1897 06

biLd OWE
51ZETE M 4E
BIsERICA
ROMANAORTHODOXA
Revisth Periodica Eclesiastica.
A
SANTULUI SINOD AL S-TEi BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XX1-lea, No. 6.
SI=)2=1A131/.I_
±.±
J. er4 MEMM
.:
7.01.
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Predica si activitatea Apostolilor inainte de
convertirea lul Paul ..... . . . . 481
2 Causele urel cre*tinilor ortodoxl asupra Ar-
menilor si a credintelor religiose ale acestora. 495
3
4
5
lisus Christos descris de evangeli§tt . . . 513
0 catedrall in Bucurescl. 523
Conciliul de la Florenta 529
6 Elocinta religiOsa din punctul de vedere literar 543
7 Istoria Bisericescl a lul Teodoret 550
8 hivetamintul religios in scola primarbi. . 578
9 Discurs la inmormintarea episcopulul Che-
sarie al Buzeulul 585
10 Cuvint 588
11 Bibliografie 593
12 Donatiunl. 594
g1047.004S1 453016J- -72,12P01:5J-2
BUCURE8TI
144._
TIPO-LITOGRAFIA CARTILOR BISERICUTI
1 8 9 7
,T.,71:41,1"2,71.6-y1
.
.'
WkW
417 "15J34M/.7:7-,.
!. ; 7. 7. 7 7. ; ; ; 7 7
(r,
,
EEEHEILT .v4
. . . . . . .
. . . . . . .
. . .
.
. . . . . . . .
. .
. . . . . .
www.dacoromanica.ro

ANIJL XXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA N. 6.
Predica si activitatea Apostolilor inaillte de convertirea lid Paul.
(Vecji Biserica Ortodox5, Romang", No. 4, pag. 419).
Iudeii nu s'ail multumit numal cu uciderea archidiaco-
nului Stefan. Curagiul si taria credintei Apostolilor si a
credinciosilor, dar mai ales inmultirea neasteptatk a celor
ce se convertiail la credinta in lisus Christos, le inspira
ingrijire si marl temeri. Acosta i-a facut sa pornesch per-
secuiiune infricosata in contra crestinilor, pentru exter-
mina, cacl ei, inteun timp asa de scurt, co'prinsese tot Ie-
rusalimul 1).
Credinciosii si Apostolii, pentru scapa viata, s'ati re-
fugiat in tots Iudeea si in Samaria; dar pretutindeni eraii
urmariti. Saul, cel ce luase parte la uciderea cu pietre a.
archidiaconului Stefan, era unul dintre cei mai aprigi pri-
gonitori. El cutreera drumurile si casele si on unde gAsea
1) De la inaltarea Domnului la ceruri si pan5, la uciderea cu pietre
a archidiaconului Stefan, dup6 calculele cele mai exacte, nu trecuse de
cat trei ani si cite -va luui, caci de ordinar mortea acestui prim martir
al Bisericil lui Christos se pune intro anil 36-37 ai erel vulgare
al
a'si
www.dacoromanica.ro

482 PREDICA ACTIVITATEA APOSTOLILOR
crestini, barbati sari femel, ii lua si II ducea la ma! maril
Iudeilor, de unde eraii dust si aruncati in inchisOre 1).
In aceste timpuri de restriste pentru Biserica lul Christos,
despre Filip apostolul se scie, ca s'a dus in Samaria si s'a
stabilit in capitala acestel provincil si aci predica tuturor
cu indrasnela in public pre Christos. Poporul Samarinean
asculta cu multa pietate cuvintele Apostolului sI top ere'
cu mintea si cugetul pironil1, la cele ce el spunea si la
minunile pe carl le savirsia. Faptele Apostolilor ne spun,
ca vindeca pe demoniac!, scot:6nd din el spiritele necurate,
vindeca pe paralitici, pre schiopi si orb! si savirsia multe
minunl. Pentru aceste mar! bine-facer! ale Cerulul, rever-
sate asupra Samarinenilor, era mare bucurie popor 2).
Aci apostolul Filip a gasit si pre un 6re carele Simon,
care se Oa de mal mult limp in mijlocul Samarinenilor, a-
magind poporul. spuind cã el are putere extraordinary data
de la Dumneqed. Multi chiar credeait in el si 11 socoteati
ca puterea cea mare a lul Dumnecleil 3).
and ins au audit cuvintele si predica lul Filip si au
v6dut minunele, pe cari el savirsia, top air creclut in lisus
Christos si botezat. Chiar si ace! Simon a creclut in
Evangelia impeatiel Cerurilor, predicate de Filip si bote-
zandu-se, Iocuia cu Apostolul, cad se mira si el de mi-
nunele si semnele, ce acesta savirsia 4).
Apostolii, cari remasese in lerusalim, auclind ca Sama-
rinenil priimise cuvintul lul Dumneded, au trimis la el pre
Petru si pre Joan, cari venind aci s'au rugat 1111 Dumneded
pentru el, ca sä primescaSpirit Sf puindu's1 mainele
preste el, primiaii Spirit Sfint. Cu alte cuvinte, Petru si
au constituit Sacerdotiul in Samaria si au organisat Bise-
rica lul lisus Christos d'aci.
1) Comp. Faptele Apost. VIII, 3 I.
2) Faptele Ap. VIII, 5-8.
3) Faptele Ap. VIII, 10.
4) Comp. Faptele Apost. VIII, 12-14.
..1
1 n
sail
i
IOn
www.dacoromanica.ro

INAINTE EE CONVERTIREA LUI PAUL 483
Simon, vedend ca prin punerea mainilor apostolilor se
da credinciosilor darurile Duhului Sfint, a venit si el la
Apostoli si le a oferit bani, pentru a's1 pune mainele for
si asupra lui si a ii da si lui puterea Duhului celui Sfint.
Mal mult chiar, el oferind bani Apostolilor, le dice: «Da-
si mie acesta putere, ca on pre carele voitz
«pane mainele, sa, primesca, Spirit Stint» 1). Atunci,
pentru ca el nu creduse cu adeverat si din inima in Dom-
nul si voia cu cuget viclean si pentru specula sa
intocmai cu Apostolil si sa se faca mai mare in Biserica
cresting, din Samaria, Petru l'a inclepa'rtat si l'a respins, prim
urmatOrele memorabile cuvinte: <Argintul teu sa fie cu
«tine intru perdare, caci ai socotit, ca darul lui Dumneleu
«cu bani se agonisesce. Nu este tie parte, nici sOrta intru
«cuvintul acesta, pentru ca inima ta nu este drepta inaintea
<dui Dumnedeti. Pocaesce-te (kept aceea de reutatea ta a-
«cesta si te rOga lui Dumnedeti, dOra ti s'ar erta tie cu-
«getul inimel tale; pentru ca intru amaraciune a fierel si
«intru legatura a nedreptatei te ved di esti > 2).
Din Samaria Petru, Filip intors iarasi la Ie-
rusalim, dupe ce au predicat cuvintul Domnului in mult&
sate si orase ale Samariel 3).
Dupe cele intamplate in Samaria, pe apostolul Filip it
gasim; trimis de ingerul Domnului in partile despre miaza
pe calea ce duce de la Ierusalim la Gaza, catre locurile
1) Faptele Apost. VIII, 19.
2) Fapt. Apost. VIII, 20-23. Acosta este intimplarea, de la care a
r6mas in biserica cresting, pang, in diva de astg-di numele de simonie,
prin care se intelege dobandirea until grad icrarhic sau demnitate
bisericesca prin bath". Fiind ca Simon acela voia sg, i-se dea darul
Sf. Spirit prin bani, apol on tine dg, bani, pentru a se face diacon,
preot, arhiereti, episcop, mitropolit, patriarh, sau pentru a dobandi vre-o
demnitate bisericescg, se numesee sknoniac, si, cornform sf. canone, se
afurisesce si se excomunica din demnitatea sa si de la biserica, ca sit
acel Simon.
3) Comp. Fapt. Apost. VIII, 25.
4411221
devie
si IOn
di,
s'ati
www.dacoromanica.ro

484 PREDICA §I ACTIVITATEA APOST.
cele deserte ale Iudeei. Aci el intimpina pe un eunuch al re-
ginel Etiopienilor, pe care it convertesce la credinta in Iisus
Christos si it si boteza. D'aci a mers la Azot, si a stra-
bktut multe sate si orase predicand, pana ce a ajuns la
Cesareea 1).
lntr'acestea, Faptele Apostolilor ne spun, ca a avut loc
convertire la credinta in Christos, a prigonitorului Saul, de-
venit apostolul Paul, vasul alegerii si marele apostol al nea-
murilor.
Tata cum descrie autorul faptelor acesta miraculOsa con-
vertire: «Iar Saul, Inca sufland cu ingrozire si cu ucidere
dinprotiva discipolilor Domnulul, a mers la arhiereil si a
Icerut de la el carti in Damasc la Sinagoguri, ca de ar
«afla pre vre unii, earl sä fie din calea acesta si barbati
>si muerl, legatl sa '1 ducd in Ierusalim. mergend a fost,
«cand s'a apropiat el de Damasc, fail de veste a stralu-
«cit preste el lumina din cer. $i ca.'dend pre pamint, a
«audit glas qicend lui: Saul, Saul, ce me gonesci? $i a
«cps: tine esti DOmne? Iar Domnul a dis lui. Eu sunt Ii-
< sus, pre carele to gonesci, ca grew 11 este tie a lovi cu
«piciorul improtiva boldurilor. $i tremurand si spaimintat
«find a dis: DOmne, ce voesci sa fac? $i Domnul (a dis)
catre el: ScOld-te si intra in cetate si se va spune
«ce trebue sä fact lard barbatil, card mergeail pre tale cu
«el stateati incremenitl, audind glasul si pre nimenea ye-
«dend. $i s'a sculat Saul de la pamint si deschidendu-ii
«ochil sel pre nimenea nu vedea. ducendu-1 de mains,
bagat in Damasc. nu a vedut trei Mile si nici a
(mancat, nici a Mut.
era un discipol in Damasc, anume Anania; si a dis
«catre el Domnul In vedenie: Anania! Jar el a dis: Tata eil
«Winne. Iar Domnul catre el (a dis): Sculandu-te, mergi
1) Comp. Fapt. Apost. VIII, 26-40.
Si
i
«Fail
tie,
Si
<Si
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LUI PAUL 485
«pe drumul, ce se chiama drept, si cauta in casa 1111 Iuda
«pre Saul din 'tars, ca iata se rOga.. $i a vedut in vede-
«nie pre un barbat anume Anania, intrand si puindu-si
«pre el mana, ca iarasl sa vada. $i a respuns Anania: Winne,
audit-am de multi pentru barbatul acesta, Cate rele a fa-
«cut sfintilor tei in Ierusalim. Inca si aicea are putere ae
«la Arhierel, sa lege pre top, call chiama numele teti. $i
«a dis catre el Domnul: Mergi, ca vas al alegerii imi este
«mie acesta, ca sa pOrte numele meti inaintea neamurilor
si a imperatilor si a flilor lul Israil. Ca eIi voiu arata
'tcate i-se cade sa patimesca el pentru numele meu. $i a
«mers Anania si a intrat in casa; si punendu-si pre el
«mainile, a dis: Saule trate, Domnul lisus, carele s'a ara-
«tat tie pre calea, pre care veneal, m'a trimis, ca sa vedi
to umpli de Duh sfint. $i indata a cadut de pre
ochii lul, ca nisce soizi si a vedut indata; si sculandu-se
"Is'a botezat si luand mancare s'a intarit».
«$i a fost Saul cu discipolii, cari erail in Damasc cate-va
indata in Sinagoguri a propoveduit pre Christos,
ca acesta este fiul lui Dumnedeil. $i se mirail top, cel ce
« audiail Au nu este acesta, cel ce a pradat in
« Ierusalim, pre cel ce chemail numele acesta ; aicea pen-
«tru aceea a venit, ca legati pre el sa. 'I duca la arhierel.
far Saul mai virtos se intaria si turbura pre Iudeil, cel
ce locuiail in Damasc, dovedind ca acesta este Christos.
data implinit dile multe, sfatuit Iudeii sä '1
«ornOre pre dinsul. Si s'a fa.cut lul Saul cunoscut viclesu-
«gul lor. $i paziati portile diva si nOptea, ca sa '1 orm5re
«pre el. $i luandu-1 pre dinsul discipolii nOptea, Fad slo-
-gbodit preste zid, lasandu-1 intr'o cosnita».
mergend Saul in lerusalim se ispitea, sa se lipiasca
(de discipoll. $i toll se temeau de el necredend, ca este dis-
« cipol. Iar Varnava luandu-1 pre el, la adus la apostoll si
41e-a spur lor, in ce chip pre tale a vedut pre Domnul si
lul,
«si sa
«qile si
si liceaii:
$i
«$i sate s'aill
«$i
www.dacoromanica.ro

