Puiu Corneliu Dumitriu - Televiziunea ieri azi maine

TELEVIZI UNEA
EPITURA. ALBATROS
lrarAa
lefl :- aZl
- mllne

1. X&TTRSSUCERffi
Se cansiderd. un,ecvz cii te'l'euiziuzt'ea este a tel*zicd
naui,, d,eqi t!;'i'r",tzttL et' tk: la' inceputuri pitzd' ustazi' a fost
tLtleJozos' qi iiepdqeqte o suid, de anz. Tm'erelea ei
ct,,;crentd, esLe sugerat'i ie moazt"l spectuculos itt cg're un'
n'urrt"d.r rnat'e tle czt,tiaqti'n',te 9e erperiert'le s'cwmu'l{rie tm
L"ie:cztt au fcs't; fntni;nunclzeate ryi red,ate intr'a uershnte
a,{it tle opropdatti aspzt"ttfiilor no&stre, ale ben'eficztu"irsr
" ?;iZ:; rte a concelte LL'i1, z*struiize'"t't c{ne sd prert;'n'
geascd, uerlerea r]"tncalo de linia ar"zantzd,ui iqi *re.
arzgsutea in treeutu! tn'de'pdrtat. Iruuen{iw telescoyl'u1'uz,
apai a telegraful,ui, au znspzrat as"menz i'nzestra'gr cu entu'*
zitLs'nz sd tmagineze irastakrfii, qz pracedee pentrw tt^anstni-
tcre* itnaginilar l{L di;stattfd. Demersztrile scestor" pionieri
&w rezoncLn{e destu."l, d.e uago i"n teieuzzhtnea mncl'ernd.
Tal;u,sz, wnel"e idei, c{ti'e aIL bert'e'Jici*t d'e sprtjowu"{, contem-
poranil,ar aw fost eryterimentnte cu miiloacele te.lt'nologice
ntacleste, carc,"cterLstice ucelei, societd,$2. "Deqz premature
pentru u deuemi aplzcattue, in,cercdrile acestar inain'tugi
au, cond,us la forntrL,l,area unar pri,ncipii pe care telcui-
ziunea qi le-a ?,rtsuqzt pentru totdeawna.
C d.std, cu incepr.t':ul secolttlux XX, prin si,ntezd cun,a,g'
ti,rc{elor ucLste {tcurnl.t'tate re predecesori,, oamenit de
giiitzf,it au cres.t un swytort nau cu rezerue im"ense ytewtrw
pt"o.qresul tehrcal,agic agteptat.
Te'hnics. te!,euiziumtz d,e astd,zi, nu este o i,nuenf,ie ;i
nicz o descaperire: Elernentele de reJeri,nl;d, An dezuol,-
l.crea er, r*ped..4., caincid cu reu;ita cercetdtarilar de ct
a!,eEe qi a usaciu fenornene qi date cunoscule drn olte
<ia"r'tenii tint",'-a
far'nzd, naud cu cci';scter origi,m,u.l^ Elec',:ro-
'inagmet-is'rnu,l,, optica, infar'tna,ticct siytt zzuaure sl"e tele;-i.
zitn'tii mad.erne ; tncLl"erizatictr", la rindu,N, ez, ne ctiutd s-s
clino$€teln nzcLz bine. Teayia *'tai;e'tnaticd, a co"m,wnica$iei
@ colec{ia eristatr @

& elabor(rt legi'te generale ale transmi'si'ei' sbmnalelo'r' S'e
cunoaql'e astd.zi'
"u .nii"i'li"te
uolumul r'nfotmational zmens
ile care d'ispune ntiJ*"l" in teleuizzuni qi-care-'i *:gy:!
ntuelul i,erarhtc *oit* in ri'ndul mt'jToacelor de comunt-
'iotii--iri"ti,e de om'
Irnpl'ernentarea d'zspozztiuelor semiconductoare qi-a
qd.sit aplicabztitate ;;dl;ti ii teteuizzune' In deceniul
urmdtor anrilui, 1g50";1;;i yr2rl'u19' .o uarzetqte largd' de
tra;nzi,stoare co.re pitJii ind'epl'inr'- func[zi'le .tuUu1!!y
"#'iii"ti"-
ci uzd"
^
Aparilia- circui'tului' t'ntegrat a ?:c:-
Ierat rttmul cle asi'mi'tare aI semicond'uctoarelor' Not'Le
i"niii ot i s i,i f uc ztr,t e az i ?Lc €
o
T.t ga g ov
lnty,tli .," *:p Yn :;
telor qi'. red'ucerea'-iuUstringlald' a consumului' de curenl' *
electri,c.
Proced"eele qi miiloacele tehnicr'i de calcul au deschi's'
e n ie uiiii- p, i a"
"
iiit
-,si-
ti ansmtt er i,z s emnalelor. in f or md.
disitald.*"''d'Zo*ronentd,
esenlzald in clezuoltarea teleuizLunii
cste- o-pgiuiio f""tiiilii uman' Trecerea de I'a zrnagznea
ti"
"tii:i.gri
to l,*oginea in culori, nu a epui,zut posr'bi'-
i';ilil""riutirptn dL "percepqze ale
.omului"
In ptezent se
i6"ie*iii"iza cttei'a uaiiunte are teleut'z-iunii in ryti2f'
Sistemele
"on"npuin
qz prezentate publi'culuz nu indeplt''
iiii auo""ntdatd' conaitrute necesare g.eneralizd'rii !?:;'
TJIti'muI deceniu a descht's perspectiue qL de tt'Lto"
naturd'. Reta,ti.a teiet:i'zor-ut'deocaietofbn, depd'qznd prag.ul
'iiualoutul,
face parte d't'n sfe-ra ,d.e i'nteres a telespecta-
iaritar. S eriiciiLe- of er tte d'e teleuiziune a prin cablu' .tr
ans'
mtLeres d.atelor supl'im'enLare in znteriorul csnaLuLul Dxdeo
sii recepgla d"weit(t de la sateli't, suscitd' prefert'nlele
beneficiarilor.
Ple de al'td, ytarte, i,ntr-o md'surd' crescindd' se mani,
t n, ia" a oii"t i tui.n ri,ii'"titiritor de
_
a d.z-spun.e d e cuno qtt n[e
'ginerate
referitoare Ia tehnzca de teleuiziune'
Incursiuneanoaitrd'nu-si'IJrgpunesd'"abordez'e
subLectul i.n d.etal,zzle lui. Dtn acest motiu clu |ost .?1919'
,itn d.escrierile f enomenelor f t'zice qi eremplzficdrile
iii"tttii-iisi,olite," orz de
-cite
or-i a fost p.osibil' de tsto-
itiir"" euenzmentelor. Ne-am bazat pe-faptul cunoscut,
-c-i
"ienimentele
fie ele cit de banale, tehnzce sQ.,r.L nu,..a1l
li iiitl*"tul lor"ele.mente atrd.gd.toare, menite sd. sus[ind
znteresul celor dormict de cunoas$ere'
6 @ colec{ia crisial S
2. IZVOI$'EEI,E TELEVTZIUNII
Tehnicate]'eviziuniiafostanticipatddedorinlaoame-
nifot-du-u-extinde posibilitdlile vederii la distanle mari'
*,i' ir, locuri situatL in afara cimpului de obser"'alie
curent. Istoria consemneazd primele mijloace de.comu-
nicalie vizuall': nebesitatea transmiterii mesaJelor -rn
imensele teiitorii stS"pinite de popoarele antice a condus
la construirea. unor t'urnuri de-foc instalate pe, in[ltiml
i"g""Ju spune cd vestea cbderii Troiei, in urm5 cu 3 000
cle"ani, a iost anunlatd surprinzdtor de repede, -
gralie
unui astfet de sistem. lntr-o versiune mai moderni ;i cu
a"riittuti" modificatd, foiqoarele de Joc au fost folosite
*ui titriu pentru semnalarea incendiilor atit de frecvente
in oragele medievale.- pu mdsura dezvoltdrii societilii, oamenii au simlit
insd necesitatea unor mijloace de comunicalie mai Sapid.e'
care sd transporte meiajele 1o{ scrise sau verbale Ia
distanld *at". Dar cit de repede poate fi difuzat un
mesa'i ? Ne reline atenlia o expresie intilnitd in basmele
qi legendele romdnilor a ciror origine se pierde in n-egura
ii*f'rritor. Pe atunci oamenii igi doreau ca Etirile -191
sa
aiung5 la clestinalie ,,ca vintul 9i ca gindul". Viteza
vintuh-ri gi gindului erau considerate performante intr-o
societate
'cti up nivel' de cunoaqtere modest ' a taineLor
naturii. Oricine poate enumera astdzi o mullime de-f9391
mene a cirdr vitezd de desffuurare depdqeEte vintui' Nici
glndul nu este un element de referinld satisfdcdtcr in
comparalie cu vitezele de lucru ale unor mijloace tehtrice
creale de om. Timpul consumat de noi pentru a aduna
doud numere fdrd creion gi hirtie este suficient unui
calculator electronic pentru a efectua citeva mii sau sute
de mii de operatii aritmetice.
In secolul trecut s-a descoperit faptul cd propagarea
curentului electric prin conductoare are loc' cu vileza
9 colirc{ia cristal e 7

impresionantd de 300 000 km/s 9i corespunde" vitezei de
propug*t" a luminii in. Univers. Succesele obtinute, -pe
ii"" t""o""tic ;i experiment"l,- i? cunoaqterea tainelor
ienomenelor eiectrici au fost dublate curind de realizari
practice rdsundtoare. A apdrut ideea inchiderii ;i deschi-
-derii
circuitului electric intr-un ritm convenabil pentru
a transmite pe aceasti cale informalii utile cu viteza
p"rlott"""td de 300 000 km/s.
ln LB?3, pictorul american F.S.B. Morse, a imaginat
o metodd simp16 pentru codificarea literelor alfabetului
latin, bazatd pe intreruperi cu duratd scurtd Ei prelun-
gitd. Sistemul a fost denumit ,,telegrafie" qi a cunoscut o
ixtindere extrem de rapidd in intreaga lume. Dupd citiva
ani, oamenii au ,beneficiat de un al doilea mijloc de
comunicalie 1a distanld : telefonul. Principiul este simplu.
Acelaqi circuit electric, alimentat de la o baterie, este
conectat la unul din capete cu o cutie cu praf de cSrbune,
iar la celdlalt capdt cu un electromagnet,
In atmosfera de entuziasm produsi de cele doud
invenfii, se considera cd a sosit timpul ca omenirea sd
beneficieze de un al treilea mijloc de comunicalie, care
si preh.rngeasci vederea la distar,l!5. Speranlele s-au
doveclit pretrrature. Totugi ideea a beneficiat de mult
sprijin din partea unor oameni cu profesii din cele mai
diferiie. Ea a produs o impresie puternicd roma"ncierului
6i scriitoruiui de anticipalie Jules Verne' in cartea sa
Castelul dzn Cnrpa[i eI semnaleazd ptezen{a unei insta-
la{ii video gi fonice destinatd leg5{urii cu persoane aflate
la o distanld de inii de kilometri. Elementele de mister
care invdluie'acliunea sint imbinate armonios in spa{iul
geografic qi spiritual romAnesc.
- Frimele d6mer:suri intreprinse pentru televiZiune se
datoresc unei intimplSri. Evenimentul s-a p'etrecut in
anul 1866 intr-o micd localitate irlandez5, punctul
terminus al cablului de comunicalie transoceanic intre
Vaientia qi'Heart's Content. in cursul operaliei de aqezare
a cabiului s-au utilizat pentru verificdri bare de seleniu,
un element cu rezisten{d specifici mare. Spre surpriza
telegr:afiqtilor, s-a constatat o modificare importantd a
propagdrii semnalelor in linie fdrd nici un motiv aparent.
Dupd cdutdri indelungate, s-a o'bservat ci razele soarelui
I @ colec{ia cristal 6
influenlau conduciivitatea electricd a barelor de seleniu'
Astf el s-a descoperit cu totul intimpldtor f enomenuX
dcnumit,,fotoelectricitate".
$tirea a fdcut senzalie in rindul marelui pui:lic. In
iurul apariliei televiziunii se crease o atmosferd compa-
labil5 cu aceea priiejuiti de emoliile care preced astSzi
marile confrunt6ri sportive cu balonul rotund. Publi-
catiile timptrlui era-u asaltate de articole cu titl"uri ca :
,,Vedem cu ajutorul curentului electric", ,,Seeing by
clectricity", ,,Voir par ia telegraphe", ,,Elektrische TeIe-
scopie" etc., care sugerau utilizarea proprietdlilor remar-
cabile ale seleniului pentru a ,,vedea la distan!5".
Denumirea de ,,televiziune" era necunoscuid in acea
cpocd. lja a intrat $.n circulalie universald in primul an
ll secolului XX.
Primele incercdri de utilizare a seleniului in aplicalii
de televiziune au equat in mod lamentabil, deoarece s-a
constatat cd o placd de seleniu nu reaclioneazd asernd.-
Fig. 1. Proieetul instala.!iei ,r.le tr;.nsrlisie
gi receplie a imaginii Ia di,stan!5 pe conCuc-
toai'e indiviclrraie.
r.ultor unei pelicule fotografice. fletalijle proieciate cll
rr.jutorul unui obiectiv fotografic o}:iqnr-rit, nu au rezis-
l.cnla electrici diferen{iat5 in rapor:t cu suprafelele inve-
fr-rat
€ 'cotrecfia
cristal e I

