Comunicare la conferinţa Colloquia professorum: Ttradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, ediţia a VII-a. Secţiunea: Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării
Comunicare la conferinţa Colloquia professorum: Ttradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, ediţia a VII-a. Secţiunea: Biblioteconomie şi Ştiinţele Informării
Articolul reflectă situația privind asigurarea securității pe termen lung a colecțiilor de publicații în format tradițional, axându-se în special pe soluția oferită de digitizare. Autorul se referă, de asemenea, la etapele principale de realizare a Proiectului de îmbunătățire a echipamentelor de digitizare din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, susținut de Guvernul Japoniei prin Agenția Japoneză de Cooperare Internațională,
Atelier profesional
Formarea culturii informaţionale – prioritate a bibliotecilor în societatea cunoaşterii.
Autor: Lilia TCACI, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
În comunicare sunt delimitate unele tendinţe de dezvoltare a bibliografiei în spaţiul mediacomunicaţional, perioadă a unei noi revoluţii informaţionale, în care bibliotecile rămân a fi, şi în continuare, cele mai de încredere instituţii documentare. Este argumentată necesitatea persistenţei funcţiilor clasice ale bibliografiei (descriere, prelucrare, ordonare, evaluare... ) în epoca civilizaţiei electronice şi demonstrate noile ei posibilităţi media în comunicare cu utilizatorii.
CULTURA TEHNOLOGICĂ INSTITUŢIONALĂ – PARTE COMPONENTĂ A
MANAGEMENTULUI CALITĂŢII,
Comunicare la Conferinţa ABRM
Accesul deschis la informaţie şi cunoaştere: susţinerea progresului durabil, Chişinău, 11-12 noiembrie 2010
Articolul reflectă situația privind asigurarea securității pe termen lung a colecțiilor de publicații în format tradițional, axându-se în special pe soluția oferită de digitizare. Autorul se referă, de asemenea, la etapele principale de realizare a Proiectului de îmbunătățire a echipamentelor de digitizare din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, susținut de Guvernul Japoniei prin Agenția Japoneză de Cooperare Internațională,
Atelier profesional
Formarea culturii informaţionale – prioritate a bibliotecilor în societatea cunoaşterii.
Autor: Lilia TCACI, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”
În comunicare sunt delimitate unele tendinţe de dezvoltare a bibliografiei în spaţiul mediacomunicaţional, perioadă a unei noi revoluţii informaţionale, în care bibliotecile rămân a fi, şi în continuare, cele mai de încredere instituţii documentare. Este argumentată necesitatea persistenţei funcţiilor clasice ale bibliografiei (descriere, prelucrare, ordonare, evaluare... ) în epoca civilizaţiei electronice şi demonstrate noile ei posibilităţi media în comunicare cu utilizatorii.
CULTURA TEHNOLOGICĂ INSTITUŢIONALĂ – PARTE COMPONENTĂ A
MANAGEMENTULUI CALITĂŢII,
Comunicare la Conferinţa ABRM
Accesul deschis la informaţie şi cunoaştere: susţinerea progresului durabil, Chişinău, 11-12 noiembrie 2010
COLLOQUIA PROFESSORUM
Ediţia a V-a, cu genericul Tradiţie şi inovare în cercetarea ştiinţifică, Secţiunea: BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ ÎN SISTEMUL NECESITĂŢILOR INFORMAŢIONALE ALE STUDENŢILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE, Bălți, 10 octombrie 2014
В статье дается определение культурного кода и интерпретация этого понятия известными филологами, культурологами и философами. Наблюдается интегрирование концепта «культурный код» в различные стороны культурной, научной и политической жизни, в том числе и в библиотековедение в связи с проблемой выживания библиотеки как социального института. Современная библиотека всецело способствует формированию национально-культурной идентичности учреждения, города, страны, рассматривая культурное богатство любого сообщества как неотъемлемую часть всемирного культурного достояния. Также рассматривается проблема применения культурного кода в сфере маркетинга, в том числе и библиотечного.
