Documentul examinează evoluția picturii bisericești în România medievală, evidențiind influențele bizantine și dezvoltarea icoanelor și a picturilor murale în bisericile din diverse regiuni ale țării. Se menționează exemple semnificative de picturi și icoane din perioada domnitorilor precum Ștefan cel Mare și Neagoe Basarab. De asemenea, se subliniază importanța tablourilor votive care oferă informații despre ctitorii bisericilor și tradițiile artistice ale vremii.

1. PICTURA
MEDIEVALĂ
ROMÂNESCĂ

2. 
 Dima Cristina (Dima Cristina (Pictura bisericească-introducere,;picturaPictura bisericească-introducere,;pictura
bisericească în Ţara Românească)bisericească în Ţara Românească)
 MuMuşşatat ŞŞtefaniatefania(Pictura bisericească în Moldova;(Pictura bisericească în Moldova;
Icoanele – introducere)Icoanele – introducere)
 Sava AndreeaSava Andreea(Începuturile picturii religioase româneşti;(Începuturile picturii religioase româneşti;
Pictura bisericească în Ardeal)Pictura bisericească în Ardeal)
 ŞŞerban Larisaerban Larisa( Icoanele – slide 15,16,17)( Icoanele – slide 15,16,17)
 Vasile IonelaVasile Ionela( Pictura bisericească – portretele votive)( Pictura bisericească – portretele votive)
COMPONENCOMPONENŢŢA GRUPEIA GRUPEI

3. CUPRINSCUPRINS
• Începuturile picturii religioase româneşti
• Pictura bisericească
Ţara romanească
Moldova
Ardeal
Portretele votive
• Icoanele
• Bibliografie

4. ÎNCEPUTURILEÎNCEPUTURILE PICTURII RELIGIOASEPICTURII RELIGIOASE
ROMÂNE TIŞROMÂNE TIŞ
Între secolele al X-lea şi al XII-lea, preocupările artistice din
spaţiul carpato-dunărean au vizat mai ales domeniul religios, fiind
vorba de icoane, de picturi murale amintite în documentele timpului,
neconservate însă.
Începând din sec. al XIII-lea, pictura bisericească devine o
modalitate de expresie a spiritului medieval care se afirmă, lăcaşurile
de cult ridicate şi împodobite cu artă fiind o dovadă concretă a
puterii feudale. Domnitorii dar şi boierii au ridicat biserici a căror
picturi continuă să fie influenţată de cea bizantină. Arta realizării
portretelor în pictura murală, costumele, coafurile, coloritul bogat,
toate sunt o expresie a tradiţiilor artistice orientale.

5. PICTURA BISERICEASCĂ
• Din cauza împrejur rilor specialeă
în care am tr it, nu s-a putută
dezvolta la noi o pictur laic , a aă ă ş
cum s-a întâmplat în rile apusene;ţă
i de vor fi fost unele tablouri, eleş
constituiau o excep ie.ţ
• Dac în privin a picturii laiceă ţ
suntem a a de pu in informa i, înş ţ ţ
schimb avem o bogată
documentare asupra picturii
biserice ti.Prin num rul mare deş ă
biserici i m n stiri din rileş ă ă ţă
noastre, prin ocrotirea de care s-au
bucurat aceste l ca uri, chiar dină ş
partea du manilor, suntem ast ziş ă
în m sur s cunoa tem i să ă ă ş ş ă
apreciem dezvoltarea picturii
noastre biserice ti.ş
În materie de pictur bisericeasc , noiă ă
suntem tributari aproape exclusivi ai Bizan ului.ţ
(pictur bisericesc din m n stirea Râ ca)ă ă ă ă ş