486 PREDICA SI ACTIVITATEA APOST.
«cum ca 'I-a grait lul, si in ce chip in Damasc, cu indras-
«nela a grait intru numele lul Iisus. Si era cu el intrand.
«si iesind in Ierusalim, si cu Indraznela vorbind intru nu-
«mele DomnuluI Esus. i graia si se intreba cu Elini. Tara
«el cautail sa '1 omOre pre el. Si daca au inteles
«lati dus pre el in Cesareea, si fail trimis in Tars 1)».
Ast-tel fu convertirea la credinta in Christos, a celui mad
aprig persecutator al el. Saul, cel ce nu se putea
cugetul seil la resbunare contra apostolilor si a credincio-
silor, devine vasul alegerii si apostol intocmai cu apostolii,
predicand si vestind, ca si acestia, tutulor mantuirea prin
credinta in Esus Christos, fiind gata a suferi totul si chiar
mOrtea pentru propagarea credintei. Dar in acelas limp,.
cei -1 -all apostoli, lucrase forte mult si lucrau necontenit,
pentru respandirea cuvintulul si intern ea bisericii.
Crestinismul prinsese radacini in tote ludeea, Galileea si
Samaria. Bisericile crestine din aceste locuri erati in pace,.
credinciosil umblail in frica Domnului si mangaerea Spiri-
tulul Stint si se imulteati continua.
El era(' sub directa priveghere si conducere a Apostoli-
lor, cart 11 visitau mereu, Intarindu-I in credinta prin cu-
vintele lor, si ajutandu-I in -kite nevoile si intristarile vie -
tii prin cuvinte si savirsirea minunilor.
Autorul Faptelor ne spune, ca Apostolul Petra trecend
prin tote locurile unde erati credinciosi, a venit si la sfin-
til 2), cari locuiau in Lida. Aci a aflat pre un om, cu nu-
mele Enea, slabanog si paralitic, care zacea de opt and in
pat; .si apropiinclu-se de el, a qis: Enea, vindeca-te pre-
tine lisus Christos; scold -te si 'tl asterne tie. Si indata s'a.
1) Faptele apost. IX, 1 30.
2) Acosta este una din numirile celc mac predilecte ale crestinilor
din timpurile Apostolice. Crestinii se numiati sfinti, pntru viata lor-
cea curate si sfinta.
fratil,
linisti in~
'I
for
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LUX PAUL 487
.sculat si Fad vedut toti, cei ce locuiail in Lida si Saron
si multi ail credut in Domnul 1).
D'acolo ducendu-se in Jope a inviat pre Tavitha.
Iata cum descrie Faptele Apostolilor acesta minune: du
-gin Jope era o discipola anume Tavitha, care tilcuindu-se,
Ise dice capriOra. Acesta era plina de fapte bune si de mi-
lostenii ce facea. Si bolnasindu-se in dilele acelea, a mu-
<<rit si scaldandu-o, a pus'o in foisor. Si aprOpe fiind Lida
.<<<de Ioppe, discipolil audind Ca Petru este intr'insa, ail tri-
.«mis pre doui barbati la dinsul rugandu-1, sa nu pregete
-ea veni pana la el. Si sculandu-se Petru a mers cu din-
«§ii; pre carele, dad. all venit, Pail dus in foisor. Si. ail
-tstatut inaintea lui Vote vAcluvele plangend, si aratand vest-
«mintele si imbracamintele, cate facea Capri Ora, find cu
-«dinsele. Si scotend Petru pre toti alai* ingenunchind, s'a
-Irugat si intorcendu-se catre trup a dis: < Tavitha scola».
. «Iar deschidendu-si ochil sel si veclend pre Petru a sequt.
"$i dandu-1 el mana o a ridicat pre ea. 'Si chemand pre
«sfinti si pre veduve, o a dat pre ea vie. Si s'a audit a-
cesta prin tot' lope si multi ail credut in Domnul» 2):
De la acesta epoca activitatea apostolica incepe a se in-
drepta si asupra neamurilor. De sigur, ca la acesta a con-
tribuit atitudinea apostolulul Paul, care pe langa Iudel
chema la mantuire si pre pagani.
Insusi apostolul Petru, apostol al celor circumcizl, adicA
al crestinilor, carl mai 'nainte fusese ludei, el cel intaiil (1a
exemplu si, de-si la inceput esitA, cu tote acestea, prevestit
,prin o visiune extraordinarA, merge la sutasul Cornilie, in
Cesareea si face inceput, chemand la mantuire pre pagani.
Autorul Faptelor Apostolilor, da deosebita importanta a-
.cestui lucru, cad prin el evangeliul is adev6rata sa menire,
1) Comp. Fapt. Apost. IX, 31-35.
3) Faptele Apost. IX, 36-43.
www.dacoromanica.ro

488 PREDICA sI ACTIVITATEA APOST.
vestindu-se ast-fel tuturor Omenilor, fara deosebire de neam
si religiune, si it descrie in tOte amanuntele sale.
El dice: «In Cesareea era un barbat anume Cornilie, su-
«tas, din ceta ce se chema italienesca, cucernic si temetor
«de Dumnedell, cu tOta casa lul si facend milostenil multe
«poporului si rugandu-se 1111 Dumnedeil d'a pururea. Acela
«a vedut in vedenie lamurit, ca la al noulea teas din
4( pre ingerul luT Dumnecleii, intrand catre el si clicend
«Cornelie! lar el cautand spre dinsul si infricosandu-se a
«dis: Ce este Winne ? Si is dis lui: Rugaciunile tale si
«milosteniile tale, s'aii suit intru pomenire inaintea lul Dum-
«nedeil. Si acum trimite in lope barbatl si chiama pre
«Ore carele Simon, ce se numesce Petru. Acesta gazduesce
«la Ore carele Simon curelarul, a caruia casa este langa
«mare. Acesta va sp.une tie, ce trebue sa fad. Si data s'a
«dus ingerul, carele graia cu Cornelie, chemand pre dol din
«servii sei, si pre un ostas cucernic, din cel ce ii slujia
«lui si povestindu-le for tOte i-a trimis in lope. lar a
«cloua di mergend el pre cale si de cetate apropiindu-se,
«s'a suit Petru in casa de sus, sa se rOge in ceasul al
«seselea. Si flamandind fOrte voia sa guste. Si gatind a-
«ceea, cadura preste dinsul uimire. Si a vedut cerul des-
«chis si pogorandu-se preste el un vas, ca o masa. de
«panza mare, in patru colturi legat si slobodindu-se pre
«pamint. Intru care erail bite cele cu Cate patru picicire ale
«pamintului, si fiarele si cele ce se tirasc si paserile ce-
«rului. Si s'a facut glas catre el: «Petre! ScOla."-te, junghie
«si mananca). Iar Petru a dis: «Nici de cum DOmne, ca
«mid o data nu am mancat, tot ce este spurcat sau ne-
«curat . Si glasul iarasi a doua Ora catre el: < Cele ce
«Dumnecleil a curatit, to nu le spurca». Si acesta s'a facut
«de trei ori; si iarasi s'a ridicat vasul la cer*.
< Si dad. a venit intru sine, se mira Petru, ce ar putea
«sa fie vedenia care a vedut'o. Si iata barbaiii cel trimisl
di,
lul
www.dacoromanica.ro

INAINTE EE CONVERT. LW PAUL 489
«de la Cornelie, intreband de casa I'll Simon, ail statut
«inaintea porteI Si strigand, intrebail de gazduesce aicea
«Simon, cel ce se numesce Petru. Iar Petru gandind pen-
tru vedenie, i-a dis lul Duhul. Iata treI barbati te cauta
'pre tine. Ci sculandu-te te pogOra ci mergi impreuna cu
«el, nimic indoindu-te, pentru ca eu 'i-am trimis pre el.
«Si pogorandu-se Petru catre barbatil, cel trimisl de Cor-
ti-Ale catra el, a dis: data eit sunt pre carele cautati, ce
«este pricina pentru care atl venit? Iar el ail dis: Cor-
«nelie sutasul, barbat drept si temetor de Dumneddi si
«marturisit de tot neamul Iudeilor, respuns a luat de la
«Inger sfint, sa te theme pre tine la casa lul si sa vada
«graiuri de la tine. Deci el chemandu-1 inauntru i-a os-
«patat. Iar a doua di Petru a esit cu el, si unit din fratil
«eel' din lope au mers cu dinsul si in cea-l-altk di ail
«intrat in Cesareea,.
«Jar Cornelie ii astepta, chemandu'si impreuna rudeniile
«si prietenil sel cel iubitl. Si a fost cand era sa intre Petru,
«Pa intimpinat Cornelie si cadend la piciOrele lui i-s'a
«inchinat. Iar Petru l'a ridicat pre el, clicend: «Sag,
«si eit insumi om sunt'. Si vorbind cu el a intrat si a
«aflat pre multi, caril sa adunase si a dis catra el: «Vol
«sciti, ca nu se cuvine barbatulul Iudett, sa se lipiasca. sail
<csti, se apropie catre cel de alt neam. Si mie Dumnedeti
«mi-a aratat, ca pre nici un om sa nu dic spurcat sail
«necurat. Drept aceea si fara indoire am venit chemat. Deci
«ye intreb, pentru ce pricina chemat? Si Cornilie a
«Os: «Din qiva a patra, pins in cesul acesta eram pos-
«tindu-rne si intru al noulea teas, rugandu-me in casa mea,
«si iata un barbat a statut inaintea mea in vestmint lu-
«minat. Si a dis: Cornelie, auditu-s'a rugaciunea ta, si
«milosteniile tale s'aa pomenit inaintea lui Dumnedetl. Tri-
«mite dar in Iope si chiama pre Simon, ce se numesce
«Petru. Acesta gazduesce in casa lul Simon curelarul langa.
m'atl
www.dacoromanica.ro

«m are, carele data va veni, va spune tie. Deci numal
«cat am trimis la tine si to bine al facut, caci al venit.
«Acura dar not toti inaintea lul Dumnecletii stam, s. ascul-
«tam tote cate sunt poruncite tie de la Dumneeleti» 1).
Auclind Petru aceste cuvinte ale sutasului, pios si plin
de credinta, nu s'a mai indoit intru nimic, ci desclaiden-
du-sl gura sa, le a vestit ast-fel pre Christos: «Cu adeverat
«cunosc, ca Dumnecletii nu este fatarnic (nu este cautator
«la fata), ci in tot neamul, cela ce se teme de el si face drep-
«tate, primit 'este la dinsul. Cuvintul, care l'a trimis
«luI Israil, bine vestind pace prin lisus Christos. Acesta
«este al tuturur Domn. Vol scip cuvintul, ce s'a facut prin
«WO. Iudeea, incepend din Galileea dupe botezul, care l'a
«propoveduit loan. Pre Iisus cel din Nazaret, cum l'a uns
«pre el Dumn deu, cu Duhul Sfint si cu putere. Carele a
«umblat, bine facend si vindecand pre toti cel impresurati
«de diavolul. Si nol suntem marturil tuturor, care a facut
«si in tinutul ludeilor si in lerusalim. Pre carele omo-
lrit spanzurandu'l pre lemn. Pre acesta Dumnedeil l'a inviat
«a treia di si l'a dat sa se Lea aratat, nu la tot poporul,
«ei noue, marturiilor celor mat rinduite de la Dum-
«nedeil. Cari am mancat si am bout impreuna cu el, dupe
ce a inviat din moral. Si a ordonat noue sa predicam po-
«porului si sä marturisim, ca el este cel rinduit de la Dum-
«nedeti, judecator viilor si mortilor. De acesta toil profetil
«marturisesc, ca ertare pecatelor va lua prin numele lui,
«tot cel ce va crede intru dinsul) 2).
Inca vorbind Petru aceste cuvinte, autorul Faptelor ne-
spune, ca a cadut spiritul sfint presto toti, cel ce audiatz
cuvintul, predicel sale, si uimit credinciosii din cir-
1) Faptele Apost. X, 1-33.
2) Faptele Apost. X, 34-43.
de
fiilor
s'ad
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LU1 PAUL 491
cumcisiune, cei ce veniser5. cu Petru, ca, si preste nea-
muri s'a varsat darul sfintului spirit 1).
Faptul acesta se vede, ca impresionase asa de mult pre
.cei veniti cu Petru, mai ales cand au veclut pre cei de
-alt neam graind in diferite limbl si prea marind pe
prin harul ce li se comunicase, in Cat Petru a tre-
buit linistescA, liandu-le «Au dora pote cine-va
opri apa, ca sa nu se boteze acestia, can- au pri-
«mit Spiritul ca si nos? Si a ordonat Petru, ca
top sä se boteze in numele Domnului Iisus Christos. lar
-Cornelie si cu top at set au rugat pre Petru, sa petreca cu
dinsii cate-va vile, ceea ce el a si facut 2)
Ast-fel descrie Faptele Apostolilor, ca s'a facut incepu-
tul convertirii pAganilor sail al neamurilor (dupe cuvintul
scripturii), la credinta in Iisus Christos prin apostolul Petru.
Pe de alta parte Apostolul Paul, care dupe cum am ye-
clut, intrase deja in numerul Apostolilor si devenise unul
dintre cei mai zelosi propoveduitori, predica evangeliul man-
tuiril far. distinctIunea Iudeitor si neamurilor. Deosebirea
ce facea, consta numal in faptul, ca el on unde mergea,
se adresa, mai intaiil catre oile cele pierdute ale easel lui
Israil si apoi catre Elinl si cele-l-alte neamuri 3).
Acesta noue atitudine a apostolului Petru a imputerni-
cit si mat mult pre Paul, in activitatea sa mesiania in mij-
locul neamurilor. Crestinismul, de la acesta epoca, mai a-
les (convertirea sutasului Cornelie prin Petru) a inceput a
face marl progrese intre pagani si neamuri. Dar lucrul a-
cota, care parea a lovi in privilegiile poporulul ales al lut
Israil, care si in crestinism, credea ca mantuirea este me-
nita numal pentru el, a provocat murmur si nemultumire
intre credinciosii dintre Iudei si chiar intre Apostoll.
1) Comp. Faptele Apost. X, 44-45.
2) Comp. Faptele Apost. X, 46-48.
'3) Comp. Fapt, Apost. XIII, 4, 14, 42, 48; XVII. 2, 4 etc,
Dum-
negeil,
sa 'I
Stint
www.dacoromanica.ro

Autorul Faptelor ne spune : «Apostolii si fratil, car'
«awl in Iudeea, auclind ca si neamurile au primit cuvin-
«tul lui Dumnedeu, cand s'a suit Petru in Ierusalim, sa
«priceati cu tl, cel din taerea imprejur (crestinil dintre Iu-
»dei) clicand: Tu al intrat la barbarl netaerl impre-
jur si al mAncat cu ei» 1).
Petru insusi a fost nevoit a se justifica inaintea for si
a le istorisi pe rind, tOte cele ce se intimplasera: Vedenia
sa, vedenia lui Cornelie, trimiterea servilor lui Cornelie eh-
tre el la Jope, mergerea sa la Cornelie in Cesaria si credinta,
care a aflat acolo. Cum vorbindu-le el cuvintul mantuirii,
Spiritul sfint s'a pogorit preste top, cel ce ascultail cuvin-
tele sale si s'ail botezat, crecl&nd in Iisus Christos 2). $i nu-
mai in urma :Icestel explicari a lui Petru linistit cu
totil si prea iIiariau pre Dumnegeil, ca a dat si neamuri-
lor pocainta spre view 3).
In acelas timp si apostoli si credinciosi predi-
call si vesteau tuturor mantuirea, adusa prin Iisus Chris-
tos. Persecutiunea pornita in contra lor, cand a avut loc
uciderea cu pietre a lui Stefan, '1-a fA.cut sa se imprastie
in tOte partite. Autorul faptelor ne spune, ca au trecut in
Fenicia, Cipru, Antiochia, Cirinea si alte locuri. Pretutin-
deni predicail pre Iisus Domnul si mana lui Dumnecleil era
cu el, asa ca numerul celor ce credea in Iisus Christos,
dintre ebrei si elinisti era mare, mai ales in Antiohia,
unde pentru intaia Ora credinciosil urmatori al nouei cre-
dinte, numit cu numele de cresting (xptaTtavoi) 4).
De la acesta epoca, din Eaptele Apostolilor, nu mai scim
nimic despre activitatea apostolilor, afara numal de trimi-
terea lul Varnava la Antiochia de catre Apostoli, spre a
Fapt. Apost. XI, 1-3.
2) Comp. Fapt. Apost. XI, 4-17.
3) Fapt. Apost. XI, 18.
4) Comp. Fapt, Apost. XT, 19-26.
s'ati
s'ait
')
www.dacoromanica.ro