cinate. Lumina modifice global comportamentul intregii
n15ci. S-a aiuns ;#i;f Ta-
-constatir"a
importanti c5
5,1?,""';rJii"#i'*ini pe care se proiecteaza imaginea
trebuie sd fie
"o*pt'='ii"
*"i .mylie
celule de seleniu
l);la* i"it"^
"r".
c'u*
"ii ""*5rul -lor .este
mai mare' cu
atit pot fi oblinute il.;;ii" d."i?.li^*" imaginii captate'
Pe aceastb baz6' a iost-imaginai -utt
sistem de televiziune
care conlinea un *X'"i"^J8^""t''tu de seleniu la transmi-
t6tor ;i un ecran ut"att'it dintr-un numdr egal de becuri
in punctul a" ,"."p1i1-1rig' t)' ni"ture celuld :$: t"^l-":l"ii
cu bccul corespunzaiot Ei"o sursa de a'limentare comuna :
o baterie electrica''Stdi;;;;-["""r"i estc proporlionald
cu gradul de ilumlnlre-'ai celul"i' pe. c.are obiectivul foto-
gralic proiecteazi ;^JeAli" ;l imiginii captate' Imaginea
recuperata ,uproo'"i""ltigi""r"r
"
"u .
aproximalie'
'
Din
;;;;;;-[rului redus de elemente, -claritatea
este modestd
si comnarabilb cu
-n.u""
a motivelor decorative tesute
l;;;;;;;il orientale. Consemn[m in treacat' ci repro-
fi#;;-iLiil^;";;;i' subiect intr-o transmisie modernd
de televizitrr" ".t"^l,tg"""t+
de un mozaic fotosensibil
i""" u-"t"" de recep{ie
"care
descompun imlgilea in peste
l-oo oob de element'e. nvident cd o astfel de densitate pe
""r"o*fte
de dimensiuni reduse nu putea fi atinsi in
urmd cu o sutd de ani.
Sd iomparim panoul cu elemente de seleniu conceput
r" JtiriitJ *""or"r"i-ii"""t, cu dispozitivul fotosensibil
modern introdus i"it-""- i"U a" "uptat"
a imaginii' In'
primul caz, pe o suprafali de mdrimea unei cdrli po-glale'
;ffit;;;;i"iu" }i-Ji.p"se citeva sute de ce1ule dc seleniu'
i"r'r-i* interconectarea lor era necesar un piienjenig de
;;;;;;;". 3p"" deosebire de aceastd ,,maqindrie"' supra-
;;;;;;;;;;"'itjna din tubul de capta-re modern nu depr-
;;;;"'i;t ii "o"ti""
citeva sute de mii de elemente
ir';l"tJ i"tr"'"f*--6u- ochiul liber nu pot fi distinse.
"S"rit^LL
-"tt"tii unui salt tehnologic -
impr-esion?l1
""Tg
i"siob""ra deopofrive un mare v_olum de inteiigen!5
;E;;i"il t" ti"6ur lui, ecranul cu-becuri a fost aban-
;;;;i 9i inlocuit cu mozaicul electroluminiscent din tubui
cinescop al televizoarelor noastre'
-"" pt"fu"t"l instalaliei de televiziune cu becuri- qi celule
a" ."fuoi" a fost trecut in rindul amintirilor din epoca
ii"tii*iT"i"i. Pentru coneg.tarea . transmi![torului cu
receptorul erau necesare. citeva sute de conductoare de
;;p;; P" Hngi faptul ci in secolul trecut acest material
cra extrem d6 cosfisitor gi se producea in cantitdli mici
cerintele instalatiei de teieviziune, generalizate Ia nivelul
publltului, ar fi depS$it rezervele mondiale de cupr:u'
$irul incercirilor fdrd succes a avut totuEi un rezultat
pozitiv. Cercetdtorii instaialiilor -de-
televiziune $i-aY
ieorientat eforturile in direclia studiului mai profund al
mecanismului vederii. S-a ajuns astfel Ia convingerea
unanimd cd televiziunea trebuie si reproduci cel pulin
cu aproximalie proprietSlile 9i funclionarea ochiului
omenesc.
Unele din elementele organului vederji au avut o
corespondenld direct[ 9i in cazu! -experienlelor -fdrd.r".Jr, destinate sd materializeze ,,ochiul electric"' Rolul
cristalinului este indeplinit de obiectivul aparatului foto-
grafic. Retina este echivalentd cu mozaicul de elemente
Iotosensibile, iar mdnunchiul de conductoare electrice
este asemdndtor nervului oPtic.
S-a constatat insi ci ochiul omenesc analizeaz6 qi
transmite imiginea cdtre receptorul irnpresiilor vizuale
intr-un mod cu totul diferit de cel adoptat cu ocazia
primelor experienle de televiziune.
Preocupdrile referitoare Ia fiziologia ochiului igi au
originea in trecutul indepdrtat. in jurul anului 1000' un
maie ginditor aI orientului, Alhazen din
--Buhara,
studia
mecanismul vederii. In lucrarea sa Tratat de optlcd'
afirmi fenomenul persistenlei imaginii pd retind. Aceastd
proprietate, denumitd ast5zi ,,inerlie a vederii", permite
ochiului sd perceapi in totalitatea ei o imagine descrisd
de un singur punct luminos ca.re se deplas_eazd cu,vitezd
mar€ pe ecranul unui televizor. Constatirile lui Alhazen
au sugerat televiziunii procedeul de simulare cu mijloace
tehnibe a mecanismului de captare qi reproducere a
imaginii.
O contribulie importanlS la cunoaqterea mecanis-
mului vederii, o datordm lui Leonardo da Vinci. Reluind
ideile avansate de inaintagii sdi, el demonstreazd cA
ochiul nu poate urmdri detaliile obiectelor in rniqcare
rapidd qi continud si vadd un timp mai indelungat decit
este necesar. Datoritd iner{iei vederii, ochiul integreazd
10 t colec{ia cristal I C colec{ia cristal 0 11

mi$carea circulard a bralului unui om care line in. mind
o fictie gi creeazi senzalia ci cercul descris este stalionar'
Leonardo da Vinci mai ptecizeaz{ o particularitate- a
mecanismului vederii care sugereaze televiziunii modul
de explorare a imaginii. S5-1 citdm pe autor : ,,,"'deqi
ochiuf vede intreaga imagine oferitS, el se concentreazd
asupra zonei centrale a acesteia. Pentrd a reline toate
elementele imaginii, o testeazd necontenit ca 9i cind ar
pipdi-o". Acesi aparat optic atit de -imp-erfect
dar atit
a" fitt" construit, spunei Leonardo da Vinci, pare a fi
inzestrat cu raliune. Cer:cetdrile ef ectuate mai tirziu
au confirmat intuilia rnarelui savant de la sfrqitul
evului mediu.
Studiile moderne referitoare la mecanismul vederii
descriu clinamica percepliei vizuale astfel : octriul anali-
zeaz6" treptat regiuni mici din imagine pe care le proiec-
teazd pe
^
retinS. Et executi miqcdri sacadate' fixind
h"eptat privirea in diferite puncte,dg ne- suprafata ima'
ginli, pincte distribuite in special .de-alungul -conturu-
iitor'in care se concentreazi majoritatea informaliei
conlinute in imagine. Regiunile cu .detalii puline care
conlin o cantitate neglijabili de informalie' aproape nu
sint analizate .(fig. 2).
Acest mod de analizd a imaginii, nu a fost preluat
direct de televiziune, din cauza dificultililor de realizare
a unui sistem .de explorare atit de complicat. Astfel de
impedirnente pot fi depdgite astitzi cu ajutorul tehnolo--
giiior modern-e dar ele nu slnt operative in timp real.
Prihcipiul explordrii in televiziune este mai simplu
gi constd ln analiza succesiv5 a tuturor elementelor ima-
ginii intr*o ordine determinatd gi cu vitezd determinatd.
informalia corespunzitoare strdlucirii fiecdrui element,
este transformati ln semnal electric 9i transmisd la
receptor. Dacd explorarea este repetatS 9i se desfdqoard
suficient de rapid, ochiul reline senzalia vizualS pe baza
proprietdlii de inerlie qi creeazi impresia de perceplie
ilmuttana a imaginii transmise. Aceastd particularitate
a vederii este esenliali pentru cinematograf ie 9i
televiziune
Degi complexS, inerlia vederii poate fi demonstratS
cu mijloace. sirnple. Pe timpuri, copiii se amuzau cu, un
72 t colecfia cristal I
Fis' 2' t"n"Tlulli:nt""-1"ff rixare in procesur
jg" pu ca-re si-l confectionau singuri (fig. B). pe o fild de
hirtie ildoitd, se deseneazi un .personi; in doud u""-_plare identice, cu exceplia unii singlr detaiiu,- ;;;;ymea13 sd sugereze impresia de migcaie. Subieciui po"t"
fi dn fierar cu barosul ridicat deasupra nicovalei. d ;;;de a doua-replicd, bralul fierarului Ju a"*"e"rt'"#";i;cu .barosul pe ,nicovali._ Su infdgoard prima fitd p;-;;creion sau.un befiqor. Migcind destul de repeae-;r.;;*;sp.re dreapta gi_ spre stjlga,- s9 obline o
-
imagine i;migcare. cele doud pozilif ale barosutur, deqi-;in-t^i"ir""",
sint percepute de -ochiul
nostru dinamic, ain' cau#iner!,iei mecanismului vederii.
a colec{ia cristal a 18

ginii pe mai multe conductoare, a fost propusd modifi-
Carea modelului inilial (fig. 4). Instalalia a fost comple-
tatd cu doud comutatoare rotative care leagd pe rind
cite o celuld de seleniu cu becul corespunz,dtor de pe
panoul receptorului. Pentru experimentare, comutatoa-
rele transmifdtorului gi receptorului au fost legate intre
ele in modul cel mai simplu, cu ajutorul unui ax colrtllrl;
Informaliile de naturd electricS sint transmise utilizind
o singurd pereche de conductoare' Daci becurile se
aprind pe r1nd, unul cite unul 9i explorarea- este sufi-
cient de rapidd, astfel lncit lntr-un interval de timp de
o zecime de sectindi sd fie aclionate toate becurile recep-
torului, ochiul nu sesizeazi subtilitatea qi are impresia
cd s-au aprins simultan. Fald de varianta iniliali,
consumul de'conductoare electrice este mai redus. Din
acest punct de vedere, sistemul devine comparabil cu
telegraful sau telefonul.
DeEi mai economic5 decit prima, nici cea de a doua
sugestie nu a avut aplicabilitate la timpul ei, din cauza
Iipsei unor becuri cu aprindere instantaneg., consum mic
9i iuminozitate bun5. Au mai trecut citefa decenii pini
cind o astfel de instala{ie a devenit funclionaIb, de
Fig. 3. Experienle simple pentru demonstrarea iner{iei vederii'
Si mai addugdm un alt joc de copii : pe amb-ele fete
ale unui carton J" d"tet e"r[ cite un obiect' Rotind destul
ae reped" cartonul in jurul axei orizontale cu aiut-orul
unei sfori, se obline un efect asemdndtor celui precedent'
Cine a imaginat acest joc distractiv ? Paternitatea ii
apar{ine englezului Henry Fitton care l-a construit in
airul'1825'dindu-i denumirea de,,traumatrop". Perso-
nalitatea autorului este legatd de istoria cinematografiei'
Jocul iinaginat de Fitton este un prim pas care marcheazd
trecerea de la fotografie la imagihea in migcare, iar
pentru noi, o demonstraJie c-onvingdtoare : ochiul omului
-liersistd
sd perceapd obiectele observate, un timp d-estul
de indelung-at dupd disparilia lor din cimpul vizual'
Pe baza acestor constatdri, dupd insuccesul primei
instalatii de televiziune cu transmisie simultand a ima-
Ecrdn -6u q/qlnqnLC
da seleniu ',
dcrAn
cu becun
Obiactiv
Conutatoara
rotative
cu av comun
fbtoprafc
Fig. 4. Proiectul instalaliei de transmisie
Si receplie a imaginii,.la distan!6 dupd un
procedeu secvential cu doud conductoare.
14 a colecfia cristal C I colec{ia cristal } 15

aceastd dat5, echipatd cu fotoelemente de mare sensi-
bilitate, amplificatoare Ei tuburi' cu descdrcdri in gaze
rarefiate lipsite de inerlie. Aceste dispozitive tehnologice ,
moderne au permis bonstruirea unor ecrane de receplie '
mari, destinate demonstraliiior pentru public.
*
Prima instalalie de televizir.rne realizatd in practicd
a apdrut dupd un deceniu de experienle infructuoase.
Betinind ideea transmiterii informatiei de strdlucire pe
un sjngur conductor, Paul Nipkow, student la universi-
tatea din Berlin, a construit in anul 1BB4 o instalalie
mecano-electrici destinatd vederii la distantd (fig. 5).
Imaginea este descompusd in puncte cu ajutorul upui
disc perforat. Sinteza ei la receplie este efectuatd cu un
disc asemdndtor. Instalalia Iui Nipkow a fost coneeputd
prin analogie cu modul in care oamenii obi;nuiesc sd
citeascS. Unii suslin cd citesc aruncind privirea o singurd
datd asupra con{inututrui fiecdrei pagini ; majoritatea
insd igi plimbd vederea de-a lungul rindurilor. Cei mai
mici, din primul an de gpoal5, parcurg literd dupd liter5.
Marele scriitor rom6n Ion Creangd povesteEte in
amintirile sale despre metoda ,,buchiselii" folositd pe
timpuri pentru a deprinde copiii cu ,,meqtequgul" ciil-
tului, urmbrind cu degetul pe carte cuvintele, literd
dupd liter5. Invenlia lui Nipkorv este surprinzdtor de
asemdndtoare cu aceastl iehnica dep5;itd a invSlirii.
5.'Transmisia 9i receplia
discul lui Nipkow.
l)iscul are un numdr de perforalii dispuse in spiraiS,
('{{irl cu numdrul rindurilor paginii. Fiecare orificiu
rlcscoperd una cite una literele unui rind. Dacd miEcarea
<liscului este suficient de rapi.d5, se creeazd impresia c5.
ochiul vede simultan intreaga pagin6. S-a constatat cd
nceastd condilie este indeplinitd daci discul se ,rotegte
rle 12,5 ori pe secundS. La transmi!5tor; fotoelementul
,,vede" succesiv cite un detaliu al subiectului proiectat
rle un obiectiv fotografic prin orificiile discului. Deoa-
l cce fiecare element aI imaginii se deosebegte de cel
al5turat prin strdluci.rea Iui, curentul produs de foto-
clement se modificd in acelaqi ritm. Discul de Ia receplie
cste asemindtor. Str6lucirea detahiior imaginii este
lepi:odusd de un bec electric cu inerlie mice.
Imaginea transmisd gi receplionatd este cu atit mai
clar5, cu cit nurnirul perforaliilor din discuri este mai
nr.are qi diametrul lor este mai mic. Cregterea numdrului
orificiilor atnage dupd sine cregterea gabaritului discu-
rilor. Micqorarea diametrului orificiilor diminueazd canti-
tatea d-e lumind proiectatd pe fotoceluld. Imaginea ob!i-
nut5, degi mai clari, devine prea intunecAtd. Dorim o
imagine mai clari ? Mdrim numdrul de perfora{ii, in
schimb oblinem o imagipe mai pulin strdlucitoare. Dorim
o in'ragine strdlucitoare ? Trebuie sd micqordm numdrul
de perforalii gi sd acceptdm inevitabil pierderea masivd
a detaliilor.-
Incapacitate,a instalaliei lui Nipkow de a soluliona
aceste doud cerinle contradictorii, au fd.cut ca ,,ochiul
electric"--conceput _la sfir;itul secolului trecut sd'ajungd
clin nou in impas. Totuqi, metoda de explorare a iinagiriii
ciement cu element, atit la captare cit g1 ta redare, a
"fost
adoptati definitiv in televiziune.
- Transrnisia imaginii la distanfd gi proiectele ,,ochiului
clectric" continuau sd fie confruntate-cu dificuliili greu
cie solulionat in condjliile tehnologice pe care le pirt""
oferi societatea secolului trecut. In-anui 1g0g, un expert
interna{ional in telegrafie, caracteriza aceastd. stare .cle
lr-icruri intr-un rnocl extrern de pesimist :
,,Inventatorii ca"re- pretind ca pot transmite pe un
sinEfur. canal (linie telefonicd) imaginea unui obiect mai
con-lplicat qi o fac si apard cu o fraltiune cle secundd mai
tirziu la distantd, nu trebuie luati in serios. i"
"*f -"i
Fis.
16 I colec{ia cristal O
irnaginii cu
O colecfia cristal O 77

bun caz ei sint ginclitori optimigti sau vizionari convingi
'c5 ideile lor pof fi transpuse tehnic in practic6"' - ...
Treptat s-i dovediL cd materializa::ea unei instalalii
de ved-ere Ia distanld nu poate fi aqteptatE ca- o invenlie
de tipul telegrafului sau telefonului. Debutul ei a fost
arninit pind
"cind
a devenit evident faptul cb aspectele
complex6 a1e televiziunii nu pot fi abordate cu mijloacele
tehnice ale mecanicii. Asocialia intre televiziune gi meca-
nicd pdrea atit de statornicS, incit nimeni nu se hotdrise
sd adandoneze conceptul tradi{ional in favoarea electri-
citSlii Ei electronicii.
La sfirqitul secolului trecut, electromagnetismul 9tt9-
nise un domeniu de sine stitStor, Au fost stabilite legile
pnopagerii curentului electric prin conductoare q! se
experimenta cu succes trecerea curentului prin vid 9i
gaze rareliate.
Transmisia informalii1or la . distan!5, in lipsa unor
conductoare fizice, constituia un dotneniu de mare
atractie care a preocupat mulli fizicieni de renume'
in anul 1B?9, Karl Ferdinand Braun a conceput un
dispozitiv pentru reproducerea pe ecran a oscilaliilor
electrice, denumit,,tub catodic"..
Tubul lui Braun este un balon de sticl5 din care
aerul este scos cu ajutorul unei pompe de vid' In inte-
riorul pdrlii cilindriie este incorporat un material care
elibereizd cu ugurin!5 electroni sub ac{iunea unui cimp
electric pr:ternic. Electronii sint atraqi de ecran cu vitezd
mare. Fisciculul ingust este deviat de doud perechi de
p15ci dispuse in plane perpendicutar'e in interiorul balo-
nului. 'Pe suprafala interioard a ec^ranului' este-addugat
un strat de material luminiscent. In momentul impac-
tului cu substanla, electronii produc iluminarea ecra-
nului. Fasciculul deplasat'sub acliunea tensiunii electrice
suplimentare aplicatd plScilor de deviere, descrie pe
ecran un traseu luminos.
Operalia de transformare curent-lumin5 conferi
observatorului posibilitatea si vizualizeze o informalie
de naturi electricS, de exemplu, forma ;i mdrimea
curentului alternativ care parcurge un consumator de
energie.
Pentru descoperi.rile sale, fizicianul Braun a fost distins -
in anul 1909 cu premiul Nobel. (
18 g colec{ia cristal }
Cu toate ci tubul catodic putea indeplini rolul de
r'"p-att"atot al unei imagini transmise cu ajutorul
cuientului eJ.ectric, el nu gl-a gisit aplicabilitatea irne-
diate in televiziune. Primul dispozitiv realizat, care
ne-rmitea vizaalizarea semnalelor electrice, a avut totu;i
l;; ;;;; in rindul acelora care au inleles c[ aspectele
complexe ale televiziunii pot- fi s-olulionate cu aJutorul
*iu"it"^"gnetismului. O bstfel de personalitate a fost
nori, norlng, profesor de electrotehnic[ la universitatea
Jm
-b"t""*Uiliri.
Bt modifici esen{ial conceptul
-
televi-
ziunii, pe bazi asimilSrii unor realizdri remarcabile ob!i-
nute in alte domenii, anticipind astfel, de timpuriu, rolul
cercetbrii interdisciplinare' Aparatul inventat de el
utiliza ia emilitor o ce1u15 fotoelectricd 9i doi tamburi
cu oglinzi pentru explorarea elementelor imaginii (fig' 6)'
Receptorul era echipat in intregime cu componente elec-
tronice qi avea ca element principal un tub catodic de
/
-r*4rt
("/,t/i " , .
/efoa/ac+nc
7,'lu/ /ui Erauo
e
Fig. 6. Instalalia de transmisie 9i receplie a irnaginii conceputd
de B. Rozing.
O colecfia cristal O 19

tipul celui inventat de Braun. Autorul a denumit
sistemul sdu,,,telescopie catodicd,,.
Profesorul Rozing a tr,ansmis cu ddrnicie elevilor si
colaboratorilor sdi cunogtinlele qi spiritul de creali; ;ur;il caracteriza. ciliva din pionieiii televiziunii electronice
gi-au fdcut ucenicia in apropierea acestui fizician.
Dupd prima contribulie la recuperarea imaginii cu
miiloace electronice, inginerul englez Alan CimpbeU
Swinton .intervine cu o sugestie inteiesantd, adresaid in
anul 19.11 societdlii Roentgen. In esen{d, el propune inlo_
cuirea instalaliei mecanice de Ia transmiletbr .,, u* irfcatodic asemdndtor celui de la receplie, care .sd ind.epli
neascd funclia complementard, de captare a ima_
ginii (Iig. 7).
Swinton nu a experimentat sistemul propus ;i l_a
calificat ,,o anticipalie teoreticd a televizlun-ii electro-
nice". Descrierea sa era incheiati cu multi modestie :
,,Este numai o idee care md preocupd gi niciodati nu se
va construi. un ;iparat bazat pe acest principiu. Este
numai un produs al imaginaliei mel,e, ."i" probubil va
folosi ca ghid pind cind exprienfele vor'ajunge la reugitd.,,
Fig. 7. Instalalia de transmisie qi receplie a imaginii
sugeratd de A. C. Swinton.
3. LA RASCBUCE DE DBUIITURI
In raport cu datele qtiinlifice cunoscute la sfirqitul
secoiului trecut, sistemul de televiziune imaginat de
Rozing Ei Swinton poate fi considerat incompiet, numai
pentru faptul cd utiliza conductoare de legdtur6 intre
transmilbtor ;i receptor. in mod paradoxal, momentele
semnificative din istoria ochiului electric ,,sint marcate
de renunldri spectaculoase".
Dupd inlqcuirea instalaliei mecanice incomode de la
receplie cu un tub catodic, teoretic devenea posibil5.
inlocuirea transmilStorului mecanic cu un tub asem5-
ndtor. Cu exceplia unor detalii tehnologice, pind la tele-
viziunea moderni mai trebuia parcursS o singurd etap5
qi anume, eliminarea definitivd a suportului fizic de
legiturd intre cele doud pdrli ale instalaliei de televi-
ziune qi adoptarea procedeului de transmisie cu ajutorul
undelor electromagnetice. Aceastd ultimd renunlare,
av.ea sd deschidd accesul publicului la televiziune qi si
inzestreze omenirea cu unul din cele mai vaste miiloace
de comunicalie.
Dupd doud milenii de la semnalarea electrizdrii prin
frecare pi magnetismului se considera cd electricitatea
este un fluid imponderabil cu proprietatea de a exercita
acliuni la distan!5. Aparilia pilei lui Volta in anul 1800,
deci disponibilitatea unei surse mari de'energie, inaugu-
reazd secolul electricitdlii gi un gir de descoperiri impor-
tante referitoare Ia natura ei.
Cercetdrile lui Far,aday asupra spectrelor magnetice
gi electrice il conduc Ia concluzia cd mediul inconjurdtor,
inclusiv vidul, transmite cimpuri cu vitezi finitd gi cd
acliunea Ia distanld a electricitSlii nu este directd ;i
instantanee. Faraday nu stSpinea aparatul matematic
necesar pentru explicarea interactiunii dintre forlele
magnetice'gi electrice. James Clark Maxwell bazaf pe
O colec{ia cristal O 2L

experimentele colegului sdu s,i lucrdrile lui Ampdre, a
fundamentat o tborie din care se deduce cd orice,varialie
in timp a cimpului electric, deci orice curent de depla-
sare, se _inconjoard cu^un cimp magnetic la fel cu orice
curent de conduclie. In mod analog, orice varialie in
timp a cimpului magnetic se inconjoard cu ]iniile de
forli ale unui cimp electric, deci cu un curent de depia-
sare. Prin dezvoltiri matematice succesive rezultd id
varialiile inseparabile de cimp magnetic gi electric
forme_azi impreund unda ele6tromagnetlcd qi se propagA
in vid cu viteza luminii.
Teoretic, Maxwell a anticipat unitatea doveditd ulte-
rior gi pe cale experimentald. intre opticd gi electro-
magnetism.
Existenla qi caracteristicile undelor electromagnetice
deduse teoretic de Maxwell a fost experimentatd de fizi-
cianul german Heinrich Rudolf Hertz. In lucrarea sa
Despre osczlaliile electri,ce f oarte raptde, publicatd in anul
1887, este prezentatd prima aplicalie referitoare la re-
ceplia gi emisia undelor electromagnetice.
Aparatele concepute erau simple (fig. B). Conduc-
toarele de ieqire ale unei bobine de induclie care prod.uce
Fig. B. Emitdtorul qi receptorul de unde electromagnetice in_
ventate de Hertz.
l
O colecfia cristal O
oscilatii electrice de inaltd tensi.une' au fost conectate cll
;;;;';tu;;-*"t"r*", avind rolul de aclrmulatoare de
"""tgi".
Fiecare din ele este fixati pe o bari de cupru'
ta ei-ttemitatea c6::eia existd o alt5 iferi de dimensiuni
mici. Cind tensiunea dintre sfer"ele mici atinge valoarea
au .ttep""gere a dielectricului - aer
- Ia distanla exis-
iliia, ipar"scint"i. i"ttu"g" energie' conservatl temporal
in sf erele mari, se descari6' Fen-omenul este o
.
oscilalie'
"ur"
t" amottizeazii pe mdsura epuizirii energiei inma-
;;;";;".'D"pa ai*putilia scinteii, p-rocesul se repet[-
-*-n"."ptorut osciiatiiior este instilat la distanlb qi func-
tion""ra'p" principiul rezonanfei' electrt'ce' Astfel' feno-
i""";ir"trinii qi dunoscut in mecanica qi-
? gxiins deny-
;;;; i" *"ftu' alte domenii' Rezonatorul lui Hertz este
;;^;;"i d,e sirmd terminat cu doui sfere mici' ScinLeile
;;;i;;; cle ,,vibrator" sint tlansmise ;i reprodugg iltt-e
'slerele ,,rezonatoruiui'', cu o Irecvcn!5 de oscila!te Identlca'
cele doua dispozitive ale instalaliei er4p insufici-ent
o" ,"n*inii" qi aev""euu ineficiente pe mSsura dep5rt5rii
t*"rlf"t"f"i.' acesi-iupt u descurafat autorul in conti-
nuarea cercetdrilor, ali"t-i"indu-1-sA suslind b5 desco-
perirea nu are aPlicabilitate'
Tnoteza tui ltaxwelia fost experimentatd in multe alte
t un o^iu"tf"a?' ;;
-
i i; i" t A in iu m e.
-F
r in tr e . f i z i c i e n ii
-
r o rn A n i
ffi"ii;tt";e contribulille q1oigsgrilor Negreanu' Iilurmu-
i"."r, Vasile KarPen qi E. Bidirdu'""""b"pt.
""i
a,rpa experienla lui Hertz' A1-.f""191^*l?X
qi iuglietmo Marconi, au re-uqit sd .transmitd
inlormaltt
ia JlsTanp cu ajutorul undelor electromagnetice'
- in amintirea"fizicianului german, unitatea de mdsurd
r f;;;;;;6i oscilaliilo, poaita -
denumirea de ,'hertz" '
F";t"I ce energia'cureniului alternativ se transmite in
-uii"f inconjurEtor sub formd de oscilalii fusese defini-
tiv confirmat.--
In conceptul fizicli moderne' materia existd pretu-
tindeni sub formd de substanld insotitd de cimpuri care
umnlu solurile dintre particulele materiale aqa curn este
""rili-r"'
p"ttl;"G; al cimpului electromagnetic' El este
senerat db sarcina electrici'
""'il;" ;imp electric condilioneazd aparilia unui .cimp
*"g-tt"ti.. e-i"t" sint forme de existenli a. materiei qi
i;;;;;;"ptezintd prin reciprocitate cavza qi efectul ce-
a colecfia cristal 9 23

./ent,t/ tifrfu"
r)at7vltti rnaTotd'"
Fig. L Proiragarea osciialiiior electromagnetlce.
Iuilalt. impreund se pot propaga in spaliu cu viteza
impresionantd de 300 000 km/s, 'egald cu viteza luminii.
In medii omogene gi izotrope, inva"riaqrte in timp, undele
cimpuh-ri marnetic qi electric se propage in spaliu in plane
ffrpeldic-ulare cuprinzind direclia dreaptd cle propigare
(fig. 9). Numdrul de oscilalii produse in-unitatei Ce tlmp
este dependent de ritmul de modificare a sensului cii*
rentului alternativ qi este caracterizat cu ajutorul noliu_
nilor fizice ,,frecvenld,, sau ,,lungime de und6,,. Cele doud
mdrimi sint invers propor{ionale.
. .Problema es_enfiald- a radiocomunicalii.lcr este ca va*
rialiile'curentului alternativ produse Ia ernilAtor sd se
transmitd Ia receptor in lipsa tinor conductoare fizice.
Undele electromagnetice pot fi radiate in spafiu cr:
energie maximd de nn conductor cu capetele lii:eie,'a cd-
rui lungirne este egal5 cu jurnitate din l,,rngirnea de und6.
D_acd acela-iii concluctor este fixat cu ,r, .caidt la pimint,
el va oscila in sfert de lungime de unctrd. Aceastd
-constaj
tare are con:ecinle irnpcrtante in constr-ulclia ccncluc-
toarelor racliaute, denumite ontene.
Dacd penl;ru t::ansrnisiuni s-ar utiiiza curentu.l retelei.
publice de alimen.lare, a c6rui frecvenld este de E0'IIz"
conductorul care ar trebui sd indeplineascd . rolul de
entend emi{dtoare de r:nde electrornagnetice ar putea arrea
lungimea de 3 000 km, adic5 jumdtate din raza pimin-
tului. trmilStoarele de radio qi televiziune trdnsmit pro-
24 S coleefia cristal e
rJramele lor pe frecvente mult superioare, de la sute de
mii la milioane de oscila{ii pe secund6, iar antenele 1or
au o lungime proporlional mai micd (fig. 10).
18 -il= Rac/ietii
Z,tci"-=Ji 6.tazaH., !?lr*roi.u
s.ro'1$& r toteu,, 'F"//flr,
zio'E€ 3 tot6l. f,it*;!Jt"t"
'-!.
s.rora-,(o5 7 n 4H= tig/ii
. -----.4/tastru4J60 n.
r. _ W#i .?t6xn,
rc''Wte'oti. fi/:7!;,,
A n ,y'' Unda radto
^ l/1,' ,^ sitslavizruna
5.'o'_d I .to''Hz. '^
i::f,i,q,,'ut,;,;,
, 'l , mi/lmetrici
' ' cent,metn'ij,
/ Af- unde raclio
/ & n Si Televiztune
Pq 7n benzi/e: .
5 io5-S i roer, '?"#ii**d
#;Jxr!:s:mrTiahztnca,
{6.1o3-i- lO.406 H^ tlsct,lat| .t.
etY = o',:Ei;'u,'.u'
16
- #ffi: t6.tdltz ru
ffo,renta,
o 46 H. Liilf!,1",r;."
.ti' t'r)Juslria/e .t
Fig. 10 Scara oscilaliiior sonore qi electromagnetice.
t;n ,'*
"ore
etn'/eaoi
sAroine t{qcftlei
@ *olec'yla cristel S

