustruitd, incdt acest invelig pare
cd nu iormeazd dbcdt un singur bloc de piatrd'.
PAnd gi pardosealn coridoarelor e netedd ca sticla, incdt,
dacd nu-fi iixezi straqnic talpa in gdurile fdcute- azi- ln ea cu
barbarie,'rigti sd aluneci inapoi pdna la inceputul galeriei'
In afaid de imbinarea ne mai vdzuth a blocurilor, marea
piramidf prezinta si alte perfectiuni de ordin erhitectural,
despre cari vom trata in vohlmele ce urmeazd.
Contrar unei teorii, pripd5it6 in manualele qcolare' aceea
a t'eraselor de pimdnt'iial1-atb pe mdsuril ce se ridicau stra'
turile de blocuri, nu s'au vizut ilrin preiur nicio-urmd.9q uE
inutile schele. Eiecutarea lor ar' fi fntfi-rnpinat dificultdf! mai
mari decdt construiriJ firamidei, afirm[ specialigtii. _Tehnica
noastrd nu e incd-in p6sesia secretului piin care _Egiptenii
tdiau, lustruiau, transportau 5i clddeau blocurile ciclopice'
Cele 'de cremene dura suni a$a de bine lustruite, incf,t te pofi
oglindi in ele. Te imbie astfel sd aptici cu priulte Q tiy7 nerl
i8nil'transeenOeniete idev6ruri revelate piin acele -
blocuri,
iot aga cum prin rlriOo"tui" strdmte eqti, 6bligat.sd inaintezi
ringor, farl dftof itaturi. Minunat resgi:c! al -individualitdfii'
la [el ca mdntuirea personalt din N. Test.
l[:.r:,flg:1_9,: *l_"fjl ga gin diagrarnere piranaideiai putea OeOuie oriv
p!r' q'rru ucr uln-.olagrarnele piranaidei
care suntem .r.o+^;L!:rt:?! -mai
cy.prinzatoirts, -in--;ffi; in
;'?!;XX1;3 j",1"::i:, jt:.1*:X#,iliilili;,,il#ii:l1*l:ticd superioard. Epoca noastrd de abiu'u
rormulele de matema'
abeceui u;;;i;'Jo1stor" rrp ^io+.x ^^_l
a inceput sd ingdnea be c e u i a c e s tei
" ": +-"1;^
;;_ j;r?11I, Hll i ji..JJi,:il# *iT;partea Creatorului, prin miif[";""] ".1'_.*.,,^.,--*partea Creatorului
5v
',rurrqr
r'art I se adreseazfi din
vechi si €xrre nrrr i n o 1ltlL ilil,qqire a constru.uira
*"u
"uirli.
rtra-
il'*i,ll.TTff liii#;:,""*[iti:-efiF]ff 'Tf, .",'"";;" j::X:vecnl gl extraordinar d(
ln vtrtutea ciclurilor ististorice
:-.}il4i6. 14.*urua piramidd.
,,,
10. PERFECT|A lN ToATE A f"lAREt ptRAMtDE;
"TT"b!::qp{|ii,bi,f,":t,;iJl'd3;fi jiit;"J,i,i,T,y,,*"*",,1111
e$rr cu mai multx elactitatel ;l'"#6ir_.$ti.li"ii.ir"i?*i. eifeg.eturi mai perfeclg
4q;a;"!#;;;"tate de construclia in_rerioard a marei piramide... mti-p6i'.f descriu, cilci din doud
,o *u'lr3"Xo"ffioJrrtrlt"iis*. trunchiatil piramida, pentru scopuri de
-24_ -25-

Cdnd ne gdndim cd mdsurdtorile piramidei redau fdr6
aproximatie principalele date astronomiie gi istorice, ni se im-
pune sd admitem cd constructorii ei s'au lolosit de niqte in-
strumente de extremd precyie,' ca sd deterrninq pand gi lrac-
tiiin"ile-46'micron;"altnninteri, nu gtim ce s6 mai credem, decdt
sd invecdm interven{ia directd a'lui Durnnezeu, agd cum sus-
fineau vizitatorii ei din vechime. sd fi aranjaf El oare a$a
lel cg.,din presupusele aproxirnafii ale inginerilor si iasi totul
exactitatea mai mult decdt rnicrometricd, -tocmai
felul scontat?
Flinders Petrie, binecunoscutul egiptolog, care a mdsu,
rat-o cel mai precis, s'a exprimat astfiilj .MZrea plramidd e
o.lucrare de opticieni moderni,la scara de rnai niulie hectaieo.
. Cel malrurfg! telescop_ din lijme se va pune in furiffie
anul acesta (1947) in Arneilca. cu aiutorul lui,'vom nutea cil-
gu-la-qi mai exact traseul ciclurilor astronomice. Dohr cu ast-
tet de aparate putem spera sd egaldm tehnica si
-
stiinta as-
cunsd in dimensiunile piramidei.- contrar preten{iiior ictuale
,ujubru,
pr.ogre^sului, istdria ne invatra ca cu iat urcA* rnai spre
l?y9trl qtiinlei-reli_gii, pe atdt ddm de descoperiri mai apro-
pt?te de- adevdr. Un exemplu e gi valoarea iui a care-i
-
cu
atat.mai_prep!s.d, cu cflt sunt mai vechi civilizafiile ce au cal.
culat-o: La Chinezi 3, la Ja.ponezi 3,16 iar la piramidd g,taiO
(ca qi in manualele studen{ifu.
";gitii.
l;'-^-
Dela Keops incoace, polul ceresc insug, semnul statorni-
qtet pentru noi, gi-a schimbat pozifia lui printre stele, dar
ptramrda a rdmas ne{esminfitd in indicafiile sale qi asupra pe-
legrirdrilor polului. Solidititea ei oostene$te timpul2 iice
ogJille.
- . p:lu. gi-a-_ales Pldnuitorul piramidei megterii executan{i,
cdci yMaiegtrii marei piramide au atins culmea artei arhitel-
!0.-niCS.
Nig.eitt in toatd lumea gi niciodatd n'au lost intrecu{i
in... congtiinfiozitatea execu{iei,, scrie -istoricul AIex. Morei.
Desigur, enormitatea gi stabilitatea sunt cele doud cd.t?,c-
teristici cari frapeazd. panil si pe vizitatorul cel mai indiferent
venit -la
piramidd. Nu trebue totuq sd ne oprim la abtfel de
consideralii numai de ordin exterioi, cari nu.s decdt garanlia
cd ascund inopuizabite comori spirituale.
Niciun.de pe pdmdnt n'ai putea fi mai impresionat decdt
in interiorul piramidei. Palestiira n'a Idsat cirie gtie ce utrme,
ci rnai de preferintd o Carte neintrecutd : Biblia.'Doar in ma-
r.ea piramidd putem bdnui, in toatd splendoarea ei, impletirea
ln.ti'.un singur adeudr a adeudratet ititnte cu adeudrdta cre-
dinld.
Ce ugurare simti cdnd te ghndeqti cd in miilocul derilptt'
rrdrilor-mohu.n" e*i-r't' totuq o ir'rturie a vremilor ce se a'
il;;i;";;i 'ii"ri
o'.'p.;tt"tig !- ca;a. dai peste aFa ceva' ai
aceea$ bucurie r" ""t"t"i'"ifii-lizat,-izolat
atii de ziie intre siil'
batici $i care, p" t.uiitp;d;'i;iatttqte pe acolo vreo; relicvtt
a unor'inaintaEl de seama lui' -:
Aga dar, prunuti*nousiri-poarta' in alergarea, ei, pe cdi
instelate, un sanct;;;
ôe
JerricUe cereaschl aldt de nobil'
durdnd din preaim;';";;t'illi' rtiinut nabel' ca gi alte sisteme'
prin preten{ia lor d"'unii" ldrX Dumn ezeu'' au
'atras de lapt
risipirea 9i n.noroJii.;";"p*1;lor;, dar marea piramidd' ca
si Biblia. prin rezolvarea chinuitoarelor-froblen're urnane, uneqte
ii;;fi ;i.ii"r l- ti"t.t
-cduthtoare
de adevdr'
1I. MAREA PIRAIVIIDA E UNICA, '
Prin Planul ti scopul ei'
Fent1u a ne da searna c&t de exotic e- pentru mentalita-
tea ciuiiirliiei actuale icopul marei piramide' ludm o t9*P1:
ratie din lingvistic?i"p" ti"Autn it. iitteleseazi la verbe mar
;;i; ffip;i:a;;il Ei '"1"t!9.
