Protecţia integrată a culturilor agricole în asolamente specifice exploataţiilor agrosilvice, fermelor care includ pajişti cu valoare ecologică ridicată şi zonelor Natura 2000

1. PLAN SECTORIAL– ADER 2020
Contractor: INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU
PROTECTIA PLANTELOR
Obiectivul general: MRCBS Numărul /codul proiectului: 43
Contract: 5.1.2. /2011 Act Adiţional: (număr/an)
Anul începerii: 01.11.2011 Anul finalizării: 15.12.2014 Durata (luni):
37,5
Denumirea proiectului: Protecţia integrată a culturilor agricole în
asolamente specifice exploataţiilor agrosilvice, fermelor care includ
pajişti cu valoare ecologică ridicată şi zonelor Natura 2000
Denumirea fazei : Elaborarea procedurilor de protectie integrata a
culturilor agricole din asolamente specifice
Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. Ing. JINGA VASILE
Date contact Tel.: 021.269.32.34; fax.: 021.269.32.39; e-mail:
vasile.jinga@icdpp.ro

2. PROIECTUL (NR. 43/5.1.2. /1)
OBIECTIVE
Obiectivele Proiectului
Realizarea unor sisteme de protecţie integrată
pentru culturile agricole din asolamente
conservative, care includ: cereale păioase,
cartof, plante medicinale şi furaje, specifice
exploataţiilor agrosilvice, fermelor care includ
pajişti cu valoare ecologică ridicată şi zonelor
Natura 2000.
Obiectivele Fazei
Elaborarea procedurilor de protectie integrata a
culturilor agricole din asolamente specifice

3. PLANUL DE MANAGEMENT AL ACTIVITATILOR PROPUSE IN
CADRUL PROIECTULUI
 Agroecosistemul cu perdele forestiere de protecţie antierozională
de la Cean Bolduţ/SCDA Turda reprezintă un model special pentru
asigurarea dezvoltării agricole durabile, un model pentru tehnologia
culturilor de câmp fără aplicarea insecticidelor.
 Realizarea unei agriculturi durabile în cadrul exploataţiilor
agrosilvice din zona solurilor nisipoase/CCDCPN Dabuleni.
 In zona Natura 2000, in fermele agricole adiacente rezervatiei naturale
Comana, jud. Giurgiu se studiaza asolamentele specifice care includ in
tratamentele de control al agentilor de daunare utilizarea produselor
biologice realizate la ICDPP si a produselor de uz fitosanitar de ultima
generatie cu impact minim asupra mediului.
 In zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (R.B.D.D.) – zona
tampon, se afla amplasata „Amenajarea agricola Carasuhat”, in care
desfasuram activitati in cadrul proiectului. Amenajarea are o suprafata
de 1736 ha impartita in 8 sole. Acestea au culturi de: rapita, grau, orz,
lucerna, ovaz, urmand a fi cultivate floarea soarelui si porumb.

4. CARACTERISTICILE FORMALE REGLEMENTATE ALE UNUI SIT NATURA
2000 CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE ŞI NAŢIONALE
Art 1. din Directiva Habitate:
j) sit: arie definita geografic a carei suprafata este clar delimitata;
k) sit de importanta comunitara: sit care in regiunea sau regiunile
biogeografice la care apartine, contribuie in mod semnificativ la mentinerea
sau restabilirea unui tip de habitat natural din Anexa I sau a unei specii din
Anexa II intr-o stare de conservare favorabila si poate, de asemenea, sa
contribuie intr-un mod semnificativ la coerenta (retelei) NATURA 2000 vizata
in Articolul 3 si/sau contribuie in mod semnificativ la mentinerea diversitatii
biologice in regiunea sau regiunile respective.
l) zona speciala de conservare: sit de importanta comunitara desemnat de
Statele Membre printr-un act legal, administrativ si/sau contractual in care
sunt prevazute masurile de conservare necesare pentru mentinerea sau
restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau
populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat.
 arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor
naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes
comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile
comunitare;
 arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea
speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

