Documentul discută funcțiile glucidelor, compoziția și clasificarea acestora, fiind organizat în întrebări și răspunsuri despre monozaharide, dizaharide și polizaharide. Se subliniază importanța diferitelor tipuri de glucide în organism, precum glucoza, fructoza, lactoza și glicogenul, precum și procesele metabolice asociate, precum glicogenoliza și glicogenogeneza. Informațiile oferite se referă și la reacțiile chimice relevante, enzimele implicate și rolul lor în diverse funcții biologice.

1. GLUCIDE
1. Funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţiai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezenteîn organismul uman:
a) [ ] amiloza
b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza
e) [ ] amilopectina
3. Monozaharidele sunt:
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici
b) [ ] polialcooli
c) [ ] esteri simpli
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide
4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile:
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul
atomilor de carbon
b) [ ] toatemonozaharidele posedăunul sau mai mulţi atomi de carbon
chirali
c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf
d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în
seriile L şi D
e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale
seriei L – levogire
5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:
a) [ ] se supun hidrolizei
b) [x] sunt compuşipolihidroxicarbonilici
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta
6. Monozaharidaaparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele
condiţii:
a) [ ] este dextrogiră
b) [ ] este anomer beta
c) [ ] este anomer alfa
d) [ ] este levogiră
e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de
gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D-
gliceraldehidă
7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie
intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare
alcool
b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile
c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranozice
d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozice
e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri
supranumerari – anomerii alfa şi beta
8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:
a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-glucozei
b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere
c) [x] prin reducerea D-fructozeise obţin D-sorbitolşi D-manitol
d) [x] reducerea monozaharidelor estecatalizată de enzime NADH şi
NADPH dependente
e) [x] retinopatiadiabetică estedeterminată de acumularea sorbitolului
în retină
9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:
a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi
uronici
b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi
aldonici
c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la formarea
acizilor aldarici
d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea
hipocalcemiilor şi a tetaniei
e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
10. Maltoza:
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţireducătoare
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţireducătoare
c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice
d) [x] estecompusă din 2 molecule de alfa-glucoză
e) [ ] este unitatea repetitivăa celulozei
11. Lactoza:
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză
b) [x] monozaharidele constituentesunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivăa glicogenului
d) [ ] nu posedăproprietăţi reducătoare
e) [x] poatefi sintetizatăîn celulele umane
12. Zaharoza:
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
b) [ ] posedăproprietăţireducătoare
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
d) [ ] ambele monozaharide constituentesunt în formă furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală pânăla alfa-glucopiranoză
şi beta-fructofuranoză
13. Glucoza:
a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta
b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă
c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronic
d) [ ] nu posedăatomi asimetrici de carbon
e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali
14. Galactoza:
a) [ ] este principalul glucid din sânge
b) [ ] este o cetopiranoză
c) [x] este un epimer al glucozei
d) [ ] în lactoză este prezentăîn formă de alfa-anomer
e) [ ] nu posedă proprietăţireducătoare
15. Fructoza:
a) [ ] prin reducere poateforma numai D-sorbitol
b) [ ] este o cetopiranoză
c) [x] este componentăa zaharozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge
e) [ ] este principala componentă a lactozei
16. Dezoxiriboza:
a) [x] este componentăa unor nucleozide
b) [ ] este componentăa RNA
c) [x] există în formă furanozică
d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH
e) [ ] este un izomer al ribozei
17. Riboza:

2. a) [ ] este o cetoză
b) [ ] conţine 5 atomi chirali
c) [ ] este componentă a DNA
d) [x] estecomponentă a NAD+
-lui şi FAD-lui
e) [x] poatefi fosforilată
18. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei estemaltoza
b) [x] celuloza esteo polizaharidă predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul estealcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structuracelulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice
19. Selectaţi homoglicanii:
a) [ ] heparina
b) [x] amidonul
c) [ ] manoza
d) [x] celuloza
e) [x] glicogenul
20. Selectaţi heteroglicanii:
a) [ ] amilopectina
b) [x] acidul hialuronic
c) [ ] maltoza
d) [x] keratan sulfaţii
e) [x] heparina
21. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică
d) [ ] zaharoza esteprincipalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [ ] glucoza nu poateforma O-, S- sau N-glicozide
b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei
c) [ ] beta-glucoza estecomponentă a amilopectinei
d) [ ] fructozaeste componentă a lactozei
e) [x] fructozadin componenţazaharozei este în formă de beta-furanoză
23. Digestia glucidelor:
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-
glicozidice din polizaharide
b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine maltoză,
maltotrioză, α-dextrine
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
24. Intoleranţa la lactoză:
a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] estedeterminată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poatefi
moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă
25. Absorbţiaglucozei:
a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+
,K+
-ATP-aza
d) [ ] implică antiportulglucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
26. Glicogenul:
a) [x] se depoziteazăîn muşchii scheletici
b) [ ] se depoziteazăîn ţesutuladipos
c) [x] se depoziteazăîn ficat
d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea
glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de
15-20 zile
27. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice
29. Glicogen fosforilaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-
1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei:
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei,
glucagonului
31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza
c) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
32. Glucozo-6-fosfatul(G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii
scheletici:
a) [ ] G-6-P estesecretat în sânge şi utilizat de ţesuturipentru energie
b) [ ] G-6-P se supunescindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-
fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi
utilizată de ţesuturipentru energie
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi
33. Glucozo-6-fosfatul(G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:
a) [ ] G-6-P estesecretat în sânge şi utilizat de ţesuturipentru energie
b) [x] G-6-P se supunescindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-
fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi
utilizată de ţesuturipentru energie
d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat
34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza

3. c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesulare activitate amilo-1,6-1,4-glican
transferazică
e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] enzima de deramificare
36. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sintezaglucozei
b) [x] estesinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [x] glucokinaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen sintaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze + UDP
d) [x] glicogen sintazaformează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen sintazaformează legăturile alfa-1,6-glicozidice
40. Glicogen sintaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei
b) [x] estereglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă estecea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-
1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţaglicogeninei, proteinăcu funcţie de iniţiere a
sintezei glicogenului
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei,
glucagonului
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesulare activitate amilo-1,4-1,6-
transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
43. Glicogenina:
a) [ ] este un fragment de glicogen
b) [x] esteo proteină
c) [x] posedăactivitate glucozil transferazică
d) [ ] participăla scindarea glicogenului
e) [x] participăla iniţierea sintezei glicogenului
44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [x] sintezaglicogenului
b) [x] calea pentozo-fosfat
c) [x] glicoliza
d) [ ] G-6-P este secretat în sânge
e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază, iar glucoza
obţinutăeste secretată în sânge
45. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în
metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite
ţesuturi
c) [ ] în toatetipurile de glicogenoze glicogenul se depoziteazădoar în
ficat
d) [ ] în toate tipurilede glicogenoze structuraglicogenului estenormală
e) [ ] pot fi tratateprin excluderea glucidelor din alimentaţie
46. Boala von Gierke:
a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă a glucozo-6-
fosfatazei din ficat, rinichi, intestin
b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din
muşchi
c) [x] este prezentăhepatomegalia
d) [x] se manifestă prin hipoglicemii
e) [ ] nu este însoţităde dereglări neurologice
47. Glucokinaza:
a) [x] este prezentădoar în ficat
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] posedăKM mare pentru glucoză
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
48. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentădoar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] posedăKM mică pentru glucoză
d) [x] esteinhibată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
49. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintăscindarea glucozei
d) [ ] reprezintăscindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşiifinali ai glicolizei
sunt CO2 şi H2O
50. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsulfinal al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12
ATP
d) [x] în condiţii aerobe produselefinale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este12 ATP
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] este prima reacţie din glicoliză
b) [x] esteprima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toateţesuturile estecatalizată de enzima hexokinaza

4. d) [ ] hexokinaza esteenzimă din clasa ligazelor
e) [x] în muşchi hexokinaza esteinhibată de glucozo-6-fosfat
52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] estecatalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă alosterică
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] estecatalizată de enzima fosfofructokinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteenzimă reglatoare
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
a) [x] modulatori pozitivisunt AMP şifructozo-2,6-difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatulsunt activatori ai enzimei
55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] estecatalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
d) [x] estecatalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+
+ H3PO4 ↔ 1,3-
difosfoglicerat + NADH+H+
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza
d) [x] estecatalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] esteo reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat deoxidare a glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [x] estecatalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor
61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] esteo reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] estecatalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] esteo reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul esteun compus macroergic
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteenzimă reglatoare
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] estecatalizată de enzima piruvatkinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteenzimă reglatoare
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+
↔ lactat + NAD+
a) [ ] are loc în condiţii aerobe
b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
d) [x] LDH este oxido-reductază
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs
65. Căile de utilizare a piruvatului:
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [x] poatefi utilizat în gluconeogeneză
66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O
67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:
a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat
68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza
69. Glicoliza este activată de:
a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
70. Glicoliza este inhibată de:

5. a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP
71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai fosfofructokinazei:
a) [ ] citrat AMP
b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat
c) [ ] ATP ADP
d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP
e) [x] AMP fosfoenolpiruvat
72. În glicoliză ATP-ulse formează în reacţiile catalizate de enzimele:
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza
73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:
a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
74. Reglarea glicolizei:
a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice
b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale glicolizei
sunt reglatoare
c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele reglatoare ale
glicolizei
d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul sunt inhibitori ai
fosfofructokinazei
e) [x] acetil-CoA esteinhibitor al piruvatkinazei
75. Reglarea hormonală a glicolizei:
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei
de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropinastimulează glicoliza
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia alcoolică:
a) [x] piruvat kinaza
b) [ ] alcool dehidrogenaza
c) [ ] lactat dehidrogenaza
d) [x] fosfoglicerat kinaza
e) [ ] piruvat decarboxilaza
77. Care enzimă nu participăla scindarea aerobă a glucozei?
a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:
a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP
79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6
80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3
81. Fermentaţia alcoolică:
a) [x] este transformarea glucozei în etanol
b) [ ] toatereacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de reacţiile glicolizei
c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea alcool
dehidrogenazei
d) [x] piruvatulse transformă în acetaldehidă sub acţiunea piruvat
decarboxilazei
e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool
dehidrogenazei
82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
83. Gluconeogeneza:
a) [ ] este sintezaglicogenului din glucoză
b) [x] estesinteza glucozei din surseneglucidice
c) [ ] are loc în toateţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor
glicolizei
84. Gluconeogeneza:
a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii
ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul,
eritrocitele)
85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [x ] glicerolul
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul
86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotatepurinice
87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP +
H3PO4:

6. a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
88. Piruvat carboxilaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei
c) [x] gruparea prosteticăa enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prosteticăa enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA
89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP:
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] are loc în citozol
e) [x] raportulATP/ADP înalt favorizează formarea
fosfoenolpiruvatului
90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o enzimă reglatoare
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportulATP/ADP mic activează enzima
91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţaurmătoarelor enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza
92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4:
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza
93. Fructozo-1,6-difosfataza:
a) [ ] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei
c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportulATP/ADP mic activează enzima
94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza
95. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] esteenzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
e) [ ] esteactivată de insulină
96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP
97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:
a) [ ] glucoza
b) [ ] AMP
c) [x] ATP
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] NAD+
98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sintezaenzimelor reglatoare ale
gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de
aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutuladipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea glicerolului în
gluconeogeneză:
a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP
b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat
c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+
↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+
↔ gliceraldehid-3-fosfat + NADH+H+
e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:
a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza
101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:
a) [x] alaninaminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele:
a) [x] aspartataminotransferaza
b) [ ] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutuladipos, suprarenale, glandele
mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapaneoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor deoxidare a glucozei:
a) [x] sintezapentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului
105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+
→ 6-fosfogluconolactonă +
NADPH+H+
:

7. a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] esteo reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie estelactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie esteinhibată de NADPH
106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntuluipentozo-fosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+
→ 6-fosfogluconolactonă +
NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+
→ 6-fosfogluconolactonă +
NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+
→ ribulozo-5-fosfat + NADH+H+
+ CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+
→ ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+
+
CO2
107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat
108. Produsele finale ale etapeioxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P DH):
a) [x] în eritrocite şuntulpentozo-fosfat esteunica cale de generare a
NADPH-lui
b) [ ] în eritrocite NADPH-ulseobţine doar în reacţia catalizată de
enzima malică
c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin hemoliză
d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este cauzată de
acumularea H2O2
e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la persoanele din
regiunile infectate de malarie
110. Etapaneoxidativă a şuntuluipentozo-fosfat:
a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi transaldolaze
c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când necesitatea de
NADPH estemai înaltă decât necesitatea de pentoze
d) [x] conversia hexozelor în pentozese amplifică când necesitatea de
pentozeestemai înaltă decât necesitatea de NADPH
e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul
111. NADPH:
a) [ ] generează ATP în lanţul respirator
b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare a Fe2+
în
hemoglobină
c) [ ] participăla oxidarea acizilor graşi
d) [x] estedonor de H în sintezaaminoacizilor dispensabili
e) [x] participăla generarea speciilor reactive ale O2 în granulocite
112. Metabolismul fructozeiîn ficat (selectaţi reacţiile):
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza+ ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozeiîn ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza
114. Metabolismul fructozeiîn muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):
a) [x] fructoza+ ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza+ ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozeiîn muşchii
scheletici:
a) [x] hexokinaza
b) [ ] fructokinaza
c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [ ] triozokinaza
116. Fructozuriaesenţială:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] estecauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructozăşi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
117. Intoleranţa la fructoză:
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-
1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
119. UDP-glucoza poatefi utilizată:
a) [x] în glicogenogeneză
b) [x] pentru sintezaglicolipidelor
c) [ ] pentru sintezaglicerofosfolipidelor
d) [x] pentru sintezaUDP-glucuronatului
e) [x] la sintezaglicoproteinelor
120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
121. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] estecauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea
galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

8. 122. Intoleranţa la galactoză:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] estecauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat
uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
123. UDP-glucuronatul:
a) [x] este donator de glucuronil la sintezaglicozaminoglicanilor
b) [x] participăla conjugarea substanţelor toxice endo- şi exogene
c) [ ] este donator de glucuronil la sintezacerebrozidelor
d) [ ] participăla sintezalactozei
e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor conduc la
perturbarea proceselor de dezintoxicare
124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile):
a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4
d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+
+ H2O ↔ UDP-glucuronat + 2NADH +
3H+
e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD+
+ O2 ↔ UDP-glucuronat + 2NADH +
3H+
125. Sinteza lactozei:
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP
b) [x] reacţia estecatalizată de lactozosintaza
c) [ ] lactozosintazaeste prezentăîn toateţesuturile
d) [x] lactozosintazaestealcătuită din subunitatea catalitică
(galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare (lactalbumină)
e) [x] prolactina induce sintezalactalbuminei
126. În intervalele interprandiale glicemia estemenţinută prin:
a) [x] glicogenoliza hepatică
b) [ ] glicogenoliza musculară
c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori
d) [x] gluconeogeneza din acid lactic
e) [x] creşterea raportuluiglucagon/insulină
127. Hiperglicemia poatefi condiţionată de:
a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism
128. Hiperglicemia poatefi condiţionată de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutuluiinsular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism
129. Hipoglicemia poatefi cauzată de:
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei
130. Afecţiunile însoţitede hiperglicemie:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid
131. Efectele insulinei asuprametabolismului glucidic în ficat:
a) [x] activarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
132. Insulina stimulează:
a) [x] transportulglucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sintezalipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza
133. Insulina provoacă:
a) [ ] diminuarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutuladipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sintezatransportatorilor de glucoză (GLUT)
134. Efectele insulinei asuprametabolismului lipidic:
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
135. Efectele insulinei:
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntulpentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] stimulează transportulaminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sintezaproteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
136. Reglarea hormonală a glicemiei:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
137. Reglarea secreţiei de insulină:
a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină
b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină
c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină
d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină
e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină
138. Sinteza insulinei:
a) [x] insulina se sintetizeazăîn formă de preproinsulină inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza
limitată
d) [x] secreţia insulinei şi a peptideiC esteCa2+
-dependentă
e) [x] insulina şi peptidaC se secretă în cantităţi echimolare
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului:
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat
b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL
c) [ ] provoacă hiperglicemie
d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând infiltraţia grasă a
ficatului
e) [ ] micşorează cantitatea de NADH