INA1NTE DE CONVERT. LUI PAUL 493
intari pre credinciosi. Cum acesta a mers la Tars, spre a
afla pre Paul, pe care '1 a adus la Antiohia; 1) cum pro
fetii din Ierusalim se pogorati la Antiohia, dintre cari A-
gab a preclis fOmetea cea mare din timpurile lul Claudia
Cesarul 2); cum din orclinul regelui Trod, Iacob fratele lut
Joan a fost decapitat 3) si Petru aruncat la e, de
unde cugeta a '1 ucide dupe trecerea serbatorilor Pascelui,
dar el a fost liberat de ingerul Domnului si scapat de mOrte 4).
Faptele Apostolilor, de Ia acesta epoca nu se ocupa de
cat de activitatea si faptele sevirsite de Apostolul Paul, des-
pre care descrie tot ce a facut, pina Ia a doua sa inchi-
sOre la Roma (anul 64--66 d. Christ.
Despre apostoli nu mai amintesce, de cat de
intrunirea for la Ierusalim in Sinod, spre a decide asupra
atitudinel predicatorilor Cuvintulul fata de paganii, cart vor
crede in Christos, unde s'a si luat hotarirea, ca acestia sa
nu fie supusi circumcisiunei, ci numal sa se abtina de pan-
gariturile idolilor, de desfrinare, de animale sugrumate si
de sange si creclend in lisus Christos, sa se boteze si sa
fie priimiti in numerul credinciosilor.
Acestea sunt faptele si cuvintele, pe earl ni le raporta
Faptele Apostolilor despre activitatea apostolilor Domnulul,
de la inaltarea sa la ceruri si pina la convertirea Aposto-
lului Paul, in ordinea lor, pe cat posibil, hronologica si
dupe asemanarea coprinsului. Ca apostolil insa au mai se-
virsit si alte multe fapte si minuni si ca as rostit si alte
multe cuvinte si predict nu mai remane nici o indoiala,
dar cum autorul scrierii Faptelor Apostolilor, prin scrierea
sa nu avea alt stop, de cat sa arate lul Teofil mersul sati
') Comp. Fapt. Ap. locul citat.
2) Fapt Ap. XI, 27-28.
3) Fapt. Apost. XII, 1-2
4) Fapt. Apost. XII, 3-25.
cel-l-alt1
www.dacoromanica.ro

494 PRED. SI ACT. APOST. INAINTE DE CONV. LU1 PAUL
sirul istoric al faptelor intimplate cu Biserica lul Iisus Chris-
tos, de la nascerea rantuitorului si consolidarea el min
predica Apostolilor, pana in timpul set", se intelege de la
sine, ra el a omis multe din cele ce a facut apostolil cu
cuviry ul si cu fapta, pentru propagarea, intemeerea si con-
soli& yea Bisericil crestine.
Terminand ast-fel prima parte a studiulul nostru, enu-
merarea faptelor si cuvintelor apostolilor, pand la conver-
tirea apostolulul Paul, asa cum le raporta Faptele Apos-
tolilor, vom examina acum ideile coprinse in aceste cu-
vinte, spre a vedea modul cum apostolil presinta si propo-
veduesc mantuirea si pre Iisus Christos, la care chiama
nu numai pre Iudel, ci si neamurile.
(Va urma)
D.
www.dacoromanica.ro

CAUSER UREI CRESTINILOR ORTODOXI
ASUPRA
ARENILOR SI A CREDIT ELOR REtIGIOASE ALE ACESTORA.
(VOA Biserica Ortodox5. Roming No. 4).
Ast-fel a fost privirea Bisericii Orthodoxe la cea arme-
nesca si ast-fel ail fost relatiunile el cu aceea pang la a
doua jumatate a vecului al X-lea. Privirea acesta in esenta
nu s'a schimbat si dupe aceea; dar in relatiuni s'a pro-
dus o insemnata schimbare. Ele devin mutt mai red, mai
dusmanOse, se numera mai multe diferenti, cart servesc
de pedic . reunirei, insemnatatea for se exagereza, preten-
ii1e pentru inlaturarea for devin mai staruitOre si mai acute,
si in fine se ivesce o noue rinduia1a pentru primirea Ar-
menilor in sinul Bisericii Orthodoxe.
Schimbarea acesta s'a produs intru cat-va sub influenta
ne reusitel tratativelor si a relatiunilor precedente in ces-
tiunea pentru reunire, dar mai cu sernA sub influenta schim-
bar,il imprejurarilor politice.
www.dacoromanica.ro

496 CAUSELE UREI CRESCINILOR ORTODOXI
Neisbutirea tratativelor si relatiunilor mentionate, a tre-
buit negresit e insotita de simtul amaraciunii si al iri-
tatiuniI, mal ales pentru partea ce se inselase in aspirati-
unile sale, iar schimbarea imprejurarilor politice a trebuit
sa ii, puternicesca intr'un mare grad acest simt, si negre-
sit a trebuit sa impinga pe o biserica la pretentiuni, iar
pe alta la suparare.
Schimbarea imprejurarilor politice consta intru aceea, ca
'Ang la acest timp Armenia si Bisantia avusese un vrajmas
comun in persOna califatulul de Bagdad. In cata vreme a-
cest vrajmas fusese puternic si insufla tema fie-careia din-
tre rivale, ele pretuiail relatiunile de bune vecine si se si-
leaiz putinta a uita c iferentele bisericesci ce existati
intre dinsele. Bisericile se aratau in casul acesta numai fi-
dele aratatOre a trebuintelor si dispositiunilor amandoror te-
rilor. Dar pe la jumatatea veculul X-lea vrajmasul for co-
mun intru atata slabise, ca nu mal insufla temerl marl nicl
uneea dintre ele. Ele se trezira amandoue fata in fata MIA
vre un mijlocitor, fie macar si dusman, care sh, abata pri-
virile for una de la alta, si vechile socotele ail esit la ivela.
Se incepe un sir de invadiuni in Armenia din partea ve-
cinilor strategi grecesci din Chaldeea si Mesopotamia, ne-
gresit cu stirea si invoirea guvernulul central bizantin, si
de expeditiuni regulate sub personala conducere a insasl
imperatilor, cu stop de a supune for Armenia 1). Aceste
1) Aceste escursiuni si expeditiuni s'ali inceput de la domnia lui Ro-
man Secapin (919-945) Campoducele hi Roman Than Curera, biruind
de istov pre Arabi, a luat de la el Armenia, dar frica care atunci Inca
tot insuflail Arabii, nu a permis imperiului de a o trata ca pe o Ora
cucerita. Principii armenesci, precum si eel gruzini, se aparail cu ame-
nintarea, ea se vor lepada de supunerea impgratulul si vor trece la
Saraeini". Intr'o atarnare dirceta de imperiu, Armenia si nu tots, ci
numal unele parti, a ajuns sub Vasilie al II-lea Bulgaroctonul (976-
1026). In ast-fel de atarnare ea a stat pana la anul 1069, cand a ca-
gut sub stapanirea Turcilor Selgiuel. Inca si dup6 acesta imparatil bi-
dupre
sit
www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 497
incursiuni dusmanesci intimpina o respingere mat mult
sail mai putin energica din partea pororatiunii terit. in fine
imperiul a reusit sa sdrobesca improtivirea Armenilor si sä
'I punk in relatiuni vasale care dinsul. Dar acesta reusita
s'a dobandit cu pretul unel infricosate uri internationale,
care in fine a ajuns la ast-fel de proportiuni, ca grecil si
armenii a inceput a se exprima unul despre altul cu cel
mai mare dispret.
Cruciata apuseni, cart ivit in RAsarit la finele ye-
cului XI-lea, s'ail pus mire Greet si Armeni, si Intru cat -va
ail inviat si pentru unit si pentru altit califatul de Bagdad;
dar acesta nu 'I-a putut impaca. Et ajunsese fOrte departe
in ura for reciproca. Chiar nice jugul turcesc nu 'i-a putut
impaca.
Bisericile si acum s'ati aratat fidele exprimktOre a dis-
positiunilor natiunilor lor, iar sciintele teologice esacte eco-
uri ale Bisericilor sale.
Insk tratativele pentru reunire continua si mai departe
si Inca la ivela in acelasi spirit impaciuitor, ca si mai 'na-
inte, dar fiind-ca ura reciproca intre natiuni treptat cres-
tea, sansele unul resultat favorabil, fie-care data s'ail con-
statat tot mai putine; in fine Inca cu mult inainte de c5.-
derea imperiuluI bizantin cu totul s'a precurmat. Chiar si
la Sinodul de Florenta representantii amandoror Bisericilor
n'au gasit cu tale a se arata impreunk, ci si unit si altil
au incheeat in deosebi diferite unirl cu Roma.
In intervalul timpului de la jumatatea vecului X-lea pana
la jumatatea celui al XV-lea au fort septe casurl de rela-
tiuni intre amkndoue bisericile pentru reunire, sad cel pu-
tin despre aceste sapte casurl, ni pastrat notiuni. Cel
zantini din familia Comninilor (1081-1185). ail isbutit nu odatg a
restabili autoritatea 'tor cel putin asupra Ore-c5xor provincil gi crap
ale Armeniei. (Vecli Coniat, in trad. rus. pag. 24, 34, 43, .49,
175 qi m. d).
Biserica Ortodoxit Roman5. 2.
Nikita
s'ad
s'ad
www.dacoromanica.ro

498 CAUSELE UREI CRESC. ORTH.
intaltl cas de felul acesta a fost sub imparatit bizantint
Vasilie si Constantin si sub patriarhul de Constantinopole
Polieuct (956-970), si sub catolicosul armenesc Vachanik
(965-970); al doilea sub imparatul Constantin al VIII-lea
Duca, sub patriarhul Constantin al III-lea Lichud (1059 -
1064) si sub Catolicosul Kacik (1058-1064), in anul 1060;
al treileasub imparatul Alexie I-iti comninul (1090-1118),
sub patriarhul Cosma I-iti '1075-1081) si sub catolicosul
Grigorie al II-lea (1065-1081) in anul 1080; al patrulea
sub imparatul Manuil Comninul (1143-1180) sub patri-
arhul Michail al III-lea Achialiul (1169-1177) si sub Theo-
dosiu I-iti (1178-1185) si sub catolicosil Nerses incharu-
itul (graciosul Tirorogamnbiti) (1165 1173) si Grigorie al
VI-lea Dega (1173-1193); al cincilea si al saseleasub
Imperatul bin Duca Vatati (1221-1255), sub patriarhii
German al II-lea (1226-1240) si Manuil al II-lea (1241-
1255) si sub catolicosul Constantin I-iii (1220-1267), din-
tru'ntaiti in anul 1240, iar apol in anul 1248; al sapte-
lea sub imparatul Andronic paleologul cel batran (1282-
1328) sub patriarhul Isaia (1323-1337) si sub catolicosul
Constantin al 11-lea, anul nu se cum5see.
Aceste relatiuni, pre cat putem judeca dupre scirile ajunse la,
not, se deosebiati de cele precedente numai prin aceea,
ca initiativa la ele provinea nu din partea bisericii gre-
cescI, ci acelei armenesci. Catolicosii et, dupre cointelege-
rea cu regii provocail direct relatiunii si negociatlunii, une-
orI oficiale, alte ori confidentiale cu patriarhit grecescl, pen-
tru reunire, la carI ocasiuni obicinuit trimeteati confesiuni
de credinta, pe car! in Constantinopole sail in Niceea le
primiati, dar le ga'siati nu deplin satisfacatOre, li se trime-
tea din partea Grecilor vre un theolog renumit, care per-
sonal sa cera explicatiunl asupra locurilor cu nedomiriri,
sail cerea sä vin5, la Constantinopole on la Niceea pentru
acesta vre un teolog armen, si, apoI schimband unit cup
www.dacoromanica.ro

-altil cite -va epistole, confesiunT de credinta si de explica-
tiuni verbale, taceail pana cand din moil se Infatisa oca-
siune de a repeti aceeasi istorie cu aceleasi resultate.
Iatd in scurt istoricul tuturor relatiunilor si tratativelor
intre amandoue Bisericile pentru reunire in timpul menti-
onat.
Dar fiind-ca, privirea Bisericil Orthodoxe la cea arme-
nesci si adeveratele relatiunl ale aceleia Care acesta se
exprima nu in insasi relatiunile si politetele, ce representan-
tii bisericii grecesci aratail representantilor armenesci, re-
latiuni si politete obicinuit comandate de sus, de la guvern,
ci in pretentiunile ce cei faceail celor d'al doilea,
pe care el le declarau ca conditio sine qua non pentru re-
unire; de aceea noT, lasand la o parte laturea istorica, a
enumeratelor relatiunl, ne IntOrcem direct la aceste pre -
tentiunl.
Pretentia principals, pe care ail abatere. o au repetit
representantil Bisericit rasaritene in tote enumeratele de
noT casurT de relatiunl cu cea armenesci, ca conditio sine
qua non a reunirel, a fost aceiasT, care se manifestase si
in periodul precedent, anume pastorii orthodoxi cereail de
la biserica armenesci recundscerea Sinodulul de Chal-
chidon cu epistolia canopied, a Pape] Leon
si primirea doctrine] despre doirnea firilor, a voin-
ralor si a lucre,' rilor in C.hristos.
Pe Fang acesta cerere in timpul relatiunilor intre bise-
rid pentru reunire sub imperatul Manuil Comninul, relati-
uni cart au avut un caracter maT serios si da mai multe
temeinice sperante de un succes favorabil, sat adaos Inca
cate-va cererl de inlaturare Ore-caror diferite traditiunl ale
bisericil armenesci si inlocuirea for cu cele orthodoxe.
Amancloue aceste categoric de cereri au fost expuse in
urmatOrele 9 puncturl.
1. Armenil trebue sä anatematizeze pre Eutichie, pre
d'intal
www.dacoromanica.ro

Dioscor, pe Sever si pre Timotheiti Elur, si pre top cel
de o cugetare cu dinsii, cart clic, a lisus Christos este o
estime (fire).
2. Trebue sa marturisesca pre Domnul nostru Iisus Chris-
tos, un fitl, un Domn, o persOna, un ipostas din doue fir!
perfecte, unite intr'un ipostas nedesunit, nedespartit, nes-
chimbat, necontopit, nu asa ca cum unul ar fi fiul lu!
Dumnedeil si altul fiul omulu!, ci asa ca sunt doue estimi
dar un Dumnedeil om: si in doue fir! a marturisi pre
unul si acelas Christos, avend doue vointi firesci Dumne-
deesca si omenesca, care nu contra-lucreza una alteea, ci
din contra vointa omenesca urmand vointel dumnedeesci.
3. Trebue a pronunta Trisagiul fara cuvintele: cel ce
to -ai resti:gnit pentru nol, si fara conjunctia si.
4. Trebue sa serbeze serbatorile oda.ta cu Romeil (Gre-
cii), anume Band vestirea Domnulul (Euvyyatailav roil
Kupiou) la 26 Martie, Nascerea la 25 Decembrie, Taierea
imprejur in diva a 8-a dupe nascerea lul Christos, adica.
la 1 Ianuarie. Botezul la 6 Ianuarie, Intimpinarea la 2 Fe-
bruarie, si in genere tote prasnicile domnesci si ale Prea
sfintel NascetOre de Dumnecletl, ale inainte mergetorului
si ale S-tilor Apostoll.
5. Dumnedeesca impartasire (Komovico) trebue a se se-
virsi cu pane dospita, precum si cu vin cu apa.
6. Sfintul Mir trebue a1 face cu unt de masline.
7. Tot! cresting trebue sa stea in launtru bisericil, cand
se sevirsesce Dumnedeesca Liturgie, afard de aceea, caril
sunt opriti de Dumnec,leescile CanOne, precum si la alte
servicil bisericescl.
8. Trebue sa recum5sca cele 7 SinOde ecumenice.
9. Trebue sa primesca pre catolicosul desemnat de im-
peratul Romeilor.
Cand catolicosul a intrebat pre Theorian, carele ii inma-
rase _aceste cererl in numele imperatului si al patriarhulu!:
www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR
aceste cererl sunt definitive, sail imp6ratul grec
serica Constantinopolitana vor gasi posibil a concede tatmE
din ele, Theorian a dat acest respuns: <In voia bisericil
si a imperatului este de a inlatura orl-care din aceste ce-
reri si cand catolicosul cu staruinta l'a rugat ca sa se pro-
hunte mai recta, el a dis in forma de presupunere a sa
personals: Cererea privitOre la alegerea catolicosului s'a fa-
cut pentru onOrea ia5usi ierarhulul bisericil armene, pen-
tru ca cu modul acesta scaunul lui dobandesce in Impe-
ratul un aparator. Pentru aceea eu socot, ca nu ye vor
sili sa primiti acesta conditiune. De asemenea se pOte a
vi se lasa sevirsirea Eucharistiei cu azime, numal, data
vs yeti conglasui cu Biserica Orthodoxy lu cele-l-alte puncte».
In aceste cererl s'a ivit destul de lamurit privirea bise-
ricii la cea armenesca; dar Inca mai vedit, mai
deschis si mai precis s'a exprimat ea in practica ce s'a
format in acest timp despre modul cum trebue a se primi
in smut Bisericii Orthodoxe membril bisericii armenescl,
earl doriail a se uni cu dinsa; Acesta practica consta in-
tru aceea, ca armenii se primiati la ortholoxie prin un-
gerea cu S-tul mir, si prin anatematizarea tuturor eresuri-
lor, de care el erail presupusi, dupre o anume < rinduiala»
inadins compusa pentru acest stop,Tixtc, itvv..gn irci -rota
'Appteviwv ircespi?ovolv. Timpul compuneril acestel rindu-
ele nu ne este cunoscut cu precisiune, socotim insa, ca in
forma cum se presinta ea in manuscriptele cele mai vechi
ce au ajuns pana la nol, ea s'a ivit nu mai timpuriil de
vecul al XI-lea, find-ca aici se enumerati deja tote acele
puncte deosebitOre, cart in monumentele ajunse la not din
literatura polemnica cu armenil, se ivesc numai la finele
veculul al X -Iea. Intre manuscriptele bibliotecil Sinodale
din Mosqua, unde nol am cautat respuns la acesta Intre-
bare, cel mai vechia, in carele se gasesce acesta rIndu-
ial'a se reports la vecul al XII-lea. Spre pArere de rein sfir-
re RI
www.dacoromanica.ro

situl ManuscriptuluI lipsesce ci cu dinsul ci sfirsitul aces-
tel rinduele, de ::i se vede ca fOrte putin din el lipsesce.
Not vom reproduce aici acest text in o traductie posibil
esacta.
«EA cutare venind de la armeni la neprihanita ci ortho-
doxa biserica crestina, anatematizez pre toil eel ce nu cu-
geta aca precum invata s-ta catolica ci apostolica biserica,
caril nu primesc ci nu saruta cele capte Ante ci ecume-
nice SinOde >.
«Anatematizez pre Arie cel fara de minte ci pre cel de
o cugetare cu dinsul, caril ail indrasnit a dogmatiza pre
Fiul lu! Dumnecleil Captura ).
«Anatematizez pre Nestorie, carele cugeta ca jidovil ci
clardaia, ca Christos s'ar fi aratat spre mantuirea lumil din
neprihanita Stapana nOstra ci NascetOrea de Dumnecletit,
ca un om simplu>.
«Anatematizez pre Eutichie, pre Dioscor, pre Sever, caril
ail indrasnit a viri amestecare (croyxuari) in Biserica, si
trupul pre carele l'a luat de la no! Fiul lu! Dumnecletii al
recunOsce nestricacios ci nu aseminea noue patimac (5pt-
con«.5i1), pe cand Emanuil a avut in trupul seti tote pasi-
unile firescl ci neprihanite ale omeniriI).
«Anatematizez pre cel ce renega pre cinstitul si sfintul
Sinod ecumenic al patrulea, ce aii fost in Chalchidon, ci
nu clic, 0 Christos estedoue firI necontopite si nedes-
par(ite».
«Anatematizez pre eel' ce introduc o estime ci o vointa
firesca a Domnulul Mantuitorulul nostril).
«Anatematizez pre eel ce nu se inchina cinstitelor ci
sfintelor icOne, nici insuclo chipulu! viii-facetOrel Cruel ina-
inte de ce nu le sfintesc prin botez, precum clic el).
«Anatematizez pre ceI ce recunosc 0 Dumnecleirea a pa-
limit (itc(iitirp) pre truce ci nu marturisesc, ca unul ci a-
celacI Christos dupe luarea trupulul a fost patimitor ci ne-
patimitor dupre Dumnaleire >.
www.dacoromanica.ro

ASLTPRA ARMENILOR 503
«Anatematizez pre cei ce introduc in imnul tristint hu-
litOrea adaogire a lul Petru Knafeul. si caril sfinte-
lara; de morte, carele te-ai restignit pentru nob.
«Resping si anatematizez pre cei ce intrebuinteza azime
la ierurgia sfintelor Taine, socotind, ca acest obiceiti este
jidovesc».
«Resping de aseminea s. Trly .cuv ii.aaalicov Troilatv sci-
ind ca si acesta se raporta la vechile traditiunl evreesci».
«Anatematizez pre cei ce indrasnesc a introduce alte
posturi, afara de cele recunoscute in Biserica catolica, si
pre cei ce nu postesc Sambetele Duminicele sfintelor
posturi, ci mananca branza si lapte».
«Anatematizez pre cei ce nu se infrineza de carne in
s6pternana branzel, precum este indatinat in biserica si in
genere de on ce alta ce place Bisericil Orthodoxe, si caril
restOrna sinceritatea. Fagaduesc inaintea adeveratului Dum-
nedeti si MantuitoruluT nostru lisus Christos pe unit ca a-
cestia nici ai saluta, nici a manta impreuna cu dinsii hrana.
i ma connumer la tote obiceiurile Bisericil Orthodoxilor».
«Cinstesc si sarut Sinodul de Chalchidon si tote dog-
mele intarite la el .
«De asemenea si cele-l-alte SinOde ecumenice, cart au
urmat dupe dinsul»,
Fagaduesc cu respect a m6 inchina sfintelor icOne si
vita-fac6torului chip al crucil, precum it inchipuesc ortho-
doxiiY) .
in genere declar, ca voiu. urma Bisericii Orthodoxe
a crestinilor, precum in dogme, asa si in obiceiurl».
Din acesta rinduela se vede ca de si biserica rasaritena
nu recunoscea biserica armenesca vinovata in bite aceste
eresuri si abaterl de la traditiunea primitive a bisericii ecu-
Autorul spune intr'o insemnare sublinima, ca cuvintul p.aacaiov
a r6mas nedescurcat de dinsul. (p. 243).
si
9
www.dacoromanica.ro

504 CAUSELE UREI CRESC. OPTH.
menice, precum o invinovatia vorba omenesca, totusT in
tot casul o privia ca eretica. Acosta privire de la biserica
grecesca a trecut si la cele-l-alte Biserici Orthodoxe, si a-
nume la cele slave. Asa in Biserica rusesca privirea acesta
dusmanOsa contra armenilor a trecut cu bite documentele
bisericesci si literare, pe care ea se intemeea, si pe langa
acesta a trecut forte de timpuriu, curind dupe infiintarea
bisericil rusescI. Dar privirea acesta in Rusia, conform cu
starea de cultura a pastorilor si conducetorilor tle atunci
a consciintel bisericesci, ea dinteintaiii s'a manifestat in-
tr'o forma mat mult concreta de cat strict sciintifica; si a-
cesta forma s'a pastrat indelung. Primil representantl al
acestel privirT se ivesc monachil Monastiref Kievo-pecersca.
In patericul pecerscai, si anume in legenda despre cuvio-
sul Agapit doftorul fara plata, se spune intre altele ca o-
diniOra a venit la cuviosul un doftor armen, carele se bu-
cura atunci in Kiev de un mare renume, si carele din za-
vistie asupra doftorulul celul fail plata, se incercase, cu
cite -va dile mai 'nainte a '1 otravi, dar n'a reusit, si a ga-
sit pre cuviosul sedend la saraca masa calugaresca. Cuvi-
osul inteun spirit ospitalier la poftit pre acela sa participe
la masa lul. Oaspele a refusat, clicAnd: «noT parinte In a-
cesta Luna postim patru Mile si acum not avem post*. Mi-
rat de acest respuns Agapit l'a intrebat: «Dar tine esti tu
si de ce credinta?* Oaspele a respuns: Dar Ore tu n'ai
audit despre mine, ca sunt armen Dupa acesta cuvio-
sul a exclamat: «Dar cum al indrasnit tu sa intrisi sa'mi
spurci chilia mea si sa to atingi de pacatOsa mea mana?
Esi de la mine eterodoxule, si necucernicule*. In acelas
pateric si anume in viata cuviosulul Theodosie, se spune
ca acest cuvios avea obiceiu forte adesea on a umbla pre
ulita cea locuita de armeni, se certa cu el despre credinta
cea in Christos, ii ocara si II infrunta, ii numia lepadati
si nelegiuiti, dorind a suferi de la el mOrtea pentru mar-
?)>
www.dacoromanica.ro

turisirea numelul 1ul Christos. Ace lasi cuvios in epistolic
sa titre Knezul Iziaslav, laudand credinta orthodoxa, ca
unica adeverata si mantuitOre, dice despre representantii
celor-l-alte credinti intre care numera si pre al credintei
armenesci: «iar cel ce este de alts credinta, fie latinesca
orl armenesca, on saracina, nu va vedea vista cea veci-
nica, nici va avea parte cu sfintii».
Privirea ofitiala a vechei biserici rusesci la cea arme-
nesca o a exprimat Mitropolitul Kiprian (1376-1406) in
respunsurile sale canonice egumenulul Athanasie. lath ce
cetim «iar eresul armenesc este mai scarbos de cat
tote eresurile; pentru aceea crestinul orthodox nu trebue
sa aiba nici o comunicatiune cu dinsii, nici in Vele de
serbatOre, sail admite la sine In clilele de post, de a-
semenea nici in Biserica, nici sa aiba cu dinsii vre o pri-
etenie, nici dragoste sa nu intretina cu cact in Ca-
none se scrie: data episcopul, bail presviterul, sail diaco-
nul sau orl tine din cel numerati la sfintitul cler se va
ruga in launtrul Bisericil sau afara de biserica cu ereticul
ca cu un necredincios, sa se caterisesca, iar de este om
miren sa se escomunice, pentru aceea nu se cuvine nici
unui crestin a avea comunicatiune cu ereticul. Caci ce co-
municare are lumina cu intunericul, sau necredinciosul cu
cei credinciosi, ci se cuvine a se feri de dinsii. Ca rusi-
nandu-se sa se departeze de la convietuirea orthodoxilor,
sau iarasi cunoscendu--si inselaciunea si amAgirea, sa vina
cu marturisire la adeverata biserica orthodox& a lul Chris-
tos, la turma lui cea alesa>.
Nu vom urmari mai departe desvoltarea si exprimarea
acestei priviri la pastoril si theologii rusi a) pentru ca a-
cesta privire nu s'a format de sine in Biserica rusesci,
ci a fost imprumutata de dinsa de la muma sa biserica
grecesca, si b) pentru ca schimbarile, carora ea s'a supus
la pastoril si theologil urmatori se atingeail nu de esenta
aid:
a'l
dinsii;
www.dacoromanica.ro

ei, ci numai de forma exprimarii, asa ca cuvintele citate
de noT ale Mitropolitulul Kiprian pot fi primite instar om-
nium (ca pe ale tuturor); vom observa numai, ca. privirea
acesta s'a mentinut in literatura theologica rusesca pand
in vecul present, si intre allele fu exprimata in cunoscu-
-tul osupliment la dovedirea vechimii combinarii celor tree
degete la semnul crucib, anul 1839, ceea ce fOrte adinc
a supdrat pre catolicosul de atuncl Ioanes.
Sciinta si literatura theologica orthodoxy s'a aratat si
acesta data echou fidel al ierarhiei orthodoxe.
Trecerea de la o privire si ton moderate la o privire a-
cuta pang la extremitate, de la putinele puncte esentiale
ale discordiel, la multe neesentiale, de la cele reale la cele
fictive, de la fapte la basne presinta compunerea. «Des-
pre credinta cea fait Dumnecleil a armenilor >, insu7ita cu-
viosulul Nicon Caitoriul (t 998).
De apartine ea sail nu cuviosulul Nicon, nu ludm asu-
pra-ne de a decide, dar este rail indoialk ca ea s'a ivit
in a doua jumatate a vecului al X-lea si chiar mai aprOpe
de finele vecului, de cat de mijlocul lul, si anume la tim-
pul, cand vrajmasia intre greci si armeni ajunsese la cea
mai mare incordare. Ea, dad. ne putem ast-fel exprima,
s'a turnat intrega din simtul iritat al poporulul, care in
furia sa perde puterea asupra sa
La acesta compunere se alipesc nemijlocit ;(.io Myot 'Cri-
AtOeuetzoi (done cuvinte InfruntatOre) insusite ne esistandu-
lul Catolicos Isaac.
Aceste done compuneri constituesc quintesenta a tot ce
s'a clis si s'a scris in polemnica si in literatura orthodoxa
contra bisericil armenesci, forte otravitor si atacdtor pen-
tru armeni. Tote ultimele pamfletesi grecesci si rusesci,
se reduc la aceste productiuni, ca la isvOrele si prototipu-
rile primitive, de unde ele imprumuta nu numal cuprin-
derea dar si maniera expunerii. Multe din ele literal tran-
insusi.
www.dacoromanica.ro

scritt de aid intregi tirade, altil 'st permit intru cat va a
varia temele desvoltate aid, cei de al treilea in fine se ri-
dick' pana la autorismul liber, mentinend numai teremul co-
mun al nascociril cu modelele sale.
Colectia acestor pamflete este destul de bogata si vari-
ata; dar not nu o vom urmari. Not privim la ea ca la o
representanta, nu a privirii bisericesci, ci a celel poporane,
care a imprumutat de la biserica numai punctele de pur-
cedere.
Nol tratam numai despre operile seriOse theologice. Spre
parere de rein si aceste opere, in timpul de carele vorbim,
ere.] patrunse de acelas duh, ca si pamfletele. Multe din
ele nu pregeta a adopta in paginele sale chiar basnele si
nascocirile pe care cu atata dragoste le exploateza pam-
fletele. Si nu e grew de priceput acesta. Autorii lor erati
copiii timpuluY lor si in productiunile lor nevrend ii platiel
contributie.
Nol vom ignora de asemenea si acesta lature din ope-
rele lor, impreuna cu pamfletele, la care ele nemijlocit se
alipesc si vom urmari numai acea lature a lor, in care
el fac incercari seriOse de a 'sl da socotela de relatiunile
Bisericil armene catre monofisitism pe de o parte si catre
orthodoxie pe de alla, lasand la o parte traditiunile na-
tionale.
Aceste incercati not le aflam cu deosebire in trel opere
ale theologilor bizantinl din vecurile de mijloc.In pano-
plia lul Euthimie Zigaben, in doue 6004EL4 (dispute) ale lul
Theorian si in arp-otup6q Trig 6p..Q.7o8ou TCLUTECOT a lui Nekita
Choniat.
Cu dinsele ne vom si ocupa.
Primul dintre teologil amintitl pune in legatura cu isto
ria si cu clogmatica monofisitismulul, nu numai doctrina,
ci si practica Bisericil armenesci mat in trite punctele ce
constituesc deosebirea, specifics L bisericil armenesci de-
cea orthodoxa.
www.dacoromanica.ro

Euthimie consacra armenilor titlul 23 din cartea sa si
direct it incepe cu espunerea priviril sale asupra bisericii
armenesci: «Dupe al patrulea Sinod din Chachidon des-
binandu-se de Biserica catolica prin Ore-carele Echanie,
numit si Mantacuni si prin necuratil lerel ce eraii cu dinsul
si primind reua cucernicie a lui Eutichie si a lui Dioscor
si a altor monofisiti, armenil o au sporit prin adaogirea
altar necucernice dogme si 'i a dat o lucire deosebita». In
aceste putine cuvinte privirea autorulul la Biserica arme-
nesca este esprimata fOrte lamurit, in cat nu este trebuinta
tie vre-un comentariti.
Autorul remane credincios priviril sale si indetailuri. Asa
el invinovatesce pre armeni in monofisitism, pentru ca a)
el nu recunosc etrupul lui Christos de o fiinta cu noi),
ci it recunosc nestricacios si nepatimas si subtire (efiric),
si nu facut, ci ceresc, carele savirsia tot ce este propriu
timpulul nu cu insasi fapta, ci dupre fantasie (x7.Ti cry-
Tcco-i7v); b) Pentru ca acest trup, dupre opmia lor, in actul
intruparil s'a prefacut in Dumnecleire si s'a facut de o fiinta
cu dinsa, ca o picatura de miere in mare, asa ca dupe
acesta mal remas in Christos p:icrEtc- (doue firl)
asaa He( xcti oto01 'Xi .9.60-00; (ci una si aceeasI tOta a
Dumnecleirel). Autorul, de si cunOsce protesturile armenilor
contra acestei acusatiunl, dar nu le tine in sema, sub pre-
text ca armenil s'ar fi aparand fatarnicesce.
Trecend apol la repunerea acestei doctrine, autorul tri-
mite pre cititoril sel la titlu in special consacrat expunerii
si repunerii doctrinei monofisitilor, find ca acolo la dinsul
sint expuse Vote graiurile dumnecleescilor parinti, graiurl,
care sunt aplicabile si la acest eres, si se marginesce nu-
mai la o simpla formulare a dovedilor contra eresulul ar-
menesc, dovecll care trebuesc recunoscute Twae),614 do ntv-
TOTC% (cu totul necontraclise).
Mal departe urmeza insusi doveclile, dar nu'l urmarim,
n'aii .1.io
www.dacoromanica.ro

ci observam numal, Ca aceste dovecli sunt acelaesi, care sail
format de cugetarea teologica ortodoxa in lupta cu mono-
fisitismul, si care specialmente ail fost dirigiate contra a-
cestui eres.
Autorul gasesce legatura cu eresurile precedente in ge-
nere si in special cu monofisitismul in deosebirile ceremo-
niale ale bisericil armenesci.
Lul ii erail cunoscute tote aceste deosebiri, care se enu-
mera in mai sus mentionatele de nol compunerl ale cu-
viosului Nicon si ale Catolicosului Isaac si care apol ail
fost obiect de tratare intre amandoue Bisericile in timpul
relatiunilor pentru reunire sub imperatul Manuil Comninul,
si anume el amintesce: 1) de serbarea bunel- vestiri la 5
Ianuarie, de nascerea si botezul lul Christos la 6 Ianuarie,
2) despre escluderea din textul evangelic a cuvintelor: si
la sudOrea Jul ca pica tura de singe ce pica pe
pamlnt §i a., care marturisesc despre realitatea omeniril
lul Christos, 3) despre adaogirea cuvintelor: Cel ce to al
restignit pen'ru nol la imnul trisagiii, 4) despre sä-
virsirea tainei Eucharistiei cu azima, 5) despre inlaturarea
apei din yin la savirsirea aceleeasi taine, 6) despre junghie-
rea jidovesca si aducerea meilor in biserica, 7) despre bo-
tezarea crucilor si intarirea for cu un cuiti de fer in semnul
unitatil firei in Christos, 8) despre unirea a trel diele (crud)
in chipul Sfintel Treimi, 9) despre postul Araciarvork.
Din aceste 9 deosebiri in sese (1, 2, 3, 5, 7 si 8) au-
torul vede o tendinta ereticesca, si anume: in 1, 2. 3, 5
si 7,monofisitii si din parte pavliciana; in 7 si 8ico-
nomacha, in done (4 si &)iudaica. iar in 9a--o dovada
a nepatrunsei gogomanii armenesci.
Privirea lul Theorian la Biserica armenesci, carea it in-
sotesce in amandou6 disputele (0LZAEEt;) sale cu Nerses
Graciosul, precum si in disputa cu representantli bisericil
Siriane, in esenta sa este identica cu privirea lul Euthimie
www.dacoromanica.ro

Zigaben, si se deosebesce de acesta nu mai in forma, a-
prin aceea, ca conform cu scopul de impacare, pe
carele el it urmaria, el strict a accentuat acesta privire-
numal la acele deosebiri, care aveau insemnatate dogma-
tick iar relativ de tote cele-l-alte o a esprimat intru o forma
mai moderata si mai concedetOre, ceea ce insa nu l'a im-
pedicat la finele disputel a manifesta cererea despre
turarea si a acestui fel de deosebiri. Cu modul acesta la
urma urmelor si privirea lui Theorian, ca si privirea lui
Zigaben represinta biserica armenesca legata cu eresurile
precedente in genere si in special cu monofisitismul, nu
numal prin doctrina sa dar si prin ceremoniile sale.
Privirea la Biserica armenesca a celui al treilea repre-
sentant al sciintel theologice ortodoxe, a lui Nichita Choniat,
se deosebesce de privirea mentionatilor theologi numal prin
o tratare erudita mai seri6s5.. Nol nu scim, cum privia
Nichita la deosebirile ceremoniale ale bisericii armenesca.
In partea edata pang acum a operel sale nu se dice nici
o vorba despre ast-fel de deosebiri. Insa caracterul mono-
fisit al cloctrinei confesionale al bisericii armene pentru
dinsul nu este supus la cea mai mica indoiala. Acest ca-
racter viderat se exprima in acele probleme pre care la
aparati Armenii, si pre care le combatea Nichita. Proble-
mele acestea sint aceleasi, pre care le aparati si Mono&
sitii. Tata, aceste probleme:
«0 fire si o lucrare in Christos Armenii se incerca ale
demonstra in acest mod*:
1) «Daca, clic ei, vom insusi 1ui Christos done lucrari,
apoi negresit urmeza dupe dinsele si doue vointi; iar data
este asa, apoi neaparat se vor introduce si doue persOne*.
2) «Daca not vom admite in unul Christos doue vointi
si doue lucrari; apoi negresit ele vor fi protivnice una al-
teea, find ca cea dumnedeesca se a lupta, contra celei
omenesci, si unul si acelas Christos se va afla in certa cu
rhea
inla-
-t
www.dacoromanica.ro

A SUPRA ARMENILOR 511
sine insusI, sail firile se vor arata cu propriele lor ipostase
povrcOrcteot), dar acesta a si fost cuteza.t6rea doctrina a
lul Nestorie).
3) c Dm& Christos este un individ (xTo J.0.;), iar la individl
este o lucrare si o vointa, apol in ce chip am putea not
dice, cä in Christos nu este o lucrare si voint6.».
4) «Tot ce capata miscare de la altul, nu este activ
(ivEvipic-iov); iar data este asa, apol trupul Domnului ca
pus in miscare de Cuvintul cel unit cu dinsul nu a fost
activ .
5) «Precum unirea (cruv;potalv) in Christos acelor done
firl voi o numitl ipostas compus, asa trebue a numi corn-
pus si pre una lucrare'.
Mara de aceea, dupre marturia lul Nichita, iacovitiI si
armenil marturisesc in Christos doue fir! 'Ana la unire,
iar dup6 unire nartiniseso una compusa. contopind pre
amAndoue,dumnedeesca si omenesa, si in ur-
marea acestia, numesc aceia o fire. Spre a se apAra
inaintea acelor ce cu buns cucernicie recunosc doue fir!
in Christos, clic, ca nu este fire faia ipostas sail fara per-
sOna.; si a cel ce recunosc done fin in Cbristos introduc
si doue ipostasuri dupre Nestorie si se videreza, a el re-
cunosc nu trel pers6ne sail ipostasuri in Sfinta Treime,
ci patru ; §i pentru acesta el anatematizezA. Sinodul din
Calchidon, carele ar fi proclamat done ipostasuri in Christos:
dupre opiniunea lor, a dicedoue &I, fnsemna tot
aceeas1 ca cum ar dicedoue ipostase. Afara. de
-aceea se adreseza la Sf. Chiril ca cum acesta ar fi
ajutatorul lor, anume raportandu-se la acele locuri din
operele lul, unde el intrebuinteza espresiunea fni otv pUcriv
TO A6you CrEaXpxo)p.inv (una fire a Cuvintulul intrupat), dar
inteleg acesta espresiune nu in acelas sens in care el o
.a intrebuintat, ci in acela, in care el 112,741 41 repre-
sinta firea in Christos, carea s' a contopit dupe
www.dacoromanica.ro

512 CAUSELE UREr CRESC. OATH. ASUPRA ARMENILOR
unire, safi mai bine dicend,s'a prefacut in Dumnedeire.
A cita intregul nor de marturi a privirel sciintei teolo-
gice ortodoxe la biserica armenesca ar fi de prisos. Privi-
rea disvoltata de nol a trel fOrte renumiti representantl at
acestel sciinti a fost §i privirea tuturor celor-l-alti, asa ca
el se pot lua in locul tuturor instar omnium.
Cu modul acesta din cele precedente se discopere, cg.
§i biserica ortodoxa de r6sarit §i sciinta teologia ortodoxa
priviatii biserica armenesca ca eretica, si in specialca mo-
lipsita de monofisitism.
Sa vedem acum, cum privia biserica armenesca §i teo-
logil el pre Biserica ortodoxa.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro

IISUS CIIRISTOS DESCRIS DE EVANGELI$TI,
Una din cele mai puternice probe ale apologiei crestine
din tote timpurile, despre Dumnegeirea lui Iisus Christos,
a fost si este considerate, descrierea evangeliqtilar, des-
pre persona Inntuitorulull
In adever, ar fi fost cu neputinta, ca acesti scriitori,
Omeni fare culture, din treptele cele mai de jos ale societatei,
pescari si vamesi din Galilea, sä concepa cu puterile for
propril si sa descrie o ast-fel de imagine, pre care nimeni
nici °data, nici nu a putut'o inventa, nici o va inventa.
Ar fi fost cu neputinta, ca acesti Omeni, atat de restrinsl
in cunoscintele si cugetarile lor, sa descrie si sa concepa
un ideal, asa de maret si majestos, si cars, dupe puterile
for propril nu putea:il avea, de cat cunoscinte si convin-
geri comune si ordinare, ba chiar grosiere si josnice.
Cine nu remane surprins de faptul, cum Iudel inculti
si ignoranti, sa se ridice cu mintea for de odata, fare nici
o pregatire si sa concepa un ideal, pe care nu si '1 ail pu-
tut inchipui nici macar de departe, cei mai ilustri si pro-
funcli cugetatori al omenirel ca: Socrate, Platon, Aristotel,
Ciceron §i nici unul din cele mai marl genii, ce omenirea
Bizerica Ortodox/ Ronattnit 8.
www.dacoromanica.ro

614 isus CARISTOS
a putut arata vre-odata. Dar ceea ce este mal presus de
t6te, precum forte bine se exprima batranul profesor al
facultatei de Theologie din Lipsca, D. Luthard, si care di-
mesce mintea omenesca, este modal cum Evangelistil fac
descrierea proprie a pers6n0 lul Iisus Christos.
Dupe parerea ilustrului profesor, o ast-fel de descriere
nimeni nu putea s'o inventeze, daca prototipul el real
nu ar fi existat, nu s'ar fi salasluit intre Omenl, precum
dice Evangelistul bin si nu s'ar fi impus prin marirea lui,
marire ca a Fiului, unul nascut din Tatal, plin de dar si
de adever
Orl cine ar fi putut sa lica despre un om, ca este bun,
drept si temetor de Dumnecleil, ba chiar fara pecat si gre-
sala, ca este chipul sfinteniel divine; nu ar fi putut insa
nici odata, ca in descrierea acelei persOne, se, nu intro-
ducal urmele pecatelor si neputintelor nOstre omenescl, ale
spiritulul nostru ma'rginit, si sa, se emancipeze cu desavir-
sire de natura comuna si pecat6sa a Omenilor.
La Evangelisti din contra, avem o imagine vie, cu totul
deosebita si independents, prin caracterul si trasurile 0 de
ce1-1-alti Omeni. Ea se deosibesce in tOte miscarile si na-
zuintele el interne si externe si se impune tutulor prin
maretie, inocenta, curatenie, sfintenie; si acestea tOte do-
minate de o putere supra umana, se arata in el, ca un
isvor al bunatatel, pentru binele general al omenirel, in
care se afla si traesce. On -ce tras caracteristic si on ce
nuanta in descrierea acestea imagine, misca admiratiunea
nOstra in asa mod, in cat cu tome suntem nevoid a o ad-
mira si a pleca genuchile inaintea 0, spre a o venera si
adora.
Dace descrierea unel ast-fel de persOne, nu o puteati con-
cepe si inventa scriitoril sclasicl as popOrelor inaintate in
1) Comp. Ion Cap. I.
').
www.dacoromanica.ro