Zeitwort' Pe popoarele'- cu o
structurd mentald'*,ift Oiittit[ de a n-oastrA" le interesau in
rii*oi .and actiunea tt"tUutui' Aqa se explicd de ce aveau
rnoduri verbale intraductibile pentru tioil'iltlt unalogie.,.savanlii
cautd azi fu *utu"'ii.?-idi,iicfusiu dut"t" ei qtiin{ilice' iar
cdt priveqte cele ;t[il;il;-t*
"*"iuti'ice sunt suspectate de
i,"ir,",i"iir. ;;de";i;;"t-a ao.io"rila stiinti ascunsd in acea
oiramidd nu-i decdt soclul pentru m6nunientul purtitor de
taine spirf tuale. v , -- î*
NiciodatX nu s'a incercat sd se clddeascd ceva similar cu
parthenonul a cesta" giiitiiitii'" jyit::y: : inf ele pciune a)' Pe nt ru
ca s'o comparam cu altceva, nu avem niciun iorespondent ar-
hitectonic, r eti gios" iail
"riiutd",
irr .inir
e a ga cutiula-.y1i1e r'sal6
"
exceptdnd Biblia ii"i"*pi"i-rtii.Sbroton'-. Pana uglA-nu s'a
descoperit .a 5i piramialie carl uu .it4itut'o ut cuprinde in-
"oni.
Jtuuue d;teP$';intili;:j:t1,Tot"tice.' a 9a :111
t-:"5fifi::
iiiâ"iit..tiptii-i; iriptbgrama dimensiunilor acestet ptt
cea rnai veche.
Dl G. Barbarin, care a vulgarizat in limba lrancezd- ce
e mai frapant ;il't;;;"-se etia.fg;q;; piramidd inainte de
deqcoperireu ,o*dn"uiti,
-tttid
"stfe1
hesplre acest -unic
feno'
men cultural: ' uTrebue sd stdruesi- tutl utupta taptului cd
-26-
{
-21 -

marea piramidd nu este o- institutie a religiei egiptene, a$a
cum o cunoaptem in epocile mai ipropiate"de
"ii miiea ii-ramidd nu prezintd n{ciun_punct c.bmun cu nu imporia carealt g.en
-de arhitecturd sacrdl niii oiri timpul acera-g'i-oi" nici-un alt timp,.
E dreot cr existd peste o sutd de arte piramide tn Egipt,in A-bisinia, Ia Etrusci, ia vectrii nii*icani, pdnd 9i in insurere
din Polinezia, dar cine .poate aovedi-ca
"
rt 'i.a"'j il;a indimensiunite si incflperiie lor aatere in tirhp $i--;;"iilurupruplanetei pe cdre o lbcuim ? tc;;1;; servesc in piramida mi-nune doar ca un cadru plntru desfdgurarea dramei profetice.
}lf j.:1,".t11"_qiramide^ din ntrica ';u; d..at ilttitii are ei
Fr au slurrt numai ca morminte. Niciuna nu are galerii deasu-pra..solul,ui gi cu atdt mai pufin un sarcofag gof, f" p"rt."A3 *.lndl{ime !
, .
Nu _se qtirbeqte intru tlip!. prestigiul scopului piramidic,
Slfjt*a c5 originea piramidelo.'poite- ri tumirfus-rT:';;;iil
l1o_t9a1a
pe. groapa unui mort ilustru. Stilizarea aceiteia fuapor pr_ramlda cu tleptg, ziditd din cdidmidd, ca $i turnurilepiramidoidale din Babilon. oegi 'rosiui tnii'upiopilt ai'rureipiramide e similar,cu scopur funerar, ea ne vorbegte totug,
prin simbolisme astronomice, aespre' aaevaruri'JpiJiuitu .uridepdpesc nofiunile comune hera c'ari ;;1il;"r[[iui]-'d*nroro!ir1ui1 al morfii capdtd prin matea piramidtr uo-;i-*b ci aoe,
varar ce Dincoro, de vitard importanfd pentru toti muritorii.
12. SCUBT tSToRtc Ab ptRAMtDOboGtEt.
- Ihainte de a intra ln_ subiectul propriu zis, e necesar sd
incerc o privire de ansambtu, a voi i;"i'rl*,
-qi
iruf* irtori-cului
_acestei noui Etiinte.
r -. M3r,"u, pi.rarnidi din Egipt e cea mai cunoscuti lucrare
oepe. gtobul pamantesc._Dela un pol la celalt pol, orice oD,
cu cdt .de. pufind curturd, o socotigte ca simboiut'cel mii re-prezentativ al istoriei antice.
-...
jio: ?p"_r1
intelectuald, in afard de Biblie, nu a re{i_
l":..i1t_lult.spiritul uman ca aceastd "Biblie de piatr6,, cum
o numesc moclernii, sau "prima minune a lumii,, bum o nu-
meau cei antici. De unde Ztata imporianp aaii ti.p Oe mi.lenii unei clddiri ce istovegte puteila noastrd de uimire ?
Din cea mai indepdrtati inticitate, prima piramidd egip.
teandaatrasindeosebiadmirafia.vizitatorilor'prinindrllz'-
neala olanului ei u.iiiJttonrc 9i prin e,xecutarea lui de o per"
tectie incomparatiu" ilJ"i'*i1f .gbns.tructori
s'au exprimat cit
azi incd nu dtspunJmÔ*u'p"riliiii&ii-le tetrnice ale inginerilor
t-t o;li;orf,
cer supranumit opdrintele istorjei,, ob{inrrnd
cu sreu avare.d.tdill';ilil"ii*i"it11!19t egipteni' a remarcat
celor din vecilme fi;il;;;;icuiitiiali se-ometrice' destul de
curioase, ale monuil;.t"1fi';.;li pi"t?u el era loarte antic'
Arabii erau inlormati qlupra secretelor Egiptului Fi-^1?i
bine decdt ceten"'iîttot'ii' !i".'nli".traditii' lie prin rroruSCn-
sete esipten", ooin'ioiiH il"i'itiinuitu, iii 'astd2i distruse. Ei
il;ili;Hûir" ta eiramida cea mai veche conline date astro-
nomice 9i proletice:T;;;-t."t"inra-i" .on{ine nu''i puteau da
$eama. Nu le-a toJi ftaraiitîor'ia-.arle
-
sicretele' piramidice'
degi e gtiut cd At;;ii-i";*'ui meaiu
-ttuu
cei mai inainta{i
in studiul *utu*uiit. iiira ei avem cuvdntul algebrd' care
i; lit"ba lor inseamnd calcul'
]
13. oRIGINEA PbANUbUI PlRAfvllDEl'
Numai in treacdt ne ocupdm aci de-originea planului exe-
cutat r) dar nu qi uiiunui a"id tutaottul Keo"ps' Pentru aceasta
avem cdteva oou."T'lrJri ii't "o
atdt mai bonvingdtoare cu
li;';;il"ffi i"oi'.itLTi',i;ll.".f '-f ry"dX"'ilr:,"ii*ili",:t'J.
ci piramida ascunde taine' carr lnsa I
Arabii mo$tenrseru'iuiiutu'eiena qi au st'dpdnit destuld vreme
fr.gr'.ill"ili:[:*tl:iaru*-{,i!-;13';fi ,".ill$:fi ;'ii:
rios, dupd
"e
in aio"t'"H" ;tt";fur rui narun al Raqid' deschi'
zdnd'o lortat, ,,'u Jaii in'* niti ot*a din ceeace s'e alld
in celelalte piramiasl];*;il;:' ilIaiuscrisut arab Maqrizi (ci'
tat de Langl€s) oJJai"it" ld autorul'descrie ce I "scos din
analele Egiptutui:'l'?ti*"-pitutniaa a lost in mod special con-
sacratd istoriei tp*f"tit"l Ei astroniniei"'n' adicd qtiinfelor
exacte. Scriitorul
"".iitiftilrt
AfiiuiU conlirmd acelaq lucru:
ffi effi e1,"e"r"""'1"",8ilF",."::"4ffl J't1{:,:fiT"*?.s;"o*lr,{
l|#$t"llrJ*--Sf i"?,'".?lq.,tll?l:"*"'i,i.;Jaf,u-piet'uri,P,1brocu-
iiili.iii?,$.t1ne"iiiit""lT':,"T"r1"*T:'i,$,T't1*r"1i,,off i.l"o,ffi
H:: io;",???l "; il"T.'?,Ta .'""
