Philippe Wallon - Psihologia desenului la copilAlice Alexandra
Dezvoltarea masivă şi rapidă a psihologiei în România de după 1990 a pus în atenţie un domeniu neglijat pe nedrept şi cu urmări dramatice: psihologia copilului. În acest context, prezenta lucrare, dedicată desenului ca mijloc de comunicare al copilului care nu stăpâneşte suficient de bine limba, acoperă o lacună majoră în cultura psihologică românească. Tinzând spre exhaustiv, Psihologia desenului la copil evidenţiază principalele probleme psihologice asociate fenomenului. Astfel, capitolul I şi cel de-al doilea oferă cadrul general, istoria studiilor desenului, date despre descrierea şi interpretarea sa, precum şi particularităţile sale culturale. Capitolul al treilea prezintă probele clasice care folosesc desenul, iar ultimele patru capitole sunt dedicate relaţiei dintre desen şi psihopatologie, precum şi raportului dintre desen şi computer.
Adevărat tratat de psihologia desenului, cartea de faţă se adresează studenţilor la psihologie, psihologilor care se ocupă de copii, precum şi psihoterapeuţilor de toate nuanţele.
pkp 1-5 setelah perbaikan 3-dikompresi.pdfyapmulyasari
Laporan ini mendeskripsikan pelaksanaan pembelajaran matematika dengan strategi heuristik Polya untuk meningkatkan kemampuan berpikir kritis siswa kelas VI SD 15 Koto Merapak. Penelitian ini bertujuan untuk meningkatkan kemampuan berpikir kritis siswa melalui empat langkah strategi heuristik Polya yaitu memahami masalah, merencanakan penyelesaian, menyelesaikan masalah, dan melakukan pengecekan ke
Actuala pandemie de coronavirus COVID-19, pe lângă faptul că provoacă
mulți pacienți și decese, produce modificări importante în viața noastră de zi cu
zi. Riscul de transmitere a bolilor infecțioase de la pacient la resuscitator sau invers
este foarte scăzut în cursul unei resuscitări cardiopulmonare, dar în anumite medii
sau în circumstanțe precum pandemia actuală de coronavirus, aceste riscuri cresc
foarte mult, ceea ce va necesita măsuri extreme de PROTECȚIE și MODIFICĂ
oricare dintre manevre.
Rencana pelaksanaan pembelajaran matematika kelas VIII ini membahas operasi aljabar dan terdiri dari 5 pertemuan. Pertemuan pertama akan membahas pengenalan bentuk aljabar dan identifikasi unsur-unsur bentuk aljabar melalui diskusi kelompok dan presentasi. Siswa akan dinilai untuk sikap dan pengetahuan tentang aljabar.
Philippe Wallon - Psihologia desenului la copilAlice Alexandra
Dezvoltarea masivă şi rapidă a psihologiei în România de după 1990 a pus în atenţie un domeniu neglijat pe nedrept şi cu urmări dramatice: psihologia copilului. În acest context, prezenta lucrare, dedicată desenului ca mijloc de comunicare al copilului care nu stăpâneşte suficient de bine limba, acoperă o lacună majoră în cultura psihologică românească. Tinzând spre exhaustiv, Psihologia desenului la copil evidenţiază principalele probleme psihologice asociate fenomenului. Astfel, capitolul I şi cel de-al doilea oferă cadrul general, istoria studiilor desenului, date despre descrierea şi interpretarea sa, precum şi particularităţile sale culturale. Capitolul al treilea prezintă probele clasice care folosesc desenul, iar ultimele patru capitole sunt dedicate relaţiei dintre desen şi psihopatologie, precum şi raportului dintre desen şi computer.
Adevărat tratat de psihologia desenului, cartea de faţă se adresează studenţilor la psihologie, psihologilor care se ocupă de copii, precum şi psihoterapeuţilor de toate nuanţele.
pkp 1-5 setelah perbaikan 3-dikompresi.pdfyapmulyasari
Laporan ini mendeskripsikan pelaksanaan pembelajaran matematika dengan strategi heuristik Polya untuk meningkatkan kemampuan berpikir kritis siswa kelas VI SD 15 Koto Merapak. Penelitian ini bertujuan untuk meningkatkan kemampuan berpikir kritis siswa melalui empat langkah strategi heuristik Polya yaitu memahami masalah, merencanakan penyelesaian, menyelesaikan masalah, dan melakukan pengecekan ke
Actuala pandemie de coronavirus COVID-19, pe lângă faptul că provoacă
mulți pacienți și decese, produce modificări importante în viața noastră de zi cu
zi. Riscul de transmitere a bolilor infecțioase de la pacient la resuscitator sau invers
este foarte scăzut în cursul unei resuscitări cardiopulmonare, dar în anumite medii
sau în circumstanțe precum pandemia actuală de coronavirus, aceste riscuri cresc
foarte mult, ceea ce va necesita măsuri extreme de PROTECȚIE și MODIFICĂ
oricare dintre manevre.
