O documento discute a importância da alfabetização cartográfica no ensino fundamental, enfatizando a compreensão dos mapas como representações do espaço e não objetos acabados. Ele também destaca que ler mapas significa dar sentido às informações neles contidas e estabelecer relações, não apenas apontar localizações. A cópia de mapas contribui pouco para a alfabetização cartográfica, sendo preferível atividades que explorem diferentes representações espaciais.
O documento discute os cartogramas, que são mapas nos quais o tamanho de uma área representa um atributo geográfico, como população. Existem diferentes tipos de cartogramas, como contíguos, não-contíguos e semi-contíguos. Os cartogramas podem distorcer a forma, tamanho e localização das áreas para representar melhor os dados. Embora sejam úteis para comunicar informações, os cartogramas também apresentam desafios de interpretação que podem ser superados com legendas, nomes e limites claros.
1) O documento descreve o livro "O Exército de um Homem Só" de Moacyr Scliar, considerado uma das obras mais importantes da literatura brasileira da década de 1970.
2) A narrativa ágil e estruturada sobre cortes no tempo envolve a ficção em uma atmosfera fantástica.
3) A saga do personagem Birobidjan e seu humorismo quixotesco fazem desta uma leitura emocionante e inesquecível.
This document discusses the radiologist's role in evaluating ambiguous genitalia. It begins with an overview of reproductive system development and sexual differentiation. It then classifies disorders of sex development (DSDs) and discusses various types of male pseudohermaphroditism. It outlines the multidisciplinary workup and emphasizes the role of ultrasound, MRI, and fluoroscopy in evaluation. It notes imaging findings for different internal reproductive structures and DSDs. It concludes by discussing risks of neoplasms associated with different DSDs.
O documento descreve a origem e o desenvolvimento da trigonometria ao longo da história, desde os egípcios e babilônios até os desenvolvimentos modernos. Explica que a trigonometria surgiu para medir triângulos e estudar as relações entre os lados e ângulos, e que foi impulsionada pela astronomia antiga. Hiparco no século II a.C. é considerado o "pai da trigonometria" por ter construído as primeiras tabelas trigonométricas.
This document provides information about saline infusion sonography (SIS) including its concept, procedure, indications, findings, accuracy, and comparisons to other diagnostic techniques. It discusses that SIS involves slowly infusing saline into the uterine cavity to separate the walls and reveal any pathology. SIS is found to be highly sensitive and specific for detecting intrauterine abnormalities when compared to hysteroscopy. Multiple studies summarized show that SIS has a diagnostic accuracy comparable to or higher than transvaginal ultrasound and hysterosalpingography. SIS is presented as an effective first-line screening tool for evaluating the uterine cavity.
O documento discute a importância da alfabetização cartográfica no ensino fundamental, enfatizando a compreensão dos mapas como representações do espaço e não objetos acabados. Ele também destaca que ler mapas significa dar sentido às informações neles contidas e estabelecer relações, não apenas apontar localizações. A cópia de mapas contribui pouco para a alfabetização cartográfica, sendo preferível atividades que explorem diferentes representações espaciais.
O documento discute os cartogramas, que são mapas nos quais o tamanho de uma área representa um atributo geográfico, como população. Existem diferentes tipos de cartogramas, como contíguos, não-contíguos e semi-contíguos. Os cartogramas podem distorcer a forma, tamanho e localização das áreas para representar melhor os dados. Embora sejam úteis para comunicar informações, os cartogramas também apresentam desafios de interpretação que podem ser superados com legendas, nomes e limites claros.
1) O documento descreve o livro "O Exército de um Homem Só" de Moacyr Scliar, considerado uma das obras mais importantes da literatura brasileira da década de 1970.
2) A narrativa ágil e estruturada sobre cortes no tempo envolve a ficção em uma atmosfera fantástica.
3) A saga do personagem Birobidjan e seu humorismo quixotesco fazem desta uma leitura emocionante e inesquecível.
This document discusses the radiologist's role in evaluating ambiguous genitalia. It begins with an overview of reproductive system development and sexual differentiation. It then classifies disorders of sex development (DSDs) and discusses various types of male pseudohermaphroditism. It outlines the multidisciplinary workup and emphasizes the role of ultrasound, MRI, and fluoroscopy in evaluation. It notes imaging findings for different internal reproductive structures and DSDs. It concludes by discussing risks of neoplasms associated with different DSDs.
O documento descreve a origem e o desenvolvimento da trigonometria ao longo da história, desde os egípcios e babilônios até os desenvolvimentos modernos. Explica que a trigonometria surgiu para medir triângulos e estudar as relações entre os lados e ângulos, e que foi impulsionada pela astronomia antiga. Hiparco no século II a.C. é considerado o "pai da trigonometria" por ter construído as primeiras tabelas trigonométricas.