DESCRIS DE EVAN6ELISV 6i.
cultura si civilisatiune, de sigur, scriitorii inculti aI popo-
rului Ebreti, prin propriile lor puteri, nu 'Meal. a o face;
pentru ca imaginea, ce el ne o da, este cu totul deose-
bita si diametral opusa de idealul, pe care el '1 aveail si
'1 nutreati in spiritele lor. El nu ne arata o realitate, cu-
noscuta lor, sail un ideal, la care eI A. se fi ridicat, sail
O. se fi practicat neamul lor, ci un ideal cu totul strein,
in afara de credinla si nazuinta lor si mai pre sus de pu-
terile lor.
Tot idealul Iudeilor din aceste timpuri, relativ de un in-
vetator, s'ar fi ridicat si s'ar fi marginit cel mutt la un
distins ca,rturar, sail' mare fariseei. Dar cat este de
deosebita imaginea invelatorulul Iisus si cat este de de-
parte si diametral opusa, de aceea a carturarilor si farise-
ilor, descrisi in Evangelil 1).
Iisus Christos este tocmal diametralul celor exercitate si
profesate de acestl invetatorI si pov'etuitorI ai lul Israil.
Cum se face, ca acesti discipoli al luI Iisus, ca si mul-
timea poporului ignorant, care se Linea cu fanatism si
bigotism de invetaturile si prescrierile legei, asa precum
be presintat si be interpretati poporulul, carturaril si fari-
seii, ci, de ()data, sä parasesca aceste traditiuni, sa iasa
din ele si sa creeze o imagina, cu un ideal in totul dile-
rit si diametral opus de realitatea, pe care o avea inain-
tea ochilor si in sufletul lor? In scrierile rabinilor, dice
cardinalul Wisman, avem fOrte multe imagini si persOne
de inv6tatorl distinsi al ebreilor; se pot cita: Hilel, Gamaliil,
rabinul Samuil si alp, dar biografiile lor au r6mas litera
mOrta, chiar pentru cel mac zelosi credinciosl adoratorl aI
lor, pentru a tOte aceste descrierl Ora sigiliul ideilor
si nazuintelor proprii ale poporului Iudeti. TOte sunt pline
de inchipuiri fantastice si fabulOse si nici una nu iese din
cadrul ideilor cunoscute si profesate de Iudel. In tOte, cel
1) Comp. Mat. V. 17 li urm5,1 XXIII, 1 li urnAt,
www.dacoromanica.ro

516 ISUS CHRISTOS
mult se p6te Vice, ca se vede nazuinta dare un ideal si
o perfectiune morals. Nici una din ideile, axiomnele, faptele
si tot ce se raporta la acestia, nu se pot compara cu cele
ce descriu si atribuesc evangelistil lui Iisus Christos. Toil
acestl in-Maori si rabinl al Iudeilor sunt iubitorl de discu-
tiunl si de chestiuni sofistice, din earl omenirea si toil cel
insetatl de lumina si adever, nu pot avea si trage nice un
folos. Toil sunt zelosi aparatori al privilegiilor si drepturilor
exlusive ale neamulul lor, deconsiderand, ba chiar urand
si despretuind pre cei-l-alti Omeni. Top se arata zelosl si
aparatorI aprigi, chiar si acelul mac mic iota din lege, fie
ca prin discutiunile si explicarile lor sofistice, se departeza
cu totul de spiritul si intelesul cel adeverat al el. Ast-fel
sunt mark dascali al Iudeilor si tot ast-fel este .si idealul,
pe care '1 ail avut si '1 ail conceput, cel mac maestri si
mac ageri scriitori al lor. Nicl unul din eel' descrisi, ca tip
si ideal, nu se deosebesc de carturarii si fariseil, combatuti
si desaprobap, cu alga tarie si autoritate in Evangelii.
Cum dar scriitori inculll si nepriceputi au reusit sa con-
cepa un ideal, care din bite punctele de privire, awl opusl
tipului, ce '1 aveati si 'I cunosceall in neamul lor si pe earl
obiceiul, educatiunea, iubirea de patrie, ba chiar religiunea
si inclinatiunile lor naturale, li '1 arata cu totul alt-fel ? Fara
indoiala, nu putem admite de cat ca, evangelistil ail des-
cris si ail copiat imaginea, ce ne o represinta in Evan-
gelie, adica pe Iisus Christos, condusl de puterea inspira-
liunel dumneleesci si asa precum li se presenta si li se
impunea lor Domnul, invetatorul si mantuitorul lor si al
omenirei intregi.
Iar perfecta armonie si concordanta, care exists. In des-
crierile lor, se explica prin faptul, ca el ail expus adeve-
rul fara, nice un fel de decor, ci numal asa precum Tati
veclut si li s'a imprimat lor, fara a adaoga ceva de prisos
sail de la el 1).
1) Comp. Wisseman env. IV despre divinitatea lui Iisus Christos. He-
ttinger 6. 624.
www.dacoromanica.ro

DESCRIS DE EVANGELIVI 517
Asta-di ne-ar fi lesne sä inventam si sa concepem o des-
criere, asemenea celor fAcute de Evangelisti si ratiunea este
fOrte simpla, del avem deja un model inaintea ochilor nos-
tri, dar chiar in acest cas, precum observa Renan, cat de
mult s'ar deosebi descrierea nOstra, de adeverata imagine
si descriere a evangelistilor. Cine ar fi acela, care sal se
desbrace cu desavirsire ca el, dice Renan, de tote credin-
tele si convingerile sale si ale timpului si neamuluT, in care
traesce, asa cum ail facut Evangelistil? Cu drept cuvint,
prin aceste cuvinte Renan se condamna pre sine insusi,
cad el voind a ne da o imagine a Jul Iisus Christos dupe
evangelisti, scim cu totil, cum ne-a descris persona Man-
tuitorului; fie ca se pretindea, ca are de bazd In descrie-
rea sa pe scriitorii Noulul Testament. Din descrierea plina
de har, maretie si adever a Evangelistilor, call ail vedut
in Iisus Christos, pe flu! lul Dumnedeii intrupat, pentru
a readuce pe om la Dumnedeil, de la care se departase,
prin neascultare si pecatul sevirsit, el vede un simplu a-
gitator si un invetator fanatic, carui nu se sfiesce a-1 atri-
bui, chiar si intrebuintarea de mijlOce nepermise si imo-
rale, pentru atingerea scopului seal de agitator!.
Dar de ce sal ne miram de acesta. Acosta este imagi-
nea, pe care o pOte inventa mintea omenesca, marginita
si legata de neputintele si patimile nature orneriest"; fie
ca are chiar inaintea ochilor sei adeveratul model descris
de Evangelist!.
Cand ast-fel stail lucrurile si acesta este adeverul, asa
in cat nimeni, judecand clar si fara vre o idee preconce-
putd; deci fara partinire sail patima, nu 's1 pOte inchipui,
cal scriitoril Noulul Testament, Omeni fdra instructiune si
cultural ail putut prin propriile for puteri si fara concur-
sul haric al inspiratiuneI, sa concepa si sa descrie acea
imagine, pe care el ne o dal despre persOna Mantuitoru-
lui, descrierea for acesta constitue una din cele mai pu-
ternice probe, despre Dumnecteirea lui Iisus Christos.
www.dacoromanica.ro

518 ISUS CHRISTOS
Apologia cresting, precum de la inceput am aratat, a re-
mas in tOte timpurile la acesta proba; dar in clilele nOstre
i -s'a dat adeverata valOre si a fost formulata in argumen-
tul invincibil, fate de care insult necredinciosii ail trebuit
sa cedeze si sa se declare Invinsi.
In timpurile primare ale Bisericei, pentru intaia Ora in-
tampinam acest argument la Origen, in scrierea sa con-
tra lui Cels, laudand bravurile, vitejiile, marinimia si ta-
lentele eroilor si filosofilor pagani. Origen 11 respunde con-
trapunend rabdarea si tacerea Mantuitorului, in mijlocul
celor mal odiOse insulte si a celor mai crude suferinte, pe
cars le rabda nevinovat find 1).
Dar dup6 positiunea acestul loc, in scrierea lul Origen
si dup6 scopul, pe care '1 urmaresce el, raportandu-se la
radarea si blandetea supra-umana a lul Iisus Christos, se
vede clar, ca el nu cugeta la o proba sail argument a-
nume formulat, prin care sa arate, ea Iisus era Christos
fiul lui Dumnecleil. El a volt mai mult sä dea un respuns
la apoteozele, pe carl Cels le facea eroilor si filosofilor lu-
mel pagane. Din acesta insa resulta indirect argumentul,
ca de Ore-ce cele relative la caracterul si natura lul Iisus
Ghristos, covirsiati cu totul pretinsele virtuti ale eroilor si
a celor mai distinsi barball al lumel pagane, el era o fi-
Mtg. extra-ordinara, Fiul lul Dumnecleti.
Tot cam ast-fel este formulata proba acesta si in scri-
erile celor-l-altl parinti al biserice! 2).
Apologia timpurilor nOstre insa, resumand tOte cele ra-
portate de Evangelisti, despre Iisus Christos comparandu-le
cu orl ce biografie umana, scOte din ele proba cea mal
tare si cea mai puternica despre divinitatea sa.
Ea constata, ca din modul cum persOna lul Iisus Chris-
tos este descrisa in Evangelii, resulta, ca el nu se pOte con-
1) Contra lul Cels VII, 55.
2) Comp. Eusel. prepar. demonstr. evang. II, 25.
www.dacoromanica.ro

DESCRIS DE EVANGELI§Ti 519
funda, cu nici unul din fill Jul Adam, cad au existat, sari
earl se vor mai arata pre pamint, pand, la finitul lumel,
cad tot ce se raporta despre el este mai presus de om
si de natura umana.
In extrema umilintd a 1111 Iisus Christos, se vede tot ce
'Ate fi mai malt si mai covirsitor, cad blandetea si bu-
nAtatea sa sunt mai presus, de ceea ce pOte suporta si
produce natura umana. Iubirea sa de Omeni nu are mar-
gini, cad nimeni nici odata nu 'si a inchipuit, ca, o.mul
trebue sa iubeseg pre vrajmasil sel; iar cu exemplul
vietel sale ne invata, ca not trebue O. facem bine, celor ce
ne fac rein si sa iubim pre cel ce ne urasc 1).
Pentru a aduce la indeplinire scopul intruparei si al ye-
nirel sale in lume, mantuirea Omenilor, prin readucerea for
la cunoscinta adeveratului Dumneleti, el in virsta tinere-
tilor sale suferd, insulte de tot felul si cele mai cumplite
prigonirl, fara a sovai, fara a riposta ceva si fara a se
da inapol. Nevinovat fiind, sufera ura si calomnia, acend,
bine-cuvintand si rugandu-se a se erta pecatele, celor ce
'1 insulta si tortura. Un singur moment nu 'si a perdut
profunda si extrema sa liniste suflet6sca ; ci tot d'auna, cu
aceeasi multumire sufietesca, lucra si indemna la bine si
la virtute.
Purtand adevarata natura umana, avea si era cuprins
de tote sentimentele cele nobile, inerente acestel naturi.
Simtia bucuria si intristarea; bucurandu-se de fericirea Ome-
nilor si intristandu-se de faptele for cele rele. Im prediva
morsel sale, '1 vedem rugandu-se si in acelasi timp, ca om
intristandu-se; dar find cu natura sa diving, mai presus
de Omeni, invinge melancolia si intristarea sa sfletesca si
in mijlocul intristdrei si al amariciunel, in mijlocul perse-
cutiunilor nedrepte si al torturilor, la call era supus ne-
vinovat fiind, nu so:Ste nici un cu.vint de ura sail de res-
bunare.
1) Comp. Mat. V. 27.
www.dacoromanica.ro

520 ISUS CHRISTOS
Ducend crucea si pe ea suferind mOrtea, la batjocurile,
ce 'I se adresa, el nu respundea de cat cu cuvintele, celel
mal marl si mal sfinte iubirl. El nu face alt, de cat se
ruga pentru persecutoril si ucigatoriI sel. S'a, sfirsit, este
ultimul seti cuvint, simbolul triumfulul
TOte acestea covirsesc marginile naturel umane, orl cat
s'au distins unii fit al lul Adam, prin vieta si faptele lor.
In pers6na lul lisus Christos este singurul fenomen, ce se
presinta in istoria omenirei, pe care si insusi ateil '1 re-
cunosc
In Wta viata sa Iisus nu face, de cat voia Parintelui ce-
resc. El pre pamint find, lucre* ca cum ar fi intr'o alta
sfera, in o sfera ceresca, cad faptele ce el sevirsesce si
virtutile, la call el indemna pre Omeni, nu sunt pamin-
tescl, nici comune si cunoscute Omenilor. Nu se lupta, de
cat contra nedreptatel, a reului si a pecatului si vorbesce
tot-d'auna cu putere si autoritate, la care nimeni nu p6te,
de cat sa, cedeze si sa se supuna, cad majestatea care
este in el, covirsesce Wta nobleta si bunatatea cunoscuta
Omenilor.
El este adeveratul ideal, curat si perfect, la care pOte
sa aspire omul, pentru care se si numesce prin excelenta
Fiul omulul. Nu Ora In sine simbolul vre unul neam
sail popor, ci este mai presus de on ce nationalitate, de
orl ce localitate, distanta si timp. In cercul activitatei sale
intra si se coprinde WO. omenirea, Impartita in neamurl si
popOre, La el nu se afla Elin sati Roman, Iudeil sail Per-
san, Egipten sail Brahman, ci toti suirt una, pot sa 'I ur-
meze si sa se mantuesca prin cuvintele si Evangeliul sett
In el dispare culOrea de rasa si tOte obiceiurile si nazu-
intele neamurilor se asimileza, devenind toti iarasi fii al lui
1) Comp. Reflexiunile lui Jean Jape Rousseati, asupra celor ce vor
sa compare pre Socrat cu liens Christos.
set.
1).
www.dacoromanica.ro

DESCRIS DE EVANGELISTI 521
Adam, frail Intre dinsii si fit at aceluiasi ParinteDam-
nedeti 1).
Iisus Christos 'sl consacra tas vieta si activitatea sa,
pentru binele Omenilor; el sufera pentru eI tote si chiar
mOrtea cea mat desonorata, mOrtea de truce. Ej predicg.
tutulor Evangeliul mantuirei si cauta sa regenereze prin
Evangeliul setiu tntrega omenire, schimbandu-le vieta, mo-
ravurile si ideile religi6se, Inaltandu-I la adeverata religi-
une si cult, placut si bine primit de Dumneqleil.
El Intreprinde renascerea morals a omenirei, -pre calea
pacel si a convingerei rationale. Departe de el sabia si si-
luirea. Cel ce voesce si .crede In mine si In cel ce m'a
trimis pre mine, dice el, acela se mantuesce. Intreprinde-
rea sa, pare celor mart at lui Israil si puternicilor ciilel,
un scandal si o nebunie, 2) dar el predice tuturor cu si-
guranta, ca cuvintele sale vor ajunge pans la marginile
lumel si indemna pe discipolit set, sa '1 urmeze mai de-
parte, qicendu-le: indrasniti, aveli incredere si curagiti,
caci ea am invins lumea. Iar acestea tOte, fie ca le spune
In starea sa de extrema umilinta si injosire, atunci cand
se parea, ca cu el s'a sfirsit si ca niment n'ar mai avea
nimic de sperat de la el, cu tOte acestea cuvintele sale
devin devisa, de la care nimic nu pole separa pre apos-
tolii set
i tine sunt acestia, cars yin sa 'si asume respunderea
d'a '1 vesti neamurilor pans la marginile pamintului ? Ce
pregttire materials, morall sati intelectuala ail et? Simpli
Galilel, ca si Invetatorul lor, cart ca si el, nu avea unde
a 'Si. pleca capul. Dar el" au credinla, ca vor Invinge si
vor supune lumea, spre a crede si a se trichina celui cru-
cificat pe Golgota si ail si supus'o.
1) Comp. Visseman. cuv. IV,
2) Comp. I Corint. II, 21.
.
www.dacoromanica.ro

522 ISUS CHRISTOS DESCRIS DE EVANGELIST!
Ast-fel este, dupe descrierile Evangelistilor, persOna lul
Iisus Christos, Domnul si Mantuitorul nostru.
Asa dar cum se presinta aratarea sa in lume, cele in-
tamplate si triumful Evangeliului sell, se presinta ca un
fenomen extra-ordinar, in care se vede degetul lui Dum-
necleu, singur care a putut sa M.O., ca din seminta cea
mica, sa cresca arbore al crestinismului, sub care toil Ome-
nil se pot umbri si adaposti, gasind alinare in tote nevo-
ile vietel mangaere sufletesca, credinta si speranta, pentru
o viata eterna dincolo de mormint, al careia gagiti sunt
faptele nOstre cele bune, ce vom savirsi aci pe pamint.
Ast-fel resume. apologia timpurilor nOstre proba, despre
divinitatea lul Iisus Christos, extras, din descrierile si is-
torisirile evangelistilor, din care in modul cel mai evident
reese divinitatea sa.
Si in adever, ori-tine cugeta serios, sinter si impartial
la istoria evangelica si cum invetatura lul Iisus, asa cum
se presinta in Evangelii, a putut prin predica apostolilor
sg. supuna si sa cuceresca lumea, reversand asupra el bi-
ne-facerile si bine-cuvintarea cerulul, nu pOte sa nu recu-
nOscg. si sa nu marturisesca, ca si sutasul ca: El n'a, lost
un simplu um, ci cu adev6rat Fiul lui Bum-
neaerc.
--....."+
C.
www.dacoromanica.ro

0 CATEDRALA IN BUCURESCI.
Am aratat in No. 4 din Iuliu a. c. al acestel reviste
discutiunea, care s'a urmat in corpurile legiuitOre in se-
siunea din urma asupra nevoiel cladirii unel catedrale in
capitala tArit nOstre, demna de religiositatea poporului ro-
manesc si de faptele marete, cu care l'a invrednicit Dum-
nedeti in timpul din urma. Am terminat insa espunerea mea
cu promisiunea de a mai reveni asupra acestei cestiuni,
de Ore-ce presinta atata importantA, in cat nu ne putem
margini numai la o simply inregistrare.
Se scie din istoria thrii si a neamului nostru, ca domnii
si boerii parninteni in urma unor evenimente insemnate
pentru tara si neam, ei nu faceatt alt-ceva de cat sa
Inalte cate o biserica sail monastire, ca semn de multamire
si recunoscinta fata de cel A tot puternic, de la care is-
vorasce tot binele si fericirea. Ne spun cronicaril in comun
acord si c'o vedita satisfactie, ca Stefan cel mare, Domnul
Moldovei, in urma fie-carui resboiti incoronat de succes
inalta si cate o biserica sail monastire. Tot din recunos-
cinta, insa pentru scaparea sa miraculOsa de la mOrte ina-
inte de a ajunge domn a inb.'ltat si Mihaiu Viteazul biserica
din Bucuresci, care-i 'Arta pans adi numele. Alti domni
din contra, ca Mircea, Neagoe Basarab, Mateiu Basarab etc.,
inaltail la temple numai din religiositatea si piositatea lor.
TOte aceste monumente erau inzestrate de catre internee-
www.dacoromanica.ro

524 0 CATEDRALA 1N BUCURESCI
toril lor cu tot ce era necesar pentru existenta Si splen-
dOrea lor. Pe land.. acesta le mai veniau in ajutor si alte
persOne, caci era in vederile mosilor Si stramosilor nostrl
de a lasa In vieta fiind, saii pe patul de mOrte Si cate o
particica din avutul lor castigat cu sudOrea fruntil si prin
gratia divina, ca sa fie intrebuintat pentru sufletul lor. In
chipul acesta se esplica starea mai mutt de cat infloritOre
in care se gasiail in trecut monumentele religiose; in chipul
acesta se esplica. existenta numerOselor bisericb si monas-
tiri, cari presara tara nOstra de la un capat pana la cel-
l-alt. Era deci un frumos obiceifl, care devenise ca o sfinta
datorie, ca tot Romanul Ina* mintea Si inima si catre
cele cerescl Si O. nu be Vila tintuite numai catre cele pa-
mintesci. Si numai gratie unul asemenea obiceiii s'a pas-
trat solidaritatea intre Romanii de pretutindinea, numai asa
s'a pastrat tam acesta. Cu credinta fn Dumnecleii po-
porul roman s'a °relit In muna pentru tars si
pentru biserica. Nu e o exagerare de a afirma, ci cu-
ratul adev6r, ca nimic DU s'a facut important pentru tara
si neamul nostru, ale cat prin credinta In Dumnedeil si
prin inspirarea din sfInta sa voie! Si nu scim ce s'ar fi
intamplat pentru intregul crestinism din Europa, daca Ro-
manil n'ar fi stat la postul de onOre ca o stanca de granit,
de care s'ati isbit tote furiOsele valuri barbare! Prin ur-
mare, prin biserica a trait neamul si tara romanesca; bi-
sericil i se datoresce totul in trecut. TOte acestea ni le
confirma istoria nOstra, ni be confirma faptele vedite ale
mosilor si stramosilor nostri!
Inteleptul si piosul nostru rege Carol, de la prima sa
venire a pronuntat sus si tare, ca tinta lucrarilor Sale va
fi, ca totul sa se petreca in tara acesta cu Dumneded si
prin Dumnedeti. Nimic fare Dumnecleil e principiul for-
mulat ca calauza a faptelor Sale. Si in adev6r, ca si Dum-
necleu l'a ajutat in tote. Prin vointa lul Dumnedeu, El a
sa-si
www.dacoromanica.ro

0 CATEDRALA IN BUCURESCI 525
facut ca Sara acesta sa merge tot inainte, sa fie cunoscuta
de neamuri si sa fie considerate, ba chiar si respectata.
Prin o asemenea situaliune bine-cuvintata totul se desvolta
si se petrece in liniste si fie-care pOte lucra pentru binele
seti intelectual, moral si material si prin acesta si pentru
fericirea arii. Dumnedett, pentru mintea si inima Regelui
nostru l'a facut mare, l'a facut intelept. Timpul domniel
Sale va fi unul din cele mai gloriOse, va fi scris cu litere
de our in istoria tariff nOstre. Calauzit de sentimente is-
vorite din credinta sa desavirsita si nestramutata in Dum-
neclefi, Regele nostru in urma celul mai insemnat act din
vieta nOstra national& moderna si anume in urma resbo-
iului fericit din 1877-78 a facut ca Cara acesta sa fie
independent& de aci lnainte, libera pe voin(a si
faptele sale. Ca semn de recunoscinta pentru Cel de sus
si ca un monument neperitor prin care sa se reamintesca
urmasilor faptul maret din gloriOsa epoca a Regelui nostru,
prin care s'a dat avent vietei nOstre nationale, s'a hotarit
acum 10 ani si mai bine de catre Corpurile n6stre legiui-
tOre in conglasuire cu dorinta espresa a Regelui nostru ca
sa se cladesca in Capitala taxii o catedrala demi& de po-
porul roman si de religiositatea lui. In scopul acesta s'a
votat un credit de cinci miliOne, bine inteles, Para nicl o
pretentiune de a se putea desavirsi o asemenea lucrare.
Diferite imprejurari insa ail pus acesta importanta si mull
dorita lucrare in intargiere, ast-fel ca a trecut an dupe an,
far& sal se Ott face macar un mic inceput. Nu e in in-
tentiunea mea de a aduce vre-o acusare, pentru o asemenea
intarchere, cad sciut este, ca de multe on Omenii sunt
sub stapanirea vremurilor si nici de cum vremurile sub
stapanirea omulul. Lucrarea trebue insa sa se incepa, cad
e in inima fie-carei roman, cad e de demnitatea nOstra.
Faptul acesta a iesit de alt-fel la vedere cu ocasiunea dis-
cutiunii din corpurfie legiuitOre, dupe cum am aratat in
www.dacoromanica.ro

526 b CATEIDRALA IN nITCURESCi
No. din Iuliu a. c. al acestel reviste. Atat P. P. S. S. Chi-
riarchi, cat si Dl. Ministru, cum si domnil representanti al
poporulul roman, ail afirmat si sustinut, ca o catedrala in
Capitala taril e absolut necesara, ca trebuie sa se fats.
Parerea acesta a gasit resunet si in afara de cercurile ofi-
ciale, cacl ea a fost sustinuta si de diare, fare deosebire
de colOre
Am informatiuni positive, ca actualul Ministru de culte
si instructiune publics se ocupa serios de a vedea o data
lucrarile pregatitOre pentru catedrala pornite din loc. D-nia
Sa, conform promisiunil date in corpurile legiuitOre a si
intocmit o comisiune, care sa pregatesca lucrarile pentru
alegerea loculul si facerea planulu!. Am speranta, ca acesta
Comisiune va grabi cu lucrarile si ca In curand va face o
placuta surprindere publicului, carul 'I sta la inima acesta
cestiune. Cu pricepere si cu bung vointa tote greut5.tile se
biruesc. OrI si tine a trecut granitele tariff a putut constata,
ca cladirea cea mal mareta in orI si ce oral, fie el mare
sag mic, nu e de cat biserica. Se pare, a omul In partile
acestea cugeta si simte cu totul alt-fel, cand e vorba de
Casa Domnului, ca la no!. El sacrifice tot, pentru ca bi-
serica si prin felul constructiunil el si prin maretia el, sa
fie demna de acel caruI 'I e dedicate. Nu e oral, unde
fie-care biserica sa nu fie aprOpe ca si o catedrala, asa
dupe cum ne o inchipuim Hoff. Cand intra omul in o ast-
fel de biserica, totul contribuie ca el sa-sl inalte mintea si
inima catre Dumnedeil. Omul e rapit cu asemenea ocasiune
la cele ceresci. Gandul sel nu e posibil ca sa nu fie in-
dreptat catre Dumnedeti, si sa, nu admire A tot puternicia
sa. El nu traesce in timpul acesta de cat cu si prin Dum-
nedeti. Spatiul cel mare din interiorul bisericil, inaltimea
boltilor, maretia colonadelor, felul cum se produce lumina,
tote subjuga sufletul omulul transforms. Credinciosul
reflects intre altele in asemenea momente, ca omul a Mout
politica.
5i l
www.dacoromanica.ro

0 CATEDRALA tli EUCURESCI 62/
totul, ca el sa se simta in adever intr'un loc deosebit de alte
locurT, intr'un loc unde numal spiritul pOte domina. Ast-fel
de impresiuni se produc in sufletul on si cui a avut feri-
cirea sa asiste la serviciul divin din asemenea temple, sad
cel putin sa le vada si in exterior numal. Cu totul stall
Insa lucrurile la nob. Nu putem sä ne plangem, ca ne lip-
sesc biserici in orasele n6stre. Din contra avem destule,
caci multe persOne credinciOse au cautat sail faca datoria
religiOsa Intr'un mod mai deosebit si sa-si perpetueze me-
moria prin 1naltarea de biserici. Ceea ce lipsesce bisericilor
Insa e, ca cele mai multe din ele sunt Para chip si ase-
menare; nu se deosebesc aprOpe intru nimic, de casele
Omenilor; n'all ceea ce pOte rapi si transforma sufletul cre-
dinciosului. Sh luam de pilda. orasul Bucurescl. Avem peste
100 de biserici, numer fOrte mare in comparatie cu po-
pulatia. Cate Ore din aceste biserici corespund sfintului for
nume si sa fie in acelas timp incapetOre pentru mai mult
de 400 500 de credinciosi? Nu sciii, daca putem numi
mai mult de 7-8.
Pentru motivele espuse mai sus reese urgenta necesitate
de a avea cat mai curand In Bucuresci, cel putin o Ca-
tedrala, care sa faca podOba acestul oras, punctul de pri-
vire si de atraqiune al intreguluI popor romanesc, cum si
orasul dupe care se p6te orienta orb si ce stein despre
puterea de vieta a poporulul romanesc si de inaltele sen-
timente de care e insufletit. Avem mandria de a ne numi
propoveduitorii civilisatiunii in Orient; de a fi una din na-
tiunile cu mai multa vieta si cu aptitudini pentru inain-
tarea pe calea prosperarii intelectuale si morale; streja
neadormita pentru ca totul sa se petreca in partile acestea
dupe sfinta vote divina. Daca asa este mandria nOstra si
convingerea mea intima este ca acesta mandrie e cu totul
intemeeata, atunci nu ne remane alt-ceva de cat sa facem
tOte sfollarile posibile, tOte sacrificiile, pentru ca man-
www.dacoromanica.ro