Este intersant sd localizdm domeniul ocupat de undele
transmise cu ajutorul radioului gi televiziunii in interiorul
spectrului de unde electrornagnetice cunoscute in Uni-
vers. Extremitatea domeniului ocupat de lungimile de
undd mici aparline radialiilor cosmice. Urmeazi spectrul
vizlbil, mdrginit de cel ultraviolet gi infrarogu. Pariea
inferioard ihtre ciliva centimetri Ei ciliva kilometri; este
ocupatd de emildtoarele de radio gi televiziune. Extre-
rnitatea care aparline oscilaliilor cu frecvenle intre 15 000
Ilz ;i ciliva TIz, este denumitl ,,spectrrr" cle audio-
frecventS", deoarece coincide cu undele sonore percepute
de organul nostru auditiv. r
Din intregr-il spectru al undelor electromagnetice,
oamenii receplioneazd direct numai radialiile vizlbile.
Pentru celelalte domenii, omul nu dispune de un olrgen
de simf specializat.
Producerea qi receplia undelqr electromagnetice a de-
venit o preocupare importantd dupd incepuiul secolului
al XX-lea qi a condus la aparilia radioul.ui.
Pentru a transmite la distanld vocea ;i mgzica este
neeesar, in primul rind, un dispozitiv de transformare a
sunetului in unde electromagnetice.
in sens invers, pentru receptie, undele electro-
magnetice sint transformate in sunete. Se gtie insi cd
undele electromagneiice cu frecvenle mici, comparabile
cu cele sonore, pot fi radiate ln spa{iu cu antene extrem
de lungi. Intrucit astfel de antene cu lungimi de ordinul
kilometrilor nu pot fi construite, in tehnica radiocomu-
nicaliilor se. utilizeazd un procedeu ca.re elimind astfel
de dificultdli.
. Semnalele electrice cu freivenld joas5, in particular
sunetul sau semnalul video, sint transportate }a distan{d
prin insumare cu un alt sernnal electric de frecvenld mai
mare, care poate fi radiat in ,spa{iu cu o antend de dirnen-
siuni reduse. in acest caz, undele electromagnetice cu
frecvenld mare au rolul unui vehicul de transport, iar
caracteristicile materialului transportat sint independente
gi nu influen{eazd transmisiunea. AjunEi Ia destiialie, ne
despdrlim de vehicul pentru a ne ind,eplini indatoririle
pentru care ne-am deplasat. I{ijiocul de transport %ste
un auxilia.r care face polibild indeplinirea unei acliuni.
ln cazul transmisiilor radiodifuzate, acliunea se referd la
transportul oscilaliilor de joasd frecventi de la emildtor
la teceptor.
Mi.iloace1e de intermediere intre undele electro-
magnetice gi organul de perceplie auditiv au fost preluate
d.e transmisiile radio din telefonie.
Un transforrnator simplu al energiei sonore in semnale
eiectrice este microfonul. Dispozitivul de transformare
complementar este casca telefonicb sau difuzorul, care au
proprietatea de a converti oscila{iile electrice in oscilalii
sonox'e. Existenla conductoarelor fizice de interconectare
a posturilor telefonice asigurd transmisia informaliilor cu
pierderi minime de energie. in cazui legiturilor fdrS fir,
pierderile sint -extrem dg rnari gi inainte de a fi transmise,
semnalele trebuie sd fie amptrificate de mii de ori.
Fig. 11. Receptor de unde electromagnetice cu detector cu
gil eiti.
I-a inceputul secolului nostru., mijloacele c1e ampli-
[ica"r.e nu erall cunoscute. Din aceastd cauz5, primele cer:
cetdri au fost intrep::inse in exclusivitate in domeniul
i'ecepliei undelor electromagnetice al carui emilirtor era
€ coleclia cristal $ 9 colee{ia cristal @ 27

insdqi natura : energia electricd imensd degajati de ful-
gere care se propage Ia distanle mari. Ea esie radiatd sub
formd de unde electromagnetice cu un spectru iflg"
O porliune rnicd a acestui spectru este situatd in dome-
niul frecvenlelor joase
,gi transformatd in sunete poate fi
reprodusd d"e o cascd telefonicd.
-_
Primele dispozitive destinate separdlii informaliei acce-
sibile organului auditiv d"in interiorul acesiui spectru
laig, erau rudirnentare. ProJriema a fost clefinitiv soh-r-
{ionatd in anul 1901 cind fizicianul Karl Ferdinand Braun
a conceplit diccja cl.e Ccr;eclic (fig. 1l).
Detectorul lui Braurr poate fi repr-.odus cu miiloace
li*gj9._intr-un-degetar melalic de croilorie, sc {opl;1e c
bncS{ic5" de sr-rlfat de pl*rnb (galend). Se ini::.ct.icd ,_,,-, **
de cu.silt intr-un ciop de piuid gi se fixetrzi pe deschi-
zdtura" degetar:r-r1-ui. Acutr trebuie sd realizeze in contact
punctifol"m pe sui:rafala cristalului cle galrtr.rir. Acest rno-
dest ebment activ a folosit multor g:ncralii clc ana,rci.i
pen^tru a pitruncle tainele ::adiofonici.
i,1 a5ul 1904, fizicianr_1l engicz Ami:rose trlemminpg
construieqte un iub cu vicl i;i clrri r,lcc[.ozi, valva ternro'-
ionic6, o alternativd a detcr:torului cu ciistal. Urmeazd,
in,1907, invenlia triodei, un tu,,b cu vicl gi trei !G.tr#,datoratr ingiirerului *r'e'ica' r,e e de rrorest. TubLri
a fost denumit de invenlalor. ,,ouclion,,.
S-a deschis astfei seria unitr tuburi cu vid cu rnai
mulli electrozi, care au completat gama dispozitivelor
electronice necesare generdrii, amplificdrii qi detecliei.
semnalelor eiectrice.
_ La inceputul secoh-llui nostru, conceptul ,,vederii la
distan{d" se conturase intr-o formd. nou6, esenfia} clife-
ritd de aceea imaginati cu decenii in urrni. lVlai rnult
chiar, ii este asociat terrnenul de ,,teJ.eviziune,,, introdus
de Perskyi.
Transmisia informaliilor devenise unul din cele mal
atrigdtoare dornenii aIe tehnicii. Este epoca in cai.e .ingi*
nerul qi fizicianul rom6n Augustin I{aior demonstreazd
transmisia simu.itan5 pe un acelagi circr.rii a mai rnultor
convorbiri cn aju'loru1 curenlilor alternativi cie inalt5 fr:ec-
ven{5." La Ccnste"nla se instaleazd in anul i$05 prima
stalie de telegrafie f5.r5 fir din RomAnia, cu o razd de
acliur-rc de 600 km.
In anul 1912, inginerul Lapgmuir realizeazS filamentuJ
de wolfraryr, cu care echipe.azS tubul electronic diodd, md-
rirtlu-i durata de functionare gi stalcilitatea parametriior.
Aceia-qi inginer romAn'.or"*pu in anul 1g12 o triodd cu
vid inaintat qi elaboreazd unele legi cantitative ale feno-
menului emisiei termoelectronice. Inginerul Emil Giurgea,
pionier al radiotelegrafiei. rom6negti, contribuie la ince-
puturile ra"diofoniei inc5 din anii primului rizboi monriial..
in perioada antebelici radioul era pretutindeni in
lume un rnonopol al serviciilor guvernamentale. Resiric-
liile au fost abandonate treptat peste ocean, a.poi in
l.luropa. Incd inainte de terminarea primei confligralii
r::ondiale, inginerui Popescu M5.lde;ti, real.izase cu succes
em-ilStcare gi receptoa::e de raclio in conceplie proprie.
Sub- conducerea profesorului Hurmuzescu, in anul fgZS,
au .fost crganiza'le, la Politel:lnica din Bucuregti, primele
emisiuni ra.ciioclifuzatr'e. Tn s{ir;it, in anul ig2B se- infiin*
!eaz6 Societe,tea de difuziune ra.tiiotelefonici, cotisideratd
precursoarea Radioteleviziunii H,oi:nArre.
in anr"rl 131L este seinnalatd pi:opilnetea cie trans-
miteie a" info::maliei de imagine folosind ca suport uncjele
ra.dio. Ea aparliiie radiofonj.stului A. Siniling Lar.sei1. Diir
t-iefericire, declanqarea primului r6_zhoi mondial a intirzlat
inrrestigarear acestui procedeu.
Treptat, televiziunea ajunge la o rdscruce de drumuri
;i perspectivele dezvoltdrii ei sint orientate in doud
direclii : mecanicd qi electrcnicd.
Ai5turi cle Su,'inton gi Rozing, din gruputr partizanilor
televiziunii electronibe mai fac parte americanii philo T.
Fa"rnswoi"th si Vlaclimir Kuzmici Zworykin, fost ccla-
borator al profesorului Rozing.
_In anui 1923, Ztvorykin conceiluse lrn tub videocaptor
rudimentar, care intrunea condilii1e irnpuse unei cariere
de ]uat vederi. Tubul a fcst denumit ,,iconoscop,,, gi im-
preund cu un tub catodic de tipul ceiui inventat he Braun,
cu perfoi:manle aineliorate, a.Icd"tuiau cele doud d,l:pozi-
tive necesare u.nei instaialii cle teieviziune electronicJ.
in Uniunea SovieticS, au fost intrep::inse iriclependent
ccrcet5"ri similare pentru ela]:orarea tuburilor r,,iCeo-
ca-ptoa.re Ei rzideoreproducdtoare. in litelatur6 sint cita.te
numele lui A. P. I{onstantinov, S. I. I{ataev gi inginertr.lui
A. V. Moskvin.
28 S colec{ia cri:;ial @ S colec{ia cric{al S 29

In timp ce pionierii televiziunii electronice inre-
gistrau primele lor succese, adep{ii instalaliei mecanice,
cu discuri Nipkow, ciutau cu febrilitate metode pent::u
perfec{ionarea variantei conservatoare, in condiliile uti-
lizdrii undelor radio pentru transmisiuni. V'arianta rne-
canici s-a menlinut pind in anul 1936, numai datoritd
insisten{ei unor personalit5li cu autoritate recunoscutS
in rindul specialiEtiior de televiziune. Opliunile pentru
televiziunea electronicd au fost supuse de muite ori unor
critici severe, inso{ite de disculii aprinse.
in Marea Britanie, in urma unor demonstralii prac-
tice, inginerul John Logie Baird a solicitat, in anul 1926,
un patent pentru instala{ia sa mecanicd cu discuri Nip-
kow qi a avansat o proplrnere in vederea instituirii unui
serviciu public. Demersul siu a fost refuzat insd pentru
lipsi de originaiitate. Deoarece autoritSlile nu inten-
fionau sd inaugureze un serviciu pulclic de transmisiuni
cu irnagini de televiziune nesatisfdcitoare, Baird a mai
fosr; impiedicat si comerciaiizeze unul din prirnetre aparate
rle ::ecep{ie domiciliard, denumit de el ,,te1evisor". Socie-
taiea englezS de radiodifuziune B.B.C. pretindea, in mori
iusiificai, cd receptoarele trebuie sd incorporeze elemente
tehnologice mai perfec{ionate, stadiu la care incl nn se
a,junsese.
lntre timp, perforrnanfele echi$amentelor eiectronice
clsveniseri snperioare celor rnecanice. Influenla lui Bajrd
continua sd fie mare, iar varianta electronicd nu s-a pr;{,r-lt
er.fir:ma decit in urila Llnot- experimente paraiele, arl:i-
trate de departamentul pogtei l{arii Britanii.
1{u1!i autori il considerd pe Baird pbrintele tel,:vizir-inii
i:t'ilanice, ln timp ce nurnele celor care au ci;tigat coni-
peiiiia cu televiziunea meca"nicS sint cLinoscute nrimai in
cercurile specialigtilor. O astfeJ. de personalitate a fost
P. P. trckersley, fost colalcorator al firmei l,{arconi. Mar-
cat de dificultSlile intimpinate la debutul televizir,inii
electlonice el il caracteriza pe Baird astfel : ,,Baird n'.r a
ariut decit meritr-rl de a stimula pe a1!ii s5 cerceteze qi si
elaboreze un sistem mai bine conce'out decit al s5"u".
Primele imagini de televizir"rne transinise pe unde, prin
anii 1925-1926, au fost ca"ptate gi receplioi:rate c"r-r insta-
Ia{ii mecanice. EmiiStoareie Ce radiodifuziune utilizate iri
acest scop aveau posibiiitSli modeste qi transrniteau sem-
nale cu spectrul de frecvenld ingust. Televiziunea a bene-
ficiat de emlldtoarele radioului numai in misura in care
se rezuma la un nutndr mic de elemente ale imaginii
cxplorate. In spectrul de frecvenld al unui emi!6tor radio
poi ti transmise irnagini compuse dintr:-un numdr maxirn
de' 1 200 de elemente, repetate de 12,5 ori pe sectlndS'
Semnalul electric corespunzdtor unei imagini de calitate
trunf, are spectrul mai larg, de 6 milioane de hertzi, ceea c-e
echivaleazb cu clomeniul ocupat de un numdr mare de
posturi cle raciiodifuziune. Un calcul simplu ne conduce
ia. conslaLarea cA intregul spectru ocupat de toate emi-
l.i"ioareie radio in funcliune a;: fi suficlent nqmai pentru
ciriev:r stalii de televiziune
in anii premer:gdtori .cel.ui cle-al doilea rdzi:oi tnon-
dial, cind au incep:,ut iransmisille de televiziune rirdib-
ciiLluzate, iungimile de undi 1ungt, medii gi scurte erau in
intregirnc aLocate raclior-ilui. Pe J:aza unor reglementJri
Jnterirafionale, pentrtt televiziune au fos'u repartizate benzi
cie frecvenlii superioare, incepind cu frecvenia de {i0 It,{}Iz'
In interiorul acestui spectru, semnalele se propage tn
linie dreaptd, asemdndtor razelor de lumind. Propagarea
in linie dr:eaptd a ingreir.nat construclia antenelor. Tui'-
niirile qi in5llimlle natr-trale pe care sint instalate antenele
cmilStoaleior nu pot asigr.tra vizibilitatea directd cu toate
antenele de recepfie de pe un teritot'iu intins, din car-l:ia
curirurii pdmintului gi formelor reliefului. Aceste ciifi-.
cr-rltdli au fost depfuite cu investilii suplimentare, pentrtt
jnstituirea unui sistem de difrizare a progl:amelor de tele-
viziune cu stalii intermediare, care alcdtuiesc magistrale
na{ionale gi internalionale de cornunicafie. La rindul 1or,
magistralele terestre au puncte de inserlie gi acces la
satelilii geostalionari de telecomunica{ie, prin intermedir-rl
c5.rola se asigurd schimbul internalional de programe.
Dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, au fost ela-
borate standarde pentru televiziunea in alb-negru. Ele au
fost adoptate treptat de toate statele. S-a ajuns astfel ia
g;eneralizarea explordrii intrelesute cu 625 de linii repe-
tate de 50 de ori pe secundd gi 525 de linii repetate de
60 de ori pe secundd. Diferenlele intre cele doud variante
au rezultat ca urmare a frecvenlelor relelei de cu::ent
alternativ, specifice fiecdrui contirient sal-t grup de !5ri.
30 e colec{ia cristal ,$ O colec{ia cristal e 31