This document provides information about saline infusion sonography (SIS) including its concept, procedure, indications, findings, accuracy, and comparisons to other diagnostic techniques. It discusses that SIS involves slowly infusing saline into the uterine cavity to separate the walls and reveal any pathology. SIS is found to be highly sensitive and specific for detecting intrauterine abnormalities when compared to hysteroscopy. Multiple studies summarized show that SIS has a diagnostic accuracy comparable to or higher than transvaginal ultrasound and hysterosalpingography. SIS is presented as an effective first-line screening tool for evaluating the uterine cavity.
About extensions of mappings into topologically complete spacesRadu Dumbrăveanu
This document discusses extensions of mappings from subspaces into topologically complete spaces. It begins with terminology for topological concepts like zero-dimensional, normal, and Dieudonne complete spaces. It then presents several theorems about extending discrete-valued and continuous mappings from subspaces into metric and Banach spaces if the closure of the subspace in the completion is equal to the completion of the subspace. The document concludes with a bibliography of related works.
This 3 page presentation contains an introductory first page followed by a more detailed second page. The second page includes a bulleted list of key content points.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
About extensions of mappings into topologically complete spacesRadu Dumbrăveanu
This document discusses extensions of mappings from subspaces into topologically complete spaces. It begins with terminology for topological concepts like zero-dimensional, normal, and Dieudonne complete spaces. It then presents several theorems about extending discrete-valued and continuous mappings from subspaces into metric and Banach spaces if the closure of the subspace in the completion is equal to the completion of the subspace. The document concludes with a bibliography of related works.
This 3 page presentation contains an introductory first page followed by a more detailed second page. The second page includes a bulleted list of key content points.
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
1. Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
Teoria grafurilor
Radu Dumbr˘veanu
a
Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti
a,
Facultatea de Stiinte Reale
,
,
Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a
a
¸
¸
Distribuire-ˆ
ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0)
¸
a
B˘lti, 2013
a,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
1 / 24
2. Definitia cuplajului
,
Un cuplaj al unui graf G este o submultime M ⊆ E(G) astfel ˆ ıt orice
ıncˆ
,
vˆ al lui G este incident cu cel mult o singur˘ muchie din M .
ırf
a
Un cuplaj este o submultime de muchii neadiacente dou˘ cˆ dou˘ (adic˘
a ıte
a
a
,
multime independent˘ de muchii).
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
2 / 24
3. Definitia cuplajului
,
Un cuplaj al unui graf G este o submultime M ⊆ E(G) astfel ˆ ıt orice
ıncˆ
,
vˆ al lui G este incident cu cel mult o singur˘ muchie din M .
ırf
a
Un cuplaj este o submultime de muchii neadiacente dou˘ cˆ dou˘ (adic˘
a ıte
a
a
,
multime independent˘ de muchii).
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
2 / 24
4. Definitia cuplajului
,
Un cuplaj al unui graf G este o submultime M ⊆ E(G) astfel ˆ ıt orice
ıncˆ
,
vˆ al lui G este incident cu cel mult o singur˘ muchie din M .
ırf
a
Un cuplaj este o submultime de muchii neadiacente dou˘ cˆ dou˘ (adic˘
a ıte
a
a
,
multime independent˘ de muchii).
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
2 / 24
5. Vˆ
ırfuri saturate
Dac˘ un vˆ v este incident cu o muchie din cuplajul M spunem c˘:
a
ırf
a
vˆ
ırful v este cuplat (sau saturat) de cuplajul M ;
[sau c˘] M cupleaz˘ (sau satureaz˘) vˆ
a
a
a ırful v.
v3
v3
u3
v2
u2
v2
u2
v1
u1
v1
u1
v0
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
u3
u0
v0
u0
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
3 / 24
6. Multimi saturate
,
Putem extinde notiunea de “vˆ saturat” la notiunea de “multime
ırf
,
,
,
saturat˘”.
a
Dac˘ U ⊆ V (G) este o submultime care contine ˆ exclusivitate vˆ
a
ın
ırfuri
,
,
saturate de cuplajul M , atunci spunem c˘:
a
multimea U este cuplat˘ (sau saturat˘) de cuplajul M ;
a
a
,
[sau c˘] M cupleaz˘ (sau satureaz˘) multimea U .
a
a
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
4 / 24
7. Multimi saturate
,
Putem extinde notiunea de “vˆ saturat” la notiunea de “multime
ırf
,
,
,
saturat˘”.
a
Dac˘ U ⊆ V (G) este o submultime care contine ˆ exclusivitate vˆ
a
ın
ırfuri
,
,
saturate de cuplajul M , atunci spunem c˘:
a
multimea U este cuplat˘ (sau saturat˘) de cuplajul M ;
a
a
,
[sau c˘] M cupleaz˘ (sau satureaz˘) multimea U .
a
a
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
4 / 24
8. Multimi saturate
,
Putem extinde notiunea de “vˆ saturat” la notiunea de “multime
ırf
,
,
,
saturat˘”.
a
Dac˘ U ⊆ V (G) este o submultime care contine ˆ exclusivitate vˆ
a
ın
ırfuri
,
,
saturate de cuplajul M , atunci spunem c˘:
a
multimea U este cuplat˘ (sau saturat˘) de cuplajul M ;
a
a
,
[sau c˘] M cupleaz˘ (sau satureaz˘) multimea U .
a
a
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
4 / 24
9. Multimi saturate
,
Putem extinde notiunea de “vˆ saturat” la notiunea de “multime
ırf
,
,
,
saturat˘”.
a
Dac˘ U ⊆ V (G) este o submultime care contine ˆ exclusivitate vˆ
a
ın
ırfuri
,
,
saturate de cuplajul M , atunci spunem c˘:
a
multimea U este cuplat˘ (sau saturat˘) de cuplajul M ;
a
a
,
[sau c˘] M cupleaz˘ (sau satureaz˘) multimea U .
a
a
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
4 / 24
10. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
11. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
12. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
13. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
14. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
15. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
16. Cazuri particulare de cuplaje
Cuplaj perfect - cuplajul care satureaz˘ toate vˆ
a
ırfurile grafului.
Cuplaj maximal - cuplajul care este subgraf maximal ˆ raport cu
ın
proprietatea de a fi cuplaj;
dac˘ M este un cuplaj maximal atunci ∀e ∈ E(G) E(M ), M + e nu
a
mai este cuplaj.
Cuplaj maxim - cuplajul de cardinalitate maxim˘;
a
cuplajul maxim este cuplajul cu cel mai mare numar de muchii ˆ
ın
raport cu toate celelalte cuplaje ale grafului;
pot fi mai multe cuplaje maxime, dar cardinalul acestora este un num˘r
a
unic;
cardinalul cuplajelor maxime se numeste num˘r de
a
,
muchie-independent˘ si se noteaza ν(G).
a ,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
5 / 24
17. Cazuri particulare de cuplaje
Ultimul cuplaj este maxim si perfect; Penultimul cuplaj este maximal.
,
Orice cuplaj maxim este cuplaj maximal? Dar invers?
Orice cuplaj perfecte este cuplaj maximal sau maxim?
Orice cuplaj maxim este cuplaj perfect?
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
6 / 24
18. Problema cuplajului maxim
Fiind dat un graf s˘ se determine un cuplaj maxim.
a
ˆ cele ce urmeaz˘ ne vom ocupa de conditiile necesare si suficiente pentru
In
a
,
,
ca un cuplaj s˘ fie maxim.
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
7 / 24
19. Lant alternat
,
Un lant elementar P se numeste alternant relativ la cuplajul M dac˘
a
,
,
muchiile lui P apartin alternativ multimilor M si E(G) M .
,
,
,
Un lant alternant relativ la cuplajul M se numeste de crestere relativ la
,
,
,
cuplajul M dac˘ extremit˘tile acestui lant sˆ distincte si nu sˆ saturate
a
a,
ınt
, ınt
,
de M .
Prima si ultima muchie a unui lant de crestere relativ la un careva cuplaj
,
,
,
nu apartin acestui cuplaj.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
8 / 24
20. Lant alternat
,
Un lant elementar P se numeste alternant relativ la cuplajul M dac˘
a
,
,
muchiile lui P apartin alternativ multimilor M si E(G) M .
,
,
,
Un lant alternant relativ la cuplajul M se numeste de crestere relativ la
,
,
,
cuplajul M dac˘ extremit˘tile acestui lant sˆ distincte si nu sˆ saturate
a
a,
ınt
, ınt
,
de M .
Prima si ultima muchie a unui lant de crestere relativ la un careva cuplaj
,
,
,
nu apartin acestui cuplaj.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
8 / 24
21. Lant alternat
,
Un lant elementar P se numeste alternant relativ la cuplajul M dac˘
a
,
,
muchiile lui P apartin alternativ multimilor M si E(G) M .
,
,
,
Un lant alternant relativ la cuplajul M se numeste de crestere relativ la
,
,
,
cuplajul M dac˘ extremit˘tile acestui lant sˆ distincte si nu sˆ saturate
a
a,
ınt
, ınt
,
de M .
Prima si ultima muchie a unui lant de crestere relativ la un careva cuplaj
,
,
,
nu apartin acestui cuplaj.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
8 / 24
22. Lant alternat
,
v3
u3
v3
u3
v2
u2
v2
u2
v1
u1
v1
u1
v0
u0
v0
u0
Lantul (v1 , u2 , v0 , u0 ) este un lant de crestere relativ la cuplajul indicat
,
,
,
(dreapta).
Lantul (u2 , v0 , u0 ) este un lant alternant, dar nu este un lant de crestere.
,
,
,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
9 / 24
23. Lant alternat
,
v3
u3
v3
u3
v2
u2
v2
u2
v1
u1
v1
u1
v0
u0
v0
u0
Lantul (v1 , u2 , v0 , u0 ) este un lant de crestere relativ la cuplajul indicat
,
,
,
(dreapta).
Lantul (u2 , v0 , u0 ) este un lant alternant, dar nu este un lant de crestere.
,
,
,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
9 / 24
24. Lant alternat
,
v3
u3
v3
u3
v2
u2
v2
u2
v1
u1
v1
u1
v0
u0
v0
u0
Lantul (v1 , u2 , v0 , u0 ) este un lant de crestere relativ la cuplajul indicat
,
,
,
(dreapta).
Lantul (u2 , v0 , u0 ) este un lant alternant, dar nu este un lant de crestere.
,
,
,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
9 / 24
25. Cuplaje maxime
Teorem˘ (Berge)
a
Un cuplaj M este cuplaj maxim ˆ graful simplu G dac˘ si numai dac˘ nu
ın
a ,
a
exist˘ ˆ G lanturi de crestere relativ la M .
a ın
,
,
Ideea teoremei rezid˘ ˆ faptul c˘ dac˘ P este un lant de crestere relativ la
a ın
a
a
,
,
cuplajul M atunci multimea M ∆E(P) este un cuplaj ce are cu o muchie
,
mai mult decˆ M .
ıt
Asadar conditiile “un cuplaj M este maxim” si “exist˘ un lant de crestere
a
,
,
,
,
,
relativ la M ” se exclud mutual.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
10 / 24
26. Cuplaje maxime
Teorem˘ (Berge)
a
Un cuplaj M este cuplaj maxim ˆ graful simplu G dac˘ si numai dac˘ nu
ın
a ,
a
exist˘ ˆ G lanturi de crestere relativ la M .
a ın
,
,
Ideea teoremei rezid˘ ˆ faptul c˘ dac˘ P este un lant de crestere relativ la
a ın
a
a
,
,
cuplajul M atunci multimea M ∆E(P) este un cuplaj ce are cu o muchie
,
mai mult decˆ M .
ıt
Asadar conditiile “un cuplaj M este maxim” si “exist˘ un lant de crestere
a
,
,
,
,
,
relativ la M ” se exclud mutual.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
10 / 24
27. Cuplaje maxime
Teorem˘ (Berge)
a
Un cuplaj M este cuplaj maxim ˆ graful simplu G dac˘ si numai dac˘ nu
ın
a ,
a
exist˘ ˆ G lanturi de crestere relativ la M .
a ın
,
,
Ideea teoremei rezid˘ ˆ faptul c˘ dac˘ P este un lant de crestere relativ la
a ın
a
a
,
,
cuplajul M atunci multimea M ∆E(P) este un cuplaj ce are cu o muchie
,
mai mult decˆ M .
ıt
Asadar conditiile “un cuplaj M este maxim” si “exist˘ un lant de crestere
a
,
,
,
,
,
relativ la M ” se exclud mutual.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
10 / 24
28. Acoperirea muchiilor cu vˆ
ırfuri
De la conditii care se exclud mutual trecem la conditii care sˆ duale.
ınt
,
,
O acoperiere a muchiilor cu vˆ
ırfuri (sau suport al grafului, sau
transversal˘) ˆ G este o submultime U ⊆ V (G) astfel ˆ ıt orice muchie
a ın
ıncˆ
,
e ∈ E(G) este incident˘ cu cel putin un vˆ din U .
a
ırf
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
11 / 24
29. Acoperirea muchiilor cu vˆ
ırfuri
De la conditii care se exclud mutual trecem la conditii care sˆ duale.
ınt
,
,
O acoperiere a muchiilor cu vˆ
ırfuri (sau suport al grafului, sau
transversal˘) ˆ G este o submultime U ⊆ V (G) astfel ˆ ıt orice muchie
a ın
ıncˆ
,
e ∈ E(G) este incident˘ cu cel putin un vˆ din U .
a
ırf
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
11 / 24
30. Acoperirea muchiilor cu vˆ
ırfuri
v3
u3
v3
u3
v2
u2
v2
u2
v1
u1
v1
(
u1
v0
u0
v0
u0
De la stˆ
ınga spre dreapta: un graf ˆ
ımpreun˘ cu o acoperire a muchiilor
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
12 / 24
31. Cuplaje maxime
Evident, pentru orice graf G multimea V (G) este o acoperire a muchiilor
,
maxim˘.
a
Din acest motiv are sens s˘ c˘ut˘m multimi de acoperire a muchiilor
a a a
,
minime.