Din 2002 Biblioteca Ştiinţifică a USARB şi-a propus să devină instituţia cărţii pentru deschidere în ştiinţă şi cercetare, acoperind o gamă largă de activităţi care stimulează Știința Deschisă, Accesul Deschis în comunitatea acadimică și a punctat necesitatea de integrare a tuturor eforturilor într-o mișcare consolidată în favoarea Științei Deschise şi Accesului Deschis la cercetare, caracterizată prin transparență, deschidere, integritate și utilitate.
În această cercetare, se descriu experiențele Bibliotecii Ştiinţifice USARB în utilizarea reţelelor sociale academice și modul cum cercetătorii USARB le pot folosi cel mai bine pentru a face cercetarea lor științifică în general mai accesibilă, extinzându-și aria dincolo de propriile rețele directe și comunicând ideile lor unor noi audiențe. În acest studiu, care este un exemplu de cercetare cantitativă, datele au fost colectate folosind tehnica sondajului.
Prezentul sondaj are scopul de a reliefa atitudinea și experiența cercetătorilor, masteranzilor şi doctoranzilor USARB privind solicitarea Reţelelor Sociale Academice (RSA). Obiectivul fiind publicarea, partajarea rezultatelor cercetării, augmentarea inteligibilității, creşterea ratingului internațional al USARB și rolul bibliotecarilor în acest demers.
Cooperarea este una dintre principalele tendințe ale activității bibliografice în condițiile moderne. Experiența de cooperare a bibliotecilor la nivel global şi naţional dovedeşte că asocierea instituțiilor infodocumentare în proiecte comune oferă nu numai un acces mai larg la resurse informaționale, dar reduce în mod semnificativ costurile tehnologiilor de bibliotecă, se reduce, în acest caz, timpul preconizat anumitor activităţi. În articol sunt prezentate exemple de consorţii, cataloage colective, catalogare corporativă din SUA , România, Europa şi din Republica Moldova. De asemenea, sunt enumerate avantajele catalogării corporative (partajate).
Lectura oferă şanse egale pentru cunoaştere şi dezvoltare. În acest studiu ne-am propus să identificăm atitudinea utilizatorilor faţă de lectură, care sunt ultimile cărţi lecturate, cine îi încurajează să citească, şi nu în ultimul rând, ce factori împiedică lectura.
Acest studiu prezintă una dintre metodele de achiziţie a resurselor informaţionale în Biblioteca Ştiinţifică a USARB - achiziţia prin donaţie. Sunt menţionaţi donatorii ce au contrubuit la sporirea prestigiului colecţiilor din biblioteca universitară, prin valoroase donaţii de carte, echipament tehnic şi mobilier. De asemenea, sunt reliefate donaţiile oferite bibliotecii, care au devenind un sprijin ştiinţific şi informaţional util pentru personalul academic, masteranzii, studenții USARB.
În articol este examinată problema rolului şi importanţei descrierii analitice a articolelor din publicaţii în serie şi diverse culegeri în asigurare cu informaţii actuale necesare pentru procesul de studiu, cercetare ştiinţifică şi formare personală.
Prezentul articol dezvălue posibilităţi de clasare a oamenilor de știință prin mai multe sisteme de notare pentru indicele h, indicele i10, indicele g şi altele de a găsi valoarea cercetărilor ştiinţifice: numărul mare de articole publicate și citările. Dezvoltarea unui sistem modern de servicii bibliometrice, recomandările Standardul moldovenesc SM ISO 690:2022, acreditarea internațională a universității USARB, clasamentul Webometrics, valoarea contribuţiilor ştiinţifice, clasamentul cercetătorilor USARB pentru anul 2023 şi noul sistem „Indexul științific AD” sunt prezente în studiul dat. Acest articol prezintă contextul de stimulente pentru cercetători, evaluarea cercetării şi valorificarea rezultatelor cercetărilor USARB.
Prin subiectul abordat în lucrarea de faţă ne propunem să subliniem rolul fundamental pe care îl joacă Biblioteca Ştiinţifică a USARB în facilitarea, din perspectiva noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, a vizibilităţii rezultatelor știinţifico-didactice a profesorilor universitari, care activează în cadrul USARB, Facultatea Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte. Cercetarea se acsează pe impactul acestui produs în formarea viitorilor specialişti în domeniile respective.