"iJ"
g'nl t' #;i;r' i; u'*' + t a va ne'
_28_ -29-

"Piramida contine pranurile stereror gi semnere istorice siprofeticer.
.. vrefi- ceva mai Idmurit dera unii cari erau in mdsurd sd
tlil qqi de,a.proape tradifia .".reti- ;;;;;-;"tiuiui'acesteiprramide ? Mi se pare veiosimil ci scriitorii uruni-u, cititdespre ea in imensa
-bibliotecd egipteand gi gi,".L"!.a dinAlexandria, pdni nu fu distrusa dE irn fanatic iirlt.---'
Chiar dacd Arabii ar fi mdsurat piramida, n,aveau cumsd observe nicio potrivire de numere
-cu
datele asironomice,cari nu puteau fi
-evidenfiate
prin mdsurile ror rulio.are ginici prin, cete. egiptene: vechi .ho ."."nt;;';;.;; ,uit'"prorun".
Doar sistemul metric englezesc, dedus di"-;;;; ;;i;r#'u pd_
mdntului, este singurul frijtoc prin care piramida ne poate
vorbi numeric.
_ SA presupunem insd cd nu Arabii ci chiar Enelezii ar fimdsurat-o, acum trei veacuri. NumererJ-onll""t"-r?"i-'ii fosttoate intelese, cdci pdnd atunci astronomia ' nu
-ricuse
saltuluriag Ia care a dus-b Newton gi continuaiorif-rri.
-r",irari
per-
fecfiunea sistemurui lor metric, nu s'ar ri putut ao"eai pe
atunci, cdci nu se mdsurase cu exactitate-p<iiui si ;;;-nu se
P1iyiu cd ei .moqtene,sc, in mod
-mliierios, 'soritai.a
chee me-trrca.a.marei piramide, gi astdzi singura'prin cire iiinefe eipot fi desvdluite.
... .p-acd Arabii, cari, depi n'au beneficiat de secretere eiqtiinfifice, susf ineau totupi'cd ele existd in -ur"i-pi*midd,cu atdt mai mult se pretinde nou{ si pdrasirn}ri"efi"fripiid,
aLe istoricitor din tre6utur up.;pi; curii roi" lijrao"-inior*u-
lil^"9_in
lene {e".glndire tipica.a sau nin'in.apiiA;;-'i, fi-rosolia materiaristd) considerau rnarea prramiaf ta rer cu
celelalte.
_,^^^j:{r]1?rul evreu lo.sif Ftauia qi Arabii au pdstrat pre-
J.,::.:,_,t?-difii despre piramida cea mai mare. laia de pitOa
una dln lesendele iudaic-arabe despre Enoh. presupus ca
inifia-tul cdiuia fu descopelitd; D;;i"ezeu pranur acestei pi-
IST1*:,U,1u_rl1g at lui: .Sisithros, se zice ia a Oeteroninat pe
raraonul Keops sd-.execule acest plan. Enoh este cunoscut de
cele mai vechi religii sub numere Khanoc, ca gi in originarur
ebraic. Acest nume se traduce : Consacrat sau Ini{iat, cdci
nunai celor consacra{i Divinitd{ii se descoperd taineie sacre.
"Consacratul-Inifiat, era omul care .a umblat pas la pas cu
L,umneze.u> (Lienesa 5.22), timp de 300 de ani,'dupd ce nrimi
oescoperrrea asupra potcpului, ardtat in piramidd iu craiitate
astronomicd. Faptur cd in varstd de 365 'ani
fu ,apit ii-ce, e
roarte semnifica.tiv.pentru acest "at ^s1ntetea lfilttli[
ti-'||
ffiffi'-ii;da la)..A trdit a$l dar-
.1x1
sunt intr'un an to'u'' In caitea cale-i. ooutta'numele' dd irrdi-
catii cum ,a .e a'#o;i;";;' a-niiiorutito cei lunari' Popoa'
reie vechi, *tu'a oe
"ilini"ni totgteau anii dupd mersul lunii'
Enoh deveni *lti'o in-mitologiile antice ca descoperi-
tor al scrierii c.u.Iii;;;"t;d;;9]!^t;S,intemeetor
aI aritmeti-
cii si astronomrer. F. .ri.."u agteptarii lui Mesia, mai mult
l;'a; ;;i;;;;;-;il;; i;-tt'i"nt'"cartea rui Enohu' care cu-
orinde multe uOtui'i'i- p*Ltit"' necunoscute in Vechiul Tes-
iament. dar citate hilia"'t"
-in 'epistoia Noului Testament'
numitd a lui Iuda .i'ilht'bo*"ofui"'
-
ln piramidd intdlnim
dese potriviri intre's[utti" lattii acestea enigmaticd 9i intre
riatele astronomic-;;#ii;;
"ur"'-
cronoroeiei 6ibtic-piramidice'
cartea Enoh prezrS;;';"M";ii te 'ot n?ste la 15 din luna
Tisri 9i va muri ta tS Nisan' .ceeace.
s'a ii intamplat cu Dom-
nul Isus Hristos, .'-; ;;;d'Ei-piramida' Cartea aceasta fia-
teazd 5i despre ."i OOOO a" hnj ai omenirii cdzute' ca 0 zile
de trudd, dar i" rnif"tiJf ut.gu.ptui"a' suU impdrd{ia pdcii
mesianice, se va ;t;il;'l; glaiqi?' aL iaratut rliului readus
oe intreg pamantrirl-CrJi"ngiu piramidic6 Ei 'n privina acea'
i;"';;;;"""'a cu Prof ef iile'
Atta l.gundd'e relatatd de
,llerodot'
Egiptenii i-au spus
desore un Filistein, tlgt'pattor=(p3iriarh dec!)' cd s'a pre-
,eitatlaKeopsifi-o-E"t"inscd'-Dumnezeuluniciiirrcredin-
teazdsd zideascii';; ;;';;i't.t irlii'i, Ji" lume.In timpult)
dinastiei a patra i"ta t" *enfinea creAittla in monoteism' dar
idoratria ra..u -i'ii;i;si;!;; Fariinut conuettit a' inchis
tumplele idotitot-ii"Egipt'..tot fi;i;i cht a 'durat
t'ziditea
'i':!"#i;[li?iil1"",.:""';,;',iff #H'E?::'tiJ'i;*1'1".'-
__
') TI1. Moreux sustine cd t.undarea. Diramidei avu loc la anul
,,zo,"lHl,'.";'''"".'g.':,xti,l""#t'iglk.'fu'."JiX?:'ltt$nht::^'illl'l
[ltrd.***T,ffi',1lJl'l*+**i+lr"*+:;'.tll:l"*:+l;i{:Fi$t'
tiilor, punctor r utiaoOti-ie*pe-nieriOralitE
ttut"u tocmai prin steaua
Alcvona drn PleiadJl ixplii;atiile l"-T?J; "u
Auo -nici cea
-mai
slab[
iiidiGipi'r.,bi*J,i-l$,#lt'J|i3in:lritE"rj.g."t*::";'"""''-
cidente. Le dau ar
lntrarea ideali in piramidd T*1;iutf,u-ot"iroard
cu'300 de anl
p o to p ul u i. IvI a r t u r i i e s c
-c
{ Toc I " }'}:' T,! t
ti;l $ r'-:, 1t3",'-i I T;f 39 #
E+u"nH|T,','-;" $ll,'.t Hfi t -',:f ', ifi .