Teorem˘ (K¨nig)
a o
Fie G un graf bipartit atunci num˘rul de muchie-independent˘ este egal cu
a
,a
cardinalul multimilor de acoperire a muchiilor minime.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
13 / 24
32. Cuplaje maxime
Evident, pentru orice graf G multimea V (G) este o acoperire a muchiilor
,
maxim˘.
a
Din acest motiv are sens s˘ c˘ut˘m multimi de acoperire a muchiilor
a a a
,
minime.
Teorem˘ (K¨nig)
a o
Fie G un graf bipartit atunci num˘rul de muchie-independent˘ este egal cu
a
,a
cardinalul multimilor de acoperire a muchiilor minime.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
13 / 24
33. Cuplaje maxime
Evident, pentru orice graf G multimea V (G) este o acoperire a muchiilor
,
maxim˘.
a
Din acest motiv are sens s˘ c˘ut˘m multimi de acoperire a muchiilor
a a a
,
minime.
Teorem˘ (K¨nig)
a o
Fie G un graf bipartit atunci num˘rul de muchie-independent˘ este egal cu
a
,a
cardinalul multimilor de acoperire a muchiilor minime.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
13 / 24
34. Cuplaje perfecte
Nu orice graf contine cuplaje perfecte; de exemplu:
,
Care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca un graf s˘ contin˘ un
a
a
,
,
,
cuplaj perfect?
Pentru a g˘si r˘spuns la acest˘ ˆ
a a
a ıntrebare:
1. vom cerceta grafurile bipartite;
2. vom cerceta grafurile generale, dar migrˆ la alt unghi de vedere.
ınd
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
14 / 24
35. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia multimii vˆ
ırfurilor {X , Y }.
,
,
Evident, un cuplaj perfect trebuie s˘ satureze vˆ
a
ırfurile din X .
Evident, pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie
a
a
care vˆ din X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , adic˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
ırf
a
a
ın
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
15 / 24
36. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia multimii vˆ
ırfurilor {X , Y }.
,
,
Evident, un cuplaj perfect trebuie s˘ satureze vˆ
a
ırfurile din X .
Evident, pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie
a
a
care vˆ din X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , adic˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
ırf
a
a
ın
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
15 / 24
37. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia multimii vˆ
ırfurilor {X , Y }.
,
,
Evident, un cuplaj perfect trebuie s˘ satureze vˆ
a
ırfurile din X .
Evident, pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie
a
a
care vˆ din X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , adic˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
ırf
a
a
ın
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
15 / 24
38. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia multimii vˆ
ırfurilor {X , Y }.
,
,
Evident, un cuplaj perfect trebuie s˘ satureze vˆ
a
ırfurile din X .
Evident, pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie
a
a
care vˆ din X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , adic˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
ırf
a
a
ın
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
15 / 24
39. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia {X , Y }. Un cuplaj perfect satureaz˘
a
,
vˆ
ırfurile din X .
Pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie care vˆ din
a
a
ırf
X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
a
a
ın
,
Teorem˘ (Hall)
a
Un graf bipartit G cu {X , Y } contine un cuplaj pentru X dac˘ si numai
a ,
,
dac˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X
a
Corolar (Teorema C˘s˘toriei)
aa
Dac˘ G este bipartit k-regulat, k ≥ 1, atunci G contine un cuplaj perfect.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
16 / 24
40. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia {X , Y }. Un cuplaj perfect satureaz˘
a
,
vˆ
ırfurile din X .
Pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie care vˆ din
a
a
ırf
X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
a
a
ın
,
Teorem˘ (Hall)
a
Un graf bipartit G cu {X , Y } contine un cuplaj pentru X dac˘ si numai
a ,
,
dac˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X
a
Corolar (Teorema C˘s˘toriei)
aa
Dac˘ G este bipartit k-regulat, k ≥ 1, atunci G contine un cuplaj perfect.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
16 / 24
41. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia {X , Y }. Un cuplaj perfect satureaz˘
a
,
vˆ
ırfurile din X .
Pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie care vˆ din
a
a
ırf
X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
a
a
ın
,
Teorem˘ (Hall)
a
Un graf bipartit G cu {X , Y } contine un cuplaj pentru X dac˘ si numai
a ,
,
dac˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X
a
Corolar (Teorema C˘s˘toriei)
aa
Dac˘ G este bipartit k-regulat, k ≥ 1, atunci G contine un cuplaj perfect.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
16 / 24
42. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia {X , Y }. Un cuplaj perfect satureaz˘
a
,
vˆ
ırfurile din X .
Pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie care vˆ din
a
a
ırf
X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
a
a
ın
,
Teorem˘ (Hall)
a
Un graf bipartit G cu {X , Y } contine un cuplaj pentru X dac˘ si numai
a ,
,
dac˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X
a
Corolar (Teorema C˘s˘toriei)
aa
Dac˘ G este bipartit k-regulat, k ≥ 1, atunci G contine un cuplaj perfect.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
16 / 24
43. Grafuri bipartite
Cˆ un graf bipartit are un cuplaj perfect?
ınd
Fie G un graf bipartit cu bipartitia {X , Y }. Un cuplaj perfect satureaz˘
a
,
vˆ
ırfurile din X .
Pentru ca s˘ existe un cuplaj care s˘ satureze X trebuie ca fie care vˆ din
a
a
ırf
X s˘ aib˘ suficienti vecini ˆ Y , |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X .
a
a
ın
,
Teorem˘ (Hall)
a
Un graf bipartit G cu {X , Y } contine un cuplaj pentru X dac˘ si numai
a ,
,
dac˘ |N (S)| ≥ |S|, S ⊆ X
a
Corolar (Teorema C˘s˘toriei)
aa
Dac˘ G este bipartit k-regulat, k ≥ 1, atunci G contine un cuplaj perfect.
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
16 / 24
44. Problema c˘s˘toriei
aa
Dac˘ fiecare fat˘ dintr-un sat cunoaste exact p b˘ieti ¸i fiecare b˘iat
a
a
¸
a ¸ s
a
cunoaste exact q fete atunci fiecare fat˘ se poate m˘rit˘ cu un b˘iat pe
¸
a
a a
a
care-l cunoaste ¸i fiecare b˘iat poate lua de sotie o fat˘ pe care o cunoaste
¸ s
a
¸
a
¸
dac˘ si numai dac˘ p = q.
a ,
a
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
17 / 24
45. Demonstratia teoremei c˘s˘toriei
aa
,
Dac˘ G este k-regulat rezult˘ c˘ |X | = |Y | = k.
a
a a
Asadar (ˆ baza teoremi Hall) este suficient s˘ ar˘t˘m c˘ exist˘ un cuplaj
ın
a aa
a
a
,
care satureaz˘ multimea X . Pentru ˆ teorema lui Hall se tine cont doar
a
ın
,
,
de gradele vˆ
ırfurilor.
Fie S ⊆ X are k|S| vecini.
Astfel |N (S)| = k|S| ≥ |S|.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
18 / 24
46. Demonstratia teoremei c˘s˘toriei
aa
,
Dac˘ G este k-regulat rezult˘ c˘ |X | = |Y | = k.
a
a a
Asadar (ˆ baza teoremi Hall) este suficient s˘ ar˘t˘m c˘ exist˘ un cuplaj
ın
a aa
a
a
,
care satureaz˘ multimea X . Pentru ˆ teorema lui Hall se tine cont doar
a
ın
,
,
de gradele vˆ
ırfurilor.
Fie S ⊆ X are k|S| vecini.
Astfel |N (S)| = k|S| ≥ |S|.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
18 / 24
47. Demonstratia teoremei c˘s˘toriei
aa
,
Dac˘ G este k-regulat rezult˘ c˘ |X | = |Y | = k.
a
a a
Asadar (ˆ baza teoremi Hall) este suficient s˘ ar˘t˘m c˘ exist˘ un cuplaj
ın
a aa
a
a
,
care satureaz˘ multimea X . Pentru ˆ teorema lui Hall se tine cont doar
a
ın
,
,
de gradele vˆ
ırfurilor.
Fie S ⊆ X are k|S| vecini.
Astfel |N (S)| = k|S| ≥ |S|.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
18 / 24
48. Demonstratia teoremei c˘s˘toriei
aa
,
Dac˘ G este k-regulat rezult˘ c˘ |X | = |Y | = k.
a
a a
Asadar (ˆ baza teoremi Hall) este suficient s˘ ar˘t˘m c˘ exist˘ un cuplaj
ın
a aa
a
a
,
care satureaz˘ multimea X . Pentru ˆ teorema lui Hall se tine cont doar
a
ın
,
,
de gradele vˆ
ırfurilor.
Fie S ⊆ X are k|S| vecini.