6. 
Cele mai vechi picturi care ni s-au p strat înă ARAŢARAŢ ROMÂNEASCĂROMÂNEASCĂ
 sunt acelea ale Bisericii Domne ti din Curtea de Arge .Ele dateaz din aş ş ă
 doua jum tate a veacului al XIV-lea i sunt considerate printre cele maiă ş
 frumoase ale artei bizantine. Inscrip iile sunt în grece te i în slavon ;ţ ş ş ă
 zugravii care au lucrat aici au venit din Peninsula Balcanic , poate chiară
 din Constantinopol.
 Remarcabile sunt deasemenea picturile celeilalte biserici din Curtea de
 Arge , zidit de Neagoe Basarab. O parte a lor se p streaz ast zi laş ă ă ă ă
 Muzeul de Art Religioas din Bucure ti ,restul disp rând cu prilejulă ă ş ă
 reconstruc iei acestui l ca . Impresioneaz în gradul cel mai înalt chipulţ ă ş ă
 în care sunt redate figurile unei serii întregi de sfin i.ţ
Biserica Domnească
Curtea de Argeş, pictură
de 600 ani
Sf.Eustarie-biserica
episcopală din
Curtea de Argeş

7. Fragment de pictură
murală-Roxanda
Doamna, extras din
biserica mănăstirii
Curtea de Argeş
Picturi bisericeşti de la biserica episcopală
din Curtea de Argeş(1.Sf.Procopie;
2.Sf.Eustarie/Maica Domnului;
3.Sf.Gheorghe)

8. • În MOLDOVAMOLDOVA , cele mai vechi
picturi biserice ti dateaz din vremeaş ă
lui tefan cel Mare. Sunt picturileŞ
bisericilor Vorone , Sf.Nicolae dinţ
Dolhe ti,Arbore,Moldovi a(zugr vitş ţ ă ă
sub Petru Rare ), Sucevi a.ş ţ
• În timpul lui tefan cel Mare nu eraŞ
înc obiceiul de a se zugr vi pere iiă ă ţ
exteriori ai bisericii. El se introduce
abia dup aceea, sub Petru Rare sau,ă ş
în cazul când se va dovedi c bisericaă
Sf. Gheorghe din Suceava a fost
pictat de la început i pe dinafar ,ă ş ă
sub tef ni . Din punct de vedereŞ ă ţă
arhitectonic, pictarea pere ilor exterioriţ
nu e logic , ei fiind expu i tuturoră ş
intemperiilor; din punct de verede
estetic îns , se ob in adesea efecteă ţ
remarcabile, cum poate constata
oricine la Vorone i la Sucevi a.ţ ş ţ
M n stirea Voroneă ă ţ

9. Mănăstirea Moldoviţa
Mănăstirea Arbore

10. În ARDEALARDEAL ,cea mai veche pictură din cîte ni s-a păstrat este a bisericii de la
Strei (Hunedoara).O analiză atentă şi minuţioasă,făcută în ultimul timp de profesorul
Ştefănescu, ajunge la concluzia că frescele din altar, păstrate şi ele numai în parte - cele din
naos au dispărut aproape cu totul - ,datează de la începutul veacului al XIII-lea, sunt
aşadar cele mai vechi din întreaga ţară. Ele dovedesc influenţa apuseană, italiană;
inscripţiile sunt însă în limba veche slavă.
Iniţial,biserica a fost pictată atât în interior cât şi în exterior; în altar este înfăţişat Iisus
în glorie, în navă buna vestire, iar picturile exterioare se mai pot vedea doar vag pe faţa
răsăriteană a absidei,iar pe faţa de sud trei scene azi neidentificabile.

11. O deosebită atenţie merită, în pictura
bisericească, tablourile votive, înfăţişând pe
ctitori cu familia lor, oferind Mântuitorului
sau Fecioarei Maria lăcaşul ce au ridicat.
Aceste tablouri se află, de obicei, pe
peretele de apus al naosului, în partea
stângă, dacă priveşti dinspre altar. Ele sunt
interesante nu numai prin lămuririle pe care
ni le dau adesea asupra familiei ctitorului,
membrii acestei familii arătaţi fiecare cu
numele lui, dar şi prin faptul că reproduc
costumele vremii şi arată în caz de
modificări arhitectonice, şi forma iniţiala a
bisericii.
Pentru o bună parte din domnii nostri,
indicaţiile cele mai preţioase asupra figurii
lor le găsim în aceste tablouri votive. Astfel,
de pildă, e cazul lui Ştefan cel Mare, al
cărui chip ni s-a păstrat în tablourile votive
de la Neamţ, Dobrovăţ, Sf.Ilie de lângă
Suceava, Pătrăuţi,precum şi în miniatura
evanghelierului de la Humor, care este, de
fapt, tot un tablou votiv, de închinare.
Chipul lui Stefan cel Mare – Evanghelierul de la Humor

12. Portret votiv Stefan cel Mare – biserica Sf.Ilie
Neagoe Basarab, doamna Despina şi cei 6 copii-biserica
de la Curtea de Argeş Tablou ctitoresc- familia Moviliştilor - Suceviţa

13.  O imagine foarte veche a lui Ştefan cel Mare este şi cea din Mănăstirea Dobrovăţ

14. ICOANELE
• O ramură importantă a picturii bisericeşti o formează icoanele. Şi în privinţa
lor am fost dominaţi de Bizanţ, care şi-a exercitat influenţa fie direct, prin
produsele constantinopolitane sau ale Muntelui Athos, fie indirect, prin
acelea ale slavilor de miazăzi:sârbii şi bulgarii.
• A urmări dezvoltarea acestei arte, a picturii de icoane, în ţările noastre, e o
operaţie dificilă, deoarece, pe de o parte, multe din icoanele vechi au
dispărut sau au fost total transformate, pe de altă parte, majoritatea celor
rămase nu au nici un fel de indicaţie cronologică. Studiile apărute până acum
permit totuşi fixarea câtorva puncte şi prezentarea unui număr de exemplare
remarcabile.
• Cea mai veche icoană în legătură cu ţările noastre pare a fi aceea dăruită de
Vladislav voievod şi de soţia sa Ana mănăstirii Lavra de la Muntele Athos,
înfăţişând pe sfântul Atanasie.

15. Din timpul Despinei Elena, soţia lui
Neagoe Basarab, ni s-au păstrat două
minunate icoane lucrate la noi; ele se pot
vedea la Muzeul Naţional de Artă
Religioasă din Bucureşti.
Cea dintâi înfăţişează pe sfinţii Simeon
şi Sava; în partea inferioară a icoanei, în
stănga e reprezentată doamna, în genunchi
şi cu braţele întinse, într-un gest de
implorare sau admiraţie, iar în partea
dreaptă cele dou fiice: Stana şi Roxandra.
Prin dispoziţia întregului grup de
persoane, prin desen şi mai ales colorit,
această icoană este una dintre cele mai
frumoase.
Cea de-a doua , mai puţin reuşită
sub raportul coloritului, e în schimb
mişcătoare prin scena ce înfăţişează: de o
parte Maica Domnului susţinând trupul
Celui scoborât de pe Cruce, de partea
cealaltă, în stânga, doamna Despina,
ţinând în braţe trupul fiului ei Teodosie,
mort în adolescenţă
Icoană înfăţişând pe Sf. Simeon şi Sava

16. În MoldovaMoldova, cele mai vechi icoane ar fi
acelea dăruite, după tradiţie, de împăratul
bizantin Ioan al VIII-lea şi de soţia acestuia
lui Alexandru cel Bun şi doamnei Ana. E
vorba anume de doua icoane, aflate azi la
mănăstirea Neamţ, cealaltă la mănăstirea
Bistriţa. Prima atunci când a fost trimisă
voievodului Moldovei, avea două feţe,
înfăţişând una pe Fecioara Maria, cealaltă pe
sfântul Gheorghe; azi ea e complet
transformată. Cea de-a doua icoană
înfăţişează pe sfânta Ana ţinănd în braţe pe
Fecioara Maria.

17.  Un alt centru în care se lucrau icoanele moldovene a fost mănăstirea Putna,
frumoasa şi bogata ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Avem de aici o primă icoană,
înfăţişând Învierea;
Fiind vorba de pictruă monumentlă şi religioasă, arta medievală
românească urmăreşte să impresioneze, să impună ideea idealizării marilor
voievozi,prezenţi în primul rând în tablourile votive ale bisericilor ctitorilor.

18. BIBLIOGRAFIE:
Sofia Dobra, Monica Halasyi, Dorina Kudor, Luminiţa
Medeşan /Limba şi literatura română, manual pentru clasa
a XI-a – Bucureşti : Corint, 2006
Giurgescu, Constantin C./Istoria romanilor, volumul II –
Bucureşti : All Educational, 2003