5. CADRUL GENERAL DE REGLEMENTARE JURIDICA A ARIILOR
“NATURA 2000” IN ROMANIA
ART. 8 din OUG 57/20.06.2007
(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal
si pentru rezervatiile biosferei;
b) prin hotarâre a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri
naturale, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, arii
speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica,
rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;
c) prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru
protectia mediului, pentru propunerile de situri de importanta
comunitara, cu avizul Academiei Romane, al autoritatii publice
centrale cu competente în domeniul administratiei publice, al
autoritatii publice centrale în domeniul agriculturii si dezvoltarii
rurale si al autoritatii publice centrale în domeniul transporturilor, al
autoritatii publice în domeniul amenajarii teritoriului si al autoritatii
publice în domeniul turismului;
d) prin hotarâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale
protejate, de interes judetean sau local.

6. ADMINISTRAREA SI MANAGEMENTUL SITURILOR
NATURA 2000
Responsabilitatile de administrare a ariilor naturale
protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural,
puse sub regim special de protectie si conservare,
revin Agentiei Nationale pentru Arii Naturale
Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate
prin lege, prin hotarâre a Guvernului sau prin ordin
al autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului.

7. RESTRICŢIILE PRIVIND ACTIVITATEA ANTROPICĂ AGRICOLĂ
DIN ZONELE ADIACENTE SITURILOR NATURA 2000
Scopul major de infiintare a ariilor protejate:
Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create
pentru impunerea unor masuri speciale în vederea
conservarii unor habitate naturale si/sau specii salbatice
de interes comunitar. În cazul suprapunerii lor în ariile
naturale protejate de interes national, managementul
acestora va fi inclus în planul de management al
respectivelor arii naturale protejate, cu respectarea celei
mai restrictive functii de protectie.
Instrumentul de administrare a ariilor
protejate = planul de management

8. Planul de management stabileste zonarea
interna a ariilor naturale protejate de
interes national, prin definirea si
delimitarea, dupa caz, (alin.4):
a) zonelor cu protectie stricta;
b) zonelor de protectie integrala;
c) zonelor-tampon;
d) zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor
umane.

9. ÎN ZONELE A, B SI C PREVAZUTE LA ALIN. (4)
SUNT INTERZISE:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor
naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor,
incompatibile cu scopul de protectie si/sau de
conservare;
b) activitatile de constructii-investitii, cu exceptia celor
destinate administrarii ariei naturale protejate si/sau
activitatilor de cercetare stiintifica ori a celor destinate
asigurarii sigurantei nationale sau prevenirii unor
calamitati naturale.

10. PRIN EXCEPTIE DE LA PREVEDERILE DE MAI SUS, ÎN ZONELE DE PROTECTIE
INTEGRALA, ÎN AFARA PERIMETRELOR REZERVATIILOR STIINTIFICE CU REGIM
STRICT DE PROTECTIE, SE POT DESFASURA URMATOARELE ACTIVITATI:
a) stiintifice si educative;
b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii;
c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor
comunitatilor care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora în orice forma recunoscuta prin
legislatia nationala în vigoare, pe suprafetele, în perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia
parcului, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente;
d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor;
e) interventiile pentru mentinerea habitatelor în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati
biotice care constituie obiectul protectiei, în baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, a
planului de actiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul stiintific si valabil pana la intrarea în vigoare a
planului de management;
f) interventiile în scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme
necorespunzatoare sau degradate, la propunerea administratiei si cu avizul consiliului stiintific, în baza aprobarii
de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului;
g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul
consiliului stiintific, în baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. În cazul în care
calamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac la propunerea
administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific, în baza aprobarii autoritatii publice centrale
care raspunde de silvicultura;
h) actiunile de prevenire a inmultirii în masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, si actiunile
de monitorizare a acestora;
i) actiunile de combatere a inmultirii în masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos
din padure, în cazul în care apar focare de înmultire, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu
avizul consiliului stiintific si în baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

11. IN CONCLUZIE, RESTRICŢIILE PRIVIND
ACTIVITATEA ANTROPICĂ AGRICOLĂ DIN ZONELE
SITURILOR NATURA 2000 SE REFERA LA:
 Orice activitati antropice/agricole care presupun
tehnologii agricole intensive;
 Consecutiv, orice activitati privind controlul
bolilor, daunatorilor si buruienilor prin orice
mijloace de interventie;

