SlideShare a Scribd company logo
Curs 7: Colorare
Teoria grafurilor

Radu Dumbr˘veanu
a
Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti
a,
Facultatea de Stiinte Reale
,
,

Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a
a
¸
¸
Distribuire-ˆ
ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0)
¸
a

B˘lti, 2013
a,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

1/1
Colorare

Definitie
,
Fie G = (V , E) un graf. O k-colorare a lui V , unde k ∈ N, poate fi
definit˘ ca o functie c : V → {1, 2, ..., k}.
a
,
Colorarea se numeste proprie dac˘ ∀u, v ∈ V , u si v vecine, c(u) = c(v).
a
,
,
Graful care contine bucle nu poate avea color˘ri proprii.
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

2/1
ˆ cele ce urmeaz˘ ˆ loc de termenul ”colorare proprie” vom folosi simplu
In
a ın
termenul ”colorare”.

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

3/1
../../resources/diapozitive11/g90.png
3-colorare
../../resources/diapozitive11/g91.png
4-colorare
../../resources/diapozitive11/g92.png
5-colorare
http://www.personal.kent.edu/ rmuhamma/GraphTheory/MyGraphTheory/coloring.htm

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

4/1
../../resources/diapozitive11/g90.png
3-colorare
../../resources/diapozitive11/g91.png
4-colorare
../../resources/diapozitive11/g92.png
5-colorare
http://www.personal.kent.edu/ rmuhamma/GraphTheory/MyGraphTheory/coloring.htm

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

4/1
../../resources/diapozitive11/g90.png
3-colorare
../../resources/diapozitive11/g91.png
4-colorare
../../resources/diapozitive11/g92.png
5-colorare
http://www.personal.kent.edu/ rmuhamma/GraphTheory/MyGraphTheory/coloring.htm

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

4/1
Num˘rul cromatic
a

Num˘rul minim de culori necesare unei color˘ri proprii a unui graf G s.n.
a
a
num˘rul cromatic al grafului si se noteaz˘ cu χ(G).
a
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

5/1
Num˘rul cromatic. Marginea de sus
a

Teorem˘
a
Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1

Teorem˘ (Brook)
a
Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este
a
,
graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

6/1
Num˘rul cromatic. Marginea de sus
a

Teorem˘
a
Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1

Teorem˘ (Brook)
a
Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este
a
,
graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

6/1
Num˘rarea color˘rilor
a
a

Fie G = (V , E) un graf. Not˘m prin P(G, k) sau πk (G) num˘rul de
a
a
color˘ri posibile cu k culori.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

7/1
Num˘rarea color˘rilor la En
a
a

E1
P(G, k) = k
E2 P(G, k) = k · k
E3
P(G, k) = k · k · k
... En
P(G, k) = k · k · ... · k = k n
n

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

8/1
Num˘rarea color˘rilor la Kn
a
a

K1
P(G, k) = k
K2
P(G, k) = k(k − 1)
K3
P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)
... Kn
P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)...(k − (n − 1))
n

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

9/1
Polinomul cromatic I

Teorem˘
a
P(G, k) este un polinom. Mai mult, dac˘ graful G este simplu atunci
a
P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

10 / 1
Demonstratie I
,
Demonstr˘m prin inductie pe n = ||G||. Pentru n = 0 avem graful nul
a
,
pentru care P(En , k) = k n (polinom). Deci teorem este verificat˘.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

11 / 1
Demonstrata teorema are loc pentru orice graf cu num˘rul de muchii
, ie II
Presupunem c˘
a
mai mic decˆ n. Fie G un graf cu n muchii, n ≥ 1. ˆ G alegem o muchie
ıt
In
si not˘m capetele acesteia prin u si v. Dac˘ elimin˘m muchia e obtinem
a
a
a
,
,
,
dou˘ grafuri noi: G − e si G/e.
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

12 / 1
DemonstratG − e avem mai multe posibilit˘ti de colorare decˆ pentru
ie III
Acum, pentru,
a
ıt
,

G: orice colorare a lui G − e ˆ care u si v au culori diferite este si o
ın
,
,
colorare a lui G, iar color˘rile ˆ care u si v au aceeasi culoare nu pot fi
a
ın
,
,
considerate color˘ri ale lui G.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

13 / 1
Demonstratie IV
,

Pe de alt˘ parte aceste color˘ri sˆ color˘ri pentru G/e ˆ
a
a ınt
a
ıntrucˆ ˆ el u si
ıt ın
,
v au fost combinate ˆ
ıntr-un singur vˆ Deci
ırf.
P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

14 / 1
Notatia P(G, k) se numeste polinom cromatic, iar demonstratia teoremei
,
,
,
poate fi utilizat˘ drept algoritm de determinare a polinomului cormatic.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