Rencana pelaksanaan pembelajaran matematika kelas VIII ini membahas operasi aljabar dan terdiri dari 5 pertemuan. Pertemuan pertama akan membahas pengenalan bentuk aljabar dan identifikasi unsur-unsur bentuk aljabar melalui diskusi kelompok dan presentasi. Siswa akan dinilai untuk sikap dan pengetahuan tentang aljabar.
PENGARUH PIJAT BAYI TERHADAP PENINGKATAN BERAT
BADAN BAYI DI WILAYAH KERJA PUSKESMAS MALIGANO
KECAMATAN MALIGANO KABUPATEN MUNA
PERIODE JULI 2016
Karya Tulis
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematikaT. Astari
Dokumen tersebut membahas pengertian dan sejarah pendekatan pembelajaran matematika bernama open-ended yang memiliki lebih dari satu jawaban atau metode penyelesaian masalah. Dokumen juga menjelaskan tipe-tipe masalah open-ended dan langkah pelaksanaan pembelajaran menggunakan pendekatan tersebut.
The document discusses distances between points and planes in a cube with side length a. It asks to find:
1) The distance between points A' and D is √2a^2 = a√2
2) Various distances between points and planes in the cube, which are all some form of a, a^2, or a√3
3) Whether lines are parallel or perpendicular to determine distances between lines and planes. All distances are expressed in terms of the side length a.
Pak Purwadi mengajarkan penjumlahan pecahan kepada murid-muridnya namun hanya sedikit murid yang memahami. Ia kurang mengecek pemahaman murid secara mendalam dan tidak membimbing mereka dengan baik ketika mengerjakan soal latihan.
About extensions of mappings into topologically complete spacesRadu Dumbrăveanu
This document discusses extensions of mappings from subspaces into topologically complete spaces. It begins with terminology for topological concepts like zero-dimensional, normal, and Dieudonne complete spaces. It then presents several theorems about extending discrete-valued and continuous mappings from subspaces into metric and Banach spaces if the closure of the subspace in the completion is equal to the completion of the subspace. The document concludes with a bibliography of related works.
PENGARUH PIJAT BAYI TERHADAP PENINGKATAN BERAT
BADAN BAYI DI WILAYAH KERJA PUSKESMAS MALIGANO
KECAMATAN MALIGANO KABUPATEN MUNA
PERIODE JULI 2016
Karya Tulis
Pendekatan open ended dalam pembelajaran matematikaT. Astari
Dokumen tersebut membahas pengertian dan sejarah pendekatan pembelajaran matematika bernama open-ended yang memiliki lebih dari satu jawaban atau metode penyelesaian masalah. Dokumen juga menjelaskan tipe-tipe masalah open-ended dan langkah pelaksanaan pembelajaran menggunakan pendekatan tersebut.
The document discusses distances between points and planes in a cube with side length a. It asks to find:
1) The distance between points A' and D is √2a^2 = a√2
2) Various distances between points and planes in the cube, which are all some form of a, a^2, or a√3
3) Whether lines are parallel or perpendicular to determine distances between lines and planes. All distances are expressed in terms of the side length a.
Pak Purwadi mengajarkan penjumlahan pecahan kepada murid-muridnya namun hanya sedikit murid yang memahami. Ia kurang mengecek pemahaman murid secara mendalam dan tidak membimbing mereka dengan baik ketika mengerjakan soal latihan.
About extensions of mappings into topologically complete spacesRadu Dumbrăveanu
This document discusses extensions of mappings from subspaces into topologically complete spaces. It begins with terminology for topological concepts like zero-dimensional, normal, and Dieudonne complete spaces. It then presents several theorems about extending discrete-valued and continuous mappings from subspaces into metric and Banach spaces if the closure of the subspace in the completion is equal to the completion of the subspace. The document concludes with a bibliography of related works.
This 3 page presentation contains an introductory first page followed by a more detailed second page. The second page includes a bulleted list of key content points.