"#o"ll'i
Ji rii iii d c i p i t ut
"
o e oi e b i t c'
-31 -*30"--
, ,- ;,:,,
. M
-d--

Indiferent de te.gsndsle asupra originii piramidei, avem
i?,tii;i;!ii..;tit{ifiji.lial?.tHT:Hffi tl,[r.rJ*m*
:l ""t?,e|il ;:'l?i$'f#fJuc 'i-'i"fi' +i"#ii"'ilii, "ot'J., u,i
Desi istoria oti"iuri-.;nrundi mereu aceastd primd pira-midd cu'cererarte cari siujeau-;il# ca
-mausoree are faraoni_lor, fapt e cd Herod"t riid"iit"el'#'ca Keops fu inmormdntat
ilili",,:r",d,
iar p"it. *oi,ii;;ilii"i .," oit or"o,ui aperor .
Cdnd Ali Mamun, Ia deschiderea rnisterioasei piramide,fu cel dintdi eruait cirel-;i;#;untrul pecetruit,.prin maimulte
-bariere, n'a gdsit Oecai un
-"il
siv. nimensi"'"ir" riiiti;;;i #'#Y,lq--g-ol'
din granit ma-
chivoturui6;;;;i-iu'i.i'
'i*r,ii.;'ffi "1?",.1?:",Ti11#rtiAcestea deitdinueic, 1nq*gi f.in"iurne.ete ri.)r**.it" guo-dezice, indicdnd, inti'd areie, Ti'; ff;;it il;;, of ,l?I.itut."
t4. GERCETAR|bE FRANCEZE $t ENG iEZE.
Francezii. dupdce.au cucerit dela Arabi Fgiptut, explo-rdnd vestigiile'strairechii riiirir:jiii,:a'u gasit cd piramida decare ne ocuodm sbhematizea"i, i.ipa f,inu*i?a i.Jra'i. ,"-duc{ie, dimehsiunil"^ s1"tfu;i_t;u*#il,. pu ldng{ o serie de
li$:f :rf:tematice,
"exempriricall" ^fr
in structura ei, dina dins
Prin aceste tT*:|"
_1u lu con{ine, pirannida Iui Keops acdpdtat aureold si pdrea pe vremea aceea o snrsd de marevaloare pentru iunbagteri" ;il;;;i;nu se. im!u;i,:'" ; o. qparirie d."pri#bl#:1.Pffi:.;l,F:ise pufea atribui unei fbarti i";il;i;'zenlain;;;'ataoi,u-i-utairi'ii,.'",f.iilti;rir-.il3n;"ils;
ca aparfindnd numai evurui *ouurn', i stainii'uimiiJil"u p*in derutd invechiterel_.-;;ii- uruiiu.'#riror civirizatiei. Fu oreabiritare meritatd, dar aceast& eiapa de descoperiri in pira-midd era numai oeictriiatoiri",t ;;,il.
. Dupdce Englez,ii au Iuat protectoratul,Egiptului, savan{iemrnenti au mdsurat. piramida' .u .irte*rr ilEirrc
''biitanic,
compus din: deset (.t^o3
Fg.incie, oe )1,[2l.a;;'i; "origin.l
picior (12 foti)."cot ibj ii'l, v"ihl!o-1ori;, etc. Marete New-ton demonstrase ca aceite'Jtia"".ti *hiJ.i ."'o.Jul'lr'pr".cizie din lungimea razei polar; i;;;;ft.
Destdinuirilepiramidiceldcdndu-seex.clusiv.pecalema-
ternatTca-, ertu uaaii cd schifele dupi cari fu urzitd presupuhe
;il;i;f;.f mai adecvat universalismului gtiintific Ai care nu
,;il;'ii ;it"iT;.ar-cel. cu persistentd condervat de citre dis-
i';,,tii ;;r;hri. Se
"eae
ci icegtia eiau mdnd.rl d9 origina sis-
il;ffi;i"i;;*.tti.,' au- u.e*".e tt'au admis, (decdt acum' in
ib+Oi sa intre in conven{ia metricd europeand'
Metrul nostru, de curdnd preconizat, sebazeazd.pe apro-
*imaiiva-masurare a unui meridian, pe cdnd nu se gtia exacta
ilil'ooiura. Metrui iiesta al ievolufiei_Iranceze. a los!
ioni" ci.iticat de cdtre matematicieni ilugtri, chiar lrancezl'
;"i;*i';;;ri" ;liinfifici, deoarece contrazice principiul
;il;'litatii, deducdniu-s6 din meridian, deci_din incomensura-
i,tl"'ii;iilurbi, pe cdii ru,u polard- oferd linia dreaptd' A-
;;"|'6-?at 6,35b.b Km) divizath intai_in 10 la pulerea a noua,
;;'ifi"";;';;i;loil;ui o* tipic. submultiplul .ei. multiplii
.otoroi- niuic-piramidic-britanie sunt canabili de simbousm sr
de remarcanue propiiitiii--itit*etice, ireintdlnite la sistemul
zecimal.
Voiexplicaintr'altvolumcums'autransmismisterioasele
m[suri-angtbsu*onel ufil" pitu*idi.ce, cari satislac exigentele
liriirjiir."-,"t1nO singutele frin cari s'au scos in eviden{l nu-
ilili; pistrdtoare-de sectete ale piramidei' De cdnd ea fu
rlr.uiut? cu sistemui ioeit o" mdzuri' numai 9i numai prin
;;;;i;t"ttnu*"rioJ-aie
-mdsurdtoritor,
a inceput sd desvdlue
i;ffiG;i ilttet ne-ar fi rdrnas pentru totdeauna. ascunse.
15" blfvltsAclub NufvlEBlc.
pare curios unora curn reveleazf,blocurile piramidei lui Keops
tuina,-* toate cd nu e scrisd pe ele nici o literd' cum .e c?-
;;i'; ".f.fuftu.
f,tn,Uuluf-p.in tute .ni se adreseazd este cel
r*i
""i".tsal
cu putinia; htare bibliotecd de piatri nd {d'
[ite nu,nui prin nirm|rb gi prin
'orme
geometrice. Acesta e
H;;Jf;;T d"i
-o"t.i"ii
p,inti" inaltele r6velatii' lii nd
"exacti-
fjt.J'riraqi.*p""i;;;t iceasta, e m-odul de exprimare 1drh ni-
;;;;";ilific, cel *iiitpuifial, cel -mai
logic' celmaidegaiat
de diformdrite cugelariil'ylg"roasa lilosofie" a lui Pitagora se
baza loarte murt pe Haie*"^titA' lin ea se trag curentele
$itid;ii;il, incepana cu iddalismul lui Plato'
Numerele cdrmuesc absolut toate lucrurile' Avem- dqa
dar in numere .;;;;p;"d;ntot abrttact al realitdlii de pe
-32- -33--

toate tdrdmurile. Datele numerice nu se afld imprdqtiate la
intAmplare in colosullcu nenumdrate dimensiuni eiterioare qi
interioare, ci urmeazd un sistem tot apa de armonios ca at
naturii gi o cronologie paraleld cu a cursului istoriei. Ceeace
ansamblul piramidei scoate in eviden{d nu e alta decdt esenta
simtoniei cosmice, ln care materia nu-i in discordanld cu Iu-
mea spirit'uald, cum nu"s instrumentele in desacord cu ceeace
se cdntd prin miilocirea lor.
' Nicio limbd, niciun alfabet n'ar li fost in stare sd expri-
me mai bine subtilitd{ile cugetdrii inclusd in rnarea piramidd,
decdt figurile geometrice gi numerele ei. Nurndrul, prin obiec-
tivismul lui, e simbolul nepdrtinirii. Formulele numerice sunt
evidenta insdqi, axiomele indiscutabile ale numdrului fiind uni-
versal admise. La numere se reduc rezultatele pozitive ale
oricdrei gtiinfe vrednicd de acest nume. De atdtea calitdti se
bucurd limbajul numeric, incdt oricine ar vrea sd se adreseze
cugetdtorilor de orice nearn qi din orice planetd, va fi cons-
trdns sd recurg[ la acest mod de exprimare ales de Pldnui-
torul marei piramide.
