Proiectul Ader 7.3.3. se axează pe dezvoltarea unui sistem agroecologic de hrănire și creștere a hibrizilor de carne din ovine și caprine pe pajiștile din zonele de deal și munte, având ca obiectiv producția eficientă și durabilă de carne. În prima fază, proiectul include stabilirea loturilor de animale, instalarea dispozitivelor experimentale și aplicarea unor metode de pășunat în rotație, având în vedere condițiile ecologice și legale. Rezultatele preconizate sugerează că tehnologiile agroecologice ar putea duce la o rentabilitate cu 30-50% mai mare comparativ cu cele convenționale.

1. PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Contractor:
Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Pentru Creşterea
Ovinelor şi Caprinelor Caransebeş
Obiectivul general: 7 DDZ
Numărul /codul proiectului: 7.3.3.
Contract nr.: 380 / 2011
Denumirea proiectului:
Sistem Agroecologic de Hrănire şi Creştere a Hibrizilor de Carne la Ovine şi Caprine
în Zone de Deal şi Munte în Condiţiile Pajiştilor Performante
Denumirea fazei:
Stabilirea structurii dispozitivelor experimentale de câmp, a loturilor de animale
şi a materialelor de cercetare
Anul începerii : 1/11/2011 Anul finalizării 1/11/2014 Durata (luni): 36
Persoana de contact:CS II Dr. Ing. Maria SAUER
Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0255 – 51.41.89, scdocsb@yahoo.com

2. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
Obiectivul proiectului:
Producerea eficientă şi durabilă de carne la hibrizii de ovine şi caprine,
în sistem agroecologic de hrănire şi creştere, în condiţiile pajiştilor
permanente din zonele de deal şi munte.
Obiectivul fazei:
Stabilirea structurii dispozitivelor experimentale de câmp, a loturilor de animale
şi a materialelor de cercetare

3. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
Consortiu:
Coordonator proiect:
Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Caransebeş
Director proiect: CS II Dr. Ing. Maria SAUER
Partener 1:
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara
Responsabil proiect: Prof. Dr. Ing. Nicolae DRAGOMIR
Activitati intreprinse in cadrul fazei 1:
1.1. Elaborarea unui model conceptual de realizare a protocolului experimental;
1.2. Identificarea zonelor şi suprafeţelor de pajişti permanente pentru instalarea dispozitivelor
experimentale si procurarea materialelor biologice, echipamente IT;
1.3. Stabilirea loturilor de animale pe variante experimentale;
1.4. Studiul general al condiţiilor naturale ale zonei de realizare a proiectului.

4. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
1.1. Elaborarea unui model conceptual de realizare a protocolului experimental
Dispozitivul experimental, în punctul experimental (zona pajiştilor de deal), cuprinde două blocuri (unul pentru varianta cu pajişte
convenţională şi altul cu pajişte agroecologică), iar fiecare bloc a fost împărţit în 5 parcele, care asigură sistemul de păşunat prin rotaţie a tuturor
ciclurilor de păşunat.
Durata unui ciclu de păşunat va fi de 32+35 zile, iar a perioadei de păşunat pe o parcelă de 5+6 zile. Suprafaţa întregului dispozitiv
experimental, pentru fiecare punct experimental, este de 1,8 ha, a unui bloc de 0,9 ha şi a unei parcele de păşunat de 0,18 ha. Această
dimensionare a suprafeţelor experimentale asigură condiţiile de bunăstare ale animalelor introduse în studiu, realizându-se o capacitate de păşunat
de 1,52 UVM / ha, respectiv 11,3 capete / ha.

5. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
Întregul dispozitiv experimental este conceput pentru a răspunde obiectivului general al proiectului de a realiza o tehnologie
neconvenţională de producere de carne la hibrizii de ovine şi caprine pe pajiştile permanente altitudinale, în sisteme de producţie
agroecologică.
De asemenea, în variantele experimentale privind aplicarea tehnologiei agroecologice vor fi utilizate tehnici speciale de respectare a
normelor minime stabilite de legislaţia comunitară (regulamentele nr. 2092/91 EEC, nr. 1804/99 EEC) pentru creşterea şi exploatarea ovinelor
şi caprinelor în sisteme de producţie ecologică (hibridări cu rase indigene, furaje nemodificate genetic, încărcătura maximă de 13,3 ovine-ha,
timpul de conversie de 12 luni pentru păşuni şi 6 luni pentru ovine).
Protocolul experimental elaborat se bazează pe aplicarea de metodologii complexe, specifice cercetărilor care vizează
relaţia sol–plantă -animal. Pentru a realiza obiectivele şi activităţile propuse dispozitivul experimental a fost amplasat pe pajiştile permanente
din zona altitudinala de deal (250m).

6. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
În cazul pajiştei fertilizată convenţional, îngrăşămintele cu azot, în doză de N50, se vor aplica după fiecare ciclu de păşunat, iar la
pajiştea fertilizată organic, târlirea se va efectua în primăvara anului 2012. Totodată, după târlire, se va executa lucrarea de
supraînsămânţare a acestei pajişti cu un amestec de graminee şi leguminoase perene, în următoarea structură floristică: Lolium perenne (
40%, 8kg/ha), Festuca pratensis (30%, 6 kg/ha), Festuca arundinacea (10%, 2kg/ha), Lotus corniculatus (10%, 2kg/ha), Trifolium repens
(10%, 2kg/ha).
În primul an de îmbunătăţire a pajiştilor, prin fertilizare (chimică sau organică) şi supraînsămânţare, covorul vegetal va fi valorificat
numai prin cosire, pentru a se respecta termenul de conversie la sistemul de producţie ecologică.
În vederea realizării activităţilor propuse se vor folosi metode specifice de analize şi determinări, precum şi o serie de formule de
calcul pentru determinarea unor indici nutritivi şi bioproductivi. Astfel, pentru studiul vegetaţiei pajiştilor permanente (compoziţia floristică) se
va aplica metoda fitosociologică (Braun+Blanquet), după modelul „nested plots” (probelor concentrice), la care se adaugă efectuarea
proiecţiilor orizontale şi a profilelor de vegetaţie.

7. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
1.2. Identificarea zonelor şi suprafeţelor de pajişti permanente pentru instalarea
dispozitivelor experimentale si procurarea materialelor biologice
Rezultatele estimative preconizează ca la o încărcătură de animale de 1,52 UMV/ha s-ar obţine o cantitate totala de carne de ovine,
la hibrizii rezultaţi din încrucişările cu rase specializate, de cca 250 kg/ha, la varianta cu tehnologie convenţionala (ameliorarea pajiştilor
prin fertilizare chimica) si de cca 220 kg/ha, la varianta cu tehnologia agroecologica (fertilizare organica + supra-însămânţate), fata de
numai 130 kg/ha la hibrizii proveniţi din rase autohtone.
In funcţie de preturile diferenţiate de valorificare a producţiei de carne, pentru realizarea unei unităţi de dimensiune economica, cu
valoarea de 1200 Euro, ar fi necesara o suprafaţa de pajişte de 2,3 ha, ameliorata in sistem convenţional si numai 2,0 ha, in sistem
agroecologic.
In funcţie de volumul cheltuielilor si al beneficiilor obţinute, rata rentabilităţii la tehnologia agroecologica ar creste cu 30 - 50 % mai
mult fata de tehnologia convenţionala.

8. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
1.3. Stabilirea loturilor de animale pe variante experimentale
Fiecare tip de pajişte (convenţională şi organică) va fi împărţită în 5 parcele, pentru a realiza păşunatul animalelor în sisteme de
rotaţie, în 3 cicluri de păşunat. Pentru fiecare tip de pajişte se va stabili câte un lot de animale, cu următoarea structură:
•la hibrizii de ovine: 40 capete, din care 20 capete din hibridările Germana cu cap negru x Ţurcană şi 20 capete din rasa pură de
Ţurcană (martor);
•la hibrizii de caprine 30 de capete, din care: 15 capete din hibridările Boer x Carpatină şi 15 capete din rasa pură de Carpatină
(martor).

9. Rasa Turcana
Tara de origine Romania (rasa indigena)
Mod de formare Rasa naturala
Varietati Alba, Neagra, Brumarie si Ratca (asimilata)
Explatata pentru productia de carne –lapte
Greutate (masculi/femele) 70-80 / 45-55 kg
Sporul mediu zilnic (g/zi) 150-180 sistem extensiv, 200-230 sistem semi-intensiv
Prolificitate (%) 105-110 primipare, 115-125 multipare
Varsta medie la prima fatare (luni) 24
Productia de lapte (primipare/multipare) 50-70 litri/ 70-90 litri
Productia si tipul de lana Grosiera, 3 kg oile, 5 kg berbecii
Ameliorare pentru lapte In rasa curata, hibridare (Lacaune, Friza, Sarda, Awassi)
Ameliorare pentru carne In rasa curata, hibridare (Suffolk, Dorper, GCN, Hampshire)
Ameliorare pentru prolificitate In rasa curata, hibridare (Bluefaced Leicester, Friza, Romanov)
Randament la sacrificare (adulte/tineret) 42-45 % / 50-52 %
Observatii In zona de vest a Romaniei reprezinta cca. 92% din efectiv

10. Rasa Germana cu capul negru
Tara de origine Germania
Mod de formare Incrucisari dintre Hampshire, Suffolk, Oxfordshire si Shropshire
Varietati Lana alba cu jarul castaniu inchis
Explatata pentru productia de Carne
Greutate (masculi/femele) 110-135 / 70-85 kg
Sporul mediu zilnic (g/zi) 420-450 in sisteme intensive si semi-intensive
Prolificitate (%) 180-200
Varsta medie la prima fatare (luni) 15-17
Productia de lapte (primipare/multipare) Se urmareste doar capacitatea de alaptare a oilor
Productia si tipul de lana Lana semifina, 4 kg oile, 6 kg berbecii
Ameliorare pentru lapte Nu se practica
Ameliorare pentru carne In rasa curata
Ameliorare pentru prolificitate Nu se practica
Randament la sacrificare (adulte/tineret) 45-50 % / 56-60%
Observatii Rasa pretentioasa la calitatea pasunilor

11. Rasa Carpatina
Tara de origine Romania (rasa indigena)
Mod de formare Rasa naturala
Varietati Gri, Bruna, Roscata, Alba, Neagra, Baltata (diferite nuante)
Explatata pentru productia de Lapte - carne
Greutate (masculi/femele) 55-60 / 35-45 kg
Sporul mediu zilnic (g/zi) 80-110 sistem extensiv
Prolificitate (%) 130% primipare, 160% multipare
Varsta medie la prima fatare (luni) 24
Productia de lapte (kg) 135-290
Ameliorare pentru lapte Hibridare (Saanen, Alpina Franceza)
Ameliorare pentru carne Hibridare (Boer)
Greutatea iezilor la fatare (kg) 1,5-2,5 fatari duble, 2,7-3,9 fatari simple
Observatii Reprezinta peste 80% din efectivul de capre a Romaniei

12. Rasa Boer
Tara de origine Africa de Sud
Mod de formare Prin selectie incepand cu 1900 (Rasa specializata)
Varietati Alba si Rosie
Explatata pentru productia de Carne
Greutate (masculi/femele) 115-170 kg / 90-110 kg
Sporul mediu zilnic (g/zi) 220-250 in sistem extensiv si semi-intensiv, 350 in sistem intensiv
Prolificitate (%) 160% primipare, 200% multipare
Varsta medie la prima fatare (luni) 15-17
Productia de lapte (kg) 1,5-2 kg /zi, in primele 60-80 zile de lactatie
Ameliorare pentru lapte Nu se practica
Durata lactatiei 120-140 zile
Ameliorare pentru carne In rasa curata
Greutatea iezilor la fatare (kg) 2,5-2,9 fatari duble, 3,1-3,8 fatari simple
Observatii Se pot realiza 3 fatari in 2 ani

13. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
1.4. Studiul general al condiţiilor naturale ale zonei de realizare a proiectului
Date fiind particularităţile păşunatului cu ovinele, metodele de păşunat cu ovinele nu pot fi decât parţial aplicabile, fapt pentru
care scopul acestui studiu este de a contribui la stabilirea celor mai adecvate metode de păşunat.
Din experimentele făcute la mai multe staţiuni din teritoriu, s-au desprins câteva concluzii care ne face să înţelegem că metoda
de păşunat poate influenţa negativ, deoarece atât vegetaţia cât şi terenul s-a degradat de la un an la altul, producţia de masă verde a
scăzut şi ea vertiginos pe măsura trecerii anilor. La metoda de păşunat liber, indiferent de pajişte (naturală şi semănată) s-au înmulţit
plantele din alte familii botanice în defavoarea leguminoaselor şi gramineelor perene valoroase, ajungând până la 50% pe pajiştile
semănate şi 35% pe pajiştile naturale.
Metoda de păşunat mai poate influenţa coeficientul de folosire, acesta fiind de 75 – 85% la păşunatul tarlalizat se ridică la 87 –
94%, iar la dozat 92 – 100%.

14. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
Trebuie subliniat faptul că producţiile obţinute pe pajişti sunt, în general, mici sub potenţialul productiv al acestor suprafeţe. Din dările
de seamă putem spune că producţiile de masă verde obţinute la ha variază între 5.000 - 6.000 kg în comunele Doclin, Cărbunari, Dogneceea
şi Topleţ; între 6.000 – 8.000 kg în comunele Berzosca, Bozovici, Mehadia; între 10.000 – 12.000 kg în comunele Brebu Nou, Glimboca, iar
producţii de peste 12.000 kg se obţin numai în 12 din cele 77 de comune şi oraşe din judeţul Caraş – Severin (Oţelul – Roşu (20.000 kg),
Oraviţa (16.000 kg), Socol (15.000 kg)). Pe judeţ producţia medie obţinută în Caraş – Severin în anul 1977 a fost de 8.372 kg/ha.
Terenurile pe care sunt amplasate pajiştile permanente sunt, în mare parte, cu fertilitate scăzută, afectate de eroziune, insuficient
drenate sau insuficient aprovizionate cu apă astfel că în Banat 10.612 ha pajişti sunt afectate de băltiri şi exces de umiditate.
Cele mai afectate pajişti se află în judeţul Timiş localizate în comuna Gătaia 640 ha, Găvojdia 552 ha, Jamu Mare 535 ha, Banloc 340
ha, Moraviţa 296 ha, etc.

15. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
În judeţul Caraş – Severin, excesul de umiditate afectează 1.848 ha, cele mai mari suprafeţe sunt situate în comuna Vermeş
450 ha, Romna 152 ha, Berzovia 142 ha.
Perioada de vegetaţie în decursul unui an în zonele montane şi alpine din judeţul Caraş – Severin, unde se găseşte cea mai
mare suprafaţă de pajişti permanente, este scurtă de 3-5 luni (din luna mai până în luna septembrie).
Din cauza îngrijirii slabe de-a lungul anilor a pajiştilor permanente şi folosirea abuzivă, neraţională a acestora s-a iniţiat un
proces de degradare tot mai alarmant a covorului vegetal ierbos prin invadarea lui cu buruieni, forme arbustive pitice, mărăcinişuri
şi specii lemnoase (stejar, arin, salcie).
În prezent totalul suprafeţei acoperite de specii lemnose din Banat este de 38.074 ha care se găsesc în judeţul Caraş –
Severin şi 9.048 ha în judeţul Timiş. Din această suprafaţă amintim câteva localităţi din judeţul Caraş – Severin şi anume: Teregova
(3.560 ha), Bânia (1.615 ha), Bezoşca (1.450 ha), iar în judeţul Timiş între 1.520 ha la Pietroasa şi 325 ha la Criciova, scot din
circuitul agricol între 27% şi 51% din suprafaţa totală de pajişti.

16. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
Rezultate (cf. Planului de realizare al proiectului):
- Realizarea de model conceptual experimental;
- Identificarea punctelor experimentale;
- Stabilirea loturilor de animale;
- Fertilizarea organica a suprafețelor destinate obținerii de furaje ecologice;
- Studiu al condiţiilor stationale.
Livrabil catre finantator:
-Raport tehnic de fază

17. Proiectul ADER 7.3.3./ 7D.D.Z./ Faza1
Concluzii:
● S-a realizat structura dispozitivului experimental ce va fi amplasat in primavara anului
viitor in cadrul SCDCOC Caransebeş;
● S-a stabilit suprafaţa perimetrelor variantelor experimentale şi tipul de pajiste permanenta
pe care se vor realiza studiile experimentale;
● S-au stabilit rasele de ovine si caprine, precum si numarul de indivizi necesari pentru
fiecare variantă experimentală;
● S-au repartizat responsabilităţile celor doi parteneri pe faze şi ani de excuţie a proiectului;
● S-a realizat o sinteză bibliografică a condiţiilor naturale staţionale ale zonei de influenţă în
care se execută proiectul.
Propuneri pentru continuarea proiectului:
În condiţiile în care se alocă în întregime suma aprobată pentru prima fază a proiectului,
considerăm că există premizele necesare realizării obiectivelor propuse pentru fazele următoare.