Astfel |N (S)| = k|S| ≥ |S|.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
18 / 24
49. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
50. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
51. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
52. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
53. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
54. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
55. Grafuri generale cu alt unghi de vedere: notiunea de
,
k-factor
Orice subgraf de acoperire k-regulat al unui graf G se numeste
,
k-factor [al lui G];
ın
ˆ particular, 1-factor = cuplaj perfect.
Mai general, orice subgraf de acoperire al unui graf G se numeste
,
factor [al lui G];
o factorizare a grafului G este o multime de factori muchie-disjuncti
,
,
reuniuena c˘rora este G;
a
ın
ˆ particular, 1-factorizare - multime de 1-factori muchie-disjuncti a
,
,
c˘ror reunine este G.
a
ˆ matematic˘, cuvˆ
In
a
ıntul “factor”, deseori apare ˆ cazurile cˆ
ın
ınd
elementele “similare” ale unei multimi/clase sˆ grupate ˆ raport cu
ınt
ın
,
o careva relatie de echivalent˘;
,
,a
grupul factor Zn al grupului Z.
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
19 / 24
56. Exemplu de k-factori si k-factorizare
,
G
H1
H2
H3
H4
H5
Un graf G ˆ
ımpreun˘ cu subgrafurile sale: H1 ,H2 , ...,H5 . Subgrafurile H1 ,H2 ,H3
a
sˆ 1-factori si ˆ
ınt
a
a
, ımreun˘ formeaz˘ o 1-factorizare; H4 este o 0-factorizare; H5 este
factor, dar nu si k-factor.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
20 / 24
57. O conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
a
,
,a
S˘ ne ˆ
a
ıntoarcem la ˆ
ıntrebarea din care cauz˘ am introdus notiunea de
a
,
“1-factor”.
Si anume: care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca ˆ
ıntr-un graf s˘
a
,
,
,
existe 1-factori.
Pentru moment o conditie necesar˘:
a
,
Dac˘ un graf contine 1-factori atunci acesta are un num˘r par de
a
a
,
vˆ
ırfuri;
un 1-factor nu poate s˘ existe pe un num˘r impar de vˆ
a
a
ırfuri;
ıntr-un graf num˘rul de vˆ
a
ırfuri de grad impar trebuie s˘ fie par.
a
ˆ
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
21 / 24
58. O conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
a
,
,a
S˘ ne ˆ
a
ıntoarcem la ˆ
ıntrebarea din care cauz˘ am introdus notiunea de
a
,
“1-factor”.
Si anume: care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca ˆ
ıntr-un graf s˘
a
,
,
,
existe 1-factori.
Pentru moment o conditie necesar˘:
a
,
Dac˘ un graf contine 1-factori atunci acesta are un num˘r par de
a
a
,
vˆ
ırfuri;
un 1-factor nu poate s˘ existe pe un num˘r impar de vˆ
a
a
ırfuri;
ıntr-un graf num˘rul de vˆ
a
ırfuri de grad impar trebuie s˘ fie par.
a
ˆ
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
21 / 24
59. O conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
a
,
,a
S˘ ne ˆ
a
ıntoarcem la ˆ
ıntrebarea din care cauz˘ am introdus notiunea de
a
,
“1-factor”.
Si anume: care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca ˆ
ıntr-un graf s˘
a
,
,
,
existe 1-factori.
Pentru moment o conditie necesar˘:
a
,
Dac˘ un graf contine 1-factori atunci acesta are un num˘r par de
a
a
,
vˆ
ırfuri;
un 1-factor nu poate s˘ existe pe un num˘r impar de vˆ
a
a
ırfuri;
ıntr-un graf num˘rul de vˆ
a
ırfuri de grad impar trebuie s˘ fie par.
a
ˆ
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
21 / 24
60. O conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
a
,
,a
S˘ ne ˆ
a
ıntoarcem la ˆ
ıntrebarea din care cauz˘ am introdus notiunea de
a
,
“1-factor”.
Si anume: care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca ˆ
ıntr-un graf s˘
a
,
,
,
existe 1-factori.
Pentru moment o conditie necesar˘:
a
,
Dac˘ un graf contine 1-factori atunci acesta are un num˘r par de
a
a
,
vˆ
ırfuri;
un 1-factor nu poate s˘ existe pe un num˘r impar de vˆ
a
a
ırfuri;
ıntr-un graf num˘rul de vˆ
a
ırfuri de grad impar trebuie s˘ fie par.
a
ˆ
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
21 / 24
61. O conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
a
,
,a
S˘ ne ˆ
a
ıntoarcem la ˆ
ıntrebarea din care cauz˘ am introdus notiunea de
a
,
“1-factor”.
Si anume: care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca ˆ
ıntr-un graf s˘
a
,
,
,
existe 1-factori.
Pentru moment o conditie necesar˘:
a
,
Dac˘ un graf contine 1-factori atunci acesta are un num˘r par de
a
a
,
vˆ
ırfuri;
un 1-factor nu poate s˘ existe pe un num˘r impar de vˆ
a
a
ırfuri;
ıntr-un graf num˘rul de vˆ
a
ırfuri de grad impar trebuie s˘ fie par.
a
ˆ
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
21 / 24
62. O conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
a
,
,a
S˘ ne ˆ
a
ıntoarcem la ˆ
ıntrebarea din care cauz˘ am introdus notiunea de
a
,
“1-factor”.
Si anume: care-s conditiile necesare si suficiente pentru ca ˆ
ıntr-un graf s˘
a
,
,
,
existe 1-factori.
Pentru moment o conditie necesar˘:
a
,
Dac˘ un graf contine 1-factori atunci acesta are un num˘r par de
a
a
,
vˆ
ırfuri;
un 1-factor nu poate s˘ existe pe un num˘r impar de vˆ
a
a
ırfuri;
ıntr-un graf num˘rul de vˆ
a
ırfuri de grad impar trebuie s˘ fie par.
a
ˆ
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
21 / 24
63. ˆ a o conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
Inc˘
a
,
,a
Not˘m, pentru orice graf G, prin q(G) num˘rul de componente de ordin
a
a
impar (adic˘, care au un numar impar de vˆ
a
ırfuri).
ˆ a o conditie necesar˘:
Inc˘
a
,
Dac˘ G contine 1-factori atunci q(G S) ≤ |U | pentru orice U ⊆ V (G).
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
22 / 24
64. ˆ a o conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
Inc˘
a
,
,a
Not˘m, pentru orice graf G, prin q(G) num˘rul de componente de ordin
a
a
impar (adic˘, care au un numar impar de vˆ
a
ırfuri).
ˆ a o conditie necesar˘:
Inc˘
a
,
Dac˘ G contine 1-factori atunci q(G S) ≤ |U | pentru orice U ⊆ V (G).
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
22 / 24
65. ˆ a o conditie necesar˘ de existent˘ a 1-factorilor
Inc˘
a
,
,a
Not˘m, pentru orice graf G, prin q(G) num˘rul de componente de ordin
a
a
impar (adic˘, care au un numar impar de vˆ
a
ırfuri).
ˆ a o conditie necesar˘:
Inc˘
a
,
Dac˘ G contine 1-factori atunci q(G S) ≤ |U | pentru orice U ⊆ V (G).
a
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
22 / 24
66. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
67. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
68. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
69. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
70. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
71. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
72. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
73. Demonstratie
,
1. Fie F un 1-factor al grafului G.
2. Fie U V (G) si presupunem c˘ q(G − U ) = k.
a
,
3. Alegem o numerotare oarecare pentru componentele impare:
H1 , H2 , ..., Hk .
4. Consider˘m Hi ; Hi ∩ F nu poate fi un 1-factor pe Hi ˆ
a
ıntrucˆ acesta
ıt
din urm˘ are un numar impar de vˆ
a
ırfuri.
5. Asadar ˆ Hi trebuie s˘ existe un vˆ xi care s˘ fie unit/cuplat prin F
ın
a
ırf
a
,
cu un vˆ yi ∈ Hi .
ırf
/
6. Vˆ
ırful yi ∈ U ;
dac˘ ˆ
a ındep˘rtarea multimii U a dat nastere la componentele
a
,
,
H1 , H2 , ..., Hk reiese c˘ ˆ graful initial nu existau muchii ˆ
a ın
ıntre vˆ
ırfurile
,
din Hi si Hj (toate lanturile treceau prin U ).
,
,
7. Asadar q(G U ) ≤ |U |.
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
23 / 24
74. O conditie necesar˘ si suficient˘ de existent˘ a 1-factorilor
a ,
a
,
,a
Teorem˘ (Tutte)
a
Un graf G contine un 1-factor dac˘ q(G S) ≤ |U | pentru orice
a
,
U ⊆ V (G).
Corolar (Petersen)
Orice graf cubic (3-regulat) f˘r˘ punti contine un 1-factor.
aa
,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
24 / 24
75. O conditie necesar˘ si suficient˘ de existent˘ a 1-factorilor
a ,
a
,
,a
Teorem˘ (Tutte)
a
Un graf G contine un 1-factor dac˘ q(G S) ≤ |U | pentru orice
a
,
U ⊆ V (G).
Corolar (Petersen)
Orice graf cubic (3-regulat) f˘r˘ punti contine un 1-factor.
aa
,
,
R. Dumbr˘veanu (USARB)
a
Curs 6: Cuplaje; Factoriz˘ri
a
B˘lti, 2013
a,
24 / 24