9. 140. 2,3-difosfogliceratul:
a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3-difosfogliceratului
b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3-fosfogliceratului
c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de fosfoglicerat
kinaza
d) [x] sinteza2,3-difosfogliceratului estecatalizată de difosfoglicerat
mutaza
e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toateţesuturile
141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4
HORMONI
1. Hormonii sunt:
a) [x] substanţebiologice active
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţide glandele endocrine
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare
2. Activitatebiologică posedă:
a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteinade transport
e) ) [ ] nivelul totalal hormonului
3. Proprietăţilegenerale ale hormonilor:
a) [x] activitate biologică înaltă
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:
a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)
b) [x] dezvoltării sexuale
c) [x] funcţiei reproductive
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
5. Clasificarea hormonilor:
a) [x] proteinopeptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
6. Este corectă afirmaţia:
a) [ ] toţihormonii sunt proteinesimple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţihormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:
a) [x] retroinhibiţie negativă
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
c) [] toţiprin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:
a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport alhormonilor
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
e) [] colesterolului sanguin
9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:
a) [x] proteolizălimitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [ ] efecte alosterice
e) [x] modificări conformaţionale
10. Receptorii hormonali sunt:
a) [] cromoproteine
b) [x] proteinemultidomeniale
c) [x ] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine
11. Proprietăţilereceptorilor hormonali:
a) [x] posedăafinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor esterealizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
d) [ ] sunt localizati numai în membrană
e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:
a) [x] poatefi membrano -intracelular
b) [x] poatefi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear estecaracteristic hormonilor hidrofili
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear estecaracteristic pentru hormonii pepti
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear estecaracteristic catecolaminelor
13. Mecanismul membrano-intracelular:
a) [x] hormonul serveştedrept mesager primar
b) [ ] hormonul serveştedrept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţihormonii
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
14. Mecanismul membrano-intracelular:
a) [ ] receptorii sunt situaţiîn nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai
aminoacizilor
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participămesagerii secunzi
15. Proteinele "G":
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
b) [] sunt amplasate pesuprafaţaexternă a membranei citoplasmatice
c) [] posedăun domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
d) [ ] parteaactivă este dimerul beta, gama (βγ)
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
16. Proteinele Gs şi Gi:
a) [ ] subunitatea α este identică structuralşi funcţional de la o proteinăla alt
b) [x] ambele sunt cuplatecu adenilatciclaza
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului s
17. Proteinele "Gq":
a) [x] proteinaGq este cuplatăcu fosfolipaza"C"
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
c) [ ] în stareactivă se află sub formă de trimeri (, , )
d) [ ] generează GMPc
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:
a) [x ] AMP-ciclic
b) [] GTP
c) [ x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x ] inozitoltrifosfatul

10. 19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul
proteinei Gi
d) [] rolul de mesager îl poateîndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
20. Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
b) [x] se referă la liaze
c) [x] catalizează formarea AMPcdin ATP
d) [ ] catalizează formarea AMPcdin ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze
21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentăîn celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc+PPi
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
d) [x] este situatăîn membrana plasmatică orientată sprecitozol
e) [ ] estesituată în membrana internă a mitocondriilor
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoare
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare
e) [] AMPcîşi realizează efectul prin proteinkinazaC
23. AMPceste:
a) [ ] mediator primar
b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [] nucleozid.
24. Fosfodiesteraza:
a)[x ] esteenzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPcşi GMPC
25. AMPc şiproteinkinazele:
a) [x] AMPc estemediatorulintracelular a multor semnale hormonale
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinazaA neactivă prezintăun tetramer (C2R2 - 2subunităţicatalitice
şi 2reglatorii)
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintăun dimer (C1R1 - subunităţicatalitice şi
reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
26. Proteinkinaza:
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC esteefector alosteric pentru proteinkinaze
d) [ ] se află în nucleul celulei
e) [] toateenzimele defosforilate sunt active
27. NO-reglator metabolic:
a) [x] acţionează asupratuturor celulelor
b) [x] se sintetizeazădin L-arginină prin intermediul NO sintazei
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza
e) [x] protejeazăvasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele
28. Dupărealizarea efectului hormonal are loc:
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă
b) [x] formarea de AMPc încetează;
c) [x] AMPclegat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează
şi este degradat
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseştecelula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stareinactivă
29. Fosfodiesteraza:
a) [x] scindează AMPccu formare de 5'-AMP
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
d) [x] pentru activarea ei estenecesar Ca2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+
, Mg2+
, K+
, Na+
)
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:
a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
b) [x] legînd Ca2+
, calmodulina trece în stare activă
c) [ ] legînd Ca2+
, calmodulina trece în stare inactivă
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
e) [ ] sursă de Ca2+
sunt numai mitocondriile şi microzomii
31. Complexul Ca++
-calmodulină reglează:
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele
nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] concentraţia de Ca2+
citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
32. Referitor la calmodulină (CM):
a) [ ] e o proteinăfixatoare de Fe şi Mg
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
c) [x] la toatespeciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
e) [x] în creier estefixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesteraz
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) :
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinoz
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinoz
4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
a) [x] inozitoltrifosfatul(IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++
se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
e) [ ] Ca++
nu pătrundedin exterior
35. Fosfolipaza„C" :
a) [x] prezintăsistemefector din componenţa sistemului ce generează mesag
secundari
b) [ ] acţionează asuprafosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi
cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de proteina Gi
e) [x] este o proteinăfixatoare de Ca2+
36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pesuprafaţaexternă a membr
celulare
d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi
biosinteza proteinelor secundar
e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează
membranele biologice
37. Hormonii hipotalamusului:
a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintăpeptide scurte(3-44 resturiaminoacidice)
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sintetizeazăşi secretă 2 tipuride hormoni: liberine şi statine
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
38. Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina,
corticostatina şi gonadostatina

11. b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele,
acetilcholina, acidul gama aminobutiric, histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina,
corticoliberina şi tireoliberina.
39. Liberinele sunt:
a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina.
40. Statinele sunt:
a) [x] somatostatina
b) [x] melanostatina
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină
41. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt proteino-peptidici
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.
42. Hormonii adenohipofizari sunt:
a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.
43. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţisunt hormoni tropi
c) [ ] se împart în 2 grupe
d) [] toţisunt peptidederivate din proopiomelanocortină
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [] somatotropina
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH.
45. Adrenocorticotropina(ACTH, corticotropina):
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor
b) [] reglează sintezaadrenalinei
c) [ ] nu posedăacţiune melanostimulantă
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidăsimplăunicatenară.
46. Adrenocorticotropina(ACTH, corticotropina):
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor
androgeni
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibăsecreţia ACTH-ului.
47. Hormonii somatomamotropisunt:
a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar.
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:
a) [x] un lanţ polipeptidic(191 resturi aminoacidice)
b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un hormon steroid.
49. Somatotropina, efectele:
a) [x] sunt mediate de somatomedine
b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a
ţesuturilor moi
e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
50. Somatotropina:
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
b) [ ] inhibă lipoliza
c) [ ] scade conţinutulacizilor graşi în plasmă
d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.
52. Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+
, Mg2+
, fosfat
b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
c) [x] secreţia sa esteinhibată de somatostatină
d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la
dezvoltarea acromegaliei
e) [ x] este hormon diabetogen
53. Prolactina:
a) [] esteo glicoproteină
b) [ ] este un polipeptid
c) [ ] se sintetizeazănumai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
54. Prolactina:
a) [x] este o proteinăsimplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] este o proteinăconjugată
c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea
prolactinei
e) [ ] acţionează asupraglandelor sexuale
55. Hormonii hipofizariglicoproteici sunt:
a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
56. Tireotropina(TSH) este:
a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structurădimerică
c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
e) [] un steroid.
57. Tireotropina(TSH):
a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
b) [] inhibă sintezaşi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback
pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] somatostatinaactivează eliberarea de TSH.

12. 58. Gonadotropinele:
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant
(FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea
lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoaredetestosteron.
59. Hormonul luteinizant (LH):
a) [x] promovează sintezade estrogeni şi de progesteronă
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele
interstiţiale
d) [ ] la bărbaţi induce producţiade progesteronă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron decătre celulele
interstiţiale

-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH
b) [] face partedin grupul hormonilor somatomamotropi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează
memoria
e) [ ] este sursă de encefaline
61. Hormonii neurohipofizari:
a. [x] sunt reprezentaţide vasopresină şi oxitocină
b. [] sunt reprezentaţide malanotropină
c. [x] prezintănonapeptide
d. [] se producîn lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţiîn
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
62. Vasopresina şi oxitocina:
a. [] vasopresina se sintetizeazăîn nucleul paraventricular
b. [ ] oxitocina are sediul de sintezăîn nucleul supraoptic
c. [x] ambii sunt sintetizaţisub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
d. [x] ţesutulţintăeste rinichiul- epiteliul tubilor contorţidistali şi
colectori
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
64. Vasopresina:
a. [ ] în prezenţaei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia
apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
e. [x] exercită acţiune vasopresoare
65. Oxitocina:
a. [ ] este un octapeptid
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda
mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e. [ ] inhibă sintezaproteinelor în celulele glandulare mamare
66. Hormonii tiroidieni:
a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b. [] sursa de sintezăeste triptofanul
c. [ ] prezintăderivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintăderivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide
67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedătriiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de protei
c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3
68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:
a. [x] biosinteza tireoglobulinei
b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
e. [] transportultiroxinei şi tireoglobulinei
69. Tireoglobulina prezintă:
a. [x] o proteinăglicozilată
b. [ ] o proteinăsimplă
c. [ ] peste100 de resturi de serină
d. [x] peste100 de resturi de tirozină
e. [ ] o cromoproteină
70. Tireoglobulina:
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi
b. [x] se sintetizeazăîn celulele tiroidiene
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e. [x ] este secretată în coloid dupăglicozilare
71. Asigurarea cu iod:
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrundeîn organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţide tiroidă printr-un proces activ
dependent de ATP (pompadeiod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:
a. [x] are loc pe suprafaţaapicală a celulelor tiroidiene
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -
dependente
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [x ] iodul oxidat esteutilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglo
73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :
a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimel
peroxidazice
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sintezatireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină
74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobuli
a. [x] suprafaţaapicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endo
picăturile sunt internalizate
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza
tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozin
DIT)
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
75. Transportulhormonilor tiroidieni este realizat de:
a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c. [x] albumine
d. [ ] fibrinogen
e. [ ] hemoglobină
76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
1. [ ] primar- se supun transaminării
2. b) [x] primar - se supun deioduгării

13. 3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
5. e) [ x] T ½ pentru T4 estede 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3
77. Reglarea sintezeişi secreţiei hormonilor tiroidieni:
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participătireoliberina,
tireotropinaşi iodtironinele circulante
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
c. [ ] sintezaşi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropinăşi
somatostatină
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sintezaşi secreţia de tireotropinăşi
tireoliberină
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
a) [x] traversează liber membrana celulară
b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este
fixat pereceptorul nuclear
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice
79. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedăacţiune calorigenă
c) [ ] scad vitezametabolismului bazal
d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatalăîndeosebi asupra sistemului
nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezeide Na+
/K+
-ATP-ază
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sintezaenzimelor respectiv
81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
b)[x] intensificarea metabolismului bazal
c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
e)[ ] mărirea nivelului de TSH
82. Hipofuncţiaglandei tiroide se manifestă prin:
a)[x] cretinism
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturiicorpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH
83. Hipofuncţiaglandei tiroide se manifestă prin:
f) [x] în cretinism se constatăo dereglare psihică profundă
g) [] în cretinism corpul se dezvoltăproporţional
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH
j) [] tahicardie, exoftalm
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [] tireotropină
85. Parathormonul:
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)
c) [x] se sintetizeazăsub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizeazăîn formă activă
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului
86. Parathormonul:
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
d) [ ] iniţial se sintetizeazăsub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteolizăparţială
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutuluiosos:
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţiadetermină creşterea cantităţii colagenului şi a
proteoglicanilor
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfata
alcalină
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutuluirenal:
a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [] inhibă sinteza1,25(OH)2D3
89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:
a) [x] promovează absorbţia Ca2+
din intestin printr-un mecanism indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+
din intestin printr-un mecanism direct
c) [x ] sporeşteabsorbţiafosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează1,25-(OH)2D3
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.
90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor muscula
nervoase
d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză.
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporităa calciului cu urina
e) [ x] osteoporoză.
92. Calcitonina este:
a) [x] produsăde celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei
b) [ ] produsăde paratiroide
c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] este un polipeptid
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
a) [x] sintezaşi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului io
b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei estecons
c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportulalimentar de calciu, gastrină ş
glucagon
d) [ ] sintezaşi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependentede ciclul veghe-somn
94. Efectele metabolice ale calcitoninei:
a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostalş
celulele osoase
b)[] sporeştereabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeştedepozitareade Ca2+
şi fosfat în oase
e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)
b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia25 cu formarea de 25-hidro

14. d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supuneunei
hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D3
e) [ ] este un hormon hidrosolubil
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propriasaformare prin feedback
b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazeişi sinteza
calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sintezade calcitriol
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeştedepunerea de Ca2+
şi fosfat în oase
e) [x] ţesutulţintăpentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează
absorbţia calciului şi a fosfatului.
96. Hormonii pancreatici:
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon
c) [x] celulele insulare D producşi secretă somatostatina
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [x] polipeptidulpancreaticeste sintetizat de celulele F şi reglează diverse
funcţii ale tractului digestiv .
97. Insulina:
a) [x] este produsăde celulele beta ale pancreasului
b) [] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice:A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30
resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţidisulfurice.
98. Insulina:
a) [] se sintetizeazădirect în stareactivă
b) [] se sintetizeazăsub formă de proinsulină
c) [x] se sintetizeazăsub formă de precursor inactiv preproinsulină
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidulC
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.
99. Insulina -reglarea secreţiei:
a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei
b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină
c) [ ] somatostatinastimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
100. Insulina - metabolism:
a) [] timpulde înjumătăţire estede 30-50 minute
b) [x] în principal este inactivată în ficat
c) [x ] timpulde înjumătăţire al ei este de 3-5 minute
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas.
101. Insulina - mecanismul de acţiune:
a) [] este citozolic nuclear
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintăun complex heterotetrameric α2β2
d) [] subunitatea beta esteextracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedăactivitate enzimatica de tip tirozinkinazică
102. Insulina:
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen,
proteine
b) [ ] sporeştedegradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea
celulară, procesele de regenerare
d) [x] ţesuturile ţintăpentru insulină sunt:ţesutuladipos, muscular şi hepatic
e) [ ] activează glicogen sintazaprin fosforilare.
103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):
a) [] activarea glicogenfosforilazei
b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sintezade glucokinază în hepatocite
104. Insulina amplifică:
a) [x] transportulglucozei în ţesuturi
b) [] conversia glicerolului la glucoză
c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezeitransportoruluide glucoză (GLUT)
105. Efectele insulinei asuprametabolismului glucidic:
a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut a
b) [x] suprimă gluconeogeneza
c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei
106. Efectele insulinei asuprametabolismului lipidic:
a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutuladipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutuladipos
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici
107. Efectele insulinei asuprametabolismului proteic:
a) [x] facilitează transportulaminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [x] influenţează sintezaunor proteinespecifice la nivelul transcrierei ge
(glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza)
d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie.
109. Glucagonul:
a) [ ] se sintetizeazăîn celulele insulare beta
b) [x] se sintetizeazăîn celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturide aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
e) [ ] este un compus de natură steroidă.
110. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizeazădirect în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteolizălimitată
d) [ ] prin proteolizălimitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului
111. Glucagonul – reglarea secreţiei:
a) [x] somatostatinainhibă secreţia lui
b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
e) [ ] insulina activează secreţia lui.
112. Glucagonul - acţiuni:
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] scade conţinutulacizilor graşi în sînge

15. e) [ ] efectul estemediat de Ca2+
.
113. Glucagonul – acţiuni:
a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPcşide proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza
c) [x] activează gluconeogeneza
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei.
114. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] toţisunt polipeptide
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt de natură steroidă
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină
115. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) esteprodus demucoasa gastrică
b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii
biliare.
116. Somatostatina:
a) [x] se sintetizeazăîn hipotalamus, pancreas (celule D), tractul
gastrointestinal, creier
b) [ ] se sintetizeazăîn formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina,
colecistokinina.
117. Catecolaminele sunt:
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [] hormoni proteinopeptidici
118. Catecolaminele- biosinteză:
k) [x] se sintetizeazădin tirozină
b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
e)[] la sintezănu participăvitamina C
119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:
a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitateîmpreună cu ATP-Mg2+
, Ca2+
şi cromogranină
b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+
c) [ ] timpulde înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin
oxidazei
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [x] în ţesuturiexistă receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lor
b) [ ] diferiţi receptorisunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţicu adenilatciclaza prin intermediul
proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+
.
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari
c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezidin vase
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de
contracţie a miocardului.
122. Catecolaminele - efecte :
a) [x] constricţia vaselor periferice
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
123. Catecolaminele realizează:
a) [ ] constricţia vaselor coronariene
b) [x] dilatarea vaselor coronariene
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutuladipos
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.
124. Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi
noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiunearterială.
125. Cortexul suprarenalelor:
a) [x] zona glomerulară producemineralocorticoizi
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi
126. Corticosteroizii conţin (particularităţide structură):
a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
b) [ ] 20 aminoacizi
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
d) [ ] gruparea carboxil în poziţiaC3
e) [x] cetogrupa în poziţiaC3.
127. Corticosteroizii - biosinteză:
a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetiz
novo
c) [ ] ca precursorisunt fosfolipidele şi sfingomielina
d) [x] etapacomună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enz
hidroxilaza, conţine citocromul P450)
e) [ ] dupăbiosinteză sunt depozitaţiîn celule.
128. Corticosteroizii - transport:
a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
c) [x ] cortizolul este transportat detranscortină (70%) şi de serumalbumin
(15%)
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stareliberă
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţideserumalbumină.
129. Metabolizarea corticoizilor:
a) [ ] T1/2 pentru cortizoleste 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizoleste 1,5-2 ore
c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legăt
la C4 şi a grupării cetonice de la C3
d) [x] produşiirezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuron
sulfuric apoisunt excretaţi cu urina (17-cetosteroizi)
e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
130. 17-cetosteroizi:
a) [x] sunt produşide degradare a corticosteroizilor şi androgenilor elimina
urina
b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizieliminaţi prezintăprodusele
catabolismului androgenilor

