ADER 4.1.3.
- 1. PLAN SECTORIAL -ADER 2020 Contractor: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti Codul fiscal al Contractorului: RO 18107639 Obiectivul general: BPM Numărul/codul proiectului 4.1.3. (acronim) Contract: 413/2011 Act Adiţional: (număr/an) (număr/an) Anul începerii 15//11// 2011 Anul finalizării 15//12//2014 Durata (luni): 37 Denumirea proiectului: Evaluarea impactului culturii irigate/intensive de soia asupra bilanţului caracteristicilor agro-pedologice, de mediu şi economico- productive în condiţiile minimizării pierderilor de biodiversitate din agro-eco- sisteme, în vederea definirii bunurilor publice de mediu specifice Denumirea fazei Faza 1 Persoana de contact Date contact (Tel/Fax, e-mail): (Directorul de proiect): 021/318.43.49, 021/318.43.48, office@icpa.ro Dr. Daniela RADUCU
- 2. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Obiectivul proiectului: Evaluarea variaţiilor biodiversităţii agroecosistemelor în care se cultivă soia intensiv/irigat şi a însuşirilor fizice, chimice, mineralogice, micromorfologice, şi a stării de fertilitate a solurilor prin tehnici de monitorizare anuală analitică şi micromorfologică în vederea stabilirii pragurilor tehnologice de intervenţie pentru conservarea biodiversităţii solului din agroecosistem. Obiectivul fazei: Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate şi elaborarea hărţii de favorabilitate a terenzurilor din România pentru cultura de soia.
- 3. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Obiective măsurabile: - Testarea ecologică a impactului culturii intensive de soia în diferite agroecosisteme; - Compararea prin încercări multianuale a impactului economico-productiv, agro-pedologic şi de mediu a culturii de soia în sistem intensiv (sub irigaţii) în raport cu sistemele tehnologice de tip extensiv şi conservativ; - Identificarea arealelor cultivate cu soia în mod traditional. Selectarea studiilor de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia. - Analiza impactului tehnologiilor specifice culturii de soia asupra caracteristicilor fizice, chimice, micromorfologice, microbiologice şi, implicit, asupra circuitelor biogeochimice ale solurilor din agro-eco- sistemele cultivate cu soia.
- 4. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I - Studiul impactului economico-productiv al culturii de soia in diferite conditii agropedologice. - Nivelurile indicatorilor de costuri de producţie şi preţuri la cultura soiei. - Studiul variaţiei multianuale a bunurilor publice de mediu şi a biodiversităţii în culturile intensive de soia.
- 5. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Rezultate scontate a se obţine: Structura Sistemului Informatic Geografic şi harta favorabilităţii; bază de date care cuprinde: set de date analitice de sol, plante de soia şi nudozităţi, set de date micromorfologice. Rezultate obţinute: Structura Sistemului Informatic Geografic şi harta favorabilităţii; bază de date care cuprinde: set de date analitice de sol, plante de soia şi nudozităţi, set de date micromorfologice.
- 6. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Activitate 1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc. Sinteza materialelor documentare. Crearea paginii WEB a proiectului. 1.1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive. 1.1.2. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc. 1.1.3. Crearea paginii WEB a proiectului. Activitate 1.2. Identificarea arealelor cultivate cu soia. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia. 1.2.1. Identificarea arealelor cultivate cu soia. 1.2.2. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia. Activitate 1.3. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia. 1.3.1. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro- pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate. 1.3.2. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia.
- 7. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Activitate 1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro- eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc. Sinteza materialelor documentare. Crearea paginii WEB a proiectului. 1.1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro-eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive. 1.1.2. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc. 1.1.3. Crearea paginii WEB a proiectului.
- 8. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I 1.1.1. Cercetarea contextului European şi mondial privind agro- eco-sistemele cultivate cu soia in condiţii irigate/intensive. Apărută pe agenda de lucru europeană la începutul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobândeşte un caracter distinct odată cu semnalarea, de către Clubul de la Roma, a diminuării resurselor naturale şi a deteriorării rapide a calităţii apei, aerului şi solului. Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de Articolul 174 al Tratatului CE: • conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; • protecţia sănătăţii umane; • utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale; • promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea tratării problemelor regionale de mediu şi nu numai.
- 9. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I 1.1.2. Elemente de legislaţie comunitară în domeniul cercetat şi modul de transpunere a acesteia în spaţiul românesc. •Legislaţia naţională în vigoare începând cu anul 2010 în domeniul agriculturii •- Ordonanţa nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată prin Legea nr.74/2010; •- Ordonanţa Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură •- Ordonanţa de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare. •- Hotărârea nr.748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru anul 2010 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat; •- Hotărârea nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură; •- Hotărâre nr.759 din 21 iulie 2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică •- Hotărârea nr.756/2010 privind normele metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare; •- Ordin nr. 126/2010 pentru aprobarea procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi formularistica necesară acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; •- Ordin nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specific şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare •Legislaţie comunitară cuprinde o serie de reglemntări: •- Regulamentul CE nr. 73/2009 privind stabilirea normelor comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori. •- Regulamentul (CE) nr.1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (,, Regulamentul unic OCP”). •- Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013 •- Regulamentul (CE) nr. 1.857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001.
- 10. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I 1.1.3. Crearea paginii WEB a proiectului. Pagina WEB a proiectului:
- 11. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Activitate 1.2. Identificarea arealelor cultivate cu soia. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia. 1.2.1. Identificarea arealelor cultivate cu soia. 1.2.2. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia.
- 12. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Activitate 1.2. Identificarea arealelor cultivate cu soia. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia. 1.2.1. Identificarea arealelor cultivate cu soia în mod tradiţional. În România se disting două astfel de zone: zona foarte favorabilă şi zona favorabilă. Aceste zone sunt localizate pe teritoriul ţării în funcţie de caracteristicile pedoclimatice. - Zona foarte favorabilă: Partea de vest a ţării, Câmpia Caraşului, Timişului, Mureşului, partea vestică a Câmpiei Crişurilor şi Someşului; În Moldova, Depresiunea Jijiei şi a Bahluiului, Lunca Siretului, între Bacău şi nordul Romanului; În Transilvania, pe văile Mureşului şi Târnavelor, Podişul Târnavelor, Câmpia Blajului- Turda-Târgu Mureş, valea Someşului; Incintele îndiguite din Lunca Dunării. - Zona favorabilă: În sudul ţării (cu precădere în zonele cu cernoziomuri din Câmpia Române.
- 13. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Pentru identificarea arealelor cultivate cu soia, s-a pornit de la analiza suprafeţelor cultivate în perioada 1990-2010 la nivel naţional, pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare şi apoi la nivel de judeţe. Total suprafata cultivata cu soia, total tara si macroregiuni 250000 200000 150000 ha 100000 50000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul TOTAL suprafata cultivata MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI MACROREGIUNEA TREI MACROREGIUNEA PATRU
- 14. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I În perioada analizată suprafeţele cultivate cu soia au avut un trend oscilant, maximul suprafeţei cultivate de 190 mii ha înregistrându-se la nivelul anilor 1990, respectiv 2006, iar suprafaţa minimă cultivată de numai 44,7 mii ha a fost în anul 2001. La nivel de regiuni de dezvoltare se observă că suprafaţa cea mai mare care a fost cultivată cu soia se regăseşte în regiunea Sud Muntenia, urmată de regiunea Sud Est şi de regiunea Vest. Suprafata cultivata cu soia pe regiuni de dezvoltare 80000 70000 60000 50000 ha 40000 30000 20000 10000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea BUCURESTI - ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST
- 15. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I La nivelul regiunii Sud Muntenia, judeţul Călăraşi, urmat de Ialomiţa sunt judeţele unde se cultivă cele mai mari suprafeţe cu soia, la nivelul anului 2006 suprafaţa fiind de 40 mii ha în judeţul Călăraşi şi respectiv 20 mii ha în judeţul Ialomiţa. Suprafata cultivata cu soia, regiunea de dezvoltare Sud Muntenia 45000 40000 35000 30000 25000 ha 20000 15000 10000 5000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
- 16. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I La nivelul regiunii Sud Est, judeţul Brăila se detaşează în ceea ce privesc suprafeţele cultivate, maximul înregistrându-se tot la nivelul anului 2006, cu o suprafaţă de 40 mii ha. Suprafata cultivata cu soia, regiunea de dezvoltare Sud Est 45000 40000 35000 30000 25000 ha 20000 15000 10000 5000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
- 17. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I La nivelul regiunii Vest, judeţul Timiş este judeţul unde se cultivă suprafeţele cele mai mari cu soia, la nivelul anului 2007 fiind de 25 mii ha. Suprafata cultivata cu soia, regiunea de dezvoltare Vest 35000 30000 25000 20000 ha 15000 10000 5000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul Arad Caras-Severin Hunedoara Timis
- 18. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I 1.2.2. Selectarea studiului de caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia. Studiul caz pentru caracterizarea agro-eco-sistemică a terenurilor cu culturi intensive/irigate de soia este localizat în Podişului Central Moldovenesc, în comuna Albeşti, jud. Vaslui.
- 19. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Condiţiile fizico-geografice. Relieful Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul aparţine Podişului Central Moldovenesc, subunitatea Platourile Dolheşti-Buneşti. Aceste platouri sunt situate la nivelul cumpenelor de ape din bazinul superior al Crasnei, asemănătoare cu cele din sectorul Tansa-Repedea, dar separate de ele prin larga vale subsecventă a Vasluiului. Zona se caracterizează prin suprafeţe structurale largi, netede, parţial împădurite, suprapuse păturilor de calcare şi gresii sarmatice. Ele sunt mărginite de cueste locale şi de versanţi abrupţi, cu un fond deluvial vechi, parţial reactivat .
- 20. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Hidrologia şi hidrografia Din punct de vedere hidrografic, teritoriul cercetat aparţine bazinului Crasna, care reprezintă principalul curs de apă care drenează zona luată în studiu. Râul Crasna izvorăşte din judeţul Iaşi, străbate teritoriile Buneşti- Avereşti, Tătărăni, Olteneşti, Muntenii de Jos, Albeşti şi se varsă în râul Bârlad, în dreptul localităţii Crasna. Pe valea Crasnei, la limita dintre teritoriile Albeşti şi Muntenii de Jos, se află acumularea de apă Mânjeşti. Apa din această acumulare este folosită pentru irigarea culturilor din zona de interes pentru proiect.
- 21. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Clima Pentru caracterizarea climatică a perimetrului s-au folosit datele climatice ale staţiunii meteorologice Vaslui. Media multianuală a temperaturii este de 9,6°C, iar media multianuală a precipitaţiilor este de 527,2 mm.
- 22. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Solurile În teritoriul cercetat mai răspândite sunt cernisolurile, iar dominante sunt faeoziomurile. Faeoziomurile sunt soluri formate în condiţii relativ apropiate cernoziomurilor, pe materiale parentale asemănătoare, dar de regulă mai puţin carbonatice, într-un regim climatic ceva mai umed şi o vegetaţie specifică zonelor de silvostepă .
- 23. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Activitate 1.3. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco- sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia. 1.3.1. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate. 1.3.2. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia.
- 24. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I 1.3.1. Proiectarea arhitecturii unui Sistem Informatic Geografic (SIG) pentru caracterizarea agro-pedologică şi de mediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia in condiţii intensive/irigate. Un Sistem Informatic Geografic este o colecţie organizată de echipamente şi programe de calculator, date geografice şi personal având ca scop culegerea, stocarea, actualizarea, manipularea, analiza şi vizualizarea tuturor formelor de date geografice referite (localizate) spaţial (georeferenţiate). Etapele de parcurs în elaborarea unui proiect SIG: Determinarea şi definirea obiectivului (obiectivelor) sistemului; Construirea bazei de date şi stabilirea funcţiilor sistemului; Analiza şi prelucrarea datelor; Etapa de elaborare a rapoartelor şi a scenariilor spaţiale; Etapa de interpretare a rezultatelor şi de propunere a deciziilor optime.
- 25. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I 1.3.2. Harta favorabilităţii terenurilor pentru soia. Harta de favorabilitate pentru cultura de soia (ca de altfel şi pentru celelalte culturi agricole) se întocmeşte pe baza hărţilor cu unităţile teritoriale (UT sau TEO) şi a tabelelor cu notele de bonitare ale acestor unităţi (conform Metodologiei ICPA-1987). Notele de bonitare se grupează din 20 în 20 de puncte, rezultând astfel 5 clase de bonitare notate de la I - V (cifra I reprezentând clasa cea mai bună.
- 26. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Notele de bonitare se grupează din 20 în 20 de puncte, rezultând astfel 5 clase de bonitare notate de la I - V (cifra I reprezentând clasa cea mai bună). Clase de favorabilitate Intervale – Note de I Bonitare 81 - 100 puncte II 61 - 80 puncte III 41 - 60 puncte IV 21 - 40 puncte V 1 - 20 puncte Hărţile de favorabilitate se pot realiza la nivel de unitate de teren sau la nivel de parcelă, solă etc., folosind notele de bonitare şi ţinând seama de componenţii parcelei, solei etc. şi de proporţia acestora.
- 27. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Bonitarea pentru terenurile agricole, are ca obiectiv stabilirea notelor de bonitare şi a claselor de favorabilitate pentru diferite culturi, precum şi a claselor de calitate a terenurilor pentru folosinţe agricole (arabil, vii, livezi şi păşuni). În ansamblul său, bonitarea terenurilor agricole realizează cunoaşterea condiţiilor de creştere a plantelor şi determinarea gradului de favorabilitate a acestor condiţii pentru diferite culturi si folosinţe, prin intermediul unui sistem de indicatori tehnici şi note de bonitare.
- 28. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Dinamica producţiei de soia, în România, în perioada 2001 – 2010 a fost oscilantă, în acord direct cu suprafaţa cultivată cu soia (Fig. 3), care a fost fluctuantă, fiind dependentă, în principal, de aplicarea irigaţiilor (respectiv de nefuncţionalitatea sistemelor de irigaţii). Cea mai mare suprafaţă cultivată cu soia (191 mii ha) fiind înregistrată în anul 2006. Din acel an, suprafaţa a început să scadă vertiginos (la 48,8 mii ha), până în anul 2009 când această suprafaţă a început să crească uşor (la 63,9 mii ha în 2010).
- 29. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Producţiile totale obţinute în România la cultura de soia (Fig. 4) în perioada 2001-2010 au crescut treptat de la nivelul anului 2001, când a fost înregistrată cea mai mică producţie (72,7 mii tone) din intervalul analizat, până la nivelul anului 2006 în care producţia a fost de 345 mii tone, după care valorile de producţie au început să traseze o curbă descendentă, până la nivelul anului 2009 (când nivelul producţiei a atins valoarea de 84,3 mii tone).
- 30. Proiectul 4.1.3 /2011 / Faza I Din acest punct, al anului 2009, deşi timid, producţia a reînceput să crească, astfel că în anul 2010 aceasta a fost de 150 mii de tone.