Articolul prezintă informaţii despre rolul actualizării problemei identității și diversității culturale în societate. Diversitatea culturală, sau multiculturalismul, se referă la coexistența și interacțiunea armonioasă a diferitelor culturi. În rezolvarea problemelor libertății personalităţii și consolidarea unei societăți unite, promovarea înțelegerii reciproce, culturii de comunicare, dialogulului intercultural, aparține unei instituții o mare importanță, precum este biblioteca. Printre funcţiile de bază pe care le exercită Biblioteca Ştiinţifică a USARB, ţinând cont de principiile fundamentale de libertate şi respectând identitatea şi valorile culturale, se indică o gamă largă de acţiuni, servicii tradiţionale, precum şi crearea serviciilor electronice moderne.
Bibliotecile colectează şi păstrează orice tip de informaţii, cunoştinţe, resurse pentru a le face disponibile utilizatorilor, publicului larg – de astăzi şi de mâine. Utilizarea lucrărilor în bibliotecă este permisă pentru studiu, cercetare, referință sau citare, în conformitate cu legile drepturilor de autor și cu termenii și condițiile stabilite de către proprietarul drepturilor. BŞ USARB are un rol important în furnizarea de informații și în promovarea unei societăți bine informate și învățate.
În articol sunt identificate tipurile educaţiei şi rolul bibliotecii în procesul de educare, deoarece, în calitate de centru educațional, biblioteca susține și promovează toate tipurile de educație (formală, non-formală şi informală) prin păstrarea unui stoc adecvat de cărți și alte materiale de lectură, făcându-le disponibile tuturor membrilor comunității.
Articolul oglindeşte activităţile de succes în procesul de valorificare şi promovare a Colecţiei de Documente Rare din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice USARB.
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi este posesoarea unei Colecţii de Documente Rare, care cuprinde aproximativ 8 000 u.m, în 14 limbi : Carte rară şi veche – 5 748 u.m., Carte cu autograf şi dedicaţii – 1 438 u. m., Colecţia de carte religioasă, Ioan Nicorici – 750 u. m.
Colecţia de Documente Rare are rolul de a valorifica complexitatea conţinuturilor documentelor rare şi vechi, cu valoare bibliofilă, istorică, ştiinţifică, artistică şi rolul de a proteja, conserva şi păstra acest patrimoniu cultural.
Conceptul privind valorificarea Colecţiei de Documente Rare, prezentat în acest articol, constituie o interacţiune eficientă cu impact pozitiv de comunicare cu utilizatorii bibliotecii.
Centrul de Informare al României din Bălţi [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Lilia Ababii. – Bălţi, 2020.
Managementul bibliotecii universitare. Şedinţa de monitorizare: Impact. Sustenabilitate. Diseminarea Proiectului LNSS în USARB, 5 aprilie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa, Aculina Mihaluţa. – Bălţi, 2019.
Resurse, servicii, produse pentru utilizatori. Anul bibliologic 2018 Ediţia a XXVIII-a 27 martie 2019 [Resursă electronică] : Prezentare / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Elena Harconiţa. – Bălţi, 2019.
Elena Harconiţa. Impact. Diseminare. Proiectul „Modernizarea serviciilor bib...
Ana Nagherneac.Modelul bibliografului nou: calităţi profesionale.
1. BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ
A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI
Colloquia Bibliothecariorum ÎN MEMORIAM
FAINA TLEHUCI, ediţia a II-a
Secţiunea Bibliotecile viitorului: posibilităţi infinite
Modelul bibliografului nou: calităţi
profesionale
Ana NAGHERNEAC
şef interimar
Serviciul Informare şi Cercetare Bibliografică
ana.nagherneac@gmail.com
2. Modelul bibliografului nou: calităţi
profesionale
Evoluţia tehnologiilor informaţionale care a
invadat activitatea bibliotecilor a condus la un
nou mod de abordare a problematicii
biblioteconomiei.
Literatura de specialitate de ultimă oră acordă
o atenţie tot mai sporită schimbărilor care au
loc în domeniul infodocumentar, biblioteca şi
bibliotecarul secolului XXI fiind subiectul cel
mai mult discutat.
3. Timpul de astăzi cere o
BIBLIOTECĂ
dinamică, participativă, colaborativă
cu proceduri de lucru ademenitoare şi
interesante, cu implicaţii şi contribuţii la
mişcarea valorilor culturale şi ştiinţifice.