16. c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizieliminaţi prezintăprodusele
catabolismului glucocorticoizilor
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constatăîn tumori ale testiculilor
şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 ore)
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţiaadenohipofizei, boala
Addison.
131. Glucocorticoizii – reglarea sintezeişi secreţiei:
a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi
ACTH-ului
b) [ ] reglarea se bazează peefectele alosterice
c) [x] ACTH-ulstimulează formarea pregnenalonului
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)
e) [] depind de cantitatea potasiuluiplasmatic.
132. Glucocorticoizii – acţiuni:
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei"C" cu formare de diacilgliceroli
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului
uman
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului
uman .
133. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului proteic:
a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportulaminoacizilor în celulele ţesutuluimuscular şi
limfoid
c) [x] inhibă biosinteza ARNmşi a proteinelor în muşchi
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
e) [x] inhibă biosinteza ARNmşi a proteinelor în ţesutullimfoid.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [] accelerează transportulglucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutuladipos
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.
135. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului lipidic:
a) [] inhibă lipoliza în ţesutuladipos al membrelor
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge
136. Glucocorticoizii - acţiuni asuprametabolismului ţesutuluiosos:
a) [] stimulează biosinteza ARNm
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor
d) [x ] sporesceliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge
e) [x] producosteoporoză
137. Glucocorticoizii - efecte:
a) [x antiinflamator
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)
d) [ ] hipoglicemiant
e) [] activează sintezaşi secreţia prostaglandinelor.
138. Hormonii mineralocorticoizi:
a) [x] sunt C21 steroizi
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizeazădin colesterol
d) [ ] se sintetizeazădin fenilalanină şi tirozină
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.
139. Reglarea sintezeişi secreţiei aldosteronului depinde de:
a) [x]sistemul renină-angiotensină
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.
140. Reglarea sintezeişi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-
angiotensină":
a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsăde hepatocite
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori
(presiunea sîngelui, hipoxia renală, concentraţia de Na+
, Cl-
în plasmă
etc.)
c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd
angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în
angiotensină II (octapeptid)
e) [ ] angiotensina II estevasodilatator.
141. Angiotensina II:
a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
e) [ ] nu se supunedegradării sub acţiunea angiotensinasei.
142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [x] organul ţintăeste rinichiul
b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sintezaparathormonului
e) [ ] reglează glicemia.
143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
a) [x] reabsorbţia Na+
, Cl-
şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+
, Cl-
şi apă
c) [x] eliminarea de K+
, H+
, NH4
+
d) [ ] reabsorbţia de K+
, H+
, NH4
+
e) [x] reabsorbţia de Na+
prin mecanismul activ Na+
/K+
-ATP-aza.
144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [ ] majorează concentraţia de K+
în sînge şi reduce concentraţia
de Na+
, Cl-
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+
, Cl-
şi HCO3-
în tubii distali renali
c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu
intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:
a) [ ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
b) [ x] obezitatecentripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:
a) [ ] sindromul Conn
b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
a) [x ] sindromul Conn
b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:
a) [] obezitate
b) [ ] creşterea conţinutului de Na+
, Cl-
, apăşi scaderea K+
în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+
, Cl-
şi creşterea K+
în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie

17. e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:
a) [x] nivel scăzut de K+
în sânge
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei
d) [ ] edeme şi hipotensiune
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită
nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantareaorganelor şi ţesururilor
d) [x] folosirea îndelungată poateprovoca atrofia cortexului
suprarenalelor
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului
suprarenalelor
152. Hormonii sexuali :
a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) [x] sunt de natură steroidă
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] în reglarea secreţiei participăgonadotropinele
e) [ ] utilizează receptorii membranari
153. Hormonii sexuali sunt :
a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x ] progesterona
154. Sinteza hormonilor sexuali:
a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) [x] se sintetizeazădin colesterolul
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizeazăîn special
progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizeazăîn special
estrogenii
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizeazăîn special
estrogenii.
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:
a) [ ] lutropinareglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropinacontribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropineişi folitropinei şi inhibă
secreţia prolactinei
156. Androgenii:
a) [x] reprezentatulcardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen esteandrosteronul
c) [ ] se depoziteazăîn celule dupăsinteză
d) [ ] sunt transportaţiîn sânge în stareliberă
e) [x] sunt transportaţideo globulină sanguină specifică
157. Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi
b) [x ] se sintetizeazăîn celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteineeste biologic activă
158. Catabolismul androgenilor:
a) [x] are loc primordial în ficat
b) [ ] are loc numai în rinichi
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi
sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizisunt de natură testiculară
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizisunt de natură testiculară
159. Androgenii – efecte metabolice:
a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă,
stimulînd sinteza proteinelor
b) [ ] inhibă sintezaproteinelor în ţesuturile ţintăşi induc bilanţ
azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutuluiosos
e) [] provoacă hiperglicemie
160. Androgenii – efecte fiziologice:
a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a
comportamentului la bărbaţi
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) [] inhibă spermatogeneza
161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
a) [ ] se producnumai în ovare
b) [x] în cantităţi reduse se sintetizeazăîn testiculi, adrenale, ficat,
piele
c) [x] în timpul gestaţiei se producşi în unitatea feto-placentară
d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine
transportatoarespecifice
e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza
hormonilor steroizi
162. Hormonii estrogeni - catabolism:
a) [x] se petrece în ficat
b) [] se petrece doar în rinichi
c) [] se petrece în intestin
d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic
sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
163. Efectele metabolice ale estrogenilor:
a) [x] induc sintezaARNm şi producerea proteinelor specifice în
celulele organelor ţintă (organele sferei genitale, glandelor mamare,
cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutuladipos
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitareacalciului şi
fosfaţilor în epifizele oaselor
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:
a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului
ovarian
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
LIPIDE
1. Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă
2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică
b) [ x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă
3. Clasificarea structurală a lipidelor:
a) [] protoplasmatice
b) [] de rezervă
c) [x] saponifiabile

18. d) [] neutre
e) [ x] nesaponifiabile
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
a) [x] structurale
b) [x] de rezervă
c) [] saponifiabile
d) [] neutre
e) [ ] nesaponifiabile
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:
a) [x] amfifile
b) [] esenţiale
c) [] saponifiabile
d) [x] neutre
e) [ ] nesaponifiabile
6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi
graşi:
a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x ] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic
7. Pentru organismul uman suntesenţiali următorii acizi
graşi:
a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic
8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică
temperatură de topire?
a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
e) [] oleic (С18:1)
9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică
temperatură de topire?
a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14)
c) [x] butiric (C4)
d) [] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)
10. Acilglicerolii:
a) [] suntconstituenţi ai membranelor biologice
b) [x ] suntesterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei
d) [ ] suntmai grei decât apa şi se dezolvă în ea
e) [ ] suntderivaţi ai acidului fosfatidic
11. Glicerofosfolipidele:
a) [] suntinsolubile în solvenţi organici
b) [ ] suntesterii glicerolului şi ai acizilor grşi
c) [x ] suntderivaţi ai acidului fosfatidic
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] suntcomponentele membranelor biologice
12. Lecitinele şi cefalinele:
a) [x] suntderivaţi ai acidului fosfatidic
b) [x] suntlipide structurale
c) [ ] suntderivaţi ai sfingozinei
d) [] suntgrasimi neutre
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea
acidului fosfatidic
13. Fosfatidilcholina:
a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [ x] suntcomponente principale ale surfactantului
pulmonar
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor
14. Fosfatidiletanolamina:
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei
b) [ ] conţine sfingozina
c) [ ] conţine ceramida
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:
a) [ ] suntreprezentanţi ai ceridelor
b) [x] suntcomponenţii principali ai membranelor celulare
c) [ ] prezintă o rezervă de energie
d) [x] suntderivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele
17. Fosfolipazele:
a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid
fosfatidic şi acid gras
b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea
lizolecitinelor
c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina
în diacilglicerol,acid fosforic şi etanolamină
d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu
generarea de lizofosfatidă şi acid gras
e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de
acizi graşi
18. Cardiolipina:
a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot
b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale
d) [] conţine colină
e) [ ] este un lipid de rezervă
19. Sfingomielinele conţin:
a) [ ] sfingozină,acid gras,glucoză, acid fosforic
b) [ ] etanolamină,acid gras,ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic,ceramida
d) [x] ceramidă,acid fosforic,colină
e) [ ] acid fosfatidic,cholină,glicerol
20. Sfingozina:
a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat
b) [x ] e componental sfingomielinei
c) [ x] este constituental glicolipidelor
d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
e) [ ] nu intră în structura ceramidei
21. Cerebrozidele:
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
b) [] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau
beta-glucoza
d) [] conţin oligozaharide
e) [ x] din ele se formează sulfatidele
22. Gangliozidele:
a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) [ ] oligozaharidul este prezentatnumai de glucoza
d) [ ] conţin şi resturi sulfatlegate de galactoză
e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
23. Gangliozidul conţine in structura sa:
a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid

19. fosforic,ceramidă
b) [ ] acid sialic,etanolamină,acid gras
c) [ ] glicerol,acid fosfatidic,NANA
d) [x] NANA, oligozaharid,sfingozină,acid gras
e) [ ] fosforilserină,NANA, sulfat,hexoze
24. Glicolipidele:
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau
oligozaharide
b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de
acid sialic
c) [ ] gangliozidele suntglicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [] gangliozidele conţin cardiolipină,acid N-
acetilneuraminic
25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:
a) [x] cardiolipina
b) [ ] sulfatidele
c) [ ] gangliozidele
d) [ ] cerebrozidele
e) [ ] ceramida
26. Colesterolul:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului
b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil
27. Acizii biliari:
a) [x] suntderivaţi ai colesterolului
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d) [x] suntcompuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor
28. Metabolismul acizilor biliari:
a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfatîn
formele lor active
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în
proteine
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în
glucide
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă
29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:
a) [ ] glicolipidele,triacilglicerolii,esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele,acizii graşi liberi,ceridele
c) [x] fosfogliceridele,sfingomielinele,gangliozidele,
cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele,fosfolipidele,esterii colesterolului
e) [ ] ceridele,sulfatidele, acizii graşi liberi
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta
structurală,responsabilă de această funcţie (2):
a) [] receptoare de fosfolipide
b) [x] metabolică de proteine
c) [] permeabilitatea de triacilgliceroli
d) [x] compartimentalizarea de lipidele
protoplasmatice
e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide
31. Caracteristicile principale ale membranei:
a) [] simetria
b) [x ] fluiditatea
c) [x ] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic
32. Membranele biologice suntstabilizate de:
a) [x] interacţiuni hidrofobe
b) [x] forţele Van-der-Waals
c) [x] legături de hidrogen
d) [ ] legături peptidice
e) [ ] legături disulfidice
33. Proteinele membranelor biologice:
a) [x] pot fi superficiale,semiintegrale sau integrale
b) [x ] formează legături atât cu lipidele,câtşi cu glucidele
membranare
c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală
d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transporttransmembranar,
recepţie,comunicare intercelulară,antigenică
e) [] suntprecursori ai mesagerilor secunzi
hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
34. Glucidele membranelor biologice sunt:
a) [x] prezentate masivpe suprafeţele ce nu contactează
cu citoplasma
b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine
c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau
polizaharidice
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de identificarea intercelulară
35. Lipidele suntcomponente indispensabile ale raţiei
alimentare,deoarece:
a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi
esenţiali
b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] suntsursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei
36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
a) [] are loc în stomac
b) [ x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice suntde origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează
HCl al sucului gastric
e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-
intestinal necesită:
a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza
38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:
a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
fosfogliceridele
b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia
beta a trigliceridelor .
39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc
prin:
a) [ ] fosforilare
b) [ ] defosforilare
c) [ ] conjugarea cu activatorul
d) [ ] interactiunea cu coenzima
e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei
40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:
a) [x] monogliceridelor
b) [x] acidului fosforic
c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică
d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [ ] bazelor azotate
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul
gastro-intestinal:
a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie
simulă
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin

20. transportactiv c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-
monogliceride,colesterolul – prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
colesterolul – prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic – prin transportpasiv
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt
corecte afirmatiile:
a) [ ] se absorb numai în duoden
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi
colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol,acizi graşi cu catenă mică
e) [ ] suntsecretate în sistemul capilar al enterocitelor
43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor:
a) [ ] glicerolul - fosforilat
b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelară
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară
44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:
a) [ ] sunteliminate în sînge în sistemul venei porta
b) [ ] sunteliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul
gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele
şi formează chilomicronii
45. Chilomicronii:
a) [] se sintetizează în ficat
b) [] se secretă din intestin directîn sînge
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100
d) [ ] lipidul predominanteste colesterolul
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene
46. Catabolismul chilomicronilor:
a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in
hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [ x] sunthidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina
e) [] sunthidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip
I) se caracterizează prin:
a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL)
b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli
c) [ ] ateroscleroză pronunţată
d) [x] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi
48. VLDL:
a) [ ] apoproteina principală este apoB48
b) [ ] reprezintă substratpentru trigliceridlipaza hormon-
sensibilă
c) [x] suntsintetizate în ficat
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul
de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen
49. Catabolismul VLDL:
a) [x ] suntdegradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de
colesterol
e) [] suntdegradate de lecitincolesterolacil transferază
50. LDL :
a) [x ] contin apoB100
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [] se sintetizează în ficat
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
51. Catabolismul LDL :
a) [] se catabolizează numai în enterocite
b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
c) [x ] colesterolul furnizatcelulelorde LDL inhibă sinteza
endogenă de colesterol
d) [] colesterolul furnizatcelulelor de LDL activează sinteza
receptorilor B,E
e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA
reductaza
52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul
II) se caracterizează prin:
a) [ ] niveluri majore de HDL circulant
b) [x] conţinutcrescutde LDL plasmatic
c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA
reductazei
d) [ ] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] ateroscleroză pronunţată.
53. HDL:
a) [x ] suntsintetizate ăi secretate de hepatocite şi
enterocite
b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL
discoidale in mature
c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [] suntlipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majoratprezintă un risc aterogen
înalt
54. Lipoproteinlipaza:
a) [ ] este o enzimă intracelulară
b) [ ] este activată de apoproteina B100
c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat
d) [x] apoproteina CIIeste activatorul enzimei
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos
55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):
a) [] scindează trigliceridele
b) [x] este asociată cu HDL
c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină
şi colesterol liber
d) [x] favorizează formarea HDL
e) [x] insuficienţa LCATmicsorează conţinutul esterilor de
colesterol în HDL
56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor
graşi):
a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP
+2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ+AMP + 2P
57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor
graşi):
a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e) [] activarea este o reacţie reversibila
58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în
mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele Işi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [x] AG sunttransportaţi în formă de acil-carnitină
59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO-
corespunde:

21. a) [ ] ornitinei
b) [ ] putrescinei
c) [ ] sfingozinei
d) [] colinei
e) [x] carnitinei
60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfasoară in citozol
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoApână la
acetil-CoA
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor
graşi
61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei
succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:
a) [ ] hidratare,oxidare, dehidratare,clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare,reducere,clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere,hidratare
d) [x] dehidrogenare,hidratare,dehidrogenare,clivare
e) [ ] dehidrogenare,hidratare,reducere,clivare
62. Transformarea acil-CoA(prima reacţie a beta-oxidarii
acizilor graşi):
a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-
dependentă
d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-
dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului
63. Produşii dehidrogenării acil-CoA( primei reactii a beta-
oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] enoil-CoA+ FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA+ NADPH + H+
e) [ ] enoil-CoA+ NADH + H+
64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:
a)[ ] enoil-CoA+ H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA+ NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce
catalizează această reacţie:
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA+ NADH betahidroxiacil-CoA
dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA+ H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA+ NADH + H+ hidroxiacil-CoA
dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA
dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza
68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce
catalizează această reacţie:
a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza
69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare,acizii graşi
suferă urmatoarele modificări:
a) [ x] se oxidează
b) [] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
70. Câte spire parcurge (1),câte molecule de acetil-CoA(2)
şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a
acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143
71. Utilizarea acetil-CoA:
a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include in gluconeogeneză
e) [x] se utilezează in cetogeneză
72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:
a) [ ] generează mai multe molecule de ATP
b) [x] este amplificată in diabet
c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungă
d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidaza
e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei
d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH
e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea
acizilor graşi saturaţi
74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de
carbon:
a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă
de propionil-CoAşi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoAnecesită
vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoAse include directîn ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoAnecesită CO2,
ATP, Mg2+
e) [ x] propionil-CoAse include în ciclul Krebs în formă de
succinil-CoA
75. Corpii cetonici sunturmatorii compuşi:
a) [ ] acetona, acidul acetic,acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic,acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric,acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona,acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric,acidul fumaric,acidul acetic
76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH suntcorecte
afirmaţiile:
a) [x ] este un corp cetonic
b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează in ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în
diabetul zaharat
77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoApoate fi utilizat

