Chişinăul în pictură, BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU
CENTRUL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE CHIŞINĂU
CHIŞINĂUL ÎN PICTURĂ
(peisaje, portrete)
Catalog-bibliografie
Chişinău-2012
Stimați utilizatori!
Vă propunem o familiarizare vizuală cu resursele informaționale ale bibliotecii, prezentate în format electronic. Documentele se referă la o listă de cărți tematice, recent apărute, care vor fi disponibile în curând pe raftul de bibliotecă și vor completa colecția cărții de artă. Acestea sunt albume, cărți, în mare parte volume monografice ce abordează domenii ale artei naționale – arta plastică, arta decorativă, fotografia, muzica, teatru.
Vă recomandăm să le răsfoiți, astfel, ve-ți face cunoștință cu personalități autohtone – pictori, arhitecți, fotografi, artiști, muzicieni. Și nu în ultimul rând, să faceți cunoștință cu creatorii de frumos, autori ai costumului și al portului național. Cărțile reprezintă opera de creație, bazată pe activitatea desfășurată pe parcursul vieții.
Cărțile ilustrate sunt mai bine percepute și mai ales iubite de copii. Imaginile atrag atenția și interesează cititorul. În spațiul nostru există mulți artiști care au creat ilustrații pentru cărți. O parte din ei au ilustrat cărțile de povești ale lui Ion Creangă. Printre aceștia am dori să-i menționăm și să le facem o scurtă prezentare lui Alexei Gurschii, Serge Samsonov, Dan Rebegea, Isai Cârmu,
Emil Childescu, Simion Zamșa, Filimon Hamuraru, Lică Sainciuc.
Cărțile ilustrate sunt mai bine percepute și mai ales iubite de copii. Imaginile atrag atenția și interesează cititorul. În spațiul nostru există mulți artiști care au creat ilustrații pentru cărți. O parte din ei au ilustrat cărțile de povești ale lui Ion Creangă. Printre aceștia am dori să-i menționăm și să le facem o scurtă prezentare lui Alexei Gurschii, Serge Samsonov, Dan Rebegea, Isai Cârmu,
Emil Childescu, Simion Zamșa, Filimon Hamuraru, Lică Sainciuc.
Gabriela LUNGUactriță, regizor, directorul Teatrului Municipal „Guguță”, Maestru în arte
Originară de la nordul Moldovei din satul Recea, rnul Râșcani, dintr-o dinastie de profesori, la 14 ani părăsește căminul părintesc și vine la Chișinău pentru a-și împlini destinul...
Igor vieru, (n. 23 decembrie 1923, Cernoleuca, Regatul României – d. 24 mai 1988, URSS). A debutat cu ilustraţii
la operele marilor clasici
I. Creangă, V. Alecsandri,
I.L. Cragiale. 1930-1944 învaţă la
şcoala primară din satul natal Cernoleuca, apoi la Liceul
“I.C. Brătianu”, Piteşti. 1945-1946 revine în Basarabia, după
scurte cursuri la Otaci, predă desenul şi l. franceză în satul natal, iar mai apoi la şcoala
din satul Climăuţi. 1946-1949
studiază la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău.
Perioada de glorie a maestrului a coincis cu activitatea lui în timpul fostei URSS. Pictorul și-a consacrat multe din lucrările sale artistice oamenilor simpli de la sat, a redat în ele sufletul basarabeanului. Aproape tote lucrările sale, realizate pe parcursul anilor ‘50-‘70 poartă titluri sugestive, de la balade despre pâmânt până la sărbători populare creștine.
A participat cu diverse lucrări personale la expoziții de artă din cadrul URSS, la expoziții republicane, expoziții de grup și personale. Astfel, la expoziția republicană „Pământ și oameni”, spectatorii au luat cunoștință cu pânza lui Igor Vieru „Nopți de iulie”. Din partea Comitetului EREN (Expozitia Realizarile Economiei Nationale) a URSS, Igor Vieru, pe atunci, pictor emerit al RSSM, a fost prezent în rândul plasticienilor moldoveni, decorați cu 17 medalii. Igor Vieru a luat medalia de argint pentru tablourile „În doi”, „Nucari” și „Portretul scriitorului Grigore Vieru”.
Igor Vieru a muncit și a creat, cot la cot cu alți artiști plastici în perioada anilor ‘70, pentru a transforma ținutul natal într-o grădină înfloritoare. Una din aceste direcții a fost dezvoltarea muzeelor sătești, care preconizau să-și constituie fiecare câte o secție de artă aparte. Igor Vieru și Gheorghe Vrabie au cutreerat satele din nordul, centrul și sudul Moldovei pentru a crea aceste secții. Primeau comenzi de la oamenii simpli, care doreau să schimbe aspectul estetic al localității - înfrumusețarea localurilor de cultură cu lucrări de artă, a stațiilor pentru transportul public al localității, decorau indicatorii de la diverse obiective-locații sătești.
În casa sa natală din satul Cernoleuca, judeţul Edineţ, funcţionează muzeul „Igor Vieru”. În curtea casei-muzeu a regretatului pictor şi-a început activitatea o tabăra de vară de arte plastice, la care participă elevi pasionaţi de frumos de la liceul "Igor Vieru" din localitate.
Elena Abramovici s-a născut pe 4 iunie 1933 la Odesa. În 1956 a absolvit cu distincție Conservatorul de Stat din Chișinău, clasa de teorie și compoziție a profesorului L. S. Gurov, iar în 1957 clasa de harpă. Din 1955 a lucrat în calitate de profesor de literatură muzicală la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. Este membru al Uniunii Compozitorilor din 1970. Elena Abramovici a desfășurat o activitate prodigioasă în calitate de muzicolog și pedagog. A scris cărţi, articole şi recenzii. Este autor a unor schiţe biografice a compozitorilor moldoveni incluși în culegerea „Compozitorii Moldovei Sovietice ”. A avut patru promoţii de studenți și a promovat activ tinerele talente. Pentru efortul depus şi merite deosebite în muzicologie i s-a conferit titlul „Om Emerit”.
4 octombrie 2019
Astăzi un atelier de instruire interesant: Realizarea de conținut științific în format digital, pe o platformă software MediaWiki. De ce WikiMedia? Pentru că asigură cea mai bună accesibilitate și promovare pentru biblitecă și comunitate. Mulțumim Ana Ostașevschi și colegei din Cluj, Maria, pentru atelier.
Expoziția este consacrată artistului care nu-și uită locul de baștină, și ori de câte ori revine de acasă spre acasă - de la Drăsliceni la Tabor și invers, numaidecât va fi oaspetele nostru, al conaționalilor - al bibliotecilor, al editurilor, al muzeelor. Și numaidecât, acolo și aici își va lăsa autograful. Biblioteca de arte „Tudor Arghezi” a devenit prin fericita ocazie beneficiarul cărților donate de Teodor Buzu, două albume ale creației personale, volume executate și editate impecabil. Este artistul desăvârșit, consacrat picturii și deci, este sursa de inspirație pentru mulți oameni. Despre creația și viața maestrului s-a scris foarte mult - în reviste de specialitate de la Praga, Berlin, Bratislava, Viena, Bucureşti, Chişinău... s-au realizat interviuri numeroase la posturi de radio și TV în tot atâtea orașe.
La Chișinău, orașul tinereței, al studenției și al priteniei, organizează expoziții fără frontiere, cu un limbaj universal, redând stare de spirit, conținut, valoare, viitor. Doar că trist este fără de cel care i-a fost prieten adevărat - regretatul om de cultură Vlad Pohilă, cel care menționa astfel: „artist plastic român din Basarabia, stabilit cu traiul şi creaţia în Cehia”, precum singur își spune Teodor Buzu.
Stimați utilizatori! Vă propunem o revistă bibliografică „100 de ani de la nașterea lui Ilie Bogdesco”, maestru al graficii de carte, pictor.
Ilie Bogdesco autor a mai multor ilustraţii în care textul şi expresia sa artistică constituie un tot întreg. Anume aşa sunt ilustraţiile pentru Punguţa cu doi bani de Ion Creangă (1962, 1977), balada populară Mioriţa (1967) şi Codreanul în versiunea lui Vasile Alexandri (1969) - marcate de improvizare, virtuozitate şi executare profesionistă.
Specificul creaţiei sale este indetificat când a ilustrat Iarmarocul din Sorocinsk de Nicolai Gogol, unde graficele sale evocă fineţea umorului gogolian şi coloritul ucrainean inedit. Anume cu această lucrare se defineşte pictorul ca maestru al portretului psihologic şi al scenelor de gen, continuând cu ilustraţiile la lucrarea Ţiganii de Alexandr Puşkin (1952).
Revista este elaborată în baza surselor selectate din colecţia Bibliotecii de Arte și cuprinde mai multe tipuri de documente: picturi, cărţi, albume, grafice şi ilustraţii. Pe măsura completării colecţiei de carte cu noi achiziţii, în referinţa bibliografică vor fi întroduse noi surse de informare. Revista bibliografică după conţinut este organizată ca manifestare aparte - ILIE BOGDESCO (1923-2010), MAESTRU AL GRAFICII DE CARTE, PICTOR.
Stimați utilizatori! Vă propunem o revistă bibliografică „Tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă”, tema, care merită o atenție sporită în zilele noastre. Ele reprezintă continuitatea și dăinuirea în timp a prezenței spirituale identitare. De-a lungul anilor tradițiile au înglobat atât elemente religioase cât și laice, reflectând istoria și tradiția vieții sociale, în care își duceau existența strămoșii. O istorie bogată în obiceiuri diferite, de la o sărbătoare la alta.
Tradițiile și obiceiurile, în context științific, sunt expresii ale artei, o totalitate de practici muzical-folclorice, rostiri verbale (texte versificate), mișcări ritmice în rezonanță, însoţite de un bogat material colorit, de invenţii de măşti, accesorii sonore, vestimentaţie, care alcătuiesc substratul autohton strămoşesc al creaţiei populare. În aceste jocuri teatralizate se profilează primele forme teatrale arhaice la populaţia din bazinele râurilor Nistru şi Prut.
Un popor trăieşte după regili nescrise de nimeni, dar ele acţionează ca un liant între oameni: acestea sunt obiceiurile, care dau stabilitate şi individualitate, îi asigură onoarea şi continuitatea poporului dat.
Aurelian Dănilă: artistul și savantul.
Interes științific special: activitatea interpreților lirici din Moldova peste hotarele țării.
Preocupări științifice: peste 140 participări la congrese, simpozioane, conferințe științifice naționale și internaționale în perioada anilor 1994–2017.
Specialităţi abilitate: Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală.
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”a lansat Concursul de lectură „Bătălia cărților”, ediția a IX-a, realizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, România.
Scopul Concursului este de a promova lectura și literatura artistică ca un factor important în educația adolescenților, de a dezvolta arta oratoriei.
Concursul este destinat pentru trei categorii de vârstă: 11-12 ani; 13-15ani și 16-18 ani.
Perioada de desfășurare este martie-octombrie 2023.
Titlurile de carte propuse participanților au fost selectate de către un juriu competent, format din bibliotecari, scriitori, critici literari, profesori universitari, respectând criteriile regulamentului concursului dat.
Regulile de participare la Concurs prevăd următoarele: participanții trebuie să citească cele 7 cărți din lista oferită, să completeze fișa de lectură pe parcursul perioadei desfășurării concursului, iar participanții finaliști, care vor primi punctajul maxim pentru completarea fișelor de lectură, vor participa în Marea Finală și vor prezenta public pledoaria „Convinge-mă să citesc!”. Pentru a susține argumentat cartea preferată din lista recomandată și a-și exprima opinia concurenții vor răspunde la întrebările adresate de juriu.
Participanții, care vor prezenta cele mai frumoase şi argumentate pledoarii despre eroul preferat și vor răspunde cel mai bine și argumentat la întrebări, vor deveni Cititorii anului. Toți participanții vor vota și aprecia cele mai bune cărți. Astfel, concurenții vor alege Cartea Anului 2023.
Finaliştilor li se vor acorda premii băneşti, seturi de cărţi și diplome cu susținerea Primăriei mun. Chișinău și partenerilor. De asemenea, juriul va acorda premii la următoarele categorii: cititorul exeget, cititorul erudit, cititorul fidel, cititorul proactiv, cititorul creativ, cititorul performant, cititorul entuziast, cititorul orator, cititorul implicat, cititorul dialogal și mențiuni.
Concursul de lectură „Bătălia cărților” oferă participanților o experiență de lectură inedită și un prilej de comunicare intelectuală.
Despre Cartea Dramaturgia națională din anii ’ 90 în (con)textul postmodernismului de autoarea Dorina Khalil-Butucioc, critic de teatru și cercetător științific
2. Referințe
• Monografia lui Tudor Stavilă urmărește pas cu pas începuturile
și evoluția artei basarabene moderne pe parcursul secolului al
XX-lea. De la Chișinău și Odesa, la Sankt Petesburg și Moscova,
unde au studiat și activat basarabenii, urmând traseul la Paris,
București și Iași, în Belgia, Germania și Olanda, SUA și Canada.
Este o carte despre destinele pictorilor basarabenă și o analiză
comparativă a soarteicelor care s-au întors în 1940 în „viitorul
luminos” din „rss moldovenească” cu a celor care și-au
confirmat activitatea în patriiloe lor adoptive.
• Artele frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea identifică și
valorifică moștenirea artistică a patrimoniului național și
legăturile sale indispensabile cu arta occidentală
Constantin Ion Ciobanu,
dr. habilitat în studiul artelor, Institutul
de Istoria Artei
„G. Oprescu” al Academiei Române
4. Răilean: frații Anton, Policarp
și Toma. Studii: Academia
Imperială de Arte din Sankt
Petersburg. În imagini: Interiorul
Bisericii Icoana Maicii Donului
din Kazan, Mănăstirea Invierii
Novodevice(1899) din Sankt
Petersburg; Cavaleria rusă
(1888); La prisacă (1889) autor
Toma Răilean
5. ucenici ai pictorlui rus l. Repin,
Academia Imperială de Arte din
Sankt Petersburg. Lucrări: Henrih
Şah Dans moldovenesc(1900);
Portret de familie (1921); Pui în curte
(1935)
6. Absolvenții Academiei Imperiale de Arte din
Sankt Petersburg și tema basarabeană
• Printre absolvenții basarabeni figurează: Grigori Șah (Grigory Shakh, Ițec-Herș),
născut la Chișinău la 25.03.1870. Lucrări: Dans moldovenesc (1900) și Portret de
doamnă (1903);
• Iosif Stepanovschi (1856, Podolia-1903, Chișinău). Lucrări: Portret de bărbat (1890)
și În livadă. Promenadă (1895);
• Timofei Colța, pictor impresionist (19 februarie 1882-1918), originar din Cărpineni.
Lucrări: Moldoveanca (1898), Asupra cărții (1898), Arhimandritul, Portretul nui tânăr,
Portretl necunoscutului, Portretul nei tinere (toate din 1900) și un Model de figură
bărbătească din 1907
• Hess Nuhim Moșcovici (1871). Participă la expozițiile Societății Amatorilor de Artă
din Basarabia (1910)
• Evghenii Stolița, născut în satul Budăi, reg. Odesa (8 ianuarie 1870-26 septembrie
1929). A devenit membru al Asociației pictorrilor din Rusia revoluționară. Unele lucrări:
Arde satul, Toamnă în Penza, Înserare de toamnă, Foișorul părăsi, A trecut gheața,
Casa pecarului
• Mihail Saharov; Vladimir Doncev; Iurie Bulat; Helen Barlo; Maria Starcevschi;
Irina Filatieff
• Pavel Șilingovschi (16 februarie 1881- 5 aprilie 1942). Lucrări de referință:
Autoportret, Călugăr (1910), Basarabia. Oi (1912), Basarabia.Furtună (1913), Lot șe
fiicele sale (1914)
7. Auguste Baillayre şi Lidia
Arionescu, originari din
Basarabia, căsătoriți în
1907, personalități eminente
ale artei basarabene,
promotori ai modernismului
basarabean, practicat atât la
Școala de Belle-Arte, cât și
în casrul Societății de Arte
Frmoase. Aspirații de epocă
(1910-1913). Relații c
personalități: Marc Chagall,
Vladimir Maiakovskii,
Vladimir Tatlin, Aleksei
Tolstoi, Aleksandr Lebedev
10. Gheorghe Juster şi Jules
Perahim, pictori refugiați din
Praga în Basarabia în 1940,
adepți ai „realismului socialist”,
apoi suprarealismul
„capitalismului muribund”. Lucrări
desene: Ordine nouă (1943),
Chișinăul în ruine (1944)
12. şi Elena Barlo (1905-
1922),
artiști scenografi,
impunerea curentului în
conștiința culturală.
Activități: Opera Română,
Teatrul Național București,
Chișinău, conceperea
costumelor pentru
spectacole faustuoase
13. Scoala de la Paris.
Pictori basarabeni: N. Patlagean,
I. Antcher, Gr. Michonze, J.
Bronstein, Z. Otchakovsky, L.
Luzanovsky, O. Olby, A. Irisse,
M. Kogan, D. Vierny
14. Scoala de la Paris.
Expoziții personale și
de grup, galerii, lucrări
19. basarabeni în
Belgia şi Acasă
.
Elizabeth
Ivanovsky,Nina
Jacinsky, Idel
Ianchelevici,
Moisei Gamburd;
Cladia Cobizev,
Tatiana Nicolaidi,
Afanasie Modval