15 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,

1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 7: Colorare

B˘lti, 2013
a,

16 / 1

More Related Content

What's hot

Contoh kasus tap di sd
Contoh kasus tap di sdContoh kasus tap di sd
Contoh kasus tap di sd
Warnet Raha
 
Kelompok 2 (abk).baru(1)
Kelompok 2 (abk).baru(1)Kelompok 2 (abk).baru(1)
Kelompok 2 (abk).baru(1)dyahh25
 
Soal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sd
Soal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sdSoal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sd
Soal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sd
SDN 1 JUGLANGAN
 
MEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKA
MEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKAMEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKA
MEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKA
Ana Safrida
 
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptxFondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
AlexVasile9
 
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematika
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematikaPendekatan open ended dalam pembelajaran matematika
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematika
T. Astari
 
Водите на Европа
Водите на ЕвропаВодите на Европа
Водите на Европа
Milena Petkova
 
Distante in cub clasa 8
Distante in cub clasa 8Distante in cub clasa 8
Distante in cub clasa 8
Cazacu Tatiana
 
Kasus pembelajaran tap
Kasus pembelajaran tapKasus pembelajaran tap
Kasus pembelajaran tap
Operator Warnet Vast Raha
 
Angket matematika lia
Angket matematika liaAngket matematika lia
Angket matematika lia
myzero
 

What's hot (12)

Contoh kasus tap di sd
Contoh kasus tap di sdContoh kasus tap di sd
Contoh kasus tap di sd
 
Kelompok 2 (abk).baru(1)
Kelompok 2 (abk).baru(1)Kelompok 2 (abk).baru(1)
Kelompok 2 (abk).baru(1)
 
Soal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sd
Soal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sdSoal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sd
Soal ujian ut pgsd pdgk4105 strategi pembelajaran di sd
 
MEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKA
MEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKAMEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKA
MEDIA DAN ALAT PERAGA DALAM PEMBELAJARAN MATEMATIKA
 
Kamus pembelajaran ips di sd
Kamus pembelajaran ips di sdKamus pembelajaran ips di sd
Kamus pembelajaran ips di sd
 
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptxFondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
 
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematika
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematikaPendekatan open ended dalam pembelajaran matematika
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematika
 
Proiecteinspectie
ProiecteinspectieProiecteinspectie
Proiecteinspectie
 
Водите на Европа
Водите на ЕвропаВодите на Европа
Водите на Европа
 
Distante in cub clasa 8
Distante in cub clasa 8Distante in cub clasa 8
Distante in cub clasa 8
 
Kasus pembelajaran tap
Kasus pembelajaran tapKasus pembelajaran tap
Kasus pembelajaran tap
 
Angket matematika lia
Angket matematika liaAngket matematika lia
Angket matematika lia
 

Viewers also liked

Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri HamiltonCurs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri HamiltonRadu Dumbrăveanu
 
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriCurs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriRadu Dumbrăveanu
 
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; OperațiiCurs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; OperațiiRadu Dumbrăveanu
 
What is git?
What is git?What is git?
What is git?
Radu Dumbrăveanu
 
Curs 1: Grafuri; Introducere
Curs 1: Grafuri; IntroducereCurs 1: Grafuri; Introducere
Curs 1: Grafuri; IntroducereRadu Dumbrăveanu
 

Viewers also liked (9)

Curs 8: Grafuri planare
Curs 8: Grafuri planareCurs 8: Grafuri planare
Curs 8: Grafuri planare
 
Curs 4: Arbori
Curs 4: ArboriCurs 4: Arbori
Curs 4: Arbori
 
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri HamiltonCurs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
Curs 2: Grafuri Euler; Grafuri Hamilton
 
Curs 9: Grafuri orientate
Curs 9: Grafuri orientateCurs 9: Grafuri orientate
Curs 9: Grafuri orientate
 
Curs 5: Conexitate
Curs 5: ConexitateCurs 5: Conexitate
Curs 5: Conexitate
 
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriCurs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
 
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; OperațiiCurs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
Curs 3: Grafuri; Subgrafuri; Operații
 
What is git?
What is git?What is git?
What is git?
 
Curs 1: Grafuri; Introducere
Curs 1: Grafuri; IntroducereCurs 1: Grafuri; Introducere
Curs 1: Grafuri; Introducere
 

More from Radu Dumbrăveanu

About extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spacesAbout extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spaces
Radu Dumbrăveanu
 
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propoziționalStructuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Radu Dumbrăveanu
 
Structuri discrete - Curs3: Relații
Structuri discrete - Curs3: RelațiiStructuri discrete - Curs3: Relații
Structuri discrete - Curs3: Relații
Radu Dumbrăveanu
 
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: MulțimiStructuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
Radu Dumbrăveanu
 
GNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU StowGNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU Stow
Radu Dumbrăveanu
 
Metode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleMetode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleRadu Dumbrăveanu
 
Experiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationExperiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationRadu Dumbrăveanu
 
Presentation
PresentationPresentation
Presentation
Radu Dumbrăveanu
 

More from Radu Dumbrăveanu (8)

About extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spacesAbout extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spaces
 
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propoziționalStructuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
 
Structuri discrete - Curs3: Relații
Structuri discrete - Curs3: RelațiiStructuri discrete - Curs3: Relații
Structuri discrete - Curs3: Relații
 
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: MulțimiStructuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
 
GNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU StowGNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU Stow
 
Metode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleMetode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodle
 
Experiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationExperiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle Administration
 
Presentation
PresentationPresentation
Presentation
 

Curs 7: Colorare

  • 1. Curs 7: Colorare Teoria grafurilor Radu Dumbr˘veanu a Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti a, Facultatea de Stiinte Reale , , Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a a ¸ ¸ Distribuire-ˆ ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0) ¸ a B˘lti, 2013 a, R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 1/1
  • 2. Colorare Definitie , Fie G = (V , E) un graf. O k-colorare a lui V , unde k ∈ N, poate fi definit˘ ca o functie c : V → {1, 2, ..., k}. a , Colorarea se numeste proprie dac˘ ∀u, v ∈ V , u si v vecine, c(u) = c(v). a , , Graful care contine bucle nu poate avea color˘ri proprii. a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 2/1
  • 3. ˆ cele ce urmeaz˘ ˆ loc de termenul ”colorare proprie” vom folosi simplu In a ın termenul ”colorare”. R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 3/1
  • 7. Num˘rul cromatic a Num˘rul minim de culori necesare unei color˘ri proprii a unui graf G s.n. a a num˘rul cromatic al grafului si se noteaz˘ cu χ(G). a a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 5/1
  • 8. Num˘rul cromatic. Marginea de sus a Teorem˘ a Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1 Teorem˘ (Brook) a Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este a , graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 6/1
  • 9. Num˘rul cromatic. Marginea de sus a Teorem˘ a Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1 Teorem˘ (Brook) a Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este a , graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 6/1
  • 10. Num˘rarea color˘rilor a a Fie G = (V , E) un graf. Not˘m prin P(G, k) sau πk (G) num˘rul de a a color˘ri posibile cu k culori. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 7/1
  • 11. Num˘rarea color˘rilor la En a a E1 P(G, k) = k E2 P(G, k) = k · k E3 P(G, k) = k · k · k ... En P(G, k) = k · k · ... · k = k n n R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 8/1
  • 12. Num˘rarea color˘rilor la Kn a a K1 P(G, k) = k K2 P(G, k) = k(k − 1) K3 P(G, k) = k(k − 1)(k − 2) ... Kn P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)...(k − (n − 1)) n R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 9/1
  • 13. Polinomul cromatic I Teorem˘ a P(G, k) este un polinom. Mai mult, dac˘ graful G este simplu atunci a P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 10 / 1
  • 14. Demonstratie I , Demonstr˘m prin inductie pe n = ||G||. Pentru n = 0 avem graful nul a , pentru care P(En , k) = k n (polinom). Deci teorem este verificat˘. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 11 / 1
  • 15. Demonstrata teorema are loc pentru orice graf cu num˘rul de muchii , ie II Presupunem c˘ a mai mic decˆ n. Fie G un graf cu n muchii, n ≥ 1. ˆ G alegem o muchie ıt In si not˘m capetele acesteia prin u si v. Dac˘ elimin˘m muchia e obtinem a a a , , , dou˘ grafuri noi: G − e si G/e. a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 12 / 1
  • 16. DemonstratG − e avem mai multe posibilit˘ti de colorare decˆ pentru ie III Acum, pentru, a ıt , G: orice colorare a lui G − e ˆ care u si v au culori diferite este si o ın , , colorare a lui G, iar color˘rile ˆ care u si v au aceeasi culoare nu pot fi a ın , , considerate color˘ri ale lui G. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 13 / 1
  • 17. Demonstratie IV , Pe de alt˘ parte aceste color˘ri sˆ color˘ri pentru G/e ˆ a a ınt a ıntrucˆ ˆ el u si ıt ın , v au fost combinate ˆ ıntr-un singur vˆ Deci ırf. P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 14 / 1
  • 18. Notatia P(G, k) se numeste polinom cromatic, iar demonstratia teoremei , , , poate fi utilizat˘ drept algoritm de determinare a polinomului cormatic. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 15 / 1
  • 19. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 20. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 21. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 22. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 23. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 24. Propriet˘ti ale polinomului cromatic a, 1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul a , de vˆ ırfuri ale grafului. 2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a a grafului G 3. P(G, k) este divizibil prin k 4. Semnele coeficientilor alterneaz˘ a , 5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente a a a grafului 6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci a P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 7: Colorare B˘lti, 2013 a, 16 / 1