22. pentru:
a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei
78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
a) [ ] suntutilizaţi doar de ficat
b) [x] suntutilizaţi efectiv de miocard,muşchii scheletici ca
sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA:
a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA
b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine
acetoacetatul
c) [ ] se sintetizează din acetoacetat
d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la
formarea lui
e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului
80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul
zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici suntcombustibil excelent
pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala
Hartnup
81. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în
ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor
cetonici în ţesuturi
82. Referitor la acetoacetatsuntcorecte afirmaţiile:
a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substratenergetic în ficat
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii,iar
oxidarea – în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii suntlegaţi de
ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză –
NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării suntasociate în complex
polienzimatic,iar enzimele sintezei – nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil,iar la beta-oxidare
– nu
84. Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] are loc in mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei suntorganizate în complexe
polienzimatice
c) [ ] enzimele nu suntpredispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
85. Biosinteza acizilor graşi:
a) [x] intermediarii sintezei suntlegaţi la gruparea SH a
ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi
forma sa de transportdin mitocondrie în citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat
87. Transportul acetil-CoAdin mitocondrie în citozol
(biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transportse utilizează GTP
d) [x] este însoţitde generarea NADPH necesar pentru
biosinteza acizilor graşi
e) [ ] la transportparticipă enzima acetil-CoAcarboxilaza
88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoAdin
mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malica
d) [ ] succinatdehidrogenaza
e) [ ] fumaraza
89. Biosinteza malonil-CoA(sinteza acizilor graşi):
a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2
a lizinei
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
90. Sintaza acizilor graşi:
a) [ ] este um complexenzimatic cu organizare funcţională
b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi,cu
excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă
intermediarii biosintezei
91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei
(enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA
92. Pentru sinteza malonil-CoAse utilizează CO2 marcatcu
C14. Malonil-CoAeste utilizat în sinteza acidului palmitic.Care
din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?
a) [ ] toţi atomii impari
b) [ ] numai carbonul carboxilic
c) [ ] toţi atomii pari
d) [ ] numai carbonul metilic terminal
e) [x] nici unul dintre atomii de carbon
93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi
C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoAmarcatcu C14
la gruparea metil:
a) [ ] numai carbonul carboxilic
b) [ ] numai carbonul metilic terminal
c) [ ] toti atomii de carbon impari
d) [x] toti atomii de carbon pari
e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi
serveste NADPH generatîn:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici

23. b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfatde oxidare a glucozei
95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se
utilizează ATP
d) [x] reacţiile suntcatalizate de aciltransacilaza şi
maloniltransacilaza
e) [] reacţiile suntcatalizate de acetil-CoA sintază
96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza
propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor
graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza
propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformatîn enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformatîn acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a
beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP
b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACP
c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACP
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP
99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP +
FADH2
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP +
NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr
par de atomi de carbon:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuitdin 5
atomi de carbon
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2
101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:
a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP
102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă
mai mare de C16):
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine
alimentară
b) [ ] nu este posibilă în organismul uman
c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic
d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA
e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic
al acidului gras
103. Sinteza acizilor graşi monoenici:
a) [ ] nu este posibilă în organismul uman
b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici
c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţi
d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADH
e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza
microzomală şi necesită NADPH şi O2
104. Acizii graşi polienici:
a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în
organismul uman prin desaturarea acidului oleic
b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul
metilic terminal
c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea,
elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic
d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul
uman
e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale
105. Biosinteza triacilglicerolilor:
a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este
nelimitată
106. Biosinteza triacilglicerolilor:
a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-
fosfat şi acil-CoA
c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-
fosfat
d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la
grupările –OH ale glicerolului
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza
trigliceridelor
107. Glicerol-3-fosfatul se formează:
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea
glicerolului
108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul
fosfatidic:
a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în
triglicerid
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în
lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în
diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in
diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în
lizolecitina
109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a
fosfatidelor:
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic
110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza
trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:
a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide
b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope
c) [x] starea funcţională a ficatului
d) [ ] prezenţa acidului fosforic

24. e) [ ] prezenţa glicerolului
111. Substanţele lipotrope:
a) [ ] glicerolul,acizii graşi saturaţi
b) [x ] colina,metionina,inozitolul
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic
d) [ ] vitaminele liposolubile
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi
în ficat
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt:
a) [ ] adenilice
b) [ ] timidilice
c) [x] citidilice
d) [ ] guanidilice
e) [x] uridilice
113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a
fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul
114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo
serveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte
GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte
CTP-ul
115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic,formând
fosfatidilserină
b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul
fosfatidic,formând fosfatidilserină
d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP-
diglicerid
e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina,
formând fosfatidilserină
116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza
de novo a fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea
fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea
fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea
fosfatidilserinei
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [ ]ca cofactor serveşte biotina
117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza
de novo a fosfogliceridelor):
a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea
fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea
fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea
fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de
rezervă):
a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic,
formând fosfatidilcolina
b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină
c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul
fosfatidic,formând fosfatidilcolină
d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul,
formând fosfatidilcolină
e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul,
formând fosfatidilcolină
119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de
rezervă):
a) [ ] etanolamina interacţionează directcu acidul fosfatidic,
formând fosfatidiletanolamină
b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-
etanolamină
c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul
fosfatidic,formând fosfatidiletanolamină
d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
trigliceridul,formând fosfatidiletanolamină
e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
digliceridul,formând fosfatidiletanolamină
120. Fosfatidilinozitolii:
a) [ ] suntprecursorii vitaminelor liposolubile
b) [x] suntprecursori ai mesagerilor secunzi:inozitolfosfaţi
şi diacilgliceroli
c) [ ] suntprecursori ai mesagerilor secunzi:inozitolfosfaţi
şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat
121. Precursorii sfingozinei sunt:
a) [ ] fosforilcholina
b) [ ] asparagina
c) [x] serina
d) [ ] stearoil-CoA
e) [x] palmitoil-CoA
122. Sfingozina:
a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor
b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor
c) [x] este componentă a glicolipidelor
d) [x] este componentă a sfingomielinelor
e) [x] induce apoptoza
123. La sinteza sfingomielinei participa:
a) [x] ceramida
b) [ ] enzima ceramidaza
c) [ ] UTP-colina
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [x] CDP-cholina
124. La sinteza cerebrozidlor participă:
a) [ ] acidul fosfatidic
b) [x] ceramida
c) [ ] acizii sialici
d) [ ] CDP-glucoza
e) [x] UDP-galactoza
125. Sulfatidele:
a) [ ] se referă la sfingomieline
b) [ ] se referă la gangliozide
c) [x] se referă la cerebrozide
d) [x] ca sursă de sulfatserveste PAPS
(fosfoadenozilfosfosulfatul)
e) [ ] ca sursă de sulfatserveşte sulfatul de kaliu
126. Catabolismul gangliozidelor:
a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale
hidrolitice
b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidic
c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2
şi C
d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialici
e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie
127. Afecţiunea TAY SACHS:
a) [ ] este o glicogenoză
b) [x] este gangliozidoza GM2

25. c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale
hexozaminidaza
d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier
e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi
128. Maladia NIEMANN-PICK:
a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei
sfingomielinaza
b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen
fosforilaza
c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi
d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;
e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie
129. În sinteza gangliozidelor participă:
a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida
c) [x] CMP-NANA
d) [ ] CDP-glucoza
e) [ ] acidul fosfatidic
130. Biosinteza colesterolului:
a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
c) [x] substratserveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoAşi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de
colesterol
131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA(HMG-
CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
132. Reglarea biosintezei colesterolului:
a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-
CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-
CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de
acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin
defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea
ei
133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă):
a) [ ] LDL sunttranslocate în celulă,unde interacţionează
cu LDL-receptorii citozolici
b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari
c) [x] complexul LDL-receptor este translocatîn celule prin
endocitoză
d) [ ] colesterolul furnizatcelulelor de LDL nu influenţează
sinteza endogenă de colesterol
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează
hipercolesterolemia familială
134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge:
a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazei
b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială
c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei
d) [x] valori scăzute de HDL
e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari
135. Ateroscleroza:
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-
colesterolului
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c) [ ] chilomicronii suntlipoproteine proaterogene
d) [ ] LDL suntlipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza
136. Obezitatea:
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de
fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare,diabetzaharat
tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
137. Hiperlipidemia alcoolică:
a) [ ] este cauzată de consumul excesivde lipide
b) [x] are loc acumulare de NADH
c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat
e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari
138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:
a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei
b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei
c) [x] amplificarea sintezei VLDL
d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
e) [x] glicozilarea lipoproteinelor
139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:
a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat
b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
c) [ ] activarea lipolizei
d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat
140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):
a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatocite
b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară
d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei,vitaminelor
B12, B6
e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei
apolipoproteinelor
141. În inaniţie are loc:
a) [ ] accelerarea lipogenezei
b) [x] cetogeneză intensă
c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
142. Lipogeneza este stimulată de:
a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
b) [ ] nivel crescutde catecolamine
c) [x] flux abundentde glucoza in ficat
d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru
glucoză
e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
143. Precursorul eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic
144. Eicosanoizii:
a) [x] suntsubstanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
b) [ ] suntsubstante de natura proteica
c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
d) [ ] suntsecretate de glandele endocrine
e) [ ] suntderivaţi ai steranulii
145. La eicosanoizi se referă:
a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele

26. 146. Biosinteza eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahidonic este eliberatsub acţiunea
fosfolipazei C din trigliceridele membranare
b) [x] acidul arahidonic este eliberatsub acţiunea
fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de
prostaglandine
e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în
celule
147. Ciclooxigenaza:
a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică
b) [ ] are activitate hidrolazică
c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilor
e) [x] este o hemoproteină
148. Biosinteza eicosanoizilor:
a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin
leucotrienele
b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul
vascular,inimă
c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul
prostaglandinei sintetizate
149. Lipoxigenaza:
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adipos
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice,
prostaciclinelor şi a tromboxanilor
e) [ ] este o hidrolază
150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor:
a) [ ] corticosteroizii activează sinteza prostaglandinelor
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând
biosinteza prostaglandinelor
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):
a) [ ] acţionează extracelular
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza
proteinelor
152. Eicisanoizii (efectele biologice):
a) [x] leucotrienele suntimplicate în procesele inflamatoare
şi alergice
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul
leucotriene/tromboxani
d) [ ] tromboxanii suntutilizaţi ca agenţi antiulcerogeni
e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere
153. Anionul superoxid:
a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenului
b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului
c) [ ] protejază lipidele,proteinele,acizii nucleici de oxidare
d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid
dismutazei
e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid
dismutazei din anionul superoxid
154. Glutation peroxidaza:
a) [ ] participă la formarea H2O2
b) [x] participă la scindarea H2O2
c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului
d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O+ G-S-
S-G
e) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza
155. Vitaminele liposolubile:
a) [ ] includ acidul ascorbic,biotina,acidul folic,acidul
pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] suntderivaţi izoprenici
156. Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul,retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
157. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul,retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potentantioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
158. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din
componenţa factorilor coagulării II,VII, IX şi X
159. Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală,câtşi de origine
vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
160. Metabolismul vitaminei D:
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor
ultraviolete
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea
colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii
tiroidieni
161. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în
ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+
din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc
Metabolismul proteinelor
1. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică
2. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică

27. c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii
esenţiali:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii
esenţiali:
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină
5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
a) [ ] asparagina
b) [x ] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
a) [ ] este histidina
b) [x] esteaminoacid heterociclic
c) [ ] este aminoacid dispensabil
d) [ ] conţine ciclul imidazol
e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă
7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
NH2
a) [ ] este asparagina
b) [ ] este glutamina
c) [ ] este aminoacid esential
d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă
e) [ ] este aminoacid bazic
8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
NH2
a) [ ] este încărcat pozitiv
b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă
c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă
d) [x] posedăproprietăţiacide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimalpentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimalpentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
10. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [x] posedăacţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] accelerează absorbţia fierului
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:
a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în
bicarbonaţi
b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în enzime
c) [ ] pancreozimina este sintetizatăîn celulele stomacului
d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric
e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului pancreatic bogat în
enzime
12. Proprietăţilepepsinei:
a) [x] pepsinaestesecretată sub formă de pepsinogen de celulele
principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pepsinaestesecretată de celulele parietale ale mucoasei
stomacului
c) [ ] activarea pepsineiare loc prin fosforilare
d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătulN-
terminal a unei peptide(41 de aminoacizi)
e) [ ] activarea pepsineiare loc în celulele mucoasei stomacale
13. Proprietăţilepepsinei:
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteolizalimitată
c) [ ] pH-uloptimal de acţiune a pepsineieste 3,0-4,0
d) [x] pH-uloptimalde acţiune a pepsineieste1,5-2,5
e) [ ] este o enzimă lipolitică
14. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidicela formarea cărora participă
grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupratuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidicedin keratine, histone, protamine şi
mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
15. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a
tripsinei
e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl
16. Tripsina:
a) [x] Ca++
exercită efect activator asupratripsinei
b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale
d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsinăconstă în proteoliza
limitată
e) [ ] activarea tripsineiare loc în pancreas
17. Tripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidicela formarea cărora participăLys şi
Arg prin gruparea -NH2
b) [x] scindează legăturile peptidicela formarea cărora participăLys si
Arg prin gruparea -COOH
c) [x ] pH-uloptimal de acţiune a tripsinei este7,2-7,8
d) [ ] pH-uloptimal de acţiune a tripsineieste 1,5-2,5
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
18. Enterokinaza:
NH
CH2 - CH- COOH
NH2

28. a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare
b) [x ] scindează de la capătulN-terminal al tripsinogenului o
hexapeptidă acidă
c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactiv
d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen
inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a
chimotripsinei prin proteolizalimitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidicela formarea cărora participăPhe,
Tyr, Trp prin gruparea -NH2
b) [ ] este sintetizatăde celulele principale ale stomacului în formă
activă
c) [ ] scindează proteinele pânăla aminoacizi liberi
d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi inelul
imidazolic al His
e) [ ] pH-uloptimal de acţiune este 1,5 – 2,5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++
şiscindează de la capătul C-
terminal aminoaczii aromatici
d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce se amplifică la
substituirea Zn++
cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şiTrp de la capătulC-
terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedăspecificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++
şiMn++
23. Funcţiile proteazelor:
a) [x] de protecţie(coagularea sângelui, liza celulelor)
b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor, agenţilor
vasoactivi)
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] sintezazimogenilor
e) [ ] sinteza aminelor biogene
24. Absorbţiaaminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [ ] transportulAA esteactiv primar şi necesită ATP
c) [ x] transportulAA esteactiv secundar şi necesită ATP
d) [x] la transportulAA participăNa+
,K+
-АТP-aza
e) [ ] la transportulAA participăATP-sintaza
25. Absorbţiaaminoacizilor (AA):
a) [ ] ouabaina stimulează transportulAA
b) [x] la transportulAA are loc simportulAA şi a Na+
c) [ ] la transportulAA are loc antiportulAA şi a Na+
d) [x] peptidelesi proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitoză
e) [x] în celule peptideleşi proteinele nehidrolizate pot fiscindate de
proteazelelizozomale
26. Absorbţiaaminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentăde concentraţia Na+
d) [ ] este dependentăde concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţistructural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport alglucozei prin membranele
celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei esteacidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei estetripeptidaglutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintăun mecanism de transport alaminoacizilor prin
membranele celulare
b) [ ] ATP-uleste utilizat direct la transportulaminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportulaminoacizilor e utilizatăenergia de
hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei
intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor
netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produsetoxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produsenetoxice
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină
b) [x] putrescinaeste produsulde decarboxilare a ornitinei
c) [ ] cadaverina este produsulde decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi
acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric estefosfoadenozinfosfosulfatul
(PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participăenzimele hepatice UDP-
glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea esteprecedată de oxidarea substanţelor toxice
32. Produsele de putrefacţiea aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produsede putrefacţiea tirozinei
b) [ ] indicanul esteprodusulde putrefacţiea triptofanului
c) [x] indicanul esteindoxilsulfatul de potasiu
d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţională a ficatului
e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţiein
intestin
33. Compusulchimic:
a) [ ] reprezintăacidul benzoic
b) [x] reprezintăacidul hipuric
c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-CoA cu
glicina
C - NH- CH2 - COOH
O

29. e) [x] este o probăde examinare a funcţiei de dezintoxicare a ficatului
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de
pepsinogen
b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai puţin secreţia
de HCl
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl
d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen
e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sintezaproteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţiAA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusulde AA nu poatefi transformat în lipide
d) [x] toţiAA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţiaminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a
amoniacului
c) [ ] toţiaminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintăcalea principală de sintezăa aminoacizilor
dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA esteFAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedăo activitate înaltă la pH-ulfiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a
tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ x] coenzimele sunt NAD+
şiNADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şiFMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibil
b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+
, iar în reaminare – NADPH
c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+
, iar în reaminare – NADH
d) [ ] reaminarea este o etapăa catabolismului aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului esteo etapă în sintezaaminoacizilor
dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] esteenzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şiGTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintătransferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un
alfa-cetoacid
b) [x] esteo etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şiAla nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedăspecificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] parteaprosteticăa transaminazelor este piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesulde TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice
b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge
c) [ x] în hepatitecreşte preponderent activitateaserică a
alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea serică a
aspartataminotransferazei(AST)
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [x] esteo etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza(AST)
e) [ ] în rezultatulreacţiei se formează piruvat şi glutamat
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza(AST)
e) [ ] în rezultatulreacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-
cetoglutaratul
d) [x] în etapaa doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

30. 51. Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapaa doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-
cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesulde biosintezăa alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participăenzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesulde transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O
alanindehidrataza
b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu
alaninaminotransferaza
c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
glutaminaza
d) [x] Glu + NAD+
+ H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+
+ NH3
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] Glu + NADP+
+ H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+
+ NH3
glutamatdehidrogenaza
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea
glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participăenzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesulde transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului
(1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+
+ NH3 → Glu + NAD+
+ H2O
glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+
+ NH3 → Glu + NADP+
+ H2O
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O
alaninhidrataza
e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat
alaninaminotransferaza
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesulde biosintezăa aspartatuluidin oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participăenzimele aspartataminotransferaza(AST) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participăcoenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O
aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3
asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+
+ H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+
+ NH3
glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+
+ H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+
+ NH3
glutamatdehidrogenaza
58. Biosinteza aspartatului(transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea
glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participăenzimele aspartataminotransferaza(AST) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] participăcoenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+
59. Biosinteza aspartatului(transreaminarea). Selectaţi reacţiile
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+
+ NH3 → Glu + NAD+
+ H2O
glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+
+ NH3 → Glu + NADP+
+ H2O
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O
aspartatsintaza
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat
aspartataminotransferaza(AST)
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-
cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice,
hepatopatiiletoxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
61. Aspartataminotransferaza(AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-
cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale
afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori
maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a
AST scade
62. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în
formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuride decarboxilare
d) [ ] toţiaminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substrat
b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul
vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul
vitaminei B1)
e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura
coenzimei
64. Reacţia chimică:

31. a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsulreacţiei posedăacţiune vasoconstrictoare
65. Reacţia chimică:
a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsulreacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsulreacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsulreacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
66. Reacţia chimică:
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [x] estereacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsulreacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
67. Reacţia chimică:
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [ ] produsulreacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsulreacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsulreacţiei participăla reglarea temperaturii, tensiunii
arteriale, respiraţiei
e) [x] produsulreacţiei este mediator în SNC
68. Reacţia chimică:
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsulreacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
69. Reacţia chimică:
a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)
b) [x] DOPA esteprecursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-
metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
70. Reacţia chimică:
R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2
a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene
b) [x] estereacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO estepiridoxalfosfatul
e) [x] cofactorul MAO esteFAD-ul
71. Reacţia chimică:
NH2 NH2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsulreacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsulreacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsulreacţiei este utilizat în tratamentulepilepsiei
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi diaminoxidazelor:
a) [ ] tiamina
b) [ ] niacina
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] vitamina B6
73. Precursorul catecolaminelor:
a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
74. Precursorul histaminei:
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
75. Serotonina se sintetizeazădin:
a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
NH2
CH2 CH2
NH
CHC
N
+ CO 2
NH
CHC
N
CH2 CH COOH
NH2
NH2
CH2 CH2
NH
CHC
N
+ CO2
NH
CHC
N
CH2 CH COOH
NH2
C
NH
HO CH2 CH COOH
NH2
C
NH
HO
NH2
CH2 CH2 + CO2
C
NH
HO CH2 CH COOH
NH2
C
NH
HO
NH2
CH2 CH2 + CO2
CH2 CH COOH
NH2
HO
HO
HO
HO
NH2
CH2 CH 2 + CO 2
CH2 CH COOH
NH2
HO
HO
HO
HO

32. a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
77. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
78. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţiaaminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
79. Reacţia chimică:
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporarăa amoniacului
b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturispreficat şi
rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
80. Ciclul glucoză-alanină:
a) [x] este un mecanism de transport alNH3 din muşchi spreficat
b) [x] esteun mecanism de transport al piruvatuluidin muşchi spreficat
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + H2O
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei
81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină:
a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
b) [x] glutamatdehidrogenaza
c) [ ] aspartataminotransferaza(ASAT)
d) [ ] tiaminpirofosfat
e) [ ] FAD
82. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sintezaacidului uric
d) [x] decurge parţialîn citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
83. Ureogeneza:
a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toateţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizatăîn ficat şi eliminată cu urina
84. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
85. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:
a) [x] arginina
b) [ ] alanina
c) [x] ornitina
d) [x] citrulina
e) [ ] lizina
87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sintezaunei molecule de
uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de
uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sintezaa 100 molecule
de uree?
a) [x] 100
b) [ ] 200
c) [ ] 300
d) [ ] 400
e) [ ] 500
90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat esteglutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sintezacarbamoilfosfatului se utilizează o legătură
macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul esteun compus macroergic
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sintezaureei):
a) [ ] HCO3-
+ NH4
+
+ ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3-
+ NH4
+
+ 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +
H3PO4
c) [x] enzima estecarbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima estecarbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7
93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

33. 94. Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplatăcu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplatăcu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu +
NH3
d) [ ] glutaminaza nu esteprezentăîn rinichi
e) [x] NH3 + H+
+ Cl-
→ NH4Cl estereacţia de formare a sărurilor de
amoniu în rinichi
95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetizadin intermediarii
ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] serina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] tirozina
d) [x] acidul glutamic
e) [ ] glicina
96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera amoniac:
a) [ ] alfa-cetoglutaratul
b) [x] guanina, adenina
c) [x] glutamina
d) [ ] piruvatul
e) [ ] oxaloacetatul
97. NH3 este utilizat:
a) [ ] la sintezaaminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sintezacorpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
98. NH3 este utilizat la sinteza:
a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
99. Selectaţi aminoacizii care transportăNH3 dela ţesuturispreficat şi
rinichi:
a) [x] glutamina
b) [ ] glicina
c) [x] alanina
d) [ ] arginina
e) [x] asparagina
100. Sursele nemijlocite de azot pentru sintezaureei sunt:
a) [ ] glutamatul
b) [x] aspartatul
c) [ ] glutamina
d) [ ] alanina
e) [x] NH4
+
101. Glutamatdehidrogenaza face partedin:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şiFADH2 necesar pentru sinteza
ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sintezaureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sintezaureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
104. Azotulneproteicsangvin include:
a) [ ] proteidele
b) [x] ureea
c) [ ] hemoglobina
d) [x] aminoacizii
e) [x] peptidele
105. Azotulneproteicsangvin include:
a) [ ] glucoza
b) [x] creatina, creatinina
c) [x] acidul uric
d) [x] indicanul
e) [ ] corpii cetonici
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei
molecule de alanină până la CO2, H2O şi NH3?
a) [ ] 6
b) [ ] 15
c) [x] 18
d) [ ] 38
e) [ ] 36
107. Glicina:
a) [ ] este aminoacid esenţial
b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină esteo reacţie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5
,N10
-СН2-THF
(tetrahidrofolat)
108. Glicina participăla sinteza:
a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice
109. Glicina participăla:
a) [x] sintezaserinei
b) [ ] sintezaindicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru
tetrahidrofolat (THF)
110. Glutationul:
a) [x] este o tripeptidă
b) [ ] este o enzimă conjugată
c) [x] participăla transportulaminoacizilor prin membrane
d) [ ] participăla transportulglucozei prin membrane
e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
111. Glutationul:
a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
c) [ ] e coenzima catalazei
d) [x] e coenzima glutationperoxidazei

34. e) [x] glutationul inactivează unele proteine(insulina)
112. Serina (Ser):
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizeazădin 3-fosfoglicerat
d) [x] se poateforma din glicină
e) [ ] participăla sintezametioninei
113. Serina (Ser):
a) [x] participăla sintezaglicerofosfolipidelor
b) [x] serveşteca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru
tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participăla sintezahemului
d) [ ] participăla sintezanucleotidelor purinice şi pirimidinice
e) [x] întră în componenţa centrelor active ale serinproteinazelor
114. Cisteina (Cys):
a) [ ] e un aminoacid esenţial
b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura disulfidică formează
cistina
c) [ ] Cys este sursăde sulf pentru sintezametioninei
d) [ ] Cys participăla sinteza serinei
e) [x] Cys se sintetizeazădin metionină şi serină
115. Cisteina (Cys):
a) [x] gruparea –SH a Cys seconţine în centrele active ale unor enzime
b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizeazătaurina, utilizată pentru conjugarea acizilor
biliari
d) [ ] Cys degradează pânăla oxaloacetat şi NH3
e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO3
2-
, SCN-
, NH3, piruvat
116. Metionina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizeazădin cisteină şi treonină
c) [x] este aminoacid indispensabil
d) [x] estedonator de sulf pentru sintezacisteinei
e) [ ] este aminoacid cetoformator
117. Metionina(Met):
a) [ ] metionina liberă estedonator de grupări -CH3 în reacţii de
transmetilare
b) [x] din Met sesintetizeazăS-adenozilmetionină (SAM)
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilare
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S-
adenozilhomocisteină (SAHC)
118. S-adenozilmetionina (SAM):
a) [ ] este produsulde catabolism al metioninei
b) [x] esteforma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de grupare metil la
sinteza:
a) [ ] noradrenalinei
b) [x] adrenalinei
c) [x] creatinei
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
120. Homocisteina:
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei
b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)
c) [x] este utilizatăpentru resinteza metioninei
d) [x] esteutilizată pentru sintezacisteinei
e) [ ] este aminoacid proteinogen
121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizeazădin Phe prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
a) [x] catecolaminelor
b) [ ] serotoninei
c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
e) [x] melaninei
123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în
metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
125. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de
tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei
de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei
fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
126. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţeiacidului
homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
127. Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [x] estecauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintăîn risc crescut pentru cancerul de
piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejatede razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
128. Triptofanul (Trp):
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [x] esteprecursorul serotoninei
c) [ ] este precursorul dopaminei
d) [x] din Trp sesintetizeazănicotinamida
e) [ ] este aminoacid strict glucoformator

35. 129. Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supunedezaminării oxidative
d) [x] se supunedezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
130. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-
aminobutiric (GABA)
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
131. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid cetoformator
b) [x] se supunedezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizeazăglutamina
d) [ ] se supunedezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
132. Acidul glutamic:
a) [x] este partecomponentăa glutationului
b) [ ] este partecomponentăa acidului pantotenic
c) [x] este partecomponentăa acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
133. Biosinteza glutaminei (Gln):
a) [ ] Gln se sintetizeazădin asparagină
b) [x] Gln se sintetizeazădin acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] estecatalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie
134. Acidul aspartic(Asp):
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supunedezaminării oxidative directe
d) [x] se supunetransdezaminării
e) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat
135. Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizeazădin acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza(AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizeazădin glutamină
136. Acidul aspartic(Asp) participăla sinteza:
a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici
137. Acidul aspartic(Asp) participăla:
a) [x] sistema-navetă malat-aspartat
b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [x] sintezanucleotidelor purinice
d) [ ] sintezahemului
e) [x] sintezaglucozei
138. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Leu esteaminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
139. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [ ] Tyr şiPhe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
c) [x] Thr, Ile, Met şiVal se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA
d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
140. La catabolismul aminoacizilor participăenzimele:
a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
141. La catabolismul aminoacizilor participăenzimele:
a) [x] mutazele, carboxilazele
b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
d) [x] decarboxilazele
e) [ ] helicazele
142. La catabolismul aminoacizilor participăvitaminele:
a) [x] B1, B2, B6
b) [x] acidul nicotinic
c) [x] H
d) [ ] A, E
e) [ ] D
143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) catalizată de
acest cofactor:
a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa-decarboxilarea
aminoacizilor
b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa-decarboxilarea
aminoacizilor
c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea aminoacizilor
d) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei din serină
e) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sintezaglicinei din serină
144. Acidul folic:
a) [ ] este aminoacid
b) [x] estevitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
145. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [ ] este vitamină
b) [x] estecofactor
c) [ ] participăla carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participăla decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participăla transferul grupărilor cu un atom de carbon
146. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [x] participăla metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5
,N10
-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5
,N10
-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5
,N10
-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5
,N10
-CH2-THF
147. Acidul tetrahidrofolic (THF):

36. a) [x ] participăla metabolismul metioninei
b) [x] homocisteină + N5
-metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5
-metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x ] metilen
e) [ ] carboxil
149. Biotina participăla:
a) [ ] carboxilarea glutamatului
b) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoA
c) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilor
d) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
e) [ ] decarboxilarea glutamatului
150. Conexiunea metabolismului proteicşi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu
pot fi transformaţiîn glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poatefi utilizatăpentru sintezaaminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţidin glucoză
151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
a) [ ] acizii graşi pot fiutilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusulde glucoză nu poatefi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei –
dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat deoxidare a glucozei furnizează NADPH
pentru sintezaacizilor graşi
152. Conexiunea metabolismului proteicşi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fisintetizaţidin acizi graşi
b) [x] surplusulde proteinepoatefi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţipentru sintezaglicerol-
3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sintezaglicerol-3-
fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu
pot fi utilizaţipentru sintezalipidelor
153. Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatulinaniţiei totale sau parţiale
b) [x] esterezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteinede
origine vegetală)
c) [ ] este însoţităde bilanţ azotat pozitiv
d) [x] esteînsoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu estedereglat
154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
155. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub
acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
156. Selectaţi compuşii chimici care participăla sintezanucleotidelor
purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
157. Selectaţi compuşii chimici care participăla sintezanucleotidelor
purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima reacţie în
sintezanucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia estecatalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x ] PRPP-sintetazaesteenzimă alosterică şi esteinhibată de ATP şi
GTP
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) – a
doua reacţie din sintezanucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia estecatalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x ]amidofosforiboziltransferaza esteenzimă alosterică şi este
inhibată de AMP şiGMP
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sintezanucleotidelor pirimidinice
b) [x] esteintermediar în sintezanucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-luişiGMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-luişiCMP-lui
e) [ ] este produsulcatabolismului AMP-luişiGMP-lui
161. Sinteza AMP-luidin inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP esteglutamina
c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP esteacidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul esteactivat de GTP
162. Sinteza GMP-luidin inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [x] sursăde grupare amino pentru GMP esteglutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP esteacidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul esteactivat de ATP
163. Reglarea sintezeinucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza(PRPP-sintetaza) este enzimă
alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şiGMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare

37. 164. Reglarea sintezeinucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sintezaproprie
b) [ ] AMP activează sintezaproprie
c) [x] AMP inhibă sintezaproprieşi sintezainozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] GMP inhibă sintezaproprieşi sintezaIMP-lui
e) [x] ATP esteutilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP esteutilizat la
sintezaAMP-lui
165. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-
pirofosfatul(PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzimaadenin-fosforibozil-
transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzimahipoxantin-guanin-
fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poatecauza guta
e) [ ] HGPRT posedăspecificitate absolută de substrat
166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de
ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat esteamoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat esteglutamina
d) [ ] pentru sintezacarbamoilfosfatului se utilizează o legătură
macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul esteun compus macroergic
168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [x ] HCO3-
+ Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP +
H3PO4
b) [ ] HCO3-
+ NH4
+
+ 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +
H3PO4
c) [ ] HCO3-
+ NH4
+
+ ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP +
H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+
→ acid orotic + NADH+H+
170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) →
orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizeazădin UTP
b) [ ] CMP sesintetizeazădin UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină esteamoniacul liber
d) [x] sursăde grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sintezaeste cuplată cu hidroliza ATP-luipână la ADP şi H3PO4
172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea
ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior
interacţionează cu baza azotatăcorespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteinăce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participăFADH2
173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorulnucleotidelor timidilice estedUMP
c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina
(SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5
,N10
-CH2-THF
(tetrahidrofolat)
e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-trifosfaţilor
(NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP):
a) [x] NMP + ATP → NDP + ADP
b) [ ] NMP + ATP → NTP + AMP
c) [x] NDP + ATP → NTP + ADP
d) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2O
e) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O
175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
177. Produşii catabolismului timinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosintezaacidului uric):
a) [x] hipoxantina se formează din adenină
b) [ ] hipoxantina se formează din guanină
c) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină
d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub acţiunea
xantinoxidazei
e) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
179. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută esteuremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza
ureei
d) [x] estecauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în
sintezanucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în
catabolismul nucleotidelor purinice
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-fosforiboziltransferazei (HGPRT)

38. b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] activitate înaltă a arginazei
d) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei
e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei
181. Manifestările clinice ale gutei:
a) [x ] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară
182. Alopurinolul:
a) [ ] esteanalog structural al acidului uric
b) [x] esteanalog structural al hipoxantinei
c) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazei
d) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazei
e) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina sunt excretate
drept produşifinali ai purinelor
183. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
184. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toatehemoproteinele conţin protoporfirinaIX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteinăoligomeră
185. Hemoglobina (Hb):
a) [ ] esteo proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul esteformat din protoporfirinaIX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidicealfa,
2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă
valenţa: Fe2+
↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+
la resturile de histidină din
componenţa lanţurilor alfa şi beta
186. Hemoglobina (Hb) participăla:
a) [ x] transportulsangvin al O2
b) [x] transportulsangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportulsangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic
188. Biosinteza hemului (prima reacţie):
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA +
CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-
CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima estereglată prin inducţie-represie de hem
189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen
+ ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2
H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia estecatalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirineiIX în hem):
a) [ ] protoporfirinaIX + Fe3+
→ hem + 2H+
b) [x] protoporfirinaIX + Fe2+
→ hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima esteactivată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirieprimară
191. Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor
implicate în catabolismul hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor
implicate în biosinteza hemului
c) [ ] se mai numesc ictere
d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toateţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină →
biliverdină → bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină →
verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu
obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu
obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+
cu
obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în
bilirubină):
a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+
→ bilirubină + NADH+H+
e) [x] biliverdină + NADPH+H+
→ bilirubină + NADP+
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] este o substanţăpuţin solubilă în apă
b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportatădealbumine
e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
197. Bilirubina indirectă:

39. a) [x] este captatădin sânge prin intermediul receptorilor specifici ai
hepatocitelor
b) [x] estetransportatăîn microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supunefosforilării pentru a preveni reîntoarcerea
în sânge
e) [x] în microzomi se supuneconjugării cu acidul glucuronic
d) [ ] agent de conjugare esteUDP-glucoza
198. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare esteUDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatulconjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă
(indirectă)
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină
conjugată (directă)
199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea
enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic
de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →
stercobilinogen → urobilinogen
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →
mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele
hemoroidale
e) [x] o partedin urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în
urină
d) [x] bilirubina conjugată poatetrece în urină
201. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentăexclusiv bilirubina liberă
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial
al icterelor
202. Cauzele icterelor:
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
203. Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatociteîn bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-
endotelial
204. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] estedeterminat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga
şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi
provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea
bilirubinei
205. Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei
de către ficat
b) [x] estedeterminat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
206. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi
II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-
glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează
metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert estecauzat de deficienţa captării bilirubinei de
către ficat
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală– cantitatea crescută
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
208. Icterul hepatic microzomial estedeterminat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatitevirale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatiialcoolice
209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
210. Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stazăbiliară intrahepatică
d) [x] estecaracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului
Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei
bilirubinei conjugate din hepatociteîn capilarele biliare
211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
212. Icterul posthepaticestecauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stazăbiliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
213. Icterul posthepatic(modificările pigmenţilor biliari):

40. a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi
stercobilinogenului în urină
214. Transportulsangvin al oxigenului (O2):
a) [ ] O2 se transportăpreponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 setransportăpreponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport alO2
d) [x] O2 seleagă la Fe2+
al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2)
:
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
217. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+
al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+
al hemului
d) [ ] O2 se leagă la parteaproteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmă
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu CO
b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+
al hemului
d) [x] ligandul se leagă la parteaproteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina
221. Formele patologice ale hemoglobinei:
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)
b) [ ] CO posedăafinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ
cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+
din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedăafinitate înaltă faţă de oxigen
222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul
plămânilor):
a) [x] HHb + O2 → HHbO2
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul
ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
224. Hipoxiile:
a) [x] reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot ficauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în
aerul inspirat
d) [x] pot fisecundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructivepulmonare
225. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţiaGlu din poziţia6 a lanţului beta al
hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipităuşor, formând fibre rigide ce
deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă estecauzată de diminuarea sintezeiHb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistentela malarie
METABOLISM
1. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonatde transformări ale substanţelor
şi energiei
b) [x] este un sistem coordonatde transformări enzimatice ale
substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie
2. Funcţiile metabolismului constau în:
a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor,polizaharidelor,
lipidelor,acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai
macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni,
amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu suntcorecte
3. Referitor la metabolism suntcorecte afirmaţiile:
a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din
cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţitde degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor
compuse în simple
4. Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare,ciclice,ramificate
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile,cât şi reacţii ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice suntcatalizate de o

41. singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o
enzimă distinctă
5. Catabolismul:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe
simple
b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
6. Anabolismul:
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [x] necesită energie
c) [x] decurge preponderentîn mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
7. Căile catabolice şi anabolice:
a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] suntidentice
d) [x] ca regulă,suntlocalizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului
8. Reglarea metabolismului:
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce
catalizează reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor
reversibile
d) [x] ca regulă,inhibitorii proceselor catabolice suntactivatori ai
proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice
9. Bioenergetica:
a) [x] organismele vii suntsisteme termodinamice deschise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată
pentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem
termodinamic
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată
pentru efectuarea lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S
10. Energia liberă (∆G):
a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
la temperatură şi presiune constantă
b) [x] condiţiile standard sunt:t =250C, concentraţia substraturilor
– 1 mol,pH =7,0, presiunea 760 tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică
e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie liberă mai
mare decâtsubstanţele iniţiale
11. ATP-ul:
a) [ ] este unica nucleotidă macroergică
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică
c) [ ] este sursă de energie
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la
procesele exergonice la cele endergonice)
12. Variantele de hidroliză a ATP-lui:
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol
13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată
de:
a) [x] repulsia electrostatică
b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui
c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+
d) [ ] prezenţa apei
e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice
14. ATP-ul:
a) [ ] conţine trei legături macroergice
b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat
c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat
d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată
pentru sinteza ATP-lui
e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în
reacţiile endergonice
15. Starea energetică a celulei:
a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] +1/2
[ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] :
([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-
900
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice
16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x] creatin fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat
17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x] 1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat
18. Viteza proceselor metabolice:
a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţată de hormoni
e) [x] depinde de conţinutul de ATP
19. Care din compuşii enumeraţi nu suntmacroergici:
a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP
20. Care din compuşii enumeraţi suntmacroenergci:
a) [ ] glucozo-1-fosfat
b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] UDP-galactoza

42. 21. Complexul enzimatic piruvatdehidrogenaza (PDH):
a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele:E1 – piruvat dehidrogenaza,E2 –
dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunttiaminpirofosfatul,acidul lipoic,FAD,
NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate suntderivaţi ai vitaminelor:H, B6,
B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea
oxaloacetatului
22. Complexul enzimatic piruvatdehidrogenaza (PDH):
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [x] conţine 5 coenzime
e) [ ] toate coenzimele suntlegate covalent cu enzimele
23. Rolul complexului enzimatic piruvatdehidrogenaza:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator
24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima etapă):
a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH
b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea piruvatului
c) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza (E1)
d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ul
e) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei este derivatul
vitaminei B1
25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II şi III):
a) [ ] de pe tiaminpirofosfatrestul acetil este transferatdirectpe
HS-CoA
b) [x] de pe tiaminpirofosfatrestul acetil este transferatpe acidul
lipoic,care este grupare prostetică a E2
c) [x] de pe E2 restul acetil este transferatpe HS-CoA
d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoA
e) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul lipoic este în
formă oxidată)
26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele finale – IV şi
V):
a) [x] în etapele finale ale procesului are loc reoxidarea acidului
lipoic din componenţa E2
b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor directde hidrogen este
NAD+
c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil dehidrogenaza)
d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ul
e) [x] produsul etapelor finale este NADH
27. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
a) [ ] toate enzimele complexului suntreglate doar alosteric
b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA
c) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADH
d) [ ] GTP este activator alosreric al E1
e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1
28. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza (PDH):
a) [x] GTP, ATP suntinhibitori ai complexului PDH
b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului
PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin
sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin
fosforilare-defosforilare
29. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza (PDH):
a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin fosforilare-
defosforilare
b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea ei
c) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înaltATP/ADP,
NADH/NAD+
d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza piruvat
dehidrogenazei
e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de reglare a
enzimelor complexului PDH
30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +
NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2
31. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
complexului enzimatic piruvatdehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
32. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
complexului enzimatic piruvatdehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina
33. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+
34. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x]FAD
35. Ciclul Krebs:
a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici
b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoAse oxidează până la 2 molecule
de CO2
d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocitO2
36. Ciclul Krebs:

43. a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul respirator
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule
de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
37. Reacţia:Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-CoA
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs
b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoAdin
mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie
38. Citrat sintaza:
a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA,ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi
39. Reacţia:Citrat ↔ izocitrat:
a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de
hidratare
d) [x] este catalizată de enzima aconitaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
izomerazelor
40. Reacţia:Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat+ CO2 +
NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat dehidrogenaza
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca
coenzimă şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca
coenzimă doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP
şi inhibată de NADH
41. Reacţia:alfa-cetoglutarat+ NAD+ + HS-CoA → succinil-CoA
+ CO2 + NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza
c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
e) [x] succinil-CoAeste un compus macroergic
42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutaratdehidrogenaza:
a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibatde NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor:B1,
B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor:
biotina,B6, B12, acidul folic
43. Reacţia:Succinil-CoA+ GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP +
HS-CoA:
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoAsintetaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
liazelor
44. Reacţia:Succinat + FAD ↔ fumarat+ FADH2:
a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinatdehidrogenaza
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică
d) [x] malonatul este inhibitor competitival enzimei
e) [ ] enzima este inhibată de AMP
45. Succinatdehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat
46. Reacţia:Fumarat+ H2O ↔ L-malat:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substratşi maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
47. Reacţia:Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:
a) [ ] este catalizată de enzima malatreductaza
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat
48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutaratdehidrogenaza
e) [ ] malatdehidrogenaza
49. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substratdin ciclul
Krebs:
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat→ succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA→ succinat
d) [ ] succinat→ fumarat
e) [ ] fumarat→ malat
50. Reglarea ciclului Krebs:
a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ATP-
lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutaratdehidrogenaza este inhibat de
succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-
cetoglutaratdehidrogenaza
51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic

44. c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina
53. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+
54. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x]FAD
55. Reacţiile anaplerotice:
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] suntreacţii generatoare de ATP
e) [ ] suntreacţii generatoare de NADH
56. Reacţia:Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP +
H3PO4:
a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina
57. Reacţia:Fosfoenolpiruvat+ CO2 + GDP ↔ oxaloacetat +
GTP:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie anaplerotică
c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvatcarboxikinaza
d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză
58. Selectaţi reacţiile anaplerotice:
a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) [x] glutamat+ H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ +
NH3
c) [ ] aspartat+ alfa-cetoglutarat↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat+ CO2 + GDP → oxaloacetat+ GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
59. Oxidarea biologică:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce
decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H directpe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime suntdehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime suntoxidazele FAD- şi FMN-dependente
60. NAD+:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în
solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē
61. FAD:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavina
c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în
solvent
e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē
62. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
a) [ ] succinatDH
b) [x] glutamatDH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH
63. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoADH
d) [x] beta-hidroxibutiratDH
e) [ ] succinatDH
64. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:
a) [x] succinatDH
b) [ ] glutamatDH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfatDH
d) [x] glicerol-3-fosfatDH
e) [ ] acil-CoA-DH
65. Lanţul respirator (LR):
a) [ ] este localizatîn membrana externă mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuitdin enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2
66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi
ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē,
altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē,
altele doar H+
67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:
a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQtransferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [x] un citocrom transferă doar un electron
68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redoxdin
lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-
redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă,cu atât este
mai înaltă capacitatea sistemului-redoxde a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai
înaltă capacitatea sistemului-redoxde a ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redoxsuntaranjate în ordinea
descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redoxsuntaranjate în ordinea
creşterii Eo
69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redoxdin

45. lanţul respirator:
a) [ ] sistemele-redoxcu Eo negativ uşor adiţionează electroni
b) [ ] sistemele-redoxcu Eo pozitiv uşor cedează electroni
c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţitde
eliberare de energie liberă (∆G)
d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē,F – constanta Faraday
e) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē,F – constanta Faraday
70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
71. Fosforilarea oxidativă:
a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la
lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la
LR
c) [x] în LR sunttrei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial
trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este
utilizată pentru sinteza ATP-lui
72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQreductaza):
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf(FeS)
e) [ ] conţine FAD
73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQreductaza):
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi
ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA,glicerol-3-
fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf(FeS)
74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c
reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ
reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ
reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf(FeS)
75. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu
formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii,formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru
76. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea:Fe2+ ↔
Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
77. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se
formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradientde protoni între
suprafeţele membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se
încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru
protoni
78. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transportde ē din
matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al ATP-
sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
79. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizatîn matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei
80. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atâtsinteza ATP-lui, cât
şi transferul de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de
electroni prin lanţul respirator
81. Inhibiţia lanţului respirator (LR):
a) [x] complexul I al LR este inhibatde rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibatde antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri,CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibatde acizii graşi
82. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar
şi matricea mitocondrială
d) [x] suntsubstanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale
pentru ē
83. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar
84. Selectaţi agenţii decuplanţi:
a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul

46. d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi
85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [x] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [ ] 2,4-dinitrofenolul
d) [x] monooxidul de carbon
e) [ ] acizii graşi
86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [ ] dioxidul de carbon
b) [x] antimicina A
c) [ ] tiroxina
d) [x] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
88. Câtul de fosforilare (P/O):
a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP
formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul respirator
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/Oeste 3/1
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/Oeste 2/1
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.
89. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului succinat-CoQreductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului NADH-CoQreductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)
90. Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] este un proces adaptivla frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi,la animalele în
hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
91. Ţesutul adipos brun:
a) [ ] este ţesut specializatîn sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesutspecializatîn termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare,la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina
(proteine decuplante)
92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă
mitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
94. Sistema-navetă glicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din
mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat+ NADH+H+
↔ glicerol-3-fosfat+ NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia:glicerol-3-fosfat+
NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat+ NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat+
FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat+ FADH2
95. Sistema-navetă malat-aspartat(selectaţi reacţia ce are loc în
citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat+ NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat+ NADP+
c) [ ] oxaloacetat+ FADH2 ↔ malat+ FADH2
d) [ ] malat+ FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat+ NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
96. Sistema-navetă malat-aspartat(selectaţi reacţia ce are loc în
matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat+ NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat+ FADH2
c) [x] malat+ NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat+ FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat+ NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
97. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă
mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru
NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunttransportaţi prin membrana internă
mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunttransportaţi prin membrana internă
mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunttransportaţi prin membrana internă
mitocondrială de către carnitină
98. Oxidarea microzomială:
a) [ ] are loc în mitocondrie
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
99. Oxidarea microzomială:
a) [x] reacţia sumară a procesului este:AH + BH2 + O2 → AOH
+ B + H2O
b) [ ] reacţia sumară a procesului este:AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul
P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici
100. Citocromul P450:
a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau

47. NADPH
d) [ ] este componental lanţului respirator
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
101. Selectaţi reacţia catalizată de catalază:
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R
b) [x] 2H2O2 → 2H2O+ O2
c) [ ] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O
102. Selectaţi reacţia catalizată de superoxid dismutaza:
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R
b) [ ] 2H2O2 → 2H2O + O2
c) [x] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O
Proteine, enzime
Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia:
MG2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L.Lisii
Care este unitatea structurală a proteinelor simple şi prin ce
legături se unesc aceste elemente structurale?
a) [ ] mononucleotidele -beta-glicozidică;
b) [ ] glucoză - esterică;
c) [x] aminoacizii - peptidică;
d) [ ] acizii graşi - eterică ;
e) [ ] glicerolul - disulfidică.
Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L.Lisii
Grupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în:
a) [x] proteine conjugate;
b) [ ] triacilgliceroli;
c) [ ] glucoză;
d) [x] aminoacizi;
e) [ ] baze azotate. .
Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L.Lisii
Grupările libere NH2 (amino) se potîntîlni în:
a) [x] proteine simple;
b) [ ]glucoză liberă;
c) [ ] trigliceride;
d) [x] aminoacizi;
e) [ ]uracil.
Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care compuşi conţin fosforul?
a) [ ] proteinele simple;
b) [ ] grăsimile neutre;
c) [ ] glucoza liberă;
d) [] glicogenul;
e) [X]ADN-ul.
Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care compuşi conţin azotul ?
a) [X ] proteinele simple;
b) [ ] grăsimile neutre;
c) [ ] glucoza liberă;
d) [x] ADN-ul;
e) [x] mARN-ul.
Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Ce grupări funcţionale se potîntîlni în proteinele simple?
a) [ ]- CH = O;
b) [X]-NH2;
c) [ ] –CH=CH2;
d) [x] –COOH;
e) [x] - NH - C(NH2) =NH.
Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?
a) [ ] guanidinică;
b) [ ] imidazolică;
c) [X] carboxilică;
d) [ ] amino;
e) [ ]metilică.
Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?
a) [ ] fosfуrica;
b) [ ] carboxнlica;
c) [ ] tiolică;
d) [ ]metilică;
e) [x] guanidinică.
Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea SH?
a) [ x] proteine simple;
b) [ ] triacilgliceroli;
c) [] amidon;
d) [ x] aminoacizi ;
e) [ ] baze azotate.
Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?
a) [x ]proteine simple;
b) [ ]trigliceride;
c) [] adenina;
d) [ ]cisteină;
e) [ ]valina.
Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi polimerii biologici :
a) [ ] nucleozide;
b) [] aminoacizi;
c) [ X] glicogen;
d) [X ] ADN;
e) [X ] colagenul.
Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Ce grupe de aminoacizi suntprezente în proteine?
a) [ X] hidroxiaminoacizii ;
b) [x] aminoacizii homociclici;
c) [ ] beta-aminoacizi;
d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici;
e) [ ] seria D a aminoacizilor.
Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Unităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în lanţul
polipeptidic:

48. a) [ ] purina;
b) [ ] tiofen;
c) [x] imidazol;
d) [ ] pirimidină;
e) [ ] scatol .
Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:
a) [ ] Ser;
b) [x] Val;
c) [x] Ile;
d) [x] Trp;
e) [ ]Glu.
Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:
a) [X ] Ser;
b) [] Val;
c) [] Ile;
d) [] Trp;
e) [ ]Leu.
Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii bazici:
a) [ ]Ala;
b) [] Ser;
c) [] Tyr;
d) []Gln;
e) [ X]Lys.
Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii acizi:
a) [ ]Ala;
b) [] Asn;
c) [X] Asp;
d) []Gln;
e) [ ]His.
Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii suntcorecte referitor la histidină?
a) [ ] este un iminoacid;
b) [] este un tioaminoacid;
c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;
d) [] poseda proprietati acide;
e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.
Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:
a) [x] este un hidroxiaminoacid;
b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;
c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"
d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";
e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod.
Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la arginină- care afirmaţii suntcorecte:
a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;
b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;
d) [ ] este un aminoacid acid;
e) [x] are în structură un restde guanidină.
Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la triptofan, care afirmatii suntcorecte?
a) [ X] este un aminoacid heterociclic;
b) [] este un aminoacid homocicilic;
c) [X ] contine heterociclul indol;
d) [] contine heterociclul imidazol;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?
a) [ ] este un aminoacid acid;
b) [ ] este aminoacid "neesential";
c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizina;
d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative;
e) [ ] pHi este în mediul slab acid.
Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări suntcorecte referitor la tirozină :
a) [ ] conţine heterociclul indolil;
b) [] este un aminoacid esenţial;
c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar;
d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic;
e) [ ] este un derivat al acidului butanoic.
Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii suntcorecte referitor la metionină :
a) [x] este un derivat al acidului butanoic;
b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat;
c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod;
d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza spre anod;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la glutamină,care afirmaţii suntcorecte:
a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă;
b) [x ] este amida acidului glutamic;
c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod;
d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi;
e) [ ] este un iminoacid alifatic.
Intrebarea nr. 26: Intrebarea26Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă majoră
intr-o solutie cu pH=6?
a) [ ] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Glu, Pro, Tyr;
c) [ ] Pro, Val, Gln;
d) [x] Lys, Arg, Ala;
e) [ ] Cys, Met, Tyr.
Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
pH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in
zona pH-lui :

49. a) [ ] 9,0 - 10;
b) [ ] 7 – 9,0;
c) [ ] 8 - 10;
d) [x] 4,0 - 4,5;
e) [ ] 6,0 - 7,0.
Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă majoră într-o
soluţie cu pH=8?
a) [x] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;
c) [ ] Pro, Val, Gly;
d) [ ] Lys, Arg, His;
e) [ ] Cys, Met, Trp.
Intrebarea nr. 29: Intrebarea29Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
pH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona
pH -lui:
a) [ ] 3.6 - 4.0;
b) [ ] 4.0 - 4.5;
c) [ ] 5.0 - 7.0;
d) [ ] 2,0 – 3,0;
e) [x] 7.7 - 8.8.
Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Proteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13,
Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic proteina:
a) [x] migrează spre catod;
b) [ ] migrează spre anod;
c) [x] are sarcină netă pozitivă;
d) [ ] are sarcină netă negativă;
e) [ ] nu posedă sarcină electrică.
Intrebarea nr. 31: Intrebarea31Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod?
a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro;
b) [ ] Val - Leu - Ile - Met;
c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr;
d) [ ] Phe - Cys - Arg - His;
e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp.
Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu treonina suntcorecte afirmaţiile :
a) [ ] este un aninoacid aromatic;
b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic;
c) [x] este un aminoacid esenţial;
d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O;
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod.
Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scăzutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele caracteristice
comune:
a) [ ] au in structură un rest guanidinic;
b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit8;
c) [] ambii suntaminoacizi semiesenţiali;
d) [ ] suntderivati ai acidului caproic;
e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic.
Intrebarea nr. 34: Intrebarea34Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la aspartat,care afirmaţii suntcorecte:
a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre;
b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva;
c) [X ] este un aminoacid neesenţial;
d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice;
e) [ ] este un aminoacid aromatic
Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Sarcina netă a proteinei depinde de:
a) [x] componenţa aminoacidică;
b) [x] PH-ul solutiei;
c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului polipeptidic;
d) [] temperatura soluţiei;
e) [ ] radicalii hidrofobi.
Intrebarea nr. 36: Intrebarea36Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţii corecte referitor la salifiere:
a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;
c) [ ] este un proces ireversibil;
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana
semipermiabilă,
e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei.
Intrebarea nr. 37: Intrebarea37Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt
corecte:
a) [ ] se distruge structura primara,
b) [ ] creste activitatea biologica;
c) [x] se distruge structura tertiara,cuaternară;
d) [] se distrug legăturile peptidice;
e) [] nu se modifică starea nativă
Intrebarea nr. 38: Intrebarea38Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa-alanină si beta-alanină suntcorecte afirmaţiile:
a) [ ] suntaminoacizi proteinogeni;
b) [ ] suntcomponentele ale coenzimei A;
c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;
d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;
e) [ x] suntderivaţi ai acidului propionic.
Intrebarea nr. 39: Intrebarea39Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului N - terminal peptidic sunt
utilizaţi:
a) [ ] hidrazina;
b) [x] fluordinitrobenzenul;
c) [x] dansilclorida;
d) [x] fenilizotiocianatul;
e) [ ] tripsina,pepsina.
Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului C - terminal peptidic sunt
utilizaţi:
a) [ ] ureia;
b) [x] carboxipeptidazele A şi B;
c) [ ] fenilizotiocianatul;
d) [ ] dansilclorida;
e) [x] hidrazina.
Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii

50. În calitate de soluţii coloidale,proteinele posedă:
a) [ ] putere de difuzie sporită;
b) [x] viscozitate mărită;
c) [x] difuzie redusă;
d) [x ] proprietăţi optice;
e) [ ] viscozitate redusă.
Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Stabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:
a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la hidratarea grupelor
funcţionale hidrofile;
b) [x] sarcina electrică,dependentă de pH-ul mediului;
c) [ ] sarcina electrică,dependentă de radicalii hidrofobi ai
aminoacizilor;
d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei;
e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa H2O.
Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt:
a) [x] afectarea membranei apoase (MA);
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE);
c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de acid;
d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de baza;
e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate.
Intrebarea nr. 44: Intrebarea44Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple sunt:
a) [] prezintă sursa de energie preferenţială;
b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare;
c) [ x] suntbiocatalizatori;
d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine;
e) [] participă la transportul O2 şi CO2.
Intrebarea nr. 45: Intrebarea45Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura primară a proteinelor suntcorecte
afirmaţiile:
a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături
peptidice;
b) [ x]este determinată genetic;
c) [] legăturile peptidice suntlegături chimice slabe,necovalente;
d) [] e distrusă la denaturare;
e) [] este afectată prin salifiere.
Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţnumai o
singură dată;
b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;
c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;
d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;
e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale aminoacizilor.
Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la legatura peptidică suntcorecte afirmaţiile:
a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături de
hidrogen;
b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de rezonanţa;
c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si hidrogen se află in
poziţia trans;
d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –enol;
e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.
Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care din afirmaţiile de mai jos suntcorecte?
a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-
terminali;
b) [ x] toţi radicalii AA suntechivalenţi;
c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu ambele grupe
carboxil;
d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;
e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii secundare.
Intrebarea nr. 49: Intrebarea49Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Structura secundară a proteinei prezintă:
a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată;
b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice;
c) [x ]este alfa helixul şi beta structură;
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen;
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice.
Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu structura secundară suntcorecte afirmaţiile:
a) [ ] apare graţie formării leg.ionice între lanţurile polipeptidice
adiacente;
b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă;
c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură;
d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în limitele unui
singur lanţcît şi între lanţurile adiacente;
e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii de Met.
Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare;
b) [x] ] posedă simetrie elicoidală;
c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei;
d) [x]legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi -
NH – de pe aceeaşi catenă polipeptidică;
e) [] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi -
NH – de pe catene polipeptidice diferite.
Intrebarea nr. 52: Intrebarea52Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Pentru structura secundară (beta-structură) este caracteristic:
a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) suntlegate prin leg. de hidrogen
interlanţ;
b) [] lanţurile polipeptidice (LP) suntlegate prin leg. de hidrogen
intralanţ;;
c) [x ] posedă formă pliată
d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu potfi antiparalele;
e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente potfi paralele şi
antiparalele.
Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care aminoacizi destabilizează alfa-elicea:
a) [x] Prolina;
b) [x] Glicina;
c) [x] Acidul glutamic;
d) [x] Serina ;
e) [ ] Triptofanul.

51. Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor:
a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic;
b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;
c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi polaritatea
radicalilor;
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în apropiere;
e) [ ] nu se distruge la denaturare;
Intrebarea nr. 55: Intrebarea55Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [x] apare graţie interacţiunii.sterice a AA amplasati liniar
departe unul de altul
b) [x] este stabilizată si de legături necovalente, slabe;
c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;
d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie beta;
e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.
Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;
b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;
c) [x] se caracterizează printr-un anumitgrad de flexibilitate;
d) [x ] include atît segmente alfa,cît şi beta;
e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp - Gly.
Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura terţiară, care suntafirmaţiile corecte:
a) [x] la baza funcţiei stau modificările conformaţionale;
b) [x] domeniile se includ in structura respectivă;
c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;
d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys-Cys;
e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - Ser.
Intrebarea nr. 58: Intrebarea58Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică
funcţională;
b) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de
contact ale domeniior;
c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă;
d) [ ] se realizează prin legături covalente;
e) [ ] nu se distruge prin denaturare.
Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare
a intermediarilor;
b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii AA;
c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu deplasarea
domeniior;
d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei;
e) []e o însuşire structurală a mioglobinei .
Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi oligomerii:
a) [x] Hb;
b) [ ] mioglobina;
c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza);
d) [x] imunoglobulinele;
e) [x] creatinkinaza.
Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este tetramer formatdin 2 tipuri de subunităţi;
b) [] prezintă tetramer formatdin 4 lanţuri de tip alfa;;
c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică "hem";
d) [] protomerii suntasociaţi prin legături glicozidice;
e) [ ] protomerii constituenţi suntfixaţi prin forţe covalente.
Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Colagenul:particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;
b) [ ] practic în el lipseşte alanina;
c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;
d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;
e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.
Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Colagenul::
a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;
b) [] este o proteină globulară intracelulară;
c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;
d) [ ] e solubil în apă ;
e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.
Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Structura colagenului:
a) []structura primară reprezintă o catenă polipeptidică liniară;
b) [x ] structura primară reprezintă o catenă polipeptidică frîntă,
datorită conţinutului de prolină şi hidroxiprolină;
c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;
d) [ x] structura secundară este alfa spirală colagenică;
e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre dreapta.
Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Colagenul.Particularităţile conformaţiei:
a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;
b) [x ]unitatela structurală a colagenului este tropocolagenul;
c) [x ] tropocolagenul este stabilizatde legăturile de hidrogen
dintre grupele peptidice ale catenelor vecine;
d) [ ]tropocolagenul este formatdin 2 catene polipeptidice;
e) []tropocolagenul este stabilizatde legăturile fosfodiesterice.
Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Enzimele,afirmaţii corecte:
a) [x] suntcatalizatori biologici;
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză.
Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia:

52. SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale comune ale enzimelor şi catalizatorilor
anorganici:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei;
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ;
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
d) [ ] activitatrea lor se reglează;
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei.
Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punctde vedere termodinamic;
b) [x] posedă specificitate;
c) [ ] au viteza catalitică multmai mică;
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
e) [ ] majorează energia de activare a procesului chimic.
Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Natura chimică a enzimelor:
a) [ ]prezintă numai proteine simple;
b) [ ] suntglicolipide;
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari;
d) [ ] suntnumai nucleoproteide.
e) [ ] suntheteropolizaharide.
Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la natura chimică a enzimelor:
a) [x] constituenţii fundamentali suntaminoacizii;
b) [ ] suntcompusi termostabili;
c) [x] în apă formează soluţii coloidale;
d) [ ] suntcompusi micromoleculari;
e) [x] prezintă substanţe termolabile.
Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Enzimele coniugate:
a) [] posedă specificitate,determinată de cofactor;
b) [x ] posedă specificitate,determinată de apoenzimă;
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;
d) [x ] efectul enzimatic e dependentde ambele componente;
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.
Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la cofactor, suntcorecte afirmaţiile:
a) [ ] drept coenzimă frecvent suntutilizaţi anionii metalici;
b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;
c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legatde apoenzimă;
d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legatin enzima;
e) [x] cofactorii suntpartea neproteică a enzimei.
Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
În legatură cu cofactorii suntcorecte afirmaţiile:
a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;
b) [x ] nemijlocitîndeplinesc funcţie catalitică;
c) [] determină specificitatea de acţiune;
d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substratsi enzimă;
e) [ ] cofactorii suntcomponenţi ai enzimelor simple.
Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Organizarea enzimelor in celulă:
a) [x ] suntorganizate în complexe multienzimatice;
b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;
c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;
d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;
e) [] suntlibere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.
Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei;
b) [ ] un plan in moleculă;
c) [x] structură compusă unicală tridimensională;
d) [ ] un punct din structura terţiara;
e) [ ] locul unde se fixează modulatorii.
Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor:
a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul;
b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor amplasaţi succesiv
în lanţul polipeptidic:
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul;
d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii
cuaternare;
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii terţiare.
Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele
funcţionale:
a) [ x] OH – Ser;
b) [x] COOH- Glu;
c) [ ] COOH - Asn;
d) [ ] COOH - Gln;
e) [x] NH2 – Lys.
Intrebarea nr. 78: Intrebarea78Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat(S) :
a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;
b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat;
c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva substrate;
d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente;
e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei.
Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Centrul alosteric:
a) [x] este separatspaţial de centrul activ;
b) [ ] este locul fixării substratului;
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;
d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;
e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi inhibitorii .
Intrebarea nr. 80: Intrebarea80Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Enzimele alosterice:

53. a) [ ] modulatorii se leaga covalentin centrele alosterice;
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor
obişnuite;
c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia moleculei
enzimei;
d) [ ] modulatorii se leagă covalentîn centrul activ al enzimei;
e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei.
Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la mecanismul de acţiune al enzimelor suntcorecte
afirmările:
a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;
b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat[ES];
c) [] complexul ES e o structura rigidă,stabilă;
d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;
e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a mecanismului
de acţiune.
Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Mecanismul de acţiune al enzimelor,afirmaţiile corecte:
a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;
b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;
c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza covalentă;
d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazică;
e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se modifică atît
structura enzimei cît şi a substratului.
Intrebarea nr. 83: Intrebarea83Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Mecanismele activării enzimatice sunt:
a) [x] proteoliză parţială;
b) [x] modificarea covalentă;
c) [ ] autoasamblarea secundară;
d) [ x] activarea alosterică;
e) [ ] activarea prin exces de substrat.
Intrebarea nr. 84: Intrebarea84Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [ ] posedă numai specificitate strictabsolută;
b) [x] termolabilitatea;
c) [ ] posedă numai specificitate strictrelativă;
d) [x] posedă specificitate;
e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului.
Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Specificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ):
a) [ ] e dependenta de coenzima;
b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă;
c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează transformarea
unui singur substrat;
d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu acelaşi tip de
legatură;
e) [x] poate fi stereochimică – catalizează transformările unui
stereoizomer al substratului.
Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Termolabilitatea (T) enzimatică:
a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;
b) [ ] e dependentă de coenzimă;
c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e
cuprinsă între 20-400 C;
d) [ ] la temperatura mai multde 50 C activitatea E creşte;
e) [ ] la temperatura scăzută,mai mici de 10 C, activitatea nu se
modifică.
Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;
b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;
c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;
d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;
e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.
Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Anhidraza carbonică prezintă specificitate:
a) [ ] relativă de substrat;
b) [ ] relativă de grup;
c) [ ] stereochimică ;
d) [x] absolută de substrat;
e) [] absolută de grup.
Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care enzime posedă stereospecificitate?
a) [x] Fumaraza;
b) [ ] Ureaza ;
c) [] citratsintaza;
d) [ ] Carbanhidraza;
e) [] alcooldehidrogenaza.
Intrebarea nr. 90: Intrebarea90Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Activarea enzimelor e posibilă prin:
a) [x] mărirea concentraţiei substratului;
b) [x] surplus de coenzime;
c) [ ] denaturare;
d) [x] proteoliză limitată;
e) [x] modulatori alosterici.
Intrebarea nr. 91: Intrebarea91Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:
a) [ ] denaturare;
b) [ ] salifiere;
c) [x ] exces de substrat;
d) [x] modulatori alosterici;
e) [ ] fierbere.
Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;
c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;
d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorului;
e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric.

54. Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia competitivă:
a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului;
b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui concentraţia e mai
mică;
c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [] inhibitorul este scindatfermentativ;
e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in centrul
alosteric.
Intrebarea nr. 94: Intrebarea94Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la inhibitorii competitivi suntcorecte afirmaţiile:
a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric;
b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip covalent ;
c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip necovalent;
d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;
e) [x ] inhibitorul creşte Km,deci scade afinitatea enzimei pentru
substrat.
Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia enzimatică necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complextriplu: ESI;
e) [ ] se formează un complexdublu: EI.
96)Intrebarea nr.96: Intrebarea105Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substratse realizează o competiţie pentru a
se lega de enzimă;
d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;
Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia alosterică:
a) [x] apare la enzimele oligomere;
b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă conformaţia
enzimei;
c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică conformaţia enzimei;
d) [ ] enzimele respective preponderentau structură terţiară;
e) [ ] stă la baza efectului substanţelor medicamentoase.
Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea activităţii ei
suntcorecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor;
b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;
c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;
d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic;
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat+ FAD →Fumarat+
FADH2.
99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei suntcorecte
afirmaţiile:
a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului;
d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;
e) [x] în urma PL se formează centrul activ al enzimei.
Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la amilază şi reglarea activităţii ei suntcorecte
afirmaţiile:
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a
substratului;
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;
e) [x] amilaza scindează amidonul.
Intrebarea nr. 101:Intrebarea101Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă;
b) [x] majorează Km şi nu modifică V max;
c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ;
d) [ ] modifică structura primară a enzimei;
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane .
Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:
a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S;
b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat;
c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate mare pentru S;
d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor necompetitiv;
e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care viteza reacţiei
este jumătate din viteza maximă.
Intrebarea nr. 103:Intrebarea103Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
in 1 min la 250 C;
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
in 1 min la 250 C;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in
1 sec la 250 C;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1
mol de enzimă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µkmol de
S in 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
104)Intrebarea nr. 104:Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Activitatea specifică este:
a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
in 1 min la 250 C;
b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
in 1 min la 250 C ;
c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S
in 1sec la 250 C ;
d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1
mol de E;
e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1µmol de
S în 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină.

55. 105)Intrebarea nr. 105:Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Unitatea internaţională este:
a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
în 1 min la 250 C;
b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
în 1 min la 250 C ;
c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în
1 sec la 250 C ;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1
molecule de E;
e) [ ] cantitatea de E necesară să transf.1 µmol de S în 1 min la
250 C raportată la 1 mg proteină.
106)Intrebarea nr. 106:Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Izoenzimele:
a) [ ] suntpreponderentprotomeri;
b) [x] sunt,de regulă,oligomeri;
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;
d) [ ] catalizează diferite reacţii;
e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.
Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Viteza de reacţie este dependentă de:
a) [x] concentraţia enzimei;
b) [ ] este independentă de concentraţia enzimei;
c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S ;
d) [x] Vmax are o curba cu aspectde hiperbolă;
e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii.
108)Intrebarea nr. 108:Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii suntcorecte referitor la izoenzimele LDH?
a) [x] sunttetrameri de două tipuri M si H;
b) [ ] suntdimeri de două tipuri M si H;
c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;
d) [ ] lanţurile M si H suntsintetizate de aceleaşi gene ;
e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.
Intrebarea nr. 109:Intrebarea109Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la izoenzimele LDH:
a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme;
b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în afecţiunile
hepatice;
c) [ ] LDH2 este produsa,preponderent,in ficat;
d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după infarctul miocardic;
e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5.
Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Creatinfosfokinaza (CPK) :
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuitdin asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul
miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul
miocardic;
Intrebarea nr. 111:Intrebarea111Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B1:
a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul;
b) [ ] coenzima sa de bază este flavinmononucleotidul;
c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea oxidativă a alfa
cetoacizilor;
d) []coenzima sa participă la decarboxilarea aminoacizilor;
e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină.
Intrebarea nr. 112: Intrebarea112Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B2:
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2;
b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2;
c) [ ] FAD este dinucleozidul B2;
d) [ ] FMN şi FAD suntcoenzime din clasa liazelor;
e) [x ] FMN şi FAD suntcoenzime din clasa oxidoreductazelor.
Intrebarea nr. 113:Intrebarea113Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Coenzimele vitaminei B2:
a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea acil-CoA;
b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;
c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai electronii;
d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai protonii;
e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare.
Intrebarea nr. 114: Intrebarea114Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Referitor la coenzimele FAD si FMN suntcorecte afirmaţiile:
a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;
b) [ ] vitamina din structura lor este B6;
c) [ ] vitamina din structura lor este B1;
d) [ ] suntcoenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-CH2-COSCoA -
> R-CH-CO-CH2-COSCoA;
e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.
Intrebarea nr. 115: Intrebarea115Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NAD+ :
a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;
b) [] legătura sa cu componenţii proteici este covalentă;
c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă,
necovalentă;
d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în anabolism;
e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.
Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NADP :
a) [x] enzimele NADP dependentă participă în reacţiile de
oxidoreducere;
b) [ ] contin un rest fosfatfixat la 2' OH al acidului nicotinic;
c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;
d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;
e) [x] componentul active amida acidului nicotinic.
Intrebarea nr. 117: Intrebarea117Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii

56. Vitamina B6 si coenzimele sale:
a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina,piridoxamina,
piridoxalul;
b) [ ] suntcoenzime ale oxidoreductazelor;
c) [x ] suntcoenzime în reacţiile de decarboxilare a
aminoacizilor;
d) [] ca coenzime ale transaminazelor suntpiridoxamina şi
piridoxalul;
e) [x] suntcoenzime în reacţiile de transaminare a aminoacizilor.
Intrebarea nr. 118:Intrebarea118Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Acid pantotenic si coenzima A:
a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului
reactiv SH;
b) [x] participă la activarea acizilor graşi,
c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea:acid piruvic acid
lactic.
Intrebarea nr. 119: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Vitamina H (biotina):
a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de
decarboxilare;
b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA-carboxilazei;
c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat;
d) [ x] participă la transformarea piruvatului în oxaloacetat;
e) [ ] participă în reacţiile de transaminare.
Intrebarea nr. 120: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B12:
a) [x] conţine în structura sa ionul de Co;
b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+;
c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoAîn succinil CoA;
d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în succinat;
e) [ ] participă la transformarea prolinei în hidroxiprolina;
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Acidul folic:
a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;
b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă:acidul
tetrahidrofolic (FH4);
c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii
enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Acidul ascorbic:
a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în hidroxiprolină;
b) [ ] este precursorul CoA;
c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in adrenalina;
d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;
e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în noradrenalina.
Intrebarea nr. 122:Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care coenzime conţin sulf?
a) [ ] NAD+;
b) [x] TPP;
c) [] FAD;
d) [ ] Piridoxalfosfatul;
e) [x] Acidul pantotenic (CoA).
Intrebarea nr. 123:Intrebarea123Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Care vitamine trec în coenzime prin fosforilare:
a) [x] Vitamina B1;
b) [x] Vitamina B2;
c) [ ] Acidul folic;
d) [x] Vitamina B6;
e) [] Vitamina K.
Intrebarea nr. 124:Intrebarea124Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Microelementele ca cofactori:
a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie chimică;
b) [x] modifică conformaţia enzimei;
c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni;
d) [x] poate stabiliza structura enzimei;
e) [ ] modifică structura primară a enzimei.
Intrebarea nr. 125: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Asamblarea proteinelor:
a) [ x] se mai numeşte folding;
b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de starea nativă;
c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul nativ;
d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de starea nativă;
e) [] se mai numeşte denaturare.
Intrebarea nr. 126:Intrebarea126Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Ciaperoninele:
a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor;
b) [ ] favorizează transportul membranar;
c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea proteinei;
d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;
e) [ ] participă în coagularea sîngelui.
Intrebarea nr. 127: Intrebarea127Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Peptidele active (endotelinele):
a) [x] endotelinele suntfactori vazoactivi efectivi;
b) [] se sintetizează în forme active;
c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) suntcodificate de aceeaşi genă;
d) [x] efectul lor e mediatde receptori specifici,G-proteine;
e) [] suntrezultatul degradării glicogenului.
Intrebarea nr. 128:Intrebarea128Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Sinteza endotelinelor:
a) [x] se sintetizează sub formă de precursor;
b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate;
c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare;
d) [ ] se sintetizează direct în formă activă;
e) [ ] sinteza are loc în nucleu.

57. Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Clasificarea enzimelor:
a) [x] se clasifica în şase clase;
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică;
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului;
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuitdin 3 cifre;
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în
clasa respectivă.
Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Oxidoreductazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 132: Intrebarea132Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.
Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Transferazele:
a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ ] fumaraza se referă la transferaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La transferaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] carboxilazele;
e) [ x] kinazele.
Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture covalente cu
adiţionarea apei;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze suntreversibile.
Intrebarea nr. 136: Intrebarea136Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La hidrolaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] hidroxilazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] esterazele;
e) [ x] nucleazele.
Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Liazele:
a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu
utilizarea ATP-ului;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [x ] fumaraza se referă la liaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze.
Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La liaze se referă:
a) [x] hidratazele;
b) [x] aldolazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] epimerazele;
e) [] mutazele
Intrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Izomerazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze;
d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor;
e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze suntreversibile.
Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La izomeraze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] epimerazele;
e) [ x] mutazele.
Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu
utilizarea ATP-ului;
b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente;
c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze;
d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfatpentru substrat;
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze suntreversibile.
Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol:Aminoacizi,Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul:10Timp pe intrebare:0 secAutor: L. Lisii
La ligaze se referă:
a) [] alcooldehidrogenaza;
b) [] aldolaza;
c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;

58. e) [] glucokinaza.
SANGE
1. Funcţiile sângelui:
a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [x] termoreglatoare
e) [ ] anabolica
2. Funcţiile sângelui:
a) [x] protectoare
b) [x] reglatoare
c) [ ] catabolică
d) [ ] energetică
e) [x ] excretoare
3. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul
4. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea
5. Elementele figurate ale sângelui:
a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele
6. Elementele figurate ale sângelui:
a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [x] bazofilele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici
7. Azotul rezidual include azotul din:
a) [x] uree
b) [ ] fibrinogen
c) [ ] corpi cetonici
d) [x] acid uric
e) [x] amoniac
8. Azotul rezidual include azotul din:
a) [x] creatină
b) [ ] albumine
c) [x] creatinină
d) [x] aminoacizi
e) [ ] globuline
9. Azotemia apare în:
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric
11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul
12. Componenţa electrolitică a sângelui:
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
13. Componenţa electrolitică a sângelui:
a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismului
c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni
14. Componenţa electrolitică a sângelui:
a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+
b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism
d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului
suprarenal
15. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză
16. Calciul plasmatic:
a) [ ] se conţine preponderentîn eritrocite
b) [x] se conţine preponderentîn plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legatcu proteinele plasmatice constituie 40% din
cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă
17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
18. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderentîn plasmă
b) [x] este un componentpreponderental eritrocitelor

59. c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbitîn intestin sub formă de Fe+++
e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina
19. Fierul:
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina
b) [x] în enterocite se formează feritina
c) [ ] apoferitina este forma de transportplasmatic al fierului
d) [x] transferina transportă Fe+++
e) [ ] transferina transportă Fe++
20. Proteinele plasmatice:
a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportă hormoni,metale,vitamine
c) [x] participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă suntîn concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul
22. Albuminele plasmatice:
a) [ ] suntproteine bazice
b) [ ] suntproteine conjugate
c) [ ] sunthidrofobe
d) [ ] suntliposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor
23. Albuminele plasmatice:
a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] suntproteine acide
c) [ ] suntproteine conjugate
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] suntproteine cu structură cuaternară
24. Albuminele plasmatice:
a) [x] transportă acizi graşi
b) [ ] formează lipoproteine
c) [x] transportă bilirubina
d) [ ] transportă glucoza
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi)
25. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui
26. Globulinele plasmatice:
a) [ ] toate suntproteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2,beta şi
gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
a) [x] antitripsina
b) [x] fetoproteina
c) [ ] haptoglobina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [ ] transferina
28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [x] haptoglobina
c) [x] ceruloplasmina
d) [ ] transferina
e) [x] macroglobulina
29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] transferina
e) [ ] macroglobulina
30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:
a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina
31. Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii,
diaree,vomă intensă etc.)
32. Hipoproteinemia:
a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii,
diaree,vomă intensă etc.)
33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal
34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în
eritrocite:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă,
cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat

60. c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este
determinată de:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină
38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată
de:
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină
39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic
(7,4):
a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4
b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20
40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonatşi
fosfat:
a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]
b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază
slab
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]
41. Acidoza metabolică este cauzată de:
a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
42. Acidoza metabolică este prezentă în:
a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate
43. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
gastrice
44. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [x] astm bronşic
b) [x] atelectază pulmonară
c) [ ] diabetzaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie
45. Alcaloza metabolică este cauzată de:
a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
gastrice
47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază
calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII – proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atâtîn
calea intrinsecă,câtşi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atâtîn
calea intrinsecă,câtşi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman
53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atâtîn
calea intrinsecă,câtşi în calea extrinsecă:

61. a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-
carboxiglutamatului
55. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se
activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
56. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina
57. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizatîn ficat
b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa,2 beta, 2 gama)
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformatîn fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa
58. Transformarea fibrinogenului în fibrină:
a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide
B
e) [ ] este un proces reversibil
59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K
60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor
plasmatici):
a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare
61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor
plasmatici):
a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice
62. La coagularea sângelui participă:
a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari
63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina
64. Selectaţi substanţele anticoagulante:
a) [x] antitrombinele (I,II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [x] proteina C
65. Selectaţi substanţele anticoagulante:
a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina
66. Heparina:
a) [x] este glicozaminoglican
b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulantdirect
d) [ ] este anticoagulantindirect
e) [ ] este factor fibrinolitic
67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului
69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
acţiunea:
a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei
70. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedică formarea trombilor
b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina

62. e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:
a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice
72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:
a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina
73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)
74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfataldolaza)
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4,LDH5.
75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1,LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] creatinfosfokinaza MB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] fosfataza alcalină
d) [ ] fosfataza acidă
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza
77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:
a) [x] glicinamidino transferaza
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [x] glutaminaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:
a) [x] creatinfosfokinaza BB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] creatinfosfokinaza MB
d) [x] monoaminoxidaza (MAO)
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza
79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:
a) [ ] malatdehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza
80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:
a) [x] fosfataza alcalină termolabilă
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
-cetoglutaratdehidrogenaza
81. Kininele sângelui:
a) [ ] sunthormoni secretaţi de glandele endocrine
b) [x] sunthormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi
e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală,
permeabilitatea vasculară
82. Kininele sângelui:
a) [ ] suntvasopresina,oxitocina
b) [x] suntbradikinina,kalidina,metionil-lizil-bradikinina
c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
e) [x] micşorează tensiunea arterială
83. Funcţiile ficatului sunt:
a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [x] excretoare
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport
84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] ficatul asigură nivelul constantal glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele
postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformatîn lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformatîn glucide
c) [x] activitatea ciclului pentozofosfatîn ficat este înaltă
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi
gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei
86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care
au loc în ficat):
a) [x] sinteza VLDL (pre-
-lipoproteinelor)
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:
a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului,protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în
proteine