528 0 CATEDRALA YN Bum Esc!
dria nOstra sa fie intemeeata pe un ce real. Operile marete
de arta intr'o Cara Ore-care si mai ales in t&rile midi sunt
semne de vieta, sunt mijlOce de a impune altora, de a
pune in admiratie. Am facut ce e drept progrese din multe
puncte de privire. Desvoltarea intelectuala si materiala din
Sara dove'desce acesta. Numal bisericil spre marea 'Astra
durere nu i s'a dat atentiunea ce i se cuvine. A sosit tim-
pul scum, ca sa ne indreptam privirile si spre ea, cad e
cea mat insemnata institutiune in stat, care pOte lucra si
trebuie s& lucreze pentru inflorirea lul. Sunt decl si aceste
considerente destul de temelnice, ca sa inaltam in Capitala
thrii o biserica catedrala mareta, in care sa se glorifice
cum se cuvine numele cel sftnt at lui Dumnecleil.
Pe Lang acestea mai sunt si alte cause, cart impun, ca
noua Catedrala sa se construesca, cat mai urgent. Ori de
ate on sa oficieza vre-un Te-Deum la vre-o serbare na-
tionala; on de Cate ori se inalta rugaciuni catre cel A Tot
puternic in momente mai solemne; in asemenea casuri
o imposibilitate, ca orY si ce credincios sa asiste la ruga-
ciune si ca totul sa se petreca in linisce si cu demnitate,
dupe cum se cuvine locului in care ne adunam.
Avem convingerea, ca tOte aceste puternice argumente
au fost pretuite de catre Dl. Ministru al Cultelor si Ins-
tructiunii publice si ca avendu-se in vedere si dorinta es-
presa a Suveranulul nostru, a I. P. S. Mitropolit Primat,
cum si a intregulut popor credincios, in curand vom avea
fericirea sa asistam la punerea petrel fundamentale a a-
cestei mult dorite catedrale.
e
www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLORENTA
(Ve0 Biserica Ortodox5, Romans No. 4).
Hotarlrea luata ca conciliul de unire sa fie stramutat
de la Ferrara la Florenta, se si esecuta. Papa Impreuna cu
cea mai mare parte dintre episcopii catolici, parasi imediat
Ferrara, iar episcopii greci Impreuna cu Patriarhul si impe-
ratorul plecara mai tarcliti. Papa sosi in Florenta in c,liva
de 27 lanuarie, Patriarhul la 13 Februarie, iar Imperato-
rul la 15 ale acestei luni.
In timpul acesta Florenta atinsese punctul cel mai In-
semnat de desvollare atat culturala cat Renu-
mitul Cosmo de Medici conducea afacerile statulul §i pen-
tru Insemnatele sale merite capacase titlul de «parinte al
patriel,.
AmbiT, atat Patriarhul cat si Imperatorul bizantin, all fost
primiti cu cele mai marl onorurl si salutati cu Cate o cu-
vintare, tinuta In limba greca de catre renumitul Invetat
Lionardo de Arezzo. Imperatorul a fost IntImpinat de no-
bili la pOrta orasului si de acolo adus la palatal ce-
'i se pregatise Inadins pe socotela comunel; tot asemenea.
Biserica Ortodox& Roman'. 4.
i politic:a.
chear
www.dacoromanica.ro

530 CONCILIUL DE LA FLORENTA
si Patriarhul a lost instalat cu tOte onorurile in «casa de
Ferrantini».
La 26 Februarie 1439 se tinu prima sedinta a conci-
liulul in palatul papal, acesta e a sapte-spre-decea sedinta
generala. De asta-data.' imperatorul propuse ca sa se lase
de o cam data, la o parte cestiunea care se discutase in tim-
pul din urma la Ferrara, adica in privinta adaosului Mo-
que, dach cu drept cuvint s'a facut in simbol, si sä se
incepa discutiunea asupra 0114' dogmatice. Acesta propu-
nere, facuta de imperator cu consimtimintul Papil, era Ride
drepta, cad se veduse de hi Ferrara, Ca cu tOte argumen-
tele convingetOre aduse de Marcu Eugenicu, Visarion si
Gemistiu Pleto si cu tOte ca el combatusera punct cu
punct fie-care din afirmatiunile occidentalilor, totusi aces-
tia nu voeail sa recunOsca ca dreptatea era pe partea gre-
cilor. Cardinalul Iulian a carui cuvintare ultima fusese res-
turnata in totul cu probele pe care le adusese inainte Marcu
Eugenicu, avu curagiul de asta-data sa combat& pe impe-
rator si sä pretinda, ca data grecil nu s'aii convins cum-
va cu argumentele aduse de dinsil, atunci sa continue dis-
cutiunea mai departe si sa. nu o amane. Dorinta lul insa
nu fu implinita.
La 2 Martie se tinu sedinta a opt-spre-decea si cel d'in-
taia care a luat cuvintul a lost loan de Ragusa, sustinencl
purcederea sf. Spirit si de la Fiul si bazandu-se in argumen-
tatia sa pe probe aduse din scricrile Sf. Epifaniii. Acesluia
it respunse Marcu Eugenicu (land udeverata interpretare
pasagiilor citate de loan de Ragusa din Sf. Epifanig si
and in sprijinul parerilor sale propriile cuvinte ale Sf. Va-
sile. Discutiunea ce s'a nascut de aid a lost fOrte vie, cad
IOn de Ragusa dandu-se ca un mai bun interpret al Sf.
Vasile, cauta sa is cuvintele acestuia in favOrea dogmel
occidentale. Marcu Eugenicu insa nu putu sa sufere acesti
falsificare, pe care representantul Bisericil occidentale voia
bl-
www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLOEENTA 531
sa o faca chiar inaintea ochilor sei si de aceea II ripos-
teza cu multa asprime. T6te sofismele intrebuintate de IOn
de Ragusa n'ail produs resultatul dorit.
Discutiunea asupra interpretaril cuvintelor Sf. Vasile se
continua si mai departe in sedintele urmatOre. Marcu Eu-
genicu in sedinta a noue-spre-clecea arat5. ca, Sf. Vasilie
in scrierea sa «Serm. 5. contra Eunom. c 13, dice des-
pre Sf. Spirit, ca el este de la, Tata,1 si nici de cum
de la altu11) i probeza. acesta. Atunci Joan de Ragusa
WA in sprijinul pArerii sale un alt pretins citat din Sf.
Vasile din cartea III contra WI Eunomiu, la care Marcu Eu-
genicu II respunse, aratandu-i. ca acel citat e adaos inadins
in codice cu stop de a veni In sprijinul dogmei catolice,
cad dac5. ar fi adeverat, atunci s'ar afla si in cele-l-alte
codice pe care le posedail grecil si nu numal in acel ce
era in posesiunea Latinilor 2) si ca proba aduse un noil
citat din Sf. Vasile, din care results pana la evident5. pur-
cederea Sf. Spirit numai de la Tata'. De si loan de Ra-
1) 'Eiiusou xxi box itipteasv.
2) La Harduin, T. IX pag. 568 in apologia episcopului Iosef de Me-
thano se afla in acesta privinVa si nn basm inventat de episcopii ea-
tolici, unde se spune, ca in timpul cand se discuta asupra citatului din
Sf. Vasile si pe cand Marcy. Eugenicu proba falsitatea acestuia, episco-
pit greci ar fi trimis pe un servitor al episcopului de Nicomedia ca sa
aduca un codex al sf. Vasile si cand servitorul bags de sema ea si aci
se afla pasagiul eel periculos pentru dogma orientala ixec. tb sEvect 6%
TO uto5 voi sa-1 rada. Pang cand el aduse cqitul ventul intCorce o foe,
sacs cartea era puss la ferestra si el rase un alt pasagiii. Venind cu
cartea la conciliu si grecil voind sa probeze asertiunea for r6masera
rusinati; iar servitorul sustinu sus si tare, ca el a ras acel Pasagiii si
lacy se afla Inca acolo acesta nu pOte sa, fie de cat opera DiavoluluL
E de mirat cum un istoric asa de insemnat ca Hefele a putut sa
siteze in opera sa Concilien geschichte VII. pag. 699 o ast-fel de ab-
surditate. Se vede de departe ca acesta este o invei4iune tendentiOsa
si nici macar nu e de spirit. Printr'insa occidentali voeaii sa acopere
propria for culpa, cacl asta-LA e de notorietate publics obiceiul pe care
asestia it ail de a adaoga sail a sterge pasagil intregi din codicele
Yeah!,
www.dacoromanica.ro

532 CONCILIUL DE LA FL.ORENTA
gusa se incerca sä interpreteze in favorul sal si acest ci-
tat insa nu reusi cu IOta speculatiunea sofistica ce o in-
trebuinta.. Acesta ultima cestiune s'a discutat in sedinta a
doue-clecea de la 7 Martie. Tot in acesta sedinta I6n de
Ragusa cautand ca prin cuvintarea sa mestesugita sa faca
sa triumfe dogma occidentals, is in sprijinul seti un pasa-
giii din scrierile Sf. Atanasiii, pe care it credea tavorabil,
dar nici de asta data n'a reusit In sedinta urmatOre, a
doue-clecl si una, tinuta la 10 Martie, Marcu Eugenicu a
reputat un succes splendid asnpra antagonistului WI, pro-
band pana la evidenta si con vingend chear pe Latini, ca
pasagiul din Sf. Atanasid numai in sprijinul dogmel for
nu pOte fi. In acesta sedinta termina 16n de Ragusa dis-
cursul seil, enumerand tote argumentele pe care le adu-
sese In sprijinul adaosului filioque si cautand Inca odata
sa probeze ca citatul din sf. Vasile n'a fost interpolat in-
tr'adins, dupe cum sustinuse Marcu Eugenicu. Cuvintarea
sa forte lungs si care prin coprinsul el nu presentase nici
un interes deosebit, indispusese in gradul cel mai inalt au-
ditorul, de aceea chiar imperatorul protesteza in plina se-
dintk cerend ca sa nu se perda in zadar un timp asa de
pretios. Din dilemele in care it pusese de cele mai multe
on Marcu Eugenicu it mantuise, pe atat pe cat era posi-
bil, cardinalul Cesarini si Ambrosiu Traversari si de aceea
sub nici un cuvint occidentalii nu pot pretinde ca cuvin-
tarea lui I6n de Ragusa a fost un suces pentru din541. In
sedinta a doue-cleci si doue lua cu .intul Marcu Eugenicu
si cauta ca din noii sa probeze conciliului, ca argunicn-
tele patristice aduse de IOn de Ragusa nu se pot int:ipreta
in felul cum el voia. Des intrerupt de acesta, de Cardina-
lul lulian Cesarini si de alts episcopi occidentall, el, ca
un perfect cunoscetor at limbil grece, documents cu pri-
sosinta pentru cel ce voiail a '1 intelege, falsitatea dogma-
fles a adaosulul filioque,i drepta credint: a Bisericii ori-
entale.
www.dacoromanica.ro

CONCIL. DE LA FLOR. 533
El continua cuvintarea sa si in sedinta a doue-deci si
treia, proband si de asta data cu argumente aduse din Sf.
Scriptura Mu 15, 26; I, Cor. 2, 12 si cu altele luate din
scrierile lui Dionisiu Areopagita, Atanasill si Leontin din
Cesareea, argumente care nu puteau fi resturnate de occi-
dentali. kin de Ragusa neputend opune nimic fates de cele
sustinute de Marcu Eugenicu, se inapoie iarasi la citatul
adus de el din scrierile Sf. Vasile, voind ca inteun mod
silit sa"faga ca acesta sa recunOsca interpretarea greOta, pe
care el o dase in sedinta a doue-clecea si sa '1 incurce
in sirul cuvintarii sale. Capabilul arhiepiscop de Efes insa.
nu era omul care sa se lase a fi prins asa de usor in
cursa ce i se intindea, el trece peste intrerupere si con-
tinua mai departe cu argumentatiunea sa strinsa, si logics,
bazandu-se pe hotarirea conciliulul al doilea ecumenic, pe
marturisirea lui Ciril patriarhul Alexandriel, precum si pre
aceea a lui Teodoret si scotend ast-fel in relief veracitatea
dogmel orientale. Cuvintarea sa a fost ascultata cu mult
interes de intregul concilitt In sedinta acesta el a fost eroul
die si cu t6te ca pe fat occidentalil voit, cad nu
voeail din principiu, a recun6sce dreptatea causes sustinute,
dar din linistea cu care fusese ascultat si din impresiunea
pe care o lasase, se putea deduce asupra succesului
La sfirsitul acestei insemnate sedinte Joan de Ragusa,
facu urmatOrea marturisire: Biserica 1atina recunosce
numai 1112 principiu si numai o causes a purcede-
rii Si. Spirit') §i cu acesta se incbise sedinta.
1) La Hardnin si la M,'.nsi se aflrt reproduce aceste cuvinte Elise de
Ion de Ragusa, care sunt urmatorele: Spirant Pater et Filius Spi-
ritum una spirativa seu productiva potentia. Acesta Ins este ori-
ginaliter Patris, a quo illam et Filius babel; et hoc sensu dici-
mus, Patrem et Filium unum esse principium et unam causam
spiritus sancti. i tot el mai adaogit: In divinitate se afla numai
an principiii, numai o causes, Tatal. Acesta etern produce din sine
n'ail
sea.
www.dacoromanica.ro

534 CONCIL. DE LA FLORENTA
Prin acesta formula credea km de Ragusa ca, va reusi
sa atraga pe orientali pe partea Bisericii latine; si in ade-
ver cursa era bine intinsa, cad el sustinend dogma latina,
dar expunend'o sub o forma subtila, se parea ca se apro-
pie in totul de credinta bisericil orientate, pe cand in re-
alitate lucrul nu era ast-fel. Discutiunile aprinse caws aveati
loc in sedintele publice ale conciliului, erau numal de forma;
acolo nu se lua nici o hotarire. In sedintele secrete si chiar
personale, la care luau parte numal ceI mai intiml ai Pa-
pii si al Imperatorului si de multe on numai el amandol,
aid se stabileail punctele de unire si prin cedarile conti-
nul ale Imperatorului se indulcea amaraciunea pe care o
varsa Marcu Eugenicu fata de occidental
La sedinta a doue-cleci si patra, tinuta la 21 Martie 1439,
Marcu Eugenicu si Archiepiscopul de Eracleea, nu luarai parte
din causa ea imperatorul, care dorea cu on ce pret unirea,
nu voea sa mai fie impiedicat in planurile sale. Acesti doi
marl baibati erati eel mai aprigi aparatori ai credintel ori-
entale si eraii singuril de cars se temeau oratorii latini; lipsa
for de la discutiuni asigurail succesul acelora. In acesta
ledint, loan de Ragusa cauta sa lamuresca mai de aprOpe
principiul pe care it exprimase la sfirsitul sedintei a doue-
0(4 si treia si acesta o facu fart sa fie turburat de tine -va.
In diva de 24 Martie se tinu sedinta a doue-deci si cin-
cea si cea din urma si nici la acesta sedinta nu luara parte
eel dol stalpi puternici al orthodoxiel. Vedendu-se sigur si
sciind ca nu va intimpina nici o opositie din partea cul-va
I6n de Ragusa, renumitul fabricant de discursuri, incepu sa
vorbesca din nal si nu mai sfirsi pant sera. El se invirti
iarasi tot imprejurul acelor pretinse probe, pe care le sus-
pc Fiul si pe Spirit. Ast-fel primesce Fiul ambele de la, Tata' 1,
xisten(a si producerea spiritului si el producit Spiritum non ex
se ipso, sod ex ilk, a quo et ipso suum esse babe& Hefele COL-
eiliengeschiohte VIII. pag. 702.
www.dacoromanica.ro

1897 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (14)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1897 06

Similar to 1897 06 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1897 06