Voi artrta in continuare cum gi notiunile spirituale pot fi
incadrate in numere, potrivit unui procedeu istoric, apioape
neartificial, deqi de naturd conven{ionald, aga cum este gi sis-
temul metric. Dacd acest procedeu ar li lost utilizat numai de
Pitagora, pf,rintele gtiintei europene, nu rn'ar li tentat sd-l
adopt. Cdnd am vd,zat insd cd infailibila tsiblie il recomandd
(la Apoc. .13.18) qi-l utilizeazd, pe fafd Ei'n toateascunzigurile
ei, atunci arn lnfeles de ce sistemul de nurnere al pirannidei
nu e nici el intdmpldtor, ci intenlionat araniat ca sd redea
unitatea de concepfie din crea{iune gi din revelatia biblic6.
E vorba de titerete s;ocotite ca cifre, in scrierile antice. Nu
numai ed originalele Bibliei sunt astfel dovedite ca inspirate
literd cu literd, dar coresponden{ele numerice sunt atdt de
frapante, incdt qi ateii sinceri cu ei ingigi sunt adupi si tragd
concluzia cd Cineva le-a ticluit aga. Ele ne fac sd admitem cfi
qi liinbile in cari s'a scris Noul qi Vochiul Testament sunt for-
mate in vederea compoziliei Bibliei, mai inainte de-a exista
popoarele respective, anume ca sd facd posibild etalarea ma-
tematicii ideilor. In privinta".aceasta, Cartea cdrfilor e incd o
terra incognita. :;1
16. EGIPTENII Nu $TIAU TAlf',lELE PIBAf{lDEl'
Constructorii ei nu qtiau nimic de aceastd valoare nu:
rnericf, a literelor, i,tlititi'ti*pi"l.motiv cd n'aveau litere cr
suiere ligurativ',
-at?.,r-46'cimpucara si nentru cilre a'reau
s*mne aparte, gr"o;;:"tuii iiai'tairiu s;a iormulat 9i
'a
Egip-
teni un alfabet, prffi;;iffiin'simpliticirea hieroglifelor. Uele
2'2 de semne no ,"-poi'ioeiu insd co iltabetol iSnician' dupd
(;are s'a lormat tttiSttu Lutiita gi.apoi cea greceasca'
Am multe dovezi c[ Egiptenii
'erau
stiaini de rndretia
nlanului piramidic. x}i""l""iT1lut iui Keops' qi-a' construit'
irentru inmormdntare' o piramidd.cu, o zeciine mai micd la
irazf, decdt prima. Arta. construc{1e1 qi inuinerii celei dintdi nu
$';g:ilf r*##i'ffJ'$ffi
tlul"r"tll;fii-'-'i31.,,""1il
iur. probabil c6 a u*i;t.'"recteze (!i astrel titl:f
tlela piramida neint"eil;# i'-d;;!uns in'singur exemplu din
domeniul urtrono*iE';";;;";te&in1e'e cd n au inteles-o:
Perimetrul b;;;i piramidei -mdsoard
atd{i Joli piramidici'
exact cdt numdruill.fit'ilibci o"-i"i solaii, ildndu-se pdnd
5i lrac{iunile de- t;;;;da cari trec pesli numarul zilelor'
f?ffiX
llr.:,irliiiiii"r.,i""""lr*uu tol .i1.2944
in' H'; vreme a
si de punctur .ronJttitg; i;iltl in-piramidd"') Prin aceste
zecimale, Stiute douiat astronomia'- rioder-nd'
'putea
-sd
tie
r c z o tvatf, d i ntr u i
^i""Tri
-pril'f
",ni
c alen da r ului, mbr eu r e Io r m at
in decurs ae m'eiif,tri' {,rffi"ii au- cet rnai bun calendar !
Egipteniiin'a.nu-uueau.cunoqtintddecalendarulirepro.
#dl?fr xi:r3iliii,J:l$11i;;r::a,g"iu"i's:l&?idlT;
o destul Oe imperlecta evatua'"-u u*toi' cdruia ii lip'sea chiar
ziua bisextitd, ce'iiJilr"" iiiJrcirita apiohpe constant la fiecare
4 ani. , --^&a imiteau
Preolii lor 5tiau multe secrete' ne cari nu le trans
decdt in ur.u u'il1*ti'tfrnitu-pi'9#
'ot inifiere' gtll totuq
nenutinciopir; sd ;t;;aiJ;;-acbst nuuiint'
"uie
l6cea ca datele
rix-e ale sarbatorii#"?- Jiia-i""p"a"i-u.i ex. slulba revdrsdrii
ry'*!Lt" ;fi ri,'ii iftti;p"t;il iit"t e azi' tocmdi cdnd el era
1) Dar noi nu suntem mai ilteligenti' av0nd luni cu durate lne -
rrale si anul nou, ol"iJiii'itl ni'Jf"'1""i1iiJri'i' a- *iiica^t 'crestineste"
,i traditie pdghna ;ii il;i"'d1io''alu' caJiliramoqii' noqt-ri-socoteau
Martie ca prlma
''.ji,'i,dio
.'uii."ie
'i".,iil.
c"t-ei inconsec_venlei qi
i,ili?ia,nio',ort,**11i,';*rfi#t,tr*:l;*,t"*t"l:3,Kttli#ljT
rtacd SePt. nu mal
i-i qi Decemvrie a 1c-a'
I
-34- - 35*-

aproape secat ! Intrau in contradictie fdfigd cu natura, numai
sd conserve traditia neghioabd...
Astronomut tn. n{oreux dd o listd de precise adeudru,rt
Stiintlfice ascunse in marca piramidd, pe cari Eg{ptenii le
cunogteau doar in mod rudimentar, cum e de ex. valoarea
Iui n, care totug e redat in piramidd cu zecimalele cunoscute
abia azi, prin calculul infinitesimal.
Deasemenea, istoricul AIex. Moret (in La civilisation du
Nil) dovedeqte clar cd Egiptenii, cu initierile lor cu tot, erau
departe de cuceririle gtiinJilice moderne. Ei nu s'au putut
deplasa t) Ia poli (cu submarine sau cu aeroplane), sd mdsoare
acolo coelicientul de turtire al globului, cu aparate de precizie,-
cari neapdrat presupun o loarte inaintatd industrie.
Minlile exaltate de entusiasmul primelor descoperiri in
piramidd s'au grdbit, firegte, sd atribue Egiptenilor gloria unei
aga gtiinfe, ducdnd piramidologia pe cdi extravagante gi lA-
cdnd-o neacceptabili spiritelor rezervate, cu sim! critic. Dar
gi mai irafionald pare singura interpretare, ce consund totug.
cu mdrturiile istorice p.i care e in concordan{d cu insdg con-
ceperea supraumand a structurii piramidei. Iatd ,cdt ne,am in-
strdinat de Cel Care ne-a trimis pe lume, inzestrdndu.ne cu
minte, scdntee din geniul Lui, qi cu libertatea d,e-a ne inchide-
ochii spirituali gi a-L nega. Facem gi mai rdu dec6t bunicii nog-
tri, cari ar fi socotit nebuni pe cei ce le-ar fi spus de inven-
tiile moderne. Ei n'aveau decdt sd prelungeascd liniile incepu-
turilor erei mecanice, gi ar li aiuns necesarmente la ce ve.-
dem azi qi mai ales la ce vom vedea mAine. Noi insd asistdrn,
incongtienti sau buimdcifi la elaborarea teoriilor gtiintilice ac-
tuale asupra constitufiei universului, teorii lormidabil de in-
drdsne{e, cari ne duc de-a-dreptul la recunoagterea spiritualis-
mului. Noi incd nu avem un Wells sau Jules Verne al metali-
zieei, d'edusd imperios din fizica ce se sublimeazd. sub ochii,'
noqtri.