Televiziunea in alb-negru s-a rdspindit rapid in'in-
treaga lume, favorizati de atmosferp de pace instauratd
dupd cel mai pustiitor rdzboi din istoria omenirii. Com-
ponentele ei strict necesare sint camera de luat vederi gi
emi{Storul de televiziune, iar de cealalti par{e, recep-
toarele instalate Ia domiciliile telespectatorilor.
Comunicalia intre antenele celor doud pirli ale ca-
nalului de comunicalie al televiziunii este asigurati de
undele electromagnetice.
Ecren rrtc/a/ri
fcmr,al
videe
/aietcu/
e/acfanrc
ln camera de luat vederi este incorporat. traductorul
lumind-curent, un tub videocaptor care transformS str6-
lucirea detaliilor scenei captate in curent electric. Acest
clispozitiv esen{ial pentru televiziune, beneficiazd continuu
de ameliordri tehnologice care urmdresc reducerea gaba-
ritului gi cregterea sensibilitdtii Ia captare.
Cu toatd complexitatea lui, construc{ia tubul:i video-
captor a fost inspirati de patru invenlii inregistrate de
mult'in istoria qtiintei gi tehnicii mondiale : pompa de
vid, celula fotoelectricd, condensatorul Ei emisia elec-
tronicd a metalelor incandescente.
Toate elementele tubului sint introduse intr-un balon
de sticld din care aerul este extras cu ajutorul unei
pompe de vid, o pompd de tipul celei inventate cu peste
300 de ani in urm5.
Transformarea lumin5-curent este un fenomen cu-
noscut de la inceputul televiziunii. Pe baza lui, fizicianul
rus Stoletov a construit celula fotoelectricS.
Elementul traductor al tubului este alcituit din citeva
sute de mii de elemente echivalente celulelor fotoelectrice,
separate intre ele qi dispuse pe o folie din material izo'
lator (fig; 12). La rindul ei, folia este aplicatd pe o placS
metalicd. Cu aceasti structurd, se obline un mozaic for-
mat dint-un num5r mare de condensatoare, egal cu mul-
timea elementelor fotosensibile. lntr-o formd rudimentard,
strdmoqul acestui dispozitiv, numit condensator, a fost
construit pentru prima dat6 in secolul al XVIII-1ea de un
grup de profesori qi studenli de la Universitatea din
Levcla. Cu toate deosebirile formale, ecranul fotoconductiv
din tubul videocaptor gi butelia de Leyda irideplinesc
acelaqi rol : acumularea sarcinilor electrice.
Imaginea opticd proiectatd in tub incarcd electric fie-
care condensator, cu o mdrime echivalentd strdlucirii de-
taiiilor scenei captate. O astfel de replicd electrici a ima-
ginii optice este memoratS un interval de timp nede-
terminat, dependent de proprietdlile intrinsece ale con-
densatoarelor.
Pentru extragerea informaliei electrice conlinute in
fiecare element al mozaicului, se utilizeazd un fascicul de
electroni. Emisia electronilor este asigurati de un fila-
ment incandescnt. Fenomenul a fost descoperit de Edison
in anul 1833. Electronii sint direclionali cu vitezd mare
;l
- Televiziunea - ieri, azi, mrine
O colec{ia cristal O
Fjg. 12. Transformarea sarcinilor 6lectrice
cu ajutorul mozaicului fotosensibil din
e colecfia cristal iD
in semnal video
tubul iconoscop.
ooOL
i).)

spre ecranul fotoconductiv, sub influen{a unui cimp
electric puternic. Fasciculul electronic este supus supli-
mentar unei migcdri de deplasare unghiulard asem6-
ndtoare celei efectuate de privire cind se parcurg rin-
durile unui text. in momentul impactului cu elementele
fotosensibile, fasciculul cedeazi pe rind fiecdruia un nu-
mdr de electroni egal cu cel pierdut in timpul expunerii
la luminS. Circuitul de prelevare a informaliilor este insdqi
armdtura metalicd a condensatoarelor, dispusd in spatele
izolatorului.
Explorarea punct cu punct, produce impulsuri de
tensiune care se transmit armdturii metalice comune,
cu o amplitudine proporlionald nivelului de strdlucire a
elementelor individ-uale analizate de fascicul.'Curentul
electric rezultat, alc[tuit din salturi de tensiune, repre-
zintd semnalul video. DupS procesiri ulterioare destinate
ameliordrii parametrilor lui, acest semnal este suprapus
peste o undd purtitoare cu frecvenld mare qi radiat in
spaliu de emifdtor.
Existd qi alte procedee pentru transformar,ea infor-
ma{iei optice in semnal video. Ele au condus la perfec-
tionarea formei gi gabaritului tubului videocaptor. Tu-
burile mai moderne au incorporate elemente suplimentare
destinate amplificdrii fasciculului electronic, ceea ce le
conferi o sensibilitate superioard in raport cu mdrimea
semnalului video captat.
Deplasarea fasciculului in tubul videocaptor este co-
mandatd de acliunea conjugatd a cimpurilor magnetice
produse de doud bobine de deflexie. Ele sint montate in
exteriorul tubului gi imprimd fascicului miqcdri repetate
in direclie orizontald qi verticald (fig. 13).
Reproducerea corectd la recepJie a imaginii captate este
posibil5 numai dacd intre elementele celor doud replici
ale imaginii existd o corespondenld geometricd strict5.
In consecin{d, fasciculele de explorare ale tubului de cap-
tare qi videoreproducdtor trebuie si se deplaseze sincron
qi sinfazic. Din acest motiv, in semnalul video este intro-
dusd o componentd suplirnentard cu forma de impulsuri
electrice, care comandd sincron circuitele de deviere a
fasciculului atit in camerS, cit qi in receptorul cie tele-
viziune. La inceputurile televiziunii, pentru asigurarea
s
-Q$
rls
-
[--
L
1a
s
&
rT-
_?l__
/.[
t==
t0
e
.1
{t *
!
bt
CJ
'o
tr
N
C)
o
b,
cB
cd
ol
a)
U
C)
@
sa
!
t-t
m
bt

-atst
IJ
'{lr 5
r- $-)
u1!
S"g
*t
€
s
N()
:'
)
34 a colecfia cristal a
rcrggllh

acestei conditii, discurile Nipkov de la transmitdtor qi
receptor bu fost,fixate pe un ax comun.
Componenta esenliald a unui receptor de televiziune,
indeplineqte rolul de traductor curent-lumind gi este tubul
cinescop. La extremitatea pdrlii cilindrice este introdus
un filament care elibereazd electroni prin incdlzire. Sub
acfiunea unui cimp electric puternic, ei formeazd un fas-
cicul tngust direclionat spre partea frontali a tubului
denumitd ecran. Suprafata interioard a ecranului este
acoperitd cu o substanld luminiscentS. Spre deosebire de
tubul videocaptor, densitatea fasciculului electronic este
rnodificatd continuu in ritmul semnatrului video. Strd-
lucirea ecranului in punctul de impact, depinde de nu-
mdrul electronilor ajungi la destinalie.
Deplasarea fasciculului este comandati de bobinele de
deflexie.
Intrucit viteza de explorare este mare, ochiul obser-
vatorului nu poate distinge pozilii1e momentane ale fas-
ciculului qi in_ lipsa semnalului video. are senzalia cE
ecranul este iluminat simultan pe toatd suprafala lui.
Se disting totugi 625 de trasee luminoase, descrise pe du-
rata deplasirii punctului strdlucitor in direclie orizontal5
gi verticald.
Canalul de comunicatie al televiziunii este astfel con-
ceput, inci! receptorul de la domiciliul telespectatorului
sd incorporeze minimul tehnologic posibit pentru repro-
ducerea unei imagini de calitate bund.
Acest aspect qi altele ridicd in fala proiectanlilor de
sisteme probleme deosebit de complexe.
Inaintea oricdrei optiuni in vederea adoptdrii stan-
dardului gi echipamentelor adecvate unui s.tudiou national,
un grup de cercetdtori de la Politehnica din Bucuregti,
condus de profesorul Alexandru Sp6taru, a realizat inci
din anul 1955 o instalalie experimentald cu toate com-
ponentele necesare transmiterii qi recepliei semnalului
video complex. Cu noud ani mai tirziu, acelagi grup de
speciaiiqti a efectuat o activitate similard in vederea cu-
noagterii aspectelor practice pe care Ie comporti intro-
ducerea televiziunii in culori,
4. TELEVIZXUNEA TN C{.]LOBI
Introducerea televiziunii in culori a constituit un mare
succes tehnic, dublat de douS avantaje: creqterea can*
titdtii de informalie adresate telespectatorilor gi posibi-
1it5!i1e artistice mai mari oferite creatorilor de programe.
Televiziunea 'a adoptat unul din procedeele tehnice
specifice pe baza cdruia este reprodusd lnsuqirea impor-
tantd a ochiuiui omenesc de a percepe imaginite in
culori.
Comparativ cu spectrul larg al oscilaliilor electro-
pagnetice existente in natur5, ochiul omenesc are posi-
bilit5ti modeste. EI vede o porliune extrem de inguiti a
radiafiiior electromagnetice, situatd intre infraiogu qi
ultraviolet. Elementele componente a1e luminii vizibiie nu
pot fi separate de organul vederii. Faptul cd ele existd in
realitate poate fi demonstrat simplu prin descompunerea
luminii cu ajutorul unei prisme. Experienla a fost repe-
tati de fiecare din noi in anii copildriei, poate mai mult
din curiozitate qi pentru a admira evhntaiul de culori
care imitd curcubeul. In interiorul spectrului vizibil,
ochiul are o sensibilitate selectivd iu un maxim care
corespunde zonei centrale, adicd domeniului ocupat de
culorile galben-verzui. Ne-am obignuit cu acea'std parti-
cularitate a ochiului, incit cu greu putem admite ci
obiectele colorate in verde ne prilejuiesc impresia cd sint
mai strSlucitoare decit in realitate.
Cu aproximativ 200 de ani in urmd a fost formulatd
ipoteza cd ochiul omenesc contine clteva tipuri de ele-
mente fotosensibile, denumite bastonage qi conuri: Pri-
mele, mai numeroase, creeazi senzalia de strdlucire. Lor le
datordm perceplia detaliilor fine din mediul incon-
jurdtor. Conurile, grupate in trei categorii, sint sensibile
in raport cu culorile verde, ropu qi albastru. Acliunea
C colec{ia cristal O 37

conjugatd a celor trei grupuri produce impresia de cu-
loare, numai dacd elementele observate au suprafele mari.
Tehnica televiiiunii in cuiori qi-a lnsugit aceste parti-
cularitSli ale mecanismului vederii. Astfel, s-a stabilit cd
orice culoare, inclusiv albui Ei negrul, pot fi reproduse
pe baza unui numdr de trei culori denumite ,,funda-
mentale", prin amestecul lor in proporlii determinate.
Televiziunea in culori are o istorie indelungatd Ei a
apdrut ca preocupare dupd ce a fost oblinutd prima ima-
gine in alb qi negru.
Incd din anul 1925, inginerul sovietic I. A. Adamian
a propus un sistem destinat reproducerii imaginilor co-
- lorate. Transmildtorul gi receptorul utilizau discuri Nip-
kow modificate, in care sint practicate trei spirale cu
cite 30 de perforalii (fig. 14). Intr-o rotalie completd a
discului, imaginea este exploratd de trei ori : in culorile
albastru, roqu ;i verde. La receplie, imaginea este recu-
peratd pe baza proprietilii de inerlie a-vederii, cu aju-
torul unui disc asemdndtor. Degi simpl5, propunerea
nu a fost materializatd. Celulele fotoelectrice disponibile
aveau sensibilitate mic5, iar lumina incidentd era atenuatd
suplimentar cu filtrele colorate din discurile lui Nipkow.
Pe de altd parte, pentru transmisia cu emitdtoare de
radiodifuziune, era necesard o bandd de frecvenld de trei
ori mai mare decit in cazul difuzdrii unui semnal in
alb-negru.
>>
I
l, ii ::lh
!
F.
O^,nrlIOq/tnzt
mit/ransprante
Fig. 15. Captarea qi redarea imaginilor in culori cu
tuburi videocaptoare gi tub cinescop tricrom..
Istoria televiziunii in culori este marcatd de multe
insuccese qi obstacole. Lipsa elementelor active de circuit
au constrins la inceput cercetdtorii si utilizeze instalalii
mecanice grele gi voluminoase, incompatibile cu asigu-
rarea unui serviciu la dispozilia publicuh,ri. Mai tirziu,
in conditii tehnologice favorabile, televiziunea in culori
nu a fost acceptatd imediat, din cauza restricliilor refe-
riloare la mdrimea benzii de frecventd.
In televiziunea modernS, imaginea' in culori-este cap-
tatd cu o camer[ de luat vederi in care sint incorpofate
trei tuburi videocaptoare. Iegirile tuburilor produc indi-
vidual cite o replicS a obiectului transmis gi pot fi vizua-
lizate pe ecranul unui receptor de televiziune in culori
(fig. 15).
in modul cel mai simplu, camera ;i receptorul pot fi
interconectate cu trei cabluri coaxiale de tipul celor utili-
zate a antene.
Pentru exernplificarea procedeului de captare gi re-
dare, vorr alege un tablou in care detaliile con.tin numai
culori fundamentale : un vas albastru cu o floare rogie qi
tulqind verde ("foto 1 color).
In imaginea produsd de tubul roqu, detaliile de cu-
Ioare verde qi albastru sint redate ifi negru deoarece
tubul nu este sensibil gi nu produce semnal pentru aceste
culori. Semnalul lui are valoarea maximd pentru petalele
florii qi fondui a1b ai tabloului.
Se
YDit, Nipkaw
A 7;;i 11 [u1i'da, pu rpral i'
f i /iltra'coloralte.
Fig. 14. Redarea imaginii in culori cu discul iui Nipko-w.
O colecfia cristal O
tnplficahr
,ji/eu
oodO C colecfia cristal O 39