12. PARTICULARITATILE INTERVENTIEI ANTROPICE
IN CADRUL PROIECTULUI ADER 5.1.2.
Toate experimentele se vor desfasura in zonele adiacente siturilor Natura
2000, prevazute in OUG 57/20.06.2007 la art. 22, alin.10 si anume:
Zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane sunt zonele adiacente
siturilor Natura 2000, dincolo de zonele tampon în care se permit activitati de
investitii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricaror
efecte negative semnificative asupra biodiversitatii. În zonele de dezvoltare
durabila se pot desfasura urmatoarele activitati, cu respectarea prevederilor
din planurile de management:
a) activitati de vânatoare, în zonele de dezvoltare durabila din parcurile
naturale;
b) activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a
animalelor;
c) activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura;
d) activitati de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, daca
aceasta posibilitate este prevazuta în planul de management al parcului si
daca reprezinta o activitate traditionala.

13. PARTICULARITATILE INTERVENTIEI ANTROPICE IN
CADRUL PROIECTULUI ADER 5.1.2.
e) lucrari de îngrijire si conducere a arboretelor si lucrari de
conservare;
f) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe
cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare
spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite,
tratamentul taierilor progresive clasice sau în margine de masiv,
tratamentul taierilor succesive clasice ori în margine de masiv,
tratamentul taierilor în crâng în salcâmete si zavoaie de plop si
salcie. În zonele de dezvoltare durabila din parcurile nationale se
pot aplica tratamentul taierilor rase în arboretele de molid pe
suprafete de maximum 1 ha, precum si tratamentul taierilor rase în
parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de
dezvoltare durabila din parcurile naturale se poate aplica si
tratamentul taierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe
suprafete de maximum 1 ha si plop euramerican;
g) activitati specifice modului de productie ecologic de cultivare a
terenului agricol si cresterea animalelor, în conformitate cu
legislatia specifica din sistemul de agricultura ecologica;
h) alte activitati traditionale efectuate de comunitatile locale

14. PARTICULARITATILE INTERVENTIEI ANTROPICE IN
SITURILE NATURA 2000
Interventiile antropice, in conformitate cu legislatia in vigoare privind
protejarea ariilor ecologice din reteaua Natura 2000 si conform
planului de realizare, vor fi de doua categorii:
A. Experimente in zonele agricole adiacente conform obiectivelor
specifice prevazute;
Principalele obiective specifice care conduc la realizarea scopului
final ale acestui proiect sunt: dezvoltarea de mijloace pentru
combaterea biologică a agenţilor de dăunare din asolamentele
conservative; adaptarea metodelor agrotehnice pentru
combaterea agentilor de dăunare în cadrul acestor sisteme
alternative de cultură a plantelor; selectarea mijloacelor chimice
adecvate acestor sisteme alternative (substanţe active cu impact
redus asupra mediului); integrarea mijloacelor biologice şi chimice
cu impact redus asupra mediului cu metodele agrotehnice, în
conformitate cu prevederile Directivei - Cadru 2009/128/CE
privind utilizarea durabilă a pesticidelor.
B. Monitorizarea unor parametri de impact din zonele tampon sau din
zonele de protectie ale siturilor Natura 2000 prin metode non-
invazive de cercetare incluse in planul de management al
rezervatiei.

15. MODUL DE MONITORIZARE AL UNOR PARAMETRI
ECOLOGICI AI SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONELE DE
INTERVENTIE
In cadrul proiectului se propun următoarele subactivităţi
(respectiv obiective specifice de atins) pentru monitorizarea
impactului secventelor tehnologice din zonele adiacente Natura
2000:
 stabilirea parametrilor fizici şi biologici folosiţi ca indicatori în
estimarea gradului de impact al tehnologiilor agricole în studiul
de caz propus, inclusiv efecte post-integrare metode/secvenţe
tehnologice;
 identificarea acelor elemente/secvenţe tehnologice cu cel mai
mare grad de impact asupra biodiversităţii asociate
ecosistemelor agricole studiate cu ajutorul managementului
riscului;
 stabilirea structurii, densităţii şi a dinamicii artropodelor utile şi
dăunătoare din ecosistemele investigate şi comparaţia acestor
parametri în funcţie de tipul de landscape din zonele
menţionate;
 normarea preliminară a schimburilor de flux (materie, energie)
în zonele adiacente landscap-ului agricol;

16. STUDIU DE CAZ 1 – SITUL NATURA 2000 REZERVATIA
FORESTIERA COMANA – JUDETUL GIURGIU

17. SCHEMA PROCESULUI DE DESEMNARE
PENTRU PARCUL NATURAL COMANA CRITERIUL DE DESEMNARE CA ARIE
SPECIALA DE CONSERVARE (SAC) A FOST STRICT UNUL STIINTIFIC SI A URMAT
TREI ETAPE, CONFORM DIRECTIVEI HABITATE:
Prima etapa implica o evaluare stiintifica la nivel national. Fiecare stat membru
stabileste, pe baza unor criterii stiintifice comune, ce situri aflate pe teritoriul sau
prezinta importanta prin speciile sau habitatele existente. Aceste liste nationale
sunt apoi transmise in mod oficial la Comisia Europeana;
A doua etapa implica aprobarea, pe baza listelor nationale, a siturilor de
importanta comunitara pentru fiecare regiune biogeografica europeana. Acest
proces este efectuat de Comisia Europeana, in stransa colaborare cu statele
membre si expertii stiintifici. Deoarece fiecare regiune biogeografica se intinde
pe teritoriul mai multor tari, sau zone din diferite tari ce prezinta conditii de
mediu similare, siturile sunt desemnate in aria naturala de raspandire a fiecarui
tip de specie sau habitat, fara a tine cont de granitele politice sau administrative
A treia etapa: dupa ce siturile au ajuns in stadiul al doilea de selectare, ele devin
parte a retelei Natura 2000. Statele membre au la dispozitie o perioada de 6 ani
pentru a le desemna drept Arii speciale de conservare (SAC) si pentru a
introduce, daca este necesar, masuri de management menite sa mentina sau sa
aduca la un stadiu favorabil de conservare speciile si habitatele respective.

18. PARTICULARITATILE PE BAZA CARORA A
FOST DESEMNAT SIT NATURA 2000
Decizia de constituire a rezervatiei a fost adoptata in baza
documentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca din
anul 1954 (H.C.M. nr.518/1954) de catre Academia
Romana in vederea delimitarii si protejarii a doua arii de
importanta floristica deosebita, respectiv Rezervatia
Stiintifica de ghimpe (Ruscus aculeatus L.) si Rezervatia
Stiintifica de bujor (Paeonia peregrina L.). La inceput
situl avea o suprafata de 630,50 ha.
Rezervatia Stiintifica Parcul natural Comana a fost
clasificata ca sit Natura 2000 pe baza valorii
exceptionale a unor specii vegetale si animale de
origine sudica si mediteraneeana ce incorporeaza o
biodiversitate unica in sud-estul Europei.

19. Elemente de biodiversitate faunistica
Elemente de biodiversitate floristica

20. ASPECT DIN REZERVATIE

21. ZONE ADIACENTE AGRICOLE

22. PROIECTUL (NR. 43/5.1.2. /1)
REZULTATE
REZULTATELE SCONTATE REZULTATELE
A SE OBŢINE OBŢINUTE
Metodici de lucru de protectie integrata in Metode de protectie integrata in
asolamentele din fermele agricole situate in asolamentele din fermele agricole situate in
zonele Natura 2000; zonele Natura 2000;
Tehnici şi metode alternative cu specificitate Tehnici şi metode alternative pentru a
locală pentru a reduce riscurile asociate reduce riscurile asociate utilizării
utilizării pesticidelor în siturile Natura 2000; pesticidelor în siturile Natura 2000;
Tehnicile alternative de protecţie a mediului Tehnicile alternative de protecţie a mediului
in culturile agricole din zonele Natura 2000; in culturile agricole din zonele Natura 2000;
Metodici de lucru de protectie integrata in Metode de protectie integrata in cadrul
cadrul asolamentelor specifice fermelor asolamentelor specifice fermelor care includ
care includ pajişti cu valoare ecologică pajişti cu valoare ecologică ridicată;
ridicată;
Metodici de lucru de protectie integrata in Metode de protectie integrata in cadrul
cadrul asolamentelor specifice exploataţiilor asolamentelor specifice exploataţiilor
agrosilvice agrosilvice

23. ETAPELE DE LUCRU IN
PROTECTIA INTEGRATA
Protecţia integrată a culturilor din asolamentelor specifice
exploatatiilor agrosilvice si zonelor din Natura 2000 se
realizeaza prin:
 monitorizarea – determinarea speciilor;
 cunoaşterea biologiei, ecologiei şi a metodelor de combatere a
agentilor de daunare;
 elaborarea schemelor de combatere integrată pe culturi, cu
aplicaţii practice privind:
 sistemul tehnologic de combatere integrată;
 monitorizarea apariţiei, dinamicii şi atacului agentilor de
daunare;
 prognoza şi avertizarea tratamentelor / criterii climatice,
biologice, fenologice;
 stabilirea momentului optim de aplicare a tratamentului;
 stabilirea pragului economic de dăunare;
 testarea eficienţei biologice şi a efectelor secundare ale
tratamentelor;
 utilizarea complexului de metode agrotehnice, fitosanitare şi
genetice, a soiurilor tolerante sau rezistente la atac etc.

24. METODE DE PROTECTIE INTEGRATA IN
ASOLAMENTELE DIN FERMELE AGRICOLE SITUATE IN
ZONELE NATURA 2000
Metodele de protectie integrata a culturilor agricole luate
in studiu:
 utilizează analiza sistemică a factorilor agroecologici care
influenţează potenţialul biologic şi de atac al agentilor de
daunare.
 elaborează prognoza zonală a potenţialului biologic şi de atac.
 precizează planul calendaristic, momentele optime de
intervenţie fitosanitară, respectând concordanţa criteriilor de
prognoză a riscului de atac şi de avertizare a tratamentelor;
criteriile: biologic, ecologic, fenologic şi economic.
Avertizarea tratamentelor presupune precizarea produselor
fitosanitare şi dozelor adecvate, compatibilitatea acestora,
măsurile de protecţie a mediului, eficacitatea biologică,
economică şi ecologică, impactul asupra mediului.

25. METODICILE DE ELABORARE A SISTEMULUI
DEPROTECŢIE INTEGRATĂ A CULTURILOR
 Studiulfactorilor naturali şi
tehnologici favorabili culturilor
 Cunoştinţe de sistematică, biologie,
ecologie, ecotoxicitate, ecofiziologia
plantelor de cultură, fitotehnie-
formarea producţiei (atingerea
potenţialului de producţie a culturii) -
productivitatea agroecosistemului
 Testarea şi recomandarea de produse de uz fitosanitar selective,
eficiente biologic , eficiente economic şi ecologic, protective pentru
entomofagi auxiliari, pentru biodiversitatea florei şi faunei, nepoluante,de
remanenţă redusă

26. PROIECTUL (NR. 43/5.1.2. /1)
CONCLUZII
 In zona Natura 2000, in fermele agricole adiacente rezervatiei naturale Comana, jud.
Giurgiu se studiaza asolamentele specifice care includ in tratamentele de control al
agentilor de daunare utilizarea produselor biologice realizate la ICDPP si a produselor de
uz fitosanitar de ultima generatie cu impact minim asupra mediului.
 Agroecosistemul cu perdele forestiere de protecţie antierozională de la Cean
Bolduţ/SCDA Turda reprezintă un model special pentru asigurarea dezvoltării agricole
durabile, un model pentru tehnologia culturilor de câmp fără aplicarea insecticidelor,
datorită condiţiilor favorabile pentru combaterea biologică naturală a dăunătorilor, eficientă
economic şi ecologic, pentru conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor naturale de
biodiversitate, din Transilvania.
 Realizarea unei agriculturi durabile în cadrul exploataţiilor agrosilvice din zona
solurilor nisipoase/CCDCPN Dabuleni prin crearea sistemului de agricultură adaptat
noilor condiţii ecologice, cu speciile de plante din agricultura tradiţională: secară, plante
furajere, pepeni verzi, fasoliţă, dar şi lărgirea sortimentului de plante care să conducă la o
exploatare agricolă intensivă, eficientă şi durabilă a solurilor nisipoase.