4. Modelul bibliografului nou: calităţi
profesionale
Profesioniştii din domeniu îşi reformează cu demnitate şi
dăruire meseria angajîndu-se într-un proces de instruire
continuă pentru a face faţă noilor realităţi tehnologice.
Este timpul schimbării, timpul modernizării profesiei.
Se schimbă radical cultura informaţiei societăţii, a fiecărui
individ în parte. Noi tehnologii informaţionale, noi produse, noi
instituţii,
noi
profesii
invadează
societatea.
Tot mai mulţi lucrători ai bibliotecilor, inclusiv şi
bibliografii, şi-au adresat întrebarea, ce va fi totuşi cu
biblioteconomia şi bibliografia în realitatea informaţională
contemporană?
Sîntem convinşi că va supravieţui, dar activitatea practică
din
domeniu
îşi
va
schimba
direcţiile, orientările, perspectivele, armonizîndu-se cu
condiţiile
noi
ale
societăţii
postindustriale.
5. Modelul bibliografului nou:
calităţi profesionale
Bibliografia clasică va repeta destinul limbii latine.
Nu se mai vorbeşte, dar rămîne a juca un rol
important în formarea noilor cuvinte, în cercetare
ştiinţifică, în relaţii interculturale.
Bibliografia clasică va realiza funcţiile de depozit
al moştenirii culturale, rolul căreia sporeşte la
moment cînd se discută mult de tehnologizarea
socială, de urmările informatizării societăţii, de noi
strategii de informatizare.
Sistemele informaţionale nu vor exista fără
elemente bibliografice.
Americanul Daniel Bell consideră că orice
informaţie trebuie sistematizată, orînduită şi asta o
va face bibliografia, care trebuie să emigreze în noi
sectoare de activitate.
6. Cine stăpîneşte universul bibliografic deţine puterea
informaţiei
cercetarea
mediu deschis
de comunicare
între om şi
carte, între
prezent şi
trecut
bibliografia este un
produs intelectual
axat pe:
instrumente
destinate sprijinirii
muncii intelectuale
(bibliografii,
repertorii
bibliografice…)
identificarea şi
organizarea
documentelor
în vederea
construirii de
7. Un profesionist adevărat trebuie să fie:
la curent cu
tendinţele
principale
spre care se
îndreaptă
biblioteconomia
să lupte pentru
menţinerea
statutului
profesional de
mediator al
informaţiei
utile şi de
valoare
pe care o
selecţionează
cu mare grijă şi
o valorifică în
folosul
utilizatorilor
8. Se poate vorbi de intrarea bibliotecilor în lumea digitală ca
„jucători-cheie” în colectarea, prezervarea şi valorificarea
informaţiei, interconectînd eficient cu alte instituţii relevante
internaţionale.
Prestigiul profesiei de bibliograf este lezat de
neidentificarea ei în afara bibliotecii.
Situaţia ar putea fi rezolvată prin crearea asociaţiilor,
cluburilor bibliografice care ar contribui la existenţa
independentă a bibliografiei şi sporirea prestigiului ei social.
Ar contribui la un prestigiu major şi exersarea profesiei de
bibliograf nu numai de femei (în mare parte), dar şi de
bărbaţi.
Un rol important în edificarea reputaţiei unei profesiuni
(teoria lui M. Veber) îl are formarea continuă a specialiştilor,
mai ales, a celor din sfera informaţională.
9. Bibliograful contemporan trebuie să fie integrat întrun proces neîntrerupt de dobîndire a unor noi abilităţi şi
cunoştinţe profesionale,
- să poată naviga fără dificultăţi în torentul informaţional,
- să cunoască la perfecţie colecţiile şi serviciile de
bibliotecă, cerinţele publicului de utilizatori care
urmează a le realiza,
- să devină din ce în ce mai mult, un consultant în
informaţie care ar analiza, interpreta sintetiza şi
reordona informaţia.
Puterea de a merge înainte trebuie să o găsim în noi
şi în utilizatorii noştri.