In imaginea produsd de tubul verde, semnalul are
amplitudine maximd pentru detaliile colorate in alb si
verde. Celelalte sint situate in afara spectrului de sensi-
bllitate al tubului gi sint redate in negru.
, In imaginea tubului albastru este produs un semn4l
numai pentru detaliile albastre si albe. Pentru cele1alie
culori semnalul este nul qi corespunde porliunilor negre
din
^imaginea recuperatd.
In receptor, imaginea obiectului captat se obline prin
insumarea culorilor astfel :
- - qrin adunarea culorilor rogu, verde qi albastru re-
zulti alb ;
- ro$u plus negru, plus
- albastru plus negru,
negru, redi culoarea rogLt;
plus negru, formeazb cu-
plus negru, produce culoarea
strdlucirilor 6i prin insumare se formeazi senzatia de
culoare, eventual de alb sau negru.
Fentru verificare rapidd, prin observalie directd a
echipamentelor care produc sau reproduc imagini in
culori, in televiziune se utilizeazd frecvent o irnagine test
compusd din opt bare verticale dispuse in ordinea lumi-
nozitSlii (foto 3 coior). Culorile lor sint : alb, galben,
verde, turcoaz, albastru, rogu, purpuriu Ei negru. Aceste
culori sint rezultate din amestecul celor trei nuante
fundamentale qi este sugerat in literatura de specialitate
cu ajutorul unei fotografii care con{ine trei suprafele cir-
culare colorate in roqu, verde gi albastru, suprapuse par-
tial (foto 4 color).
O altd reprezentare obiEnuitd este cercul culorilor pri-
mare qi complementare. Complementul unei culori pri-
mare ocup6 sectorul opus al circumferinfei. Prin adunarea
Ior aditiv5 se obline albul (foto 5 color).
Astfel :
roqu f turcoaz: alb
verdefpurpuriu:alb
iil.bastru f galben : alb
Sistemul dd tetreviziune in culori prezentat poate asi-
gura captarea gi redarea imaginilor, in schimb nu are
utilitate. Modelul simplificat, ca gi primul sistem mecanic
de televiziune propus cu o suti de ani in urmd, are incon-
venientul cd foloseqte conductoare fizice pentru inter-
conectare. Dacb semnalele camerei de luat vederi sint
preluate de trei emiditoare, cablurile de interconectare pot
fi eliminate, in schimb sint necesare trei canale de trans-
misie radiodifuzatl", ceea ce in spectrul de frecvenli echi-
valeazd cu triplul benzii alocate televiziunii in alb-negru.
Cerin{ele exagerate de bandd au nemullumit de Ia
inceput cercet5torii sistemelor de televiziune in culori.
Mai mult chiar, in anul 1938 a apbrut prima propunere de
transmisie simultand a informa{iilor de strdlucire qi colo-
rizare denumite ,,luminanld qi crominanld". Ulterior,
aceasti idee interesantd s-a impus ca urmare a condiliilor
restrictive rezultate din extinderea televiziunii in alb-ne-
gru. In jurui anului 1950, existau in funcliune peste 30 de
mitoane de televizoare in aib-negru care nu puteau fi
loarea albastru;
- verde plus negru,
verde.
Pe baza acestei variante de amestec a culorilor denu-
mit5, ,,aditivd", se pot obline Ei alte nuanle. procedeul
descris este diferit de modul in care sint oblinute culo-
rile din amestecul obipnuit aI vopselelor.
Tubul televizorului in culori diferd de acela destinat
televiziunii in alb-negru (foto 2 color). El produce trei
fascicule electronice direclionate spre un ecran forrnat
la rindul lui din trei tipuri de elemente sensibile ia culo-
rile rogu, verde qi albastru. Pr:ivit cu o lupd, ecranul
apare sub forma unui fagure alcdtuit din puncle ordonate
ln grupuri de 'cite trei. Peste stratul luminofor, spre inte-
riorul tubului, este montatd o mascd rnetalicd perforatd.
Fiecare orificiu al mdqtii permite accesul simuiian al ce-
lo,r trei fascicule, pe suprafelele de culoare corespun-
zdtoare ale unei singure triplete. Astfel, fasciculul logu
intilnegte numai luminoforul rogu $i nu afecteazi cele-
lalte doud puncte invecinate. In mod asemdnitor se com-
portd gi celelalte fascicule electronice. Contribufia fiecdrei
culori in im-aginea recuperatd poate fi egald sau diferitd,
in furrctie de intensitatea acestor fascicule. Detaliile albe
se oblin ca urmare a ilumindrii simuiante qi egale a uneia.
sau mAi multor triplete. Detaliile negre- corespund
tripletelor neiluminate.
Mozaicul de puncte al ecranului nu poate fi distins
cu ochiul liber. Vederea integreazd contri6ulia separatd a
i
40 O colec{ia eristal I a colectia cristal O 41

abandonate. Pe atunci costul unui televizot era foarte
ridicat.
Cercetdtorii televiziunii in culori au fost obligali sd
utilizeze re{eaua de emitdtoare existentd pentru trans-
misia informaliei suplimentare de colorizare. Fe scurt,
s-a impus o strictd compatibilitate intre cele douS va-
riante ale televiziunii. Orice teleluizor in culori trebuie sd
recep{ioneze programele transmise in alb gi negru. Orice
program transmis in culori trebuie sd fie redat cu un
televizor obignuit, evident, in nuanlele alb gi negru.
Modelul demonstrativ prezentat anterior, nu poate
indeplini cerinlele de compatibilitate impuse unui sistem
de televiziune in culori. CeIe trei semnale produse de
camera de luat vederi trebuie sd fie restructurate Ei sd
formeze un singur semnal, a cdrui bandi sd nu depd-
geascd pe aceea a semnalului de televiziune in alb-negru.
Aceast6 operalie poartd denumirea de ,,codare". Semnalul
obtinut este compatibil pentru transmisie cu ajutorul
unui emildtor tradilionaI. In receptor, semnalul unic,
codat, este descompus in cele doud categorii de informalii,
de luminan!5 qi de crominanld, prin decodare, o opera{ie
complementard celei efectuate la iepirea din camera de
Iuat vederi (fig. 16).
59G
- .twL
LnTLALO|
Proce.sor
sa.mrE/e
alp nagru
S/ co/a/-
Fig. 16. Schema bloc siniplificatS a unui sistem de televiziune
in culori.
Frincipiile coddrii gi decoddrii au fost investigate pe
cdi diferite. Ar fi fost de dorit ca ln intreaga lume trans-
formarea celor trei semnale intr-un semnal unic si fie
procesatd identic.. Televiziunea in culori a fost precedatd
de varianta tradilionald in alb-negru, ln general nedi-
ferenliatd de la o lari Ia alta. Totuqi in varianta in culori
acest bun principiu a fost abandonat. Standardele de
televiziune in alb-negru au parametri de explorare dife-
renliali numai datoritd frecvenlei relelei de alimentare cu
curent alternativ, utilizatd ini{ial pentru sincronizarea
succesiunii cadrelor. Ulterior, acest par,ametru qi-a pierdut
semnificalia, deoarece centrele de televiziune sint sin-
cronizate de echipamente' care produc referinle mult
mai precise decit generatoarele de curent alternativ. Fap-
tele au avut insd un alt curs.
in anul 1953 a fost adoptat in S.U.A. primul sistem
de televiziune in culori NTSC
- National Television Sys-
tem Committee. Dupd aceastd dat6, tehnologiile moderne
gi comunicatiile au cunoscut o dezvoltare rapidd, dar sis-
temul de televiziune adoptat in S.U.A. nu mai putea fi
revizuit. Cuceririle qtiinlei de datd mai recentd au de-
venit in schimb utile europenilor-, care Ei-au propus sd
evite incovenientele cunoscute ale sistemului american.
Insdqi americanii recunosc insuficienlele inventiei 1or, ifo-
nizind sistemul NTSC prin inlocuirea cuv{ntelor a cdror
iniliale au cu totul altd semnificalie : NTSC
- Never
Time Same Colour
- adicd ,,Niciodatd aceeagi culoare".
In anul 1956, in Franla a fost adoptat sistemul de
teleViziune SECAM, al cirui inventator este Henry de
France, iar gase ani mai tirziu, in 1962, in R. F. Ger-
mania a fost adoptat sistemul PAL, conceput de dr. Bruch.
Teritorial, cele trei sisteme au aproximativ urmi-
toarele arii de rdspindire : S.U.A., Canada, Mexicul, Ja-
ponia, Coreea de Sud, citeva state de pe coasta nordicd Ei
vesticd a Americii de Sud au optat pentru sistemul NTSC.
Sistemul S!-.iCAM functioneazd in Franla, U.R.S.S.,
ldrile socialiste cu exceptia RomAniei, o parte din ldrile
francofone din Africa, Iran, Arabia Saudit6, Liban, Siria
etc. Europa occidentald cu exceplia Franfei, China, Aus-
tralia, statele insulare din Pacificul de sud, o parte din
tSrile africane, Brazilia qi Argentina, au' introdus
sistemul PAL.
1
luhun
videocaptu.re
Tub cinasrop
lrlcrom t '
n<n
XeiaJor
"rulpurtdtara
da'crominanti
,,ll
d$
42 O colec{ia cristal a a colec{ia cristal O 43

-
1,00
+!Rrc
.,_. ,t 00+l a t'
rt vl
- [-e.-f'on
-,''tt
{a 6p6B+qi!G.QuB
BGI]
(atbaltrQ fu-a,k) (ro;u )
Fig. 1.?. Determinarea semnaluiui de luminanld
sensibilitdfii spectrale la strSlucire gi formarea
tuburilor videocaptoare.
44 I colectia cristal a
Diferenlele intre cele trei variante ale televiziunii in
cqlori slnt mari, ceea ce a condus inevitabil la ingreul
narea schimbului direct de programe intre !dri.
Trebuie consemnat faptul cd imaginea reprodus[ pe
ecran depinde in mai mare m5surd de calitatea recep-
torului decit de sistem. La rinidul lor, telespectatorii sint
pu{in interesali de amSnunte tehnice gi mult mai mult
de calitatea programelor.
ln televiziunea alb-negru, semnalul de lumffran!f,
este_ generat de un singur tub videocaptor. El. poate fi
produs fdrd dificultate gi cu ajutorul celor trei tuburi
din camera de televiziune ln culori, prin insumarea
semnalelor in proportii care satisfac sensibilitatea
ochiului in domeniul strdlucirii. ln urma unor m5surd-
tori precise a fost desenatd. o curbi: de Ia centrul ei
spre stinga incepe domeniul nuanlelor albastrului ; spre
dreapta sint -situate nuanleIe culorii ro;u. Sensibilitatea
maximi de 100 la sutd corespunde mijlocului curbei in
zona culorii galben-verzui (fig. 17). Liniile de dreaptd
perpendiculare ridicate din punctele caracteristice culo-
rilor fundamentale ro$u, verde gi albastru, intilnesc
conturul curbei la nivele diferite. Din adunarea lor, se
oblin proportijle corecte ale celor treli semnale R, G, B,
in semnalul de luminanli Y produs de camera de luat
vederi in culori :
Y=0,30R+0,59G+0,11 B.
Aceasti formuld simpld exprimi faptul ci semnalul
de luminan{d conline 30 la sutd din semnalul tublrlui
ro;u, 59 la sutS din semnalul tubului verde gi 11 la sutd
din semnalul tubului albastru. Pe baza acestui calcul se
realizeazd una din condiliile impuse pentru compatibi-
litate de televiziunea in alb-negru : codarea semnalului
de strdtucire, adicd, realizarea albutui Ei a tuturor.grada-
liilor de gri.
Cel de aI doilea aspect al coddrii se referi la moda-
litatea de asociere a semnalului de luminanld cu infor-
malia de colorizare produsd de aceleaEi tuburi' video-
caploare.
Operalia de insumare este restrictiv5, intrucit grani-
{ele semnalului de luminanld nu trebuie si fie depdqite
in amplitudine gi band6 de frecven!6.
Semnalele destinate colorizirii imaginii sint preluate
de la ieqiriie tuburilor, dar urmeazi si fie introduse
intr-un ,,ambalaj" strict incdpdtor, intr-o singurd compo-
nentd : semnalul de luminanld y. Solutia acestei
probleme a fost gdsitd cu o jumitate de secol in urmd.
Semnalul de luminanli poate fi imaginat sub forma
unui relief denivelat, cu initlimi Ei adincituri ordonate
in ritmul frecvenlei de succesiune a cadrelor 9i liniilor
de televiziune. Privitd din profil, aceast[ formd este
asemdndtoare cu un ambalaj pentru oud sau cu dintii
unui ferdstrdu alcdtuili din pachete discrete de compo-
nente ale frecvenlei' semnalului. In interiorul acestoi
pachete grupate in jurul frecvenlei liniilor gi cadrelor,
existd spalli goale egal distantate, care au fost utilizate
pentru amplasarea semnalului de crominanld. Se proce-
deazd ca qi cind s-ar stivui doui ambalaje pentru oui :
in decupdrile unui carton intrd sfericitdlile cartonului
addugat deasupra (fig. 1B).
Frecven{ele celor doud categorii de semnale trebuie
sd se intrepdtrundi cu exactitate. Dacd ,,ambalarea'o-1or'
este haotic-d, cele doud componente nu trlot fi niciodatd
recuperate in televizor.
Informalia de crominanld este ataqati unei oscilalii
purtdtoare cu frecven![ precisd Ei extrern de stabilS,
denumitd subpurtitoare de crominanti. Acest mod de
59/"
307,
il/-
585
t)m I
6t0
Y din
lui' la
curba
iepirea
#r
t
I
J
t colectia cristal a 46

asociere intre semnale, poartd denumirea de modulare.
Procedeul a fost utitizai pentru prim,a datd in [h;i"aradioului pentru transmitelrea surietul"i i" ai.L;d:'^i;cazul televiziunii in culori, urmeazd sd fie tr""**i.]"'t[isemnale cu o singurd purtdtoare, ceea ce complica mutioperalia de modulare.
Cercetdtorii gi-au propus ci ,,impovdreze,, oscilatia
subpurtdtoarei de crominanld numai ;;;;; #r#;i:,"Nuanlele culorii verde sint eliminate din transmisie si
sint recuperate in receptor pe baza ecualiei ,u*"ui"f"ide televiziune in culori. Cele doud semnale rdmase, modu-
leazd purtdtoarea in plane diferite decalate intre ele cu
90o, ceea ce asigurd- o separare simpld
" ""*""f"f* +inu necesitd mdsuri de proteclie suplimentare. pr.ocedeul
este denumit ,,modulafie ln cuad.raturd.,,.
rJ' +recvan[dI J-J
purtd/6ra/
Sa.nna/u/ui
in acqs/a,in/erva/e
se /ntroducz
tamna/u/ , , L
da cromrnanta
a"/6-t
frucvcnld'/ini'/or
rr /^F lJ
lc a/,3 Hz
-_r*J
fracva,n,a_
cadre/or
25 Hz
Fig. 18. Distribulia spectrald de energie a unei unde pur*
tdtoare modulat{ cu un semnal video.
C colecdia cristal O