1. Curs 7: Colorare
Teoria grafurilor
Radu Dumbr˘veanu
a
Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti
a,
Facultatea de Stiinte Reale
,
,
Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a
a
¸
¸
Distribuire-ˆ
ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0)
¸
a
B˘lti, 2013
a,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
1/1
2. Colorare
Definitie
,
Fie G = (V , E) un graf. O k-colorare a lui V , unde k ∈ N, poate fi
definit˘ ca o functie c : V → {1, 2, ..., k}.
a
,
Colorarea se numeste proprie dac˘ ∀u, v ∈ V , u si v vecine, c(u) = c(v).
a
,
,
Graful care contine bucle nu poate avea color˘ri proprii.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
2/1
3. ˆ cele ce urmeaz˘ ˆ loc de termenul ”colorare proprie” vom folosi simplu
In
a ın
termenul ”colorare”.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
3/1
7. Num˘rul cromatic
a
Num˘rul minim de culori necesare unei color˘ri proprii a unui graf G s.n.
a
a
num˘rul cromatic al grafului si se noteaz˘ cu χ(G).
a
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
5/1
8. Num˘rul cromatic. Marginea de sus
a
Teorem˘
a
Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1
Teorem˘ (Brook)
a
Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este
a
,
graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G).
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
6/1
9. Num˘rul cromatic. Marginea de sus
a
Teorem˘
a
Fie G un garf simplu atunci χ(G) ≤ ∆(G) + 1
Teorem˘ (Brook)
a
Fie G un graf simplu conex. Dac˘ G nu este un graf complet si nu este
a
,
graful ciclu, atunci χ(G) ≤ ∆(G).
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
6/1
10. Num˘rarea color˘rilor
a
a
Fie G = (V , E) un graf. Not˘m prin P(G, k) sau πk (G) num˘rul de
a
a
color˘ri posibile cu k culori.
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
7/1
11. Num˘rarea color˘rilor la En
a
a
E1
P(G, k) = k
E2 P(G, k) = k · k
E3
P(G, k) = k · k · k
... En
P(G, k) = k · k · ... · k = k n
n
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
8/1
12. Num˘rarea color˘rilor la Kn
a
a
K1
P(G, k) = k
K2
P(G, k) = k(k − 1)
K3
P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)
... Kn
P(G, k) = k(k − 1)(k − 2)...(k − (n − 1))
n
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
9/1
13. Polinomul cromatic I
Teorem˘
a
P(G, k) este un polinom. Mai mult, dac˘ graful G este simplu atunci
a
P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k).
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
10 / 1
14. Demonstratie I
,
Demonstr˘m prin inductie pe n = ||G||. Pentru n = 0 avem graful nul
a
,
pentru care P(En , k) = k n (polinom). Deci teorem este verificat˘.
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
11 / 1
15. Demonstrata teorema are loc pentru orice graf cu num˘rul de muchii
, ie II
Presupunem c˘
a
mai mic decˆ n. Fie G un graf cu n muchii, n ≥ 1. ˆ G alegem o muchie
ıt
In
si not˘m capetele acesteia prin u si v. Dac˘ elimin˘m muchia e obtinem
a
a
a
,
,
,
dou˘ grafuri noi: G − e si G/e.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
12 / 1
16. DemonstratG − e avem mai multe posibilit˘ti de colorare decˆ pentru
ie III
Acum, pentru,
a
ıt
,
G: orice colorare a lui G − e ˆ care u si v au culori diferite este si o
ın
,
,
colorare a lui G, iar color˘rile ˆ care u si v au aceeasi culoare nu pot fi
a
ın
,
,
considerate color˘ri ale lui G.
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
13 / 1
17. Demonstratie IV
,
Pe de alt˘ parte aceste color˘ri sˆ color˘ri pentru G/e ˆ
a
a ınt
a
ıntrucˆ ˆ el u si
ıt ın
,
v au fost combinate ˆ
ıntr-un singur vˆ Deci
ırf.
P(G, k) = P(G − e, k) − P(G/e, k).
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
14 / 1
18. Notatia P(G, k) se numeste polinom cromatic, iar demonstratia teoremei
,
,
,
poate fi utilizat˘ drept algoritm de determinare a polinomului cormatic.
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
15 / 1
19. Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,
1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
16 / 1
20. Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,
1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
16 / 1
21. Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,
1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
16 / 1
22. Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,
1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
16 / 1
23. Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,
1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
16 / 1
24. Propriet˘ti ale polinomului cromatic
a,
1. P(G, k) = k n − a1 k n−1 + a2 k n−2 − ... unde ai ≥ 0 si n este num˘rul
a
,
de vˆ
ırfuri ale grafului.
2. P(G, k) = k n − mk n−1 + ... unde m este num˘rul de muchii a
a
grafului G
3. P(G, k) este divizibil prin k
4. Semnele coeficientilor alterneaz˘
a
,
5. Cel mai mic i pentru care a1 = 0 reprezint˘ num˘rul de componente
a
a
a grafului
6. Dac˘ G = G1 ∪ G2 de grafuri disjuncte, atunci
a
P(G, k) = P(G1 , k)P(G2 , k)
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 7: Colorare
B˘lti, 2013
a,
16 / 1