De noi depinde: să fim mereu eficienţi în realitatea cu
utilizatorii, să ştim a construi un răspuns global la un
ansamblu de întrebări pe care fiecare utilizator îl poate
adresa, stabilind legături între diferite sisteme şi practici
de informare şi documentare,
să ne redefinim activitatea prin dezvoltarea serviciilor
noi de calitate.
10. Portretul – model al bibliografului nou care activează în
realităţi informaţionale noi.
Ce calităţi profesioanale ar trebui să posede:
competenţă profesională (să poată organiza şi comunica
informaţia bibliografică pe orice suport
informaţional, posedînd abilităţi de orienatare în zona noilor
tehnologii: structuri, standarde, organisme de specialitate...)
responsabilitate ce-l va menţine în stare activă în decursul
întregului proces de lucru
acribitate (exactitate, rigurozitate, conştiinciozitate în
cercetarea şi evaluarea informaţiei
gîndire critică mobilă (capabil de analiză şi sinteză a
informaţiei cu un plan de lucru chibzuit şi o sistemă în tot
ceea ce face, (ordonează, făcînd lumină într-un labirint
enorm şi confuz de informaţii.)
abilităţi de comunicare, (vor comunica efectiv, fiind
creativi, stăpînind la perfecţie noile tehnologii media
(manageri ai resurselor informaţionale, prezenţa
bibliografului pe bloguri de specialitate, reţele de
socializare, obţinerea unui feedback constructiv din partea
11. Portretul – model al bibliografului nou care
activează în realităţi informaţionale noi. Ce calităţi
profesioanale ar trebui să posede:
deprinderi de a lucra în echipă, fiind mereu deschişi
colaborării şi inovaţiilor
deprinderi de cercetare (studierea eficacităţii muncii
(sondaje, discuţii, analiză), căutarea noilor resurse
informaţionale, noi forme şi metode)
creativitate în crearea noilor produse informaţionale,
comunicarea conţinutului documentelor
cultură a informaţiei impecabile
deschidere culturală adecvată (tolerant şi respectuos pentru
libertatea altuia)
cunoştinţe psihologice pentru înţelegerea utilizatorului,
rezistenţa la stres, disponibilitatea de a ajuta şi provoca la
cercetare
cunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională pentru
acces nelimitat la mai multe surse.
12. CONCLUZII:
Un BIBLIOGRAF de success va oferi profesiei tot ce
are mai bun!
Va îmbina multiple calităţi, acumulate pe calea
instruirii, îmbogăţite prin lecturi sistematice, vaste şi
profunde,
va fi deschis spre colaborare cu oricine şi oriunde,
prezent în spaţiile virtuale cu produsele create (24 din
24 de ore) cu abilităţi tehnice din ce în ce mai
evoluate, fortificînd prestaţia lor profesională dar şi
imaginea în care activează, realizînd misiunea lor
esenţială pentru a fi în slujba informaţiei pe orice
suport.
13. Referinţe bibliografice
1. BULUŢĂ, Gh. Bibliotecă şi învăţămînt. In: Studii de biblioteconomie şi
ştiinţa informării. 2011, nr. 15, p.17.
2. HARCONIŢA, Elena, Lina MIHALUŢA. Cultura tehnologică instituţională
- parte componentă a managementului calităţii. In: Bul. ABRM. 2011, nr.
1, pp.78-80.
3. NICULESCU, Zinovia. Universul bibliografic. In: Studii de
biblioteconomie şi ştiinţa informării. 2005-2006, nr. 9-10, pp.136-139.
4. STUDII ŞI CERCETĂRI DE BIBLIOTECONOMIE ŞI JURNALISM . Cat.
Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Ch., 2000, 176 p. ISBN 99759604-05
5. АБДУЛЛАЕВА, А.Т. Библиографы как посредники в формировании
информационной культуры читателей. В: Библиография . 2013, nr.
3, pp. 30-34.
6. ЛЕОНОВ, В. П. О личности и мастерстве библиографа . В:
Библиография . 2008, nr. 1, pp. 2-5.
7. ЛОПАТИНА, Н. В. Библиограф в новых информационных реалиях.
В: Библиография . 2002, nr.5, pp.6-12.
8. СИТНИК, С.М. Современный библиограф: портрет в
библиотечном интерьере . В: Библиография . 2013, nr. 6, pp. 7-11.