=
t
46 a colec{ia cristal a 4l
lxa r
.tponenfei
Q-{
Axa l
cohf/zcafel 8-f
Fig. 19. Analogie intre modulalia in cuadraturd gi defor-
marea unei sfere.
Termenii ,,modulalie" gi ,,cuadraturi" ar putea
descuraja pe nespecialiqti. ln realitate ei se referd la
operatii care pot fi elucidate cu ajutorul unei compa-
ralii simple.
Sd ne imaginim o sferd din plastilini qi sd facem
analogia intre volumul ei qi frecvenla subpurtdtoarei de
crominanld (fig. 19). Se apasd sfera intr-un punct situat
in planul Vertical apoi in aI doilea punct situat in planul
orizontal. Volumu1 sferei rdmine nemodificat, iar adinci-
turile cauzate de deformdri, pot fi m[surate fdrd difi-
cultate. Dacd cele doud acliuni ar fi fost exercitate in
acela;i punct e1e se confundd Ei separarea lor ulterioard
devine imposibiiS. In televiziune, decalajul de 90o intre
cele doud componente care ,,deformeazd" subpurtdto-area
de crominanld-se realizeazd cu circuite electronice relativ
simple.*---trr-*oa
obignuit, transmisiile de televiziune sint afec-
tate de perturbalii care conduc la modificarea culorilor
in imaginea receplionatS. Ochiul sesizeazi aceste erori
rnai ales atunci cind culoarea pielii sau obiectelor recu-
noscute cu uEurin!5 este redatd anormal. Fenomenul
este echivalent cu rotalia unghiulari a subpurtdtoarei
pe cercul culorilor in sens orar sau antiorar, in raport
.cu pozilia de referinli transmisd dd centrul de televi-
ziune in interiorul semnalului video.

Sd presupu":*,
S1 imaginea captati cle cameri esteo suprafale
"ot:111,
i" SiTb;; qi ca subpurtdtoarea s_arotit in sens inve,rs. u."jo"
-
celsornicului, ajungind indreptul segmentuJui
";;;;; d;';;:redatd p" E".""
"a
ri o iii,*i"o t";1:i
,;"tj:"JfH;T:lrebui ca televizorul-sd fi;-;;i;;, cu un dispozitiv deregtaj accesibit t"t;;il;;"t"r;iil pentru reaclucereasubpurtdtoarei tn ar"CIui--."Sil"t-"fri galben de--pecercul culorilor.
^
g"tirti"
"""fErt-uaopt"ta in sistemulNTSC. Sistemut
f4"__"jr; i"niri"*, o variantd perfec_tionatd a sistemurui Nrs6,^"tro*i"p"urdzut cu posib'i-tatea compensiirii
"roritJ"--'
j"'?to.rrare. procedeul sebaze-azd" pe proprie.t"t""-""ii.ir, ,ii,
"
integra sau a mediarn domeniul cutorilor. A;;i';;;or.ra*cnt interesant atmecanismului vederii ;;uid"";intr_o demonstratiesimpki (foto 6 color) - ,_
*^ I^1P:,i* ."p1{11? coloratd in gatben cu un cartonpe care sint desenate
_ Iinii orir"irt"tu intercalate deculoare ro$u si verde.- il;;";'""captatd de camerd sireprodusd pe ecranut ,il1-%i;;ir#
"puru
in mod sur*prinzdtor coloratd
.i" gitt"" ""riii""?
Dacd liniile dese_nului sint subtiri $i du;ili;; ;;.";'i;, ecranul este privitde la o distantd convenabild;;;iil"I observatorului nupoate sesiza diie'enlere
-r-;tr-
:";i#tur celor doud ima_gini. Explicatia fenomenului
"ri"-.i.,rpfa gi rezuitd dinmodul de alcdtuire a _cercului .rforifor : nuanfele rosu$i verde incadreazd.
$i"i*"?"tiufi. si sint egal distan_late de ea. Cele r.loud culori i"pi"ri"ta reciproc oqlindaceleilalte in ranorf
..cu Sii;"".;f."Oliii'ul insumeazd ldtiv
: SJ:':f'
":?:: $'", il ill;,
" il-' ;;; ,t";:iil r i-i,,
".i"
i
"#il i ;
- Aceastd demonstrafie. simpld sugereazi principiul detunc{ionare ar circuitutui
-
a"!ii-r#"li*pur,.erii erorilo.de colorizare. Un astfel o*-liriiit-
".t" incorporat intrlocul de codare al. camerei de luai-veaeri gi in televizor.ln esen{d, subpurtdto"T";.-' J" ^
""""i""rte oscileazd in'1urul axei cercului culorilorl- i*iti# balansul contra-greutdlii unui ceas cu .pendul. fiii,i"r balansului esteslncron cu succesiunea iiniilor a"^i"i"ririune, iar ampli_tudinea deplas5rii este id-enticJirl""iroure sensuri.
. ^Pozi{ia cercului
"uio"iio"""?"'*lilinrrtd stabil de ornrormafie suplime'ta"e i"iroirid'ii.,r**r,alul de tele_
48 S colec{ia eristal O

j
&
a
a
E
c)
o,6
d
(,
ka
t
$
e
g
'$
3
q
viziune in culori : semnalul cle sincronizare de culoare
sau ,,burst" (foto 7 color).
Oscilalia ,,pendulului" este reprodusd de circuitele
"tu"ltottit*
piin inversarea polarit5lii uneia din compo-
""ii"f"
sem'nalului de crominanld, componenta difer"enia
de culoare intre semnalul ro$u qi luminanlA (H-Y):
[;fii-;;;toourui G--Y) se modifii[ cu 1B0o ia inceputul
;;;"i active a baieiajuiui in direclie orizontal5' Daci
;;*t o eroare de tr-ansmisie ea apare reprodusd pe
':"ruiu iiniei de explorare curente. Pe durata e-xplor5rii
liniei urmdtoare, efoarea continul sd existe, dar, este
redatd cu o abatere egal5 in sens opus' Procesul" se
repet5. Ochiul observatorului integreaz* erorile conlinute
Ae tiniite adiacente ale rastrului 9i percepe culoarea
intermediar5 care corespunde cu exactitate originalului"
Cea de a doua componentd a crominanfei, semnalul
drferenld de culoare (B--Y) este foarte pulin influenlati
de erori la transrnisie, iar polaritatea ei nu este modifi-
catd in sistem.
In cazul prezentat anterior, in care obiectul captat este
colorat in galben, eroarea acumulatb la transmisie a
condus la redarea primei linii explorate in culoarea roqu'
Linia urmdtoare eite colorat5 in verde, urmeazi o linie
ro;ie, apoi o linie verde, q.a-.m.d. Prin integrare vizuald
se'ob{ine culoarea galben. Acest procedeu de compen-
sare a erorilor este specific sistemului PAL cdruia i-a
sugerat denumirea : Phase Alternation Line
- sistem
"ii*
itrt"tt eazh faza (polaritatea) liniilor. In urma unor
perfecliondri ulterioare aduse sisternului PAL, integrarea
vizuald a erorilor de colorizare a fost inlocuit6 cu o
procesare asem6nitoare efectuati cu circuite electronice'

5. ECEIIP.A,MENTE DE TELEVIZIUI{E
Echipamentul de bazd aI studioului de televiziune
este camera de luat vederi. Ea este manevrati de opera-
torul artistic in piatoul studioului gi asistatd de opera-
torul tehnic instalat intr-o incdpere destinatd controlului
pararretrilor imaginii. Operatorul artistic capteazl"
cadrele programului in colaborare cu regizorul de montaj,
care urmireqte desfd$urarea activitdtii din platou, pe
ecranele monitoarelor din cabina regiei. Indicaliile regi-
zorului sint transmise prin microfon ;i ascultate de
operatori in cascd.
Obiectivulcamerei denumit,,transfocator", permite
apropieiea qi depdrtarea scenei captate, coreclia focali-
zdrii gi reglajul diafragmei.
Echipamentele moderne de captare au gabarit redus
qi sint manevrate cu ugurin!5. Constructorii gi-au impus
sd introducd in camerb numai circuitele strict necesare
pentru producerea semnalului video gi au transferat
celelalte operalii intr-o unitate separatd situati la
distan{d. Legdtura intre ele este asiguratd de un cablu
numit ,,de camerl". La iegirea unitdlii de procesare se
dispune de semnalul complex de televiziune in culori,
adicd de un semnal care indeplineqte toate atributele
necesare pentru a modula unda purtdtoare a unui
emi!5tor de televiziune.
Diversi.ficarea echipamente]or de televiziune nu a
diniinuat ro1u1 qi importanla camerei de luat vedqri.
Aceasta explicd preocuparea permanentd a cercetdtorilor
de a ameliora continuu parametrii camerei. Recordurile
sint de scurtd duratd. Dispunem astdzi de camere din
ce in ce mai ugoare, sensibilitatea in raport cu ilumi-
narea scenei creqte treptat, automatizSrile preiau o parte
din activit5{ile operatorilor. . i
.a
P
, N,
't- N
(Iq
spJ. v,
-
Rq*,-._
-v-Q
R l*,
*xs'{ "-o,
sr
t -it+
i:,N
Wr
Fig. 20. Camera
echipamentele
tar
7t
Vi,,-_-r,
'
tr
ln-ltl
rl F-rr
n
L
/Jfr5
@5l,'="'9
/ !-
tLn
' ,.o
-N&
ils
s
de luat vederi, mixerul qi magnetoscopul;
de bazi ale studioului de televiziune.
500 colec{ia cristal a O colecfia cristal ; 51

Referindu-se la situalia existentd cu doud decenii in
urmd, un cercetdtor-contemporan din domeniul tehnicii
de televiziune igi aminteqte de mobilul care l-a d.eter-
minat sd-qi orienteze eforturile in direclia perfecliondrii
echipamentului de captare : ,,Trebuia sd'cobbr qi sd ridic
pe stativ o camerd de mai multe ori in cursul unei
transmisii. Era infernal ! Simleam nevoia sd introduc
,,mastodontul" cu care lucram sub o presd puternicd de
tipul celei din cimitirele de automobile qi i-o comprim
in toate direcfiile".
Apalilia tranzistorului qi circuitului integrat au redus
in mdsurd considerabild greutatea Ei gabaritul camerei.
Dar gi ultimul record a fost de
'curind
rdsturnat, de
aceastd datd, printr-o modificare esenliali de concept :
captarea imaginii de televiziune cu dispozitive digitale.
,Incepind cu anul 1980 sint experimentate camere de
luat vederi din care au fost eliminate tuburile video-
captoare qi bobinele lor'de deilexie, doue tipuri a"
"o*-ponente grele ;i voluminoase. Tubul videocaptor a fost
inlocuit experimental cu un circuit integrat digital cu
dimensiunea- comparabild secliunii unui-creion]produs
ln-tr-9 tehlologie denumitd ,,cu cuplaj de sarcini ele,c-
trice"
- CCD. Camera de 1uat vederi in culori contine
trei .
astfel _
de capsule fixate direct pe prisma de sticld
des.tinatd descompunerii fasciculeior iuminoase ale Culo-
rilor roqu, verde gi albastru.
Dispozitivele digitale cu cuplaj de sarcini sint foto-
sensibile. Interiorul capsulei eite- organizat sub forma
unui fagure care amniteqte de mozaicul cu elemente de
seleniu al nrimelor instalalii de captare a imaginii. Sarci_
nile electrice apar simultan pe intreaga iuprafald a
mozaicului, iar mdrimea lor in fiecare celuta
-este
pro_
porfionalS cu strdlucirea detaliului proiectat prin obiec_
tivul optic, Dupd captarea unui cadru de ieleviziune,
sarcinile sint transferate global qi rapid intr-o memorie
sbmiconductoare cu capacitate identicd. Ulterior,
"""1i:nutul acestei memorii este transmis.pas cu pas circui_
telor de procesare a semnalului video.
RoluriJe dispozitivelor CCD gi al mozaicului foto-
sensibil din tuburite videocaptoare sint aserndndtoare.
Ambele convertesc simultan informalia de strdlucire in
sarcini electrice.
In tubul videocaptor, sarcinile electrice conservate
temporar in capacitdlile elementare ale dispozitivului
fotoiensibil, sint ,,culese". de un fascicul electronic care
,,interogheazd" pe rind, de la stinga la dreapta 9i de
sus in jos, prin baleiere, suprafala intregului mozaic.
Elementele dispozitivului digital de cdptare sint mai
complexe, iar metoda de prelevare a sarcinilor acumu-
late- in mozaicul lui este diferiti' Datoritd transferului
simultan al sarcinilor electrice intr:o memorie auxiliarS,
fasciculul electronic qi circuitele de deviere ataqate lui
igi pierd utilitatea.' rt,edarea detaliilor cu o camerd de luat vederi digitalS
este in prezent modest6, in primul . rind ca urmare a
capacit6!1i informalionale reduse a dispozitivului foto-
sensibil.
Faptul cd imaginile pqoduse cu o astfel de camerd
au ciliva parametri de performanli superiori in raport
cu echivalentele lor construite in varianta analogicd,
indreptSlegte speranlele ci se vor impune pe viitor.
Deocamdatd, in televiziune, se utilizeazd metode de
captare tradilionale cu trei tuburi.
Parametrii semnalului produs de camerd sint contro-
tati qi corectali dinamic de operatorul tehnic cu ajutorul
dispozitivelor de reglaj ale pupitrului operativ. Dupd
.efectuarea reglajelor de bazd, operalie precedentd pro'
ductiei de televiziune, in timpul lucrulul ,,pe viu" sint
necesare coreclii ale deschiderii diafragmei in funclie de
iluminarea scenei captate qi reglaje fine ale amplific5rii.
Calitatea unei imagini de televiziune in culori depinde
in mare mdsurd de suprapunerea rastrelor descrise de
tuburile videocaptoare gi nivelele semnalelor produse de
.ele. In lipsa unei suprapuneri exacte, imaginea conline
trei detalii decalate ale subiectului captat. Efecte asemd-
nitoare pot fi cauzate Ei de reglajul incorect aI recepto-
rului de televiziune. Reglajul suprapunerii necesitS un
consum inddlungat de timp gi multi indeminare. Came-
rele de luat vederi din generalia recentd sint prevdzute
cu circuite destinate menlinerii qi efectudrii pe cale auto-
matd a acestei operalii. Reglajul amplificdrii camerei de
hiat vederi in culori, mai poarti denumirea de ,,balans
al culorilor" ii urmdregte ca mdrimile celor trei semnale
produse de tuburile. videocaptoare s5 fie identice. Daci
52 a colec{ia cristal a a colecfia cristal a 53