Cel care atribue Egiptenilor planul piramidei, gi ca atare
studiazd egiptologia, ca sd interpreteze piramida, se aseamdnd
cu cel ce ar intreprinde vaste cercetdri asupra mediului ante-.
prenorilor, ca sd alle prin acest mijloc geneza vreunei opere
arhitecturale ! Inginerii lui Keops, impreund cu mulfimile de
salatrori utilizati la construirea marei piramide, n'au fdst decdt
executantii admirabili ai unui plan despre provenienla cdruia,
din fericire, avem gi izvoare istorice (cdteva relatate anterior).
t) Au navigat numai p0a6 la Creta, dugi de curen{i, cdci nu 0u-
nogteau busola. Piramida totug e precis orientati !
sr 36-
-37 -
1?. PARUTELE EROBI ASTRONOIVIICE DIN PbANUb
PtRAfvilDlc.
Dau alte exemple din cari reiese cd gi noi suntem expuqi
sd interpretdm pripit aparentele aproximalii ale datelor pira-
midei: Ea nu e situati exact pe paralela 30, dar deviatia de
68,78 secunde e tocmai indicele de refrac{ie atmoslericd, la
Gizeh, de care tindnd seama, vedem axa intrdrii in piramidi
tintind precis polul ceresc, la 300 latitudine. Mai este insd qi
o perturbare continud a coordonatelor, datoritd unui tel de
respiratie a globului, etc.
Orientarea spre cele 4 puncte cardinale a piramidei e gi
ea in minus cu foarte putin, aproximaJie toleratd pdnf qi la ob-
servatoarele astronomice din secotrele recente. Totpq, in cazul
piramidei, aceastd neapreciabili deviere a fost magistral ex-
plicati de renumitul geolog Ch. Wegener ca fiind datoritd
migrafiei continentelor...
La inceput, n'am gtiut ce sd cred despre u;oara nepo-
triuire dinfte lungimea laturilor pdtratului bazei. Despre la-
tura nordici qtiam cd , aratd (piin cei 365,25664 co{i ai ei)
exact anul sideral de tof atdtea zile, la epoca amintitd Pre-
oedent; dar latura rdsdriteand (de 364,768.. cofi) prezintd o
serioasd diferentd fafd de anul solar (ardtat de perimetrul ba.
eei de 36524,2... toli) $i fafd de anul sideral gi cel anomalistic.
Fdcdnd insd cercetdri, am constatat ci numdrul tras la rds-
pundere reprezintd rotafiile diurne in iurul ei insdgi a plane-
tei noastre, cdt timp parcurge anual .intreaga orbitd. (Expli-
cafii mai ample in volumul respectiv).
La lel putem spune despre diversele nivele, dela cari
mflsurdnd ?ndltimea uerticald a piramidei, cd, inmulfitd de un
miliard de ori, dd distanta variabild dintre soare $i pdmdnt,
la anumite puncte ale orbitei elipsoide...
Din .*.-plul ultim afldm cd referinfele astronomice
apar in piramidd nu numai prin metrul sacru ci qi prin a mul'
.time de proporlli, evidenliate cu orice sistem metric ai md-
sura dimensiunile ei. Totuq, exprimdnd in coli indl{imea ver-
ticald $i mutdnd doar virgula inapoi cu 2 cifre, afldm aceleaqi
cilre ale numdrului de raze polare cuprinse in distanta soare'
pdmdnt (23.252,06).
Deasemenea, indilerent mdsura intrebuinfatd, raportul
intre o laturd a bazei imptrrfitd la indltimea verticald este

exact iumdtatea lui pi, incdt inilfimea luatd ca razd, descrie"
un'cerc de o lungime cdt perimetrul bazei. (Vezi pdtratul din,
cercul divizat septimal sau cercul al doilea ce taie colfurile
pitratului cel mai rnare, din planqa cu seria de cercuri gi pdtnate)"
18. DATEhE PROFETICE AbE PIRAIVIIDEI.
Mai multd uimire a provocat piramida cdnd s'a observat
ct incdperile ei, misurate in !oli, schi{eazh, micrometric de
exact, epocile din istoria omenirii, indilerent cd Egiptul e sau.
nu implicat. Aga ceva era cu totul de neagteptat: Un monu-
ment
-international la inceputul istoriei popoarelor I Deoarece
un {ol, la suma diagonalelot bazei, are valoarea de un otr'
(unde _redd durata ciqlului precesiunii echinop{iilor) acest fapt
e unul din indiciile ct la aceeap scard trebuesc interpretate
gi lungimile incfiperilor, dupi o schemd. cronologicd bine do-
cumentatd.
Distan{ele coridoarelor reprezintd, eu cea rnai strictd con-
forrnitate, durata epocilor de universald importanfd. Acolo.
unde se intdlnesc 2 coridoare sau unde se intretaie cu pre-
lungirea unei incf,peri, etc., eract la astfel de accidente con-
structive e marcati (pe continuitatea neintreruptd a mdsurdtorii),
o datd rernarcabild din linia continud a cponologiei istorice.
Un fol simbolizdnd un an, o zecime de lol e cd136,5242
zile.,. a zecea mia parte de lol e de 2 ore 9i 24 minute: o ze-
cime de zi, g. a. rn. d. In felul acesta, ti se dd pdnd gi suti-
mea de secundd cdnd s'a intdmplat fenomenul astronomic sau,
evenimentul vizat, incrustat in piatra durd. Aqa lgi noteaz*
gi astronomii timpul, ludnd ca unitate de mtrsurd anul, zeci-
malele lui ardtdnd ziua gi ora. Prin numere, gi istoria intrd
intre ;tiinfele exacte.
.Cand sund clipa fiecdrui eveniment, nicio putere din lumea
vd.zlttd, qi nevdzutd nu-l poate impiedica sd se realizsze. Ne
amintim de inscripfia scrisd de mdna unui spirit in noaptea cdnd,
fu fixatd ciderea celui mai mare imperiu mondial din veacul
al 5-lea ln. Hr.: nNurndrat, risnumf,rat, cdntdrit gi impdrfitr.
Menfionez, fdrd cuvenitele docurnentf,ri, cdteva date cruciale:
Punctul cel nrai de jos aratd anul, ziua, ora cAnd a tost fdcut
Adam. Biblia dd numai anul. Punctul dela incrucig.area axei'
coridorului intr{rii cu solul coridorului ascendent arct6. exadul,.
iar sldrqitul coridorului legii mozaice aratd rdstignirea lui
Mesia: Gal. 3,24-25, etc. NaSferea Lui e ardtatA de prelun-"
sirea solului .camerii renagterii, pe solul cor. urcdtor, cu tot
Etaii toii mai ios de punctril morfii Lui cd{i ani .9i zile a trllit
Ei. 'C"i; hoaa rdzboaie mondiale sunt ardtate prin str&mtorile
deoe stratul 50. Punctele proletice mai reprezintd atfrtea sim-
b;ii;*; numerice si astroioi'nice, cd i{i std rnintea in loc, ad-
miranO imbinarea istoriei sacre cu liniile astrelor'--'--
il uidta''da te plaseazd dupd scheme simetrice' eveni'
mentele-ipocale se intdmpld exhct la numdrul potriyit cu sen-
i,if
-ilrlU,i
&emptq: Cdnd ajsnge la data inceperii primului
tf"Uoi'*ondiat, linia cronologiei -ntdlnegte inceputul.unui co-
,iAor s.und. Acesta se stdrqe-gte lntr'o camerd, la data dc 11.
xl.-igl8, ;i lr, ta lll loli dupd creasla pragului'..Germanii
ioficitaxira cu mult timp'inaint-e armistitiu, dar nu li s'a acor'
Oai Oecat atunci. Alia{ii nu ;i'au dat seama {ec9t pe urmd'
cA in ziua aceea se iniplineau ft luni dela izbdvirea lerusa-
ii*"ioi. iitd deci I t repetat distinct de 4 ori, dar- mai 3pa1e
;;Iiliilae f ori' in anii 1el4 d. u..ti 5e18. dela
=l-{qf.'l'De ce oare anun{area lui l1 de atdtea ori ? Aminliti'ya-
Oe ceaiui uf if.tea dih evanghelie... Acum, in decursul celui
O" ui Ooit*u rdzboi mondial,
"s'ntern loarte jlpr-oapg de ora 12
u- trlruiii la meridianul iudecdfii divine. Rdzboaiele.. qi alte
nrevestiri nu-s decdt citatiile tribunalului ceresc. Dacd_ prelu-
-di;i;;"rtit 'doar
in mahifestarea ferocitdtii oamenilor, ce
"l-iilai,[
intug Durnnezeu va iudeca grelele pflcate la{d.de El ?
- - --"
"Camera nagter,ii din noul e
-
special rezervatd lstoriei
Eureiloi, dupd irirprdEtier'ea lor. O iirida, qa o piramidi cu
[;;i;,.iit aceastd'enigmaticd incdpere con{in-e nr'-.144 Ia di-
il.itl-b*.ti, tiina sim$olul special6i rdmdgiie israelite, credin-
cioasd'lui Isus Mesia, in viitoarea rnare strdmtorare'-'--"-pi
iigur, alirrnalii ca acestea,pot ti privite cu rleincre-
dere, pandnu sunt pe' larg documentate gi cdtd vreme nu se
;;;it":i"g;; lfii.;t iii" ta*oteete, nespus de simplu, cine
il.*r"fut istorla^ viitorului, cu aceeag exactitate astronomicd.
Profe{iile acestea, vddite ca lumina zilei, n-u ins,emneaza
ca sunl oifi aomeni;i-:a;i-hgi6u, dacd se incadreazd ln cos-
t*grifi", itatana astfel cd ceeace se intdmpJd ,pe -plnl?nt'
e
urrfiArirea unui plan care, prin grandoarea -lui, depdqegte pre-
vizi'nea.omeneiscA sao ingerea-scd) Coincidentele mdsurdto-
rilor cu numerele ain iitotie 9i astronomie, intr'un -
evident
simUotirtn, sunt OeJi Acefuq pianuitor al luraii qi piramidei.
-t)
It*putul erei creqtin-e Iu gr.egit lixat la 4000 d' A' !i -
nu la
3ss0.032.. Pun^ctut aceiiict6notbgc firasbarr 1118,88 p3!4e.;n1'-0.0! varzl;
555.d0 ;i;;";il; Bi500;tthii:Etaturi. Dupd botez,-El trbi 2'513-"' anl'
ffii;'#;;""ti;;in-autt-eiooului care,'ca 9i botezul, prelnchlpuia
rdstigntrea, la 4028,6,., Iatd cum istoria sacrb e diriiata simnolic l"'
-38- -39-

19. IYIASURATORIbE RIGUROASE.
.. Se- infelege cd afunci cdnd s'au adus Ia cunostinta lu-
mlr astler de interpretdri profetice (similare cu aie hele,
din cari am dat mai sus re2umativ uri specirnen) depi perfeci
verificabile, s'a stdrnit totupi o vie controversa oin 'partea
celor cari, in mod preconceput, nu uroiau sd admitd inter-
ven{ia supranaturalului.
_"Da", gi-.au zis probabil aceia, .pi ne-
bunii urmdresc o metodi rilogi'sticd impiecabild, insi' plemi-
sele dela cari pornesc sunt gieqite. Daid nu je poite- .on-
testa apa,ratura metricd prin caie au reieqit corps^pondenfele
a.stronomice qi istorice, atunci sd ne silim'a ooveoi ci rndsu-
rdtorile sunt fictive sau mult aproximative. Daci nu reuqim,
ar insemna ci stfrn pe o bazd
-qubredd,
ceeace nu se po'ate,
datd fiind infailibilitatea noastrd".
. r
,Adversarilor piramidologiei nu le convin, rnai ales astdzi,
concluziile ultime la cari duce piramida, cdci le rdstoarnd. cu
propriile. lor arme, sistemul de a interpreta toate, toate :prin
materialism sau.prin spiritualitatea anticreqtind. De aceea, pe
:g..pji.lt 3drdvifi din 1BB0 nu-i pute,a bucuia faptul cd s'a'gd-
ll!, in .si-argit, o schemd care imbinfi cele vdzute cu cele
"bi-
blic spirituale, chiar dacd aceastd^ sublimd schemd ar fi fost
doar inven{ia piramldorogilor, abstrac{ie fdcdnd cd
-
ei- este
sau nu este incd incrustatd !nt1'o pirimidd de piatrd. ,Lor li
1.9. Ootrive$e aforismul istoricului N. Iorga: "Oire se bucurd
liliecii cdnd vii la ei cu lumina?"
, Astfel au recurs ace$ti p{rtinitori Ia serviciile celui mai
dotat arheolog: Flinders Petiie care, cu concursul cuoasi.uiui
9Stptean, a executat contramlsurdtoarea ciudatului monument.
spre satis-tacfia celor contesta{i, rezultatele mdsurdtorilor ofi-
ciale,
.pe ldngd cd _au- confirmat esentialul, au gi contrinuit sa
puni la punct unele lacune ale savanfilor caii s'au ocupat
pdnd-atunci cu marea piramidd, d.ar nu dispuneau de un aga
sigunt) material d_e studiu, ca cel
.oferit
de'mdsurdtorile rigir-
roas'e, efectuate de cei neutri in ceeace priveqte interprela-
rea piramidei.''
t) cele 7 zecimale la tolii dimersiunilor insemneaza milionimi de
mp,si sutimi de secundd. D-e ex. data de 249s,779 szz.6 deti-initeuieretsolului coridornlui intr[rii cu solul urc[tor. Ea aratE echivalarea in ani
l.o,l-u.l:i foarte imporrantutu! cictu de zszo aii;t;Hcti;'J" -ia6
soO
?ile_. Yui aratd gi- o corecliune (de 0,0513... ani : vreo lb'zite), necesare
calendarului, in decursul perioadei de 2500 ani, Iix ar{tat[ de intret[-
le^T:l l_r.9-t"Igirii tavanului coboritor cu linia'paraletd c, ta"inui Er
solul prin creasta marelui prag.
20. FACTORUb PIRAwIIDIC 286,tozz.
In atard de verificdrile accesorii, mdsurdtoarea olir:iald,
extrem de meticuloasd, a fdcut sd reiasd mai precis nurnilrul
286,1022 de toli piramidici (7,274.. m.), care se intAlne;te ou
aceleagi zecimale, literalmente in orice punct geometric din
structura enigmaticei clddiri, dacd il raportezi il planut idenl,
neconstruit. Acest numdr formeazd o piramidd abstractf, ca
un nimb al celei vdzate, de jur imprejurul piramidei concrete.
Inchipui{i:vd un placa j transparent de aceeapi grosime
(286,1022:8 -- 35,762.. toli, sau 909 mm.) invdluind toate blo-
curile exteriorului. Numdrul 286,1022 pdtrunde gi toate unghe-
rele interiorului. Niciodatd o operd omeneascd n'a fost a;a
complet impregnatd de un motiv unitar ca acesta, chre de-
vine lactorul piramidic prin excelenfd. Fdrd el, nu-i posibilil
nici o ptrivire intre dimensiuni cu datele astronomice ori
profetice. Numai acolo unde este el addugat, ca o chee uni-
versal6, desleagd orice ecuafie piramidic-biblicd.
Perimetrul bazei n'ar ardta in {oli numdrul de zile gi
tractiunile de zi din 100 de ani qi nici suma diagonalelor n'ar
da ciclul precesiunii echinopfiilor, decdt. prelungind aceste di-
mensiuni ale bazei pdnd Ia o linie sipatd in stdncd qi care,
ca o ramd (latd de 35,7.. {oli) mdregte perimetrul concret cu
286,1... !oli.
Vdrtul piramldei n'a fost zidit niciodatd. Lipsa intenfio-
nafd dela plattormd pdnd la vdrlul ideal este iarigi de 286...
