140 - 150 A.D. EPISTULA APOSTOLORUM. ”Epistola Apostolică” este cunoscută sub numele ”Epistola Apostolilor”. Deşi ea a fost scrisă original în greacă, ea s-a păstrat prin traducerile în limba coptă şi în etiopiană. ”Epistola Apostolică” este o frumoasă piesă a polemicii creştine împotriva gnosticilor reprezentaţi prin conducătorii lor Simion Magus şi Cerinthus.
Autor:OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen.Conţine evanghelii şi Epistole antice care au fost CANONICE apoi EXCLUSE DIN CANON. Şi din aceste a sânt formate CĂRŢILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT
”Cartea lui Avraam” este o lucrare care a fost tradusă de pe un papirus egiptean ”scrolled” de către Joseph Smith, fondatorul mișcării ”Sfinții din Zilele din Urmă.” Cartea a fost publicată pentru prima oară în 1842 în ”Times and Seasons” și a fost inclusă în lucrarea ”Perle de Mare Preț”, ca parte a canonului acestei mișcări. Cartea conține scrierile lui Avraam din timpurile în care era în Egipt, scrise cu propria-i mână pe papirus. (History of the Church, 2:235–236, 348–351.)
”Cartea lui Enoh” fiul lui Iared, scrisă de Elisa Ben-Eden, la începutul lui Enoh ca Împărat peste tot pământul (Cap. 1:1), chiar în vremea vieţii lui Adam (Cap. 1:3 și 15:4, 6), scrisă și după cărțile lui Enoh (Cap. 1:4). Mai mult chiar, ”Enoh a fost cel dintâi care a scris şi cel dintâi care a făcut table de lut şi de raşină pentru scris, el a scris pe pergament, pe papirus semnele lui” (Cap. 1:15 și Cartea Jubileelor 4:17, 18).
Deși nu se cunosc foarte multe lucruri despre această carte sfântă și plină de înțelepciune, cu excepția celor scrise în ea, presupunem că ea se afla în corabia lui Noe, ajungând în posesia lui Sem și de acolo la urmașii săi. 4 Enoh este denumirea dată de noi pentru ”Cartea învățăturii-Cartea lui Enoh” sau ”Evanghelia preistoriei umane”, ținând cont și de faptul că în prezent mai există 1 Enoh – ”Cartea etiopiană a lui Enoh”, 2 Enoh – ”Cartea Slavonă a lui Enoh” sau ”Secretele lui Enoh” și 3 Enoh – ”Cartea ebraică a lui Enoh”.
”Evanghelia Ebioniţilor” este o carte excanonică care a făcut parte din CANONUL NOULUI TESTAMENT până în 506 la ”Edictul de la Salamina”. Apoi la ”Conciliul de la Niceea IV” a fost exclusă, deşii tot la Niceea se dovedea clar autenticitatea ei.
„Evanghelia Mariei” a fost carte canonică până la Conciliul Ecumenic de la Calcedon (Sinodul IV Ecumenic s-a tinut între 8 și 25 octombrie 451, în bise¬rica Sfânta Eufimia din Calcedon) şi a alcătuit Noul Testament. Evanghelia Mariei nu este prezentă în lista cărților apocrife din secțiunea cinci a lui Decretum Gelasianum, ea find canonică până în 451
În Biserica siriană, tradiţia corespondenţei lui Iisus cu regele Abgar era considerată drept o realitate indiscutabilă. Acest fapt este atestat de mai multe documente siriene datând din vremea primilