1. Capitolul Ill
Digestia gi metabolismul
Ppolru dcsfEsrrrarea in con(li!ii normale a diver*olor sale l n.tii, orga-
niFmul ar. n.voir de en.rgio si .lemcnle oulflrire. AcFql.a ii srnL tufn'/arc
prin alimeolp. lnlru.ll ln aJimpnle pr;ncipiile nulrilivp (la.torii nulflli,)
se gdsesc sub forma unor comlinalii complexe carc nu ar puica Ii utilizate,
ele neeesiLi o haNlormare, o degradare ptnd ta elemente mai simple pe eare
organismul se le poaid lolosi ea surs5 energeiice Si plasticd (pcntlu ffelterea
6i reinnoirea celulelor Si a lesuiurjlor uzate).
P.ima eLapi a accsLor transformiri se realizeazx la nivelul aparatl ui
digestiv, de undo, pe caloa eirculaliei sanguine qi limfatice, elemeriele rutri-
tive iranslormale merg la celule, urde are loc a doua etape de transformdri
in cadrul procesului [umit metabo]ism.
Digestia rcprczifii, una dintre cele mai importarte funclii ale organis-
mului. Ea se realizeazx la nivelul unui aparat spacializat, perl,ru aceasta,
numit aparatul digestiv (ijg. 12). Acesta are aspectul unui tub cu calibrul
variabii jtr divemele sale porl,ilrni, care incepe cu orificiul bucal sfirlegte cu
oriliciul anal. De-a lungul sdu are loc transformarea hranei noasire.
Injlial, alimentele sint {tuimilate mecanic !i imbibate cu salive (produsul
de secrelie al glandelor salivare) ln cursul lenomeoului
^nnit
masticalie.
Apoi acestea (care lormeazd afa-numiXul bol bucal) sint propulsate p n esofag
spre Blomac $i intestinul su5-tire, unde se continun si se des[virle$te digestia
c€lor mai multe d;rtre atimente. CoDcomil,ent, la nivelul iDtestinului are loc
!i absorblia principiilor ruirjiive. Resiurile nedigerate trec mai departa 1n
inleslinul gros Dltmil qi colon, unde se delinitiveazi procesul digcstici { al
abBo ,lie;.
ln final, o parte dintre alim€ntele nedigerate, lmpreuDe cu celulele uzate
descuamate din mucoasa digestivi !i urele secretrii de ]a acest nivel formeazi
mal,eriile lecale carc se vor climina intermitetrt pr;n parLea inferioar[ a tubu]ui
digestiv nuxild rect in oursul aclului numii drtcdlie.

2. 2
Fig. 12. - Secliu.e Prin tubul dlgestivj
r- a!o- ! ddr
n, (.) l]. toLo. :.t-]
Procesul diqestiei este diriiat pe cale neNoase Ei umoratn p n intermediul
sistomului nerv-os central !i al glindelor endo ine.
Sn urmtuim in continuare ce se irttmpl{ cu alimentele de a lungul tubului
digestiv.

3. Inlr-o primd etapd a digcsliei au loc fdrtnilarea at;meotelor sj tmbibajea
lorcusaiii.Procesularelocin.asiLal,eabucal6cuaiuLorulapsratulurdeotar.
Con.itrin.iozilatea cu.are mcstecEtr a[menlele arc o deosc6iLd imoorlaDla.
inlru.il dc accasr; primd cl.ap5 depinde ia buDd m5surd sarciDa
"e
iu
"eu,in,celorlalte Begmente ale tubului digostiv. Dintre cei care metrinc{ tn grabd fern
si mesLece alimentele in g]rrd suricietrt, se recruteazl majo tate; sulerin-
zilor de stomac {gast tici, ulcerosi E.a.).
Saliva conline un ferment (o enzimn) trumii Itialina san amitaza satiaafi
care produce degradarea amidotrului iE compotretrli mai simpli: dexrrini.
r,dllozr. Prolcincl. !i lipidele uu siDt dcgraJcle in cav,tatpa bucald, ci l|umai
giucidele.
Bulul alim.ntar irnl,ibal, cu salive slr5bate faringele qi esotagut fJrE sx
Bulere dci un lel de d€$addd, ajuDge la niyelul cardici (orificiul de intrare
in stomac), care se deschide in mod rcflci tn mometrtul clnd alimentele ajung
aioi, inchizlndu-se dup{ peLruode&a acestora iI! siomac, peDiru a lmpicdica
astlel rcIuarea coDlinutului gastfic spre eBofag.
In stomac, bolurilc aliocDtare sint fudmi[tate datoritd miqctrrilox exer-
citaie dc perelii acestuia, numite Iltgcdti, peristalticq favorizlnd sstlel lmbi-
barea lor cu sucul gaslric.
Sucul gaBLrio con!,ine doi fermeEri importenti: pepsina qi labfermentul.
Pepsina acrioneazd asupra proteinelor, transfurmhdu-le ln conpuli
mai simpli de lipul albumozelor Fi peptonelor. Ea estc secretatd de celulole
glandelor gaslrioe lnh-o tormd inactive Dumil| pcpsinogm, c&Ic eslo actival
do acidul clorhidric, s4crctat la nivelul mucoasei gastrice. Pcntru acriunea
pcpsinei, dcci, esle necesar uD mcdiu acid.
Labfernrcntul, care sc mai numegte ti presrrd, esto o eozim{ cu aciiune
speoific5 asupti cazeitrei (prcteina din lapte) pe care o coagulesztr, lDtruciL
digestia cazoinei nu s€ poal,e face deeii dupi ce accest& a tost in prcalabil
coegulst{ de lablerment. Dupd coagularo interyine h coniiDuaro pepsina,
care produco digesiia cazeinei,
Tot, la nivelul stomacului are loc coDtinuarea digestiei amidooului din
interiorul bolului alimentar sub acl.iimea ptialinei salivare plnd ln momenLul
cind aceasta vitre ln contact cu mediul acid din stomac care o inactiveaze.
Alimenl,ele aBtfel deg?adate irec prin oriticiul pirolic (Bituat le limita
dintre stomac qi prima po4iune a inieslinului subiire numiti duoden), Bpte
irtoslinul subtrire. Duodenr sau prima porliuno a itrtestinului subrire are
forma de potcoavd, cu o lungime de 12 cm, Iapl, ce i-a sugerat ti numele.
La r velul intestinului sublire se desdvir$e.ste digestia. Aici se glseso
cele l,rei sucuri digestive: iDtestinal, pancleatic si biliar care au un rol deosebit
in digestia intestinale.
Glucidele Bint degradate sub acl",i,dJtea amil%ei pancrcatlcc h compni
mai simpli numili dizaharide (maltoz{, lacioze q.a.). Aceliia 1a rirdul lor
slnt descompuii de citu€ unele etrzime din sufirl intesifual ca: mallaaa,lutazo,

4. t.a. pini la stadiul de monozaharide (glucozd, {rudozn) formi sub care potr
{i atrsorbili prin mmoasa htestinard (Iig. t3).
Proteinele stut d€gadate mai departe dup[ ce au trecut din stomao I
intestitr sub actiuDea enzimei rumitd ffudnd Fn{ la stadiul do polipeptide qi
chiar la aminoacizi. Aceasta este secletatd inir-o forml itradivn trumit[ tripsi-
Po/tzalatd
(aatuot)
l'/ozoza,latiy'
*0*0.02t2aland
(ma//oza)
rig. ,3. - DiSettia glocidelor
nogen, care este activaie de o enziml intestinald numit{ errero}izaud. ln strcul
intestinal existtr un complex de eDzime prcteolitice care au rolul de a degrada
polipeptidele, albumozele, p€ptonele ln computi foarte simpli
- aminoacizii
-care pot fi absorbili prin peretele intesiinsl (fig. 14).
La nivelul intestinului se produce ti d8eompunerea lipidelor. Aceetea
s,nt ln prealabil emulsionate d€ cdtre sdlurile biliare existente tn bild (seorotatd
A A A A
A A A A
,4/bunoze
Peplone
[,0 I + f;1 +f A-
Anlnoacizi
fi8. ,r, - DiSertia proleinelor
de ficst), adicd slnt tmnsformat€ ltr particule foarte line care vor ,oma o
suprafa!5 de acl,iune mai mare petrtru enzimele care lc descompun
- lipa-
ucre. Sub acliunea acestora, grisimile se descompun pine la stadiul de glicedni
9i acizi gla;i, folmi sub care se pot absorbi prin peretele intestinal (Iig. 15).
Iatd deci cd alimertela carc au pitrun! in calr'itatea bucali sub torma
laptelui, cIrdi, hlnzei, outrlor, piitrii, legnmelor, fructelor eio., devin ln
intestinul Bublire: moaozaharide (glucozd, haotozd), aminoacizi, aoizi gragi 9i
40
A / A

5. glicexol (glicer;nx). ltr acest stadiu ile deBcompunereru semai Doate ileosebi
origirea 1or (spre cxemplu, dacd un amhoacid provine difl carne sau din
piifle). Sub aceastd Iorme simpld de principii trutritiv€ (factod nutritivi) in
ca-re au aiuns almentelc.le pot trcre bariera itrLcstinald. De ta nivelul pere-
telui int$tinal, duptr alsorblie, Iactorii nutritiyi 6e duc pe calea c cuLliei
sanguine 9i limfatice cdlre ficat, de unde vor fi apoi dirijal,i clrre diyersete
sectoare ale orgadsmului in lrtrcgie de recesifi,i: spre ?roducerea de energie
ryW)*W)*W
6/lcernd fi actzigrali
tip;de
fig. 15. - Disestia tipideto.
sau de alte subsl,ante necessre dit6rilelor funolii sau pentru repararea lesuLu-
rilor sau ln depozite (a substqnle de rezorvi,
In continuare, principiilc nutrilive vor sut?ri o serie de alte transformd
pine Ia lncorporarea lor ln tesuturile proprii orEanismului. Dtne ,a arderea
Ior 9i la eliminarea resturilor nputilizabilc iozultaie din accasttr ardere. trans-
Iorm6ri csre alcatuiesc procpsul cunoscut sub numele de rr./arolism. Acesta
estc Iormst din douA leLuri distincte: uns de siDtez5, de rcfacere a tesuturilor
proprji din 6ubstanle 6imtle, numird anobolism lslntczl), si atta d; descom-
luncre s substanlclor compu6e. de dcgruJare:n scop enerlctic, numittr caia-
,o1brn (descompuncre, degradare).
Glucoza reprezintd prineipalul furnizor de enerqie imedietd pentru
orgsnism. Dupe absorblia sa prin peretele intestinal-sjunge in cir;ulalia
sanguinJ, utrde se gdsette Itr mod normal lnu-o concenir4ie foarie coDsiqntd,
de 70-120 !ogo/0, cifrd ce rcptezirntl glicenia- Va aliile sale, atit in sensul
B3ederii, cit ti in seDsul crette i peste cilrele normale sint loarte periculoase
potrtru organism, de accea siat puse ln Iuncliure mecanisme Dervoase fi
umorale pentru meatinere& constaDte a valorilor glicemiei.
ln cazul cind glucoza laEguind tinde 6d creasci (spre exemplu, dupd
absorbtia crcscutd de glucide, la nivolul mucoasei htestinale) surplusut
este diriial cdl,Ie ficai, unde are loc transformarea sa inir-un_ com-
pus mai compiex
- glicrgerlLl care reprezfuti o formd de rezew{ de
glucide a orgadsmolui. Acest proces de transformare a glucozei in glicogen
se ,:nme,slg gliaogerngenezii qi se electueaz{ sub influenla unui ho.mon numii
insulina, iecretaL de pancleas. in lipsa acestui hormon, glucoza rlr mai poate
li transformatl itr glicogen, Iapi ce determini uesterea Ba t{ sirye pesl,e
41

6. valo le normale cu eliminarea excesului prin urin5. Aceste tulburHri se produc
itr boala numiH diabet zaht$ol.
I n caz-ul ctnd elicemia linde 65 scad6, s'ttr[ mobilizal'e rczervcle gl;rog'ni"'
Prin d.s"ompuneiea gli(ogeoului esle eliberal,i glucoza, resLabilindu-sc crhi-
librul gli..miei.
La- nir.elul celulelor organism[lui, glueoza poat€ fi aIsI, Prnindn-sc tn
libertate energia necesari diverselor funol,ii vitale ale organismului' Arderea
prolelne 6/ucde 1prde
----. I -.-.-'
V;nEllstsl
Acld ndhc --'-
A';'X
/'
,/I/lA.td /unarit I
ir:o'energettc (AlP) )
A(id cilric
,4 cid citaconthc
Acid Juccioic
ri8.
'6 - Ci'lul Krebs
glucozei se Poate face atit, ln prezenla oxigenului, deci ln aerobiozd' ci' qi l1
sbsenlA acestuia. i^ dnaatobioLd.
ln nrimul taz csl,e Yorbs de un complc! de real'l'-ii
'e se inldnluics' ln
cursul ciro"a sc.oosum5 9i se elilcreazri eDergie A'cstc rFan!;; sc eto'luaaze
s,,h a.Liunea divelsclor enzime Ei duc tn linal la bioiid dc carbon' api qr cDer'
.i- ct" sc aesfeeoare sui torma unui ciclu cuBos'ul' sub numcle dc 'i'l"l
?.4" ti,g. rOt. i'lenlioaam ca ta dveJul a'eslui ciclu se ioliloesc nu trumai
42
Acid 4- t elog/oldnb

7. produsii rezultati ditr deseompunerea gtucidetor, ci qi cei rezultal,i dirl degrada-
rea proleiDelor.si a lipidclor.
ln condi_tii de atraerobiozd, degradarea gtuciitelor duce ld un compus
l]nlrtlit acid, lactic (fig- 17) eare poate fi fi et oxidat Inai departe, punind tr
liberiate energie, apx Ei bioxid de carbon.
Aminoacizii rezultati din protoirele alimertare stnt duFi pe calc sanguind
]a iesuiuxi, unde sint {olosi.ti ca pietre de eonstructie pentru sfuteza proteine-
lor propdi oryanismului.
GLTCOGEN
{
GLUCOZ^ 6-FOSFAT + GLUCOZA
I
ACID PTRUVTC * ] ACrD LACTTC I
fig, ,7. - Deg.adarea anaerobi a glucidetor
Spre deosebirg de glucide Ei lipida, aminoacizii nu se alepoziteazi tn orga-
nism. Celulele folosesc numai atit clt est e necesar. rcstul sitrt oxida ti si tran 6,
rormali in glu.idc sau stnt arEi cu etibcrare de energie. Dio pro"""j a" a"grr-
dare a prot€helor, care esie mult mai complex deeit at glucidelor, rezult{
pe linga apd $i bjolid de.arbon si amonja.ut. care este un produs toxic pcotru
orgarism. Acesta va li transformat mai departe la nivelul ficatului in zrlee,
produs mai putin toxic, care se elimin{ p n urind.
Irtrucit proteinele nt, singurele principii nutritivo care conlin azol,
putem stabili cantitatea lor lixatd Ia nivetul organismutui prin determinarea
azotului (cu4osout, fiind ci 1 g azot, corespunde ta 6,25 g pmteine). S-a stabilit
ci lntre cantitatea de azot ingerat qi eliminat existd un echilibru. AceBta s a
Lnrinil bilahl azolat sau echilibru (balanln) azotat.
Bilanlul azotat este pozitiv cind eantitatea de protefue ingerate (azotul
ingerat) este mai mare decit proteinele etiminate (azorut eliminat). Cind
cantitatea de proteine ingerate este mai micx dectt cea de proteine elimi[ate,
bilantul este negativ. Clnd aportul de prctehe este egat cu etimintuile a;estora
ne alldm tn fala unui bilan! azotat echilibrat (Iig. 18).
Determinarea bilanlului azotai, reprezinti un cdteriu de apreciere a
siLuaLi.i mclabol;smului protcinelor din orgaoism.
Grtuimile, descompuse in glicerol Di acizi grali la dvelul tubuld digestiv
9i absorbite prin per€tele intestinal, vor fi transportate spre tesururi pe cale
limlatici qi sanguintr dupd ce au fost r€sinteLizate tn prealabil in grdsimite
proprii orgarismului.
43

8. Aiunse la tesuluri crSsimile tie int'r5 lo coosl'il'ulia romponcnlplor rclu'
tu"", ii" i. a*p,o ca grisimi de rezervd in lesulul adipos subcrrranar sau iE
jurul unor organe. Di-o rezerve, cle vor ti mobilizalP ori de
'ile
on organrEmul
are nevoie de energie pentru a [i afte-
Linidcle Dol, li sintel,izatc io orgonism ti din gl'"ida 9i din prolPiDe'
Ele repreziota o 6ursA Pocrgel,ice imPortanle pentnu orgaoism Prin arilerea
Fig. ,8. - Birantul azotat
lor pezult{ bioxid de carbon, aptr !i o impo anti cenlitato de energie (9 calorii
pentrulglipidearse).
Pentru arderee lipidelor, organismul are nevoie lnsu de o anumitd oan_
titate de glucide. S-a afirmat pe buDd dreptare ctr ,,lipidele erd la tocul
glucidelor".
In ourgul unor tulburliri prcduse ln motebolismul glucidolor (cum 8e
lnttmpltr tn diebetul zaharal) pot apdrea tulburdri $i ale metabolismului liPi-
delor, cu lormarea unor compuqi intermodiari ioxici pentru orgenism cum slnb
otpii cetanici. Aceqtia slnt r&spunztrtori de fenomeocle grave c€ aPar ln com'
plicatia diabetului
^nn.iL6.
cond, il.iabeticd.
Uneori, prin aport alimcntar exagerat de lipido 9i glucide' grtrsimile se
acumuleaz{ tn cantitdli exce6ive ln depozitele adipoase, duclnd la boala
cunoscuti sub n:;l'iele de obezitate, care pe lingd dezavantajul eBteLic ere o
sede de treaiunsuri prin complical,iile grave Ia care poete duce.
In conciuzie, observdm ctr pornind de le alimente, Prin diverse tranBfor_
mdri sule te in organism ln cursul proceselor de digesiie 9i metabolism, re-
,ultx produtii finali: bioxidul de carbon, apa 9i eaergia. P.i,mii doi slnt elim,nali
lD mediul exterior. Procesul invers de ,ormare a computilfi organici (facto_
rilor trutritivi) pordind de la bioxid de carbon $i ape tru se poaie rcaliza
ln organismul uman. Plantele slni cele cam pot sinietiua diverqii compugi
organici din ap{ 9i bioxid de carbon cu a.iutorul cnergiei solare. Accgti
compuli vor fi preluaii de organismul uman fie direci prin consumul
alimentelor de o gine yegetale, Iie indirect prin consumLrl alimetrtelor de
origine animald (admale oare s-au brint cu produse y€getale) (fig. 19). Astfol
asistim in ceie d;n UIme h un circuit sau ua ciclu ln care se Produc pe do o
44
' _E_ '
Mb
/ g-7
bM

9. papte proce-se de lnmagazinare gi pe de
3ubstanle. lo acest circuit €sre in..ltrs si
gic al schimiurilo diatre organism gi
aftn palte de eliberare de energio !i
organismul umao itr ansamblul biolo-
medid lnconiurdtor.
Frg. i9.
- O-Lt in mqmbtlt biotogr .t naturii. ptantete stnt cele .are por ,inreLizao,ie-rn iorpuri .
o,edni., (l&ro,i nuk,rivi) p*;"a a. t" oi.,ra a".I.ri".,i,iilJicu arLro-., en SGi rotdre. A,erri Lompuri v;.,, p,erualr de orsanr(mut uman f,ed,re(t pnn (o1(LnLt arimenreror de o,isine veqerari, ne i;rar..tr iii...i,,-ii,_iilm-r+ero- de oriEine animar, (animale" cre -,* r,.t.rt *--.,._j.ij,,,"-lJli,r.I('n,p,rat dupi sosen t.: Nur.it,on rnd physicd I irn6r. ea. wl g. S;Oi;u;,_pany 1966).