{oli. Atdtea simbolisme ascunde aceastd "Piatrd din capul un-
ghiului" care aratd pe Mesia I (Le rezerv unui volum aparte).
Axa intrdrii in piranridd gi a coridoarelor e deviatd dela
planul meridian tot cu 286. .. , pretdndu-se la cele mai nea;'
teptate asemf,niri cu devierea istoriei omenirii dela "planul
armoniei divine", adicd dela meridianul armonios, cu proprie-
tdfile pe cari Ie vom cerceta in ultima serie de capitole.
"
Coridorul intrdrii coboard vreo 30 m. sub bazd, pind la
<camera haoticd' ce preinchipue iadul prezent gi viitor...
Doar prin Mielul de pagte (punctul exodului, dela rdspdntia
spre jos sau sus) ti se dd posibilitatea sd urci spre tronul din
<camera venirii Domnului' singurul loc unde inthlneqti
secfiunea meridiand a planului armonios, dupdce treci de
punctul Jertfei depe Golgota gi, fdcdnd "jumdtate la dreaptao,
strdbali distanla fatidicd- 286
- 6.0.6., ca s'o transformi in
1.1.1., prin migcarea direct6, neaparentd. (Explicalii ample in
volumul I.)
-40- -4t-

In dreptul rdstignirii, intdlnim iqrdgi diferenta de 286
!oli, intre tavanul coridolului "adevdrului ln umbrd> == 5issfs-
furile mozaice gi tavanul coridorului "Adevdrului in Lumind' :
Cal. 2,17. Coridorul acesta al epocii de har e de 7 ori mai
inalt decdt precedentul, nr. 7 aiatand implinirea, ceeace lipsea
leqii, care dadea numai cunoaqterea pdcatului, nu 6i izbdvirea
disub puterea lui. Marea galerie se ingirsteazd spre LaYan, in lor-
md de'pirarnidd cu 7 trepte. Prezenla nurndrului 7 de-a-lungul'
lactorului complinitor 286,tr din toatd galeria este o -indica]ie
sp.re rezolvarei lui numai prin sacrul sistem septimal. Rdstig-
nirea Celui ce.este 286--ll1 se invedereazd astfel ca centru
a tot ce afirrni piramida. La lel, jertfa Lui e firul ro$u cd-
lduzitor prin toaie paginile Bibliei. Fiird importanta -capitald
cuvenitd-crucilicdrii nu e cu putinffl deslegarea niciunei enigme
din proteliile istoriei sau din vieafa individuald. Crucea sPi'
ritudlf, (nicidecum idolatrizarea ei) rezolvd_ toate problg-mele.
Includ aci qi co-rdstignirea noastrd cu Hristos, crucilicarea
omului vecliiu, in toaG manitesta{iile lui: religioase, moralen
etc. (Gal. 2.20).
Mai sunt gi alte locuri importante unde apare cl-ar acest
numdr-chee al iainelor piramidice, dar trecem acurn la tgzv"
rnatul deslegdrii lui.
2I. DESbEGAREA ENIGIVIEI PIRAfVIIDIGE
gl lmplicit a misterelor universului.
Ce este 286 in el insuqi, el care ne di pistele pentru'
desvdh*rea marilor taine, aceasta a rdmas o problemi
incd neiezolvatd pentru piramidolog!. Spqr insi ci v-oi. reuqi
incurdnd s[ le aduc la cunoqtinfd cE un Romdn i-a dat des-
lesarea unici. Argumentele, chiar redate sumar ca ln acest
vfrum, sunt atdt Ee evidente, inedt niciun cititor de bund cre-
dinid
'nu
poate pdrdsi ultima pagini fird sd lie convins cd
mai presui de Numele pertect- corespunzdtor numdrului pira'
rnidii nict nu se poate'Imaglna altd tezoluare. Aplicatii mul'
tiple da.
To[i piramidologii, chiar cei profarli, au bd-nuit cd numd-
rul atotiuirinz6tor dTn.piramidd irichipue pe Celc-e este_.AIla
gi Omega'a toate. Nu iitisem incd mdiestritele lor expticaft-i'
iiupra Tdentiticdrii cu Isus a factorului piramidic.,. pe cdnd
deid apficasem metodele prin cari se poate dovedi 9i strict
matematic aceastd singurd rezoluare cu putintd. Numai ea
este in indubitabild conccrdantd cu ansannblul sirnbolisrnului
piramidic, sintezfl alegoricd inci neincercatd decdt in Rom6-
nia. Dalele disparate ale piramidei se integreazd astfel in fi.
rul cilduzitor, contornn unor demonstra{ii, riguroase ca mate-
matica insdgi, degi Apusul a declarat ca fiind de nerezolvat
misterul lui 286,1022. (Vezi Forman: Les prophetiesitravers.
les sidcles)
Pdni in 1946 n'am aflat cd erau cunoscute chiar qi me.
todele prin cari s'ar putea identifica 286 cu .numdrul Nume-
luio "Cel mai presus de orice nume"; Toatd instalalia era in
1942 aproape gata la Paris, lird sd gtiu nimic de ea, pe cdnd
in Romdnia funcfiona public lncd din Aprilie 1942. Doar co-
mutatorul uzinei ceregti trebuia mdnuit. Descoperirea a avut
loc la Bucuregti in 1939, iar In 1940 am propus-o ca tezd de
doctorat. Sunt multe cazuri in gtiin{6 de descoperiri simultane"
fdrX ca autorii lor sd qtie unul de altul, dar aici nu e cazul..
Dacd confratele G. Barbarin ar fi avut o $i mai mare'
putere telepaticil st-mi capteze toate reflec{iltre in privinfa
piramidei. pi sd se transporte spiritual peste fronturi, ca sfi-mi,
citeasci manuscrisele (unele vechi din 1925), ar li allat gi
ulti,mul gurub de contact care, vai, lipsea rnagistralei D-Sale
cdrfi: "Dieu est-Il MathdmaticienJ" (Paris, 1942).
Gind duceam la cenzurd manuscrisul cdrtii de , fa{d, mi
s'a dat alt volum al dlui G. Barbarin: ql,e secret du grand,
sphinxn, 1946. La pag. 5l scrie aga: "Atdta vreme cdt nu se
va fi descoperit semnitica{ia acestor 286,1 {oli. va li imposibil:
sd se calculeze exact mdrimea neintelegerii ce existd intre
om gi Dumnezeu..., Reiese de aci cd incd n'a allat deslegarea
cd Hristos e reprezentat aritmetic gi Ia devierea cu nr. pira-
midic a coridoarelor cu istoria omenirii, deviere fa{d de ce ar
li trebuit ea sd fie, dacd s'ar fi desfdgurat pe sectiunea meri-
diand, numitd .planul armoniei divine,. Totuqi D-Sa se apro-
pie mult de aceeag interpretare ce o dau aici, gi mai pB larg
ln secfiunea finald. Cdtor teorii qtiin{ilice au fost precursori
vizionarii, totuqi ele n'au intrat in patrimoniul public pind
n'au fost sanc{ionate de probele numerice !
Dacd nu eu ci D-Sa ar fi descifrat Taina tainelsr pira.
midice, ar li difuzat-o cu 5i mai multe posibilitdti decdt mine.
Dar.., aqa e voia Celui Ve$nic, sX aleagd vase neardtoase,
insd curftite prin iertfa Lui, pentru a pdstra Comoara cea
mai scumpd, cu .scopul sd se vadd ldmurit cd nu' prln inte-
lepciunea noastrd, se f ac cele mai de seamd oIJerc : 2Cor.4.7.
I
)
-42- -43-

Moisescu V.V. - Armonia universala concluziile descifrarii enigmei marei piramide

Moisescu V.V. - Armonia universala concluziile descifrarii enigmei marei piramide

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Moisescu V.V. - Armonia universala concluziile descifrarii enigmei marei piramide

Similar to Moisescu V.V. - Armonia universala concluziile descifrarii enigmei marei piramide (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (6)

Moisescu V.V. - Armonia universala concluziile descifrarii enigmei marei piramide