1. Ceramica este unul din cele mai vechi
mestesuguri,datand inca din epoca
neoliticului,adica cu mai bine de 6000 de ani i.Hr.
Putem admira in muzeele tarii superbele vase din
ceramica din acea epoca,care apoi pe teritoriu
Romaniei a dat nastere unei civilizatii deosebite.

2. Ceramica populara datorita existentei Ceramica de Horezu are un caracter
Ceramica
milenare, reprezinta dovada continuitatii
si unitatii poporului roman in spatiul
propriu,unitar, bine definit prin forma,
decor ,tehnica si colorit.
carpato-danubiano-pontic. In secolele IV Olaritul este o meserie deosebit de grea,
si III i.e.n. apare ceramica daco-getilor, necesitand indemanare, putere si
ceramica care se poate regasi prin cunostinte deosebite. Cea mai mica
tehnica si decor , in productia unor greseala greseala poate distruge
centre de olari. obiectul.
Peste aceste tipuri de ceramica s-au
suprapus formele ceramicii grecesti si Ceramica este produsa in mai multe
apoi cele romane. Mai tarziu, prin etape:
aparitia ceramicii smaltuite, ceramica Extragerea pamantului (lutul) din filoane
romaneasca se inscrie in aria ceramicii speciale,dopirea lui, framantarea cu
bizantine de lux. mainile, picioarele, sau cu un ciocan
Cele mai importante centre de olarit din mare de lemn, amestecandu-se cu apa.
tara sunt la Horezu si Oboga in Oltenia, Aceasta pasta se curata de impuritati,
Arges si Darmanesti in Muntenia, prin taiere in felii subtiri cu o sarma sau
Marginea,Cucuteni. o lama metalica.

3. Ceramica din doua parti, unu disc
Obiectul se realizeaza prin asezarea
Roata e formata
bulgarelui de argila moale pe roata
mic sus si unul mai mare in partea de
olarului.Mesterul o roteste cu piciorul,
jos, acestea fiind unite printr-un ax
cu maiinile modeleaza bucata de lut
constituind forma dorita vasului
vertical. Pe discul de sus se pune
bulgarele de pamant, iar discul de jos
Aceasta pasta se curata de impuritati,
este miscat de mester, imprimandu-i cu
prin taiere in felii subtiri cu o sarma sau
piciorul o miscare circulara.
o lama metalica.
Modelarea vasului necesita o foarte
Obiectul se realizeaza prin asezarea
bulgarelui de argila moale pe roata
buna tehnica si o viteza de lucru mare,
pentru ca lutul sa nu se usuce.
olarului.Mesterul o roteste cu piciorul,
Dupa ce sunt modelate vasele, se
cu maiinile modeleaza bucata de lut
aseaza la uscat cateva zile.
constituind forma dorita vasului.

4. Ceramica cojeste, se cu huma.seAlbul se
Una din cele mai raspandite tehnici de
decorare este cea cu cornul de vita
Zgura se
si apoi se amesteca
piseaza,
-
macina
avand in varf o pana de gasca. Cornul obtine din var amestecat cu piatra alba
este umplut iar culoarea se scurge prin de munte, arsa si pisata. -Galbenul este
pana de gasca. Avem astfel o penita obtinut din huma de Medgidia ,
veritabila. Decorurile fine se obtin amestecata cu ruseala.
folosind gaita un betisor din lemn cu fire Cromatica vaselor de ceramica
de par de porc. pastreaza traditii stravechi. Ceramica
Absolut toate culorile folosite sunt rosie din sud-vestul tarii este de
naturale. - Rosul este obtinut dintr-un provenienta romana, iar galbenul,
pamant bogat in oxid de fier (ruseala) verdele si albul din diferite centre indica
Acesta este uscataa,toacat marunt, traditii bizantine.
rasnita si inmuiata in apa. Se obtine
astfel un lichid dens care se strecoara
printr-o sita. - Negrul se obtine si el
dintr-un pamant special, gasit in
eroziunile de pamant dupa ploi. - Verdele
se obtine prin arderea in cuptor a
cuprului.

5. Mestesugul olaritului folosea in primul
Ceramica
Solutiile plastice adoptate de mesterii rand in alimentatie, dar ceramica este
folosita si in scop decorativ, in
din zona Horezu sunt bazate pe repetitie,
alternanta si simetrie. In ceea ce constructii sau pentru anumite ritualuri.
priveste gama cromatica centrul Horezu Locuinta taraneasca cuprinde o
este definit de tricromie: caramiziu, varietate de vase de ceramica - oale,
verde si albastru pe fond alb-galbui. ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide,
Multimea vaselor produse isi poate gasi oale pentru tinut laptele, oale enorme in
o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la care se pregatea mancarea pentru
inmormantare acestea sa fie sparte. sarbatorile religioase, vase pentru flori,
Multe vase de ceramica se spargeau si statuete, fluiere, jucarii etc.
inaintea inceperii postului, pentru ca Vasele smaltuite, bogat ornamentate si
bucatele mancate sa nu fie puse din frumos colorate se folosesc si in
greseala intr-un vas vechi si sa se scopuri practice, dar si la decorarea
spurce cu mancare de dulce. Oalele de interiorului.
ceramica se adunau in fundul curtii si se Deosebite sunt obiectele lucrate cu
spargeau cu ciomagul, fiind apoi ocazii speciale, cum ar fi marile
inlocuite cu altele noi. ulcioarele de nunta intalnite in Oltenia.
Acestea folosesc culori vii pe fondul
negru.