aceastd condilie nu Bste satisfdcutd, crominanla imaginii
este difbritd de aceea a originalului. Prin operalia de
balans, semnalele sint aduse la acelagi nivel in dome-
niul_ de amplificare a virfurilor semnalului cit gi la
nivelul de amplificare minimd, adicd la nivelul negrului.
Pe aceastd cale se asigur[ reproducerea corectd a albului
qi negrului, .condilie importantd in captarea qi redarea
imaginilor iri culori.
Un alt echipament strict necesar unui studiou de tele-
viziune este mixerul, prin intermediul cdruia este asigu-
ratd succesiunea secventelor unei emisiuni. La intrdille
acestei unitdli de procesare a semnalelor sint conectate
sursele de imagine de care dispune studioul : camere de
luat vederi, magnetoscoape, telecinematografe, care de
reportaj etc.
Comenzile mixerului sint ini{iate cle regizorul de
mo1laj
-
d_u
^1"
pupitrul instalat in fncdperea Je. regie a
studioului. In cimpul vizual al regizonilui sint irrrt"Iut"
monitoarele de control ale surseloi de program. a"ti"i:
tatea lui este recunoscutd u$or de teleslectatori : pe
ecranul televizoarelor noastre se observd comutarea intie
camerele de luat vederi, trecerile lente, de la o imagine
la alta gi intreaga gamd de efecte tehniee conlinut8 in
crealia artisticS.
Pe pupitrul mix_erului sint dispuse giruri de taste !ecare sint inscrise denumirile surselor.. EIe'sint utilizaie
pentlu.trecerea rapidd prin comutare de la un subiect
la altul, sau tranzilii lente prin mixare cu ajutorul unui
levier (fig. 21).
. Pe lingd _operaliile simple de comutare qi mixare,
echipamentul este conceput pentru realizarea unui numdr
mare de efecte speciale.
Spre deosebire _de cinematografie, in telgviziune,
efectele tehnice se bazeazd pe piocesarea directd
"
,rro"
semnale electrice in timp real. Imaginile rezultate sint
surprinzdtoare. EIe se oblin prin decupdri electronice' dupd conturul unei figuri'geometrice, prin diferenlierea
strdlucirii unor detalii din imagine iau a nuan-lelor
culorii.
Unul din cele mai simple efecte constd in separarea
lntre d_oud_ imagini dupd o linie dreaptd, orizontuli *"u
verticald. Linia de separare avanseaz8 intr-un sens sau
Fig. 21. Pupitrul mixerului de televiziune.
altu}, in funclie de deplasarea levierului de comandd
destinat modului de luiru cu efecte speciale' Conturul
care cielimiteazd cele doud imagini poate avea forme
rnai complexe : un pdtrat,- un cerc, un triunghi, -un -romb
sau o inima. Figurlle gdometrice pot fi multiplicate,
deformate sau m-odulate in ritmul sunetului' Cu ajutorul
levierului qi celorlalte dispozitive de comand5, suprafata
decupajului poate fi m6rit6, micEoratd, repozitionatd pe
ecrar,
'sau
introdusi in imagine intr-un inod care
t-----.r'--J
Iasle
pl a/a,?rrc
d n;odtt/ur
./z /ttr"u
Lavtara
fL. n?tAA/v
aii.;iia ii!,:,ii r' .,:;t*)
a.t:f:i t
_JJ
/asla pl
sa/e cli5
tlqUr/ /or/C
bame.trtLz
l)lsDozi Llve oL,incrusTafa , r t ././up i dy
7+yr
a n,h a,z,;jI:",;gi:/ilr,
c ub rr/o r
$,#$ff Wiiti:$ffi' '' ::1 :it l! i::: !1:f ::-
P :,lr '9, r+: 1.'d
8'l;
$!ffi,, ,,.,:,,,r,
1; 6646 *,;:.''1
.,'a'f
i11'.t
'r,ffi,
S gt APO;'T' ,
* *l &ib,,11,
cfp cs#
{lE m€
C/avalun
I pt. comul'araa
,1 semna/e/or
^l
t /
bara dA p/V,/Z t o/,a,-€
A rc.tnha/a/or
54 O colec{ia cristal {) t colec{ia cristal a 55

sugerea-zd deplasarea acelor ceasornicului. Trecerea intre,imaginile implicate in efectul ,eatirat poate fi netl sau,diluat5, sau
-are
aspectul unei borauri colorizate.
" Cea de a doua categorie au
"i""i" cuprinde imaginileincrustate duni conturlri diferii"-d"
"ut"
g"o*"iri.?l'p"baza diferenfierii rrurrrl"to".-"e"L".t-pro.edeu este forositmult^-pentru inscrierea'tiaurilor-sau textelor care inso-
{esc filmele artistice de provenienta strdini.
Pentru incrustarea ^
p".rorr"j6io" se utilizeazi un. f-undal de culoare.albastru'inchi;.'C;" de_a doua imasinedestinatd intocuirii fundaiului,
"rt"
o";;;"i;i,iffiiliifrsau un diapozitiv.
Programele televiziunii radiodifuzate au fost trans_mise inilial,,pe viu",^sau captalu-iu pu pelicur5. cinema*tograficd. ulterior, 'in
conlinuiur-îor au fost introduseimagini inregistrate pe UanOa magneticd.
Inregistrarea semnalului video a conferit televiziunii.o noui dimensiune a dezv_oltdrii, l datorite
""ii"O"rfizonelor ei de actiune, posibititdliior d;';-l;"r;;;il;i;montai in secvenfet"'p;;il;;i;i si rac'itdlilor oferitein cadrul schimbuiui i"t"riru1io"a1. .{."rt" perspective aufost deschise de magnetoscop, un
-
echipament de inre-gistrare gi redare a i*rnaginilJ, .r
-*i""rrisme
extrem de,precise qi sisteme electionice
";;;i;"""_! Des,i inregistrareaîmaginii gi sunetului are multeelemente comune,
.intre magnetoscop gi magnetofonexistd deosebiri mari.
Inaintea celui de-ai doilea rdzboi_ mondial, magne-tofonul era considerat qn up"r"i' Ju'Ialrorator. pind inanul 194b tehnica
,inregistri{i *"g;ti.e a sunetului nuajunsese dincolo
{e^ .o^cean. In Stiteie Unite, sansele ei,,au fost decise * l"?19
i" ";riit,i"""u^'iiJ"ui"n?,,ir"",itpicup gi pelicula cinematograficd. bentru inceput, ame-ricanii au utilizat -ug""-d-i-o;
^ "pretuate
in timpurrdzboiutui de Ia europeni. I" uri;f-l;;;, ;"d;i#AMPEX a inceput cercetdi'e i"-"Juruu inregistrdrii nebandd a semnajutui video. Fril";-ilagini au fost decalitate nesatisfdcdtoare, i"t"qi,'"a"_onstraliile au men_tinut entuziasmul gi perseveienla ,""".""" finalizdrii
l1j::_ty]_rt. DupI _inceicdrile initriate, s_a trecut de larnregrstrarea tradilionald ae_alungul ne""ii^;;;";;.;
la inregistrarea in direc-fie inclinatl'. Ansamblul blocului
d" 1;;?;"-a constituit ia rindul lui . obiectul cercetlrii
iutoriour" pentru oblinerea unor toleranle electrice 9i
mecanice extrem de strinse'
Astizi magnetoscopul a devenit un echipament
ttexinit, indispinsabil producliilor- de televiziune' Efor-
t^;;i"
-i"arepiate
in direclia' reducerii gabaritului
^.âu
"o"aua
la -aparilia videocasetofoanelor, echrpamente
*"t"lptof".iotui",'portabile, care funclioneazi cu benzi
rnasietice inquste incorporate in casete'
"'-"il;ii"rtr?le ulterioare au transformat videocase-
t"f;;;l l;ai_un. echipament util centrelor de televiziune
ii-"" A"t"tminat apirilia unui nou serviciu denumit
.]"*"tltti"[ elect^ronic5". Acest serviciu este.asigurat
.i"
""itati
mobile, ugoare' cu unul sau doui videocase-
tofoane Ei o cam"rd' cle luat vederi portabili' Ele sint
;;;inat"'inregistrdrii unor evenimente in care prezenla
""t"lot
de rep"ortaj voluminoase qi cu Lln consum de
energie mare, nu este eficientS.
56 e colecfia cristal O

Semnalul de televiziune conline oscilali.i continue cu
diferite frecvenle, forme gi amplitudini. Aceasta struc_
turd devenitii tradilionald este denumiti,,analogicd,,.
1.t".1.:i ei poate fi sugerat de o curbi trasaie p" ;i;li;fdrd ridicarea creionului.
Teoretic s-a ciemonstrat cd informalia video se men_
line nemddificatd dacd in iocul semnaiului cu ;";i;ti.continud in tilnp se transmit numai citeva
"ufl"i il.;J;aie acestuia. Inainte de .existenla oricarei teorii, .-;;;;;;a fdcut cunoscute oamen'or nenlmarate forme ti. tr""r-misie discretd a fenomeneror fizice. un cintec interpretat
la vioard- poate fi redat ei _cu un
"'"i"".
-ii""i'i,irJ,iirii"
se succed d.estul de repede recunoaqtem
"r,
^
rr,rrirri;linia melodicd, deqi estb atcdtuiid ;i; ;;"";; d*;;;;:Multe din fotografil" puU1i";;;^;; liare sint transmiseprin releaua telefonicd
-a
agenliilor de presi gi sint alca_
tuite din elemente discrete": un -orui" O"' p"".tu- ."citeva.. gradalii de strdh,.cire care aproximeaza i" ;u;;mdsur5imagineacaptatddeun"p"'lu1fotografic.
Semnaiul de televiziune discret este o.- asocialie deimpulsuri ale cdror-amplitudini au numai doud valori :
zero qi unu. Echivalentble lor numerice constituie replicafidelS a curbei semnalului analogic. intrucit ;";;-;;;de reprezentare este specific sisTemutui- a;- ;;;;;i;;binar, semnaiul de
*televiziu"e--Aiscret
este denumit
,,semnal digital',. Denumirea Ce ,,digii,, provine di;-lil;:ratura anglo-saxond gi are, s"mrrificilia de ,,cifri,,.
'---
^ consecinlele practice ale pro.".lrii semnalurui vicieoin noua formd sint atrdgdioare aatorita avantajeloroferite. Pe lingd imbundtdt"ir"u
"n"Jitiilor de Drotlaoercin transmis iuni 9i po si bilitate;
-
o;;;i;; ^'l"J
;
-
J#"J5.H;operafiite de irot";;;;;--i"ror:-"1iu. video in i;;;
58 O colecfia cristal a
6. TEI,EVIZITJNEA DIGITALA discreti poate fi memorati in dispozitive semiconduc-
i;; de iipul celor utilizate in tehnica de calcul'
Asimilarea tehnicii Ei telnologiilor digitale in tele-
viziune a cunoscut in uitimul timp un ritm alert' Succe-
sele oblinute ln domeniul integrSrii -elementelor
active
de circuit sint in misurd sd materializeze ideea trans-
formdrii digitale a intregului sistem de televiziune'
arp""t"fu legate de transmisia semnalului in aceastb
foimd sint in curs de cercetare' iar experienlele au
inceput in urmd cu doud decenii. Lltapa. de experiment
a tost depAqitS lns[ in domeniul echipam-entelor de
studiou, iar'progresul oblinut este remarcabil'
Una din realizdrile de mare succes este conservarea
semnalului vi.deo numeric in memorii semiconductoare'
Aceastd posibilitate a condus la ameliorarea unor proce-
sdri tradilionale gi la elaborarea unor echipamente
inexistente in trecut. Structura dispozitivelor de memo-
rare este asemdndtoare unui fagure in care orificiile
sint pline sau goale. Conlinutul intregului mozaic-.este
caraiterizat foimal prin grupuri de nurneret alcituite
din cifrele 0 Ei 1.
Pentru asigurarea compatibilitilii cu dispozitivele de
memorare,' semnalul video este in prealabil transformat
in impulsuri' zero qi unu, accesibile acestui tip de
procesare.'
ln prima etapd, sint extrase din semnal porliuni
lnguste, echidistante, denumite egantioane. Se obline
astfet o succesiune de impulsuri cu nivele diferite.
In cea de a doua etapd, amplitudinea impulsurilor
este mdsurati gi norlinalizatd cu grupuri de simboluri
alcdtuite din cifrele 0 Ei 1, denumite cuvinte de cod' In
cazul cel mai simplu, cu doud cifre binare 0 9i 1 sint
definite douS nivele. Cu ajutorul. unei perecbi de cifre
binare (0 Si 1) pot fi identificate patru obiecte sau Pat.ry
nivele a1e. eqantioanelor semnalului : 00, 01, 1"0, 11.
Pentru un numdr mai mare de nivele distincte slnt nece-
sare trei, patru sau mai multe cifre binare' Numdrul
mare de nivele identificate este egal cu cifra 2 ridicati
la o putere care corespunde numdrului sirnbolurilor din
cuvintele de cod. Cu cit numdrul simbolurilor este mai
mare, cu atit numdrul de amplitudini identificate in
O colec{ia cristal t 59

Puiu Corneliu Dumitriu - Televiziunea ieri azi maine

Puiu Corneliu Dumitriu - Televiziunea ieri azi maine

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Puiu Corneliu Dumitriu - Televiziunea ieri azi maine

Similar to Puiu Corneliu Dumitriu - Televiziunea ieri azi maine (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Puiu Corneliu Dumitriu - Televiziunea ieri azi maine