Fundamentarea restrictiilor de coexistenta pentru speciile agricole în functie de situarea geografica si orografica a arealelor de cultura

1. STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE AGRICOLĂ
ŞIMNIC- CRAIOVA
PROIECT SECTORIAL
ADER 6.1.2. - Fundamentarea restricţiilor de coexistenţă pentru speciile
agricole în funcţie de situarea geografică şi orografiă a arealelor de cultură
PERIOADA DE DERULARE: 2011 - 2014

2. Contractor: STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE
AGRICOLĂ –ŞIMNIC
Obiectivul general: 6. DACMA Proiect: ADER 6.1.2
Contract: 612/2011
Anul începerii 15.11.2011 Anul finalizării 15.12.2014
Durata (luni): 38
Denumirea proiectului:- Fundamentarea restricţiilor de coexistenţă
pentru speciile agricole în funcţie de situarea geografică şi orografiă a
arealelor de cultură
Denumirea fazei: Elaborarea sistemului experimental pentru realizarea
obiectivelor generale şi specifice
Directorul proiect: Dr. biolog URECHEAN VIORICA
Date contact: 0251/417534 e-mail scdasimnic@ yahoo.com
vioricaurechean@yahoo.com;

3. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Obiectivele Proiectului
Obiectivul general:
Determinarea condiţiilor de coexistenţă a speciilor agricole convenţionale, ecologice şi
modificate genetic în acelaşi agroecosistem pentru o corectă poziţionare geografică şi
orografică a exploataţiilor agricole.
Obiective specifice:
1.Testarea ecologică şi evaluarea multianuală a sistemelor de coexistenţă a porumbului
modificat genetic (MON810) cu porumbul tradiţional.
2. Analiza nivelului de impurificare în condiţiile cultivării în acelaşi agroecosistem a
plantelor convenţionale cu cele transformate genetic şi a consecinţelor asupra
biodiversităţii la nivelul speciei Zea mays L.
3. Stabilirea regulilor/restricţiilor de coexistenţă a porumbului convenţional cu cel
modificat genetic (MON810) în vederea elaborării unor norme şi practici agricole
Obiectivul Fazei
Stabilirea posibilitătilor şi condiţiilor de cultivare a porumbului modificat genetic
(MON810) în acelaşi agroecosistem cu porumbul convenţional astfel încât să se evite
impurificarea genică sau să se menţină la un nivel legal acceptat.

4. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Denumire fază: Elaborarea sistemului experimental pentru realizarea
obiectivelor generale şi specifice
Activităţi:
1.1 - Constituirea fondului de germoplasmă prin analiza datelor de
paşaport a materialului genetic (linii consangvinizate, populaţii locale şi
hibrizi de porumb) care va fi utilizat în realizarea experienţelor de câmp.
1.2 - Elaborarea protocolului de cercetare (metode, tehnici, analize în
câmp şi laborator) pentru evaluarea morfo- fiziologică şi biochimică.
1.3 – Realizarea şi predarea raportului de cercetare ştiinţifică

5. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Plantele de cultură modificate genetic reprezintă subiectul celor mai
intense controverse referitoare la cultivarea şi utilizarea produselor lor.
Porumbul modificat genetic rezistent la dăunători (MON810), care este
deja cultivat în scopuri comerciale pe o suprafaţă limitată în Uniunea
Europeană (chiar şi în România) şi la scară mai largă într-o serie de ţări
din toată lumea, oferă şi el nişte beneficii pentru mediul înconjurător.
Cultura este protejată de pierderile cauzate de sfredelitorul porumbului.
Nu este nevoie ca aceşti dăunători să fie ţinuţi sub control prin tratamente,
iar acest lucru afectează pozitiv celelalte speciile de insecte nevizate.

6. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Ca în cazul tuturor tehnologiilor noi care au impact asupra oamenilor, cât şi
a altor specii de plante, este corect să analizăm şi implicaţiile morale şi
etice ale transgenezei.
Există o comunitate care consideră că manipularea genetică „merge prea
departe” dar nici una dintre religiile de largă răspândire nu a sesizat vreo
problemă în ceea ce priveşte tehnologia în sine. Eventualele lor preocupări
(legitime de altfel) sunt legate de modul în care ar putea fi folosită această
tehnologie.
De asemenea ecologiştii susţin că plantele modificate prin metode de
ameliorare clasică, cultivate într-un mediu cât mai puţin agresat, sunt mult
mai sănătoase pentru om.

7. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Argumente pro şi contra cultivării plantelor modificate genetic
 Culturile de plante modificate genetic rezistente la erbicide şi daunători oferă agricultorilor beneficii directe:
 - reducerea tratamentelor chimice – costuri mai mici cu substanţele chimice;
 - economie de combustibil – scăderea emisiilor de CO2
 - îmbunătăţirea calităţii solului şi scăderea eroziunii acestuia;
 - obţinerea unor producţii mari şi de calitate, prin eliminarea concurenţei buruienilor şi a pagubelor produse de
insecte;
 - eliminarea toxinelor elaborate de insectele dăunatoare din producţia finală;
 - creşterea biodiversităţii;
 - evitarea extinderii suprafeţelor cultivate, ceea ce ar afecta ecosistemele naturale;
 - produşii transgenelor sunt total inofensivi pentru organismele ce trăiesc în lanul cultivat sau care se hranesc cu
producţia obţinută;
 - plantele modificate genetic sunt la fel de fertile ca şi corespondentele lor convenţionale (nu trebuie cumpărată
sămânţă în fiecare an).
 Există şi unele temeri cu privire la extinderea culturilor modificate genetic:
 - înmultirea excesivă, care ar transforma plantele modificate genetic într-un invadator al agroecosistemului;
 - impactul direct şi neanticipat asupra unor specii nevizate (insecte polenizatoare, prădatoare, etc.);
 - modificarea ciclurilor biochimice (azot, carbon);
 - schimbări în dinamica populaţiilor ca urmare a transmiterii neintenţionat a unui caracter al plantei modificate
genetic la specii înrudite din flora spontană;
 - influenţa negativă asupra interacţiunii dintre specii (relaţia pradă-pradător).
 Riscul ca aceste efecte să se producă există ori de câte ori o noua varietate este introdusă în cultură,
indiferent de modul în care a fost obţinută (chiar şi prin metode de ameliorare clasică).

8. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Comisia Europeană a elaborat Sistemul de reglementare a organismelor
modificate genetic în UE şi odată cu el şi conceptul coexistenţei diferitelor
sisteme de agricultură ca
- „principiul pe baza căruia fermierii ar trebui să poată cultiva plantele pe
care le doresc fie ele convenţionale, transgenice sau organice”.
Stabilirea regulilor de coexistenţă între culturi ar trebui să se bazeze pe
diferenţele dintre specii (autogame, alogame), varietăţi şi mai ales între tipurile
de cultură.
Ca mijloace de evitare a impurificării (cel mai des prin fluxul de polen) se
recomandă;
autogame – izolarea în spaţiu
alogame – izolarea în spaţiu;
- zonele tampon sau de eliminare;
- izolare temporală (epoci diferite de
semănat care elimină coincidenţa la înflorit)

9. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Luând în calcul părerile pro şi contra Comisia Europeană a făcut
recomandarea fermierilor cultivatori de plante nemodificate genetic să aibă
abilitatea şi înţelegerea de a lăsa opţiunea de cultură la latitudinea
fermierilor cultivatori de PMG.
Astfel, s-a impus noţiunea de coexistenţă a culturilor de porumb modificat
genetic cu cele de porumb non-modificat (convenţionale, ecologice) ca mod
de abordare tehnic al dreptului fermierului de a alege modul de cultură.
Totodată a apărut ca necesară intervenţia autorităţilor agricole şi de mediu
ale Statelor Membre de a gestiona prin mijloace specifice coexistenţa în
vederea evitării tuturor posibilităţilor de impurificare a culturilor şi a
produselor acestora.
În acest context se impune stabilirea posibilităţilor şi condiţiilor de
coexistenţă a culturilor de plante modificate genetic cu culturile
convenţionale şi ecologice, în vederea constituirii de agroecosisteme
complexe, pentru fiecare ţară în funcţie de specificul geografic şi agricol.

10. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Identificarea formelor modificate genetic, a fluxului de gene se va
realiza prin:
-intermediul capcanelor biologice (porumb cu bob alb sau
portocaliu şi porumb zaharat – la care impurificarea cu porumb
normal este vizibilă);
-determinarea directă a nivelului de impurificare genică cu porumb
MON 810 prin analiza imunologică a probelor de porumb
convenţional după metoda ELISA [kit „Bt Maize test”, Strategic
Diagnostics Inc. (Nevada, SUA)] pentru detecţia şi cuantificarea
proteinei Cry 1Ab.

11. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Rezultatele obţinute:
-Baza de date privind caracterizarea condiţiilor climatice;
-Baza de date privind fondul de germoplasmă utilizat în realizarea
experienţelor;
-Prezentarea protocolului de experimentare (metode şi tehnici de lucru
folosite în câmp şi laborator);
-Raport intermediar

12. Proiectul ADER 6.1.2 FAZA I
Concluzii
Se vor stabili regulile şi condiţiile de coexistenţă în acelaşi
agroecosistem a porumbului convenţional cu porumb MON 810 în
funcţie de:
- distanţa de izolare faţă de porumbul modificat genetic (MON 810),
- epoca de semănat;
- direcţia şi intensitatea vântului;
- umiditatea atmosferică în perioada înfloritului;
- determinarea indirectă a nivelului de impurificare genică (xenii);
- determinarea directă a nivelului de impurificare genică prin analiza
imunologică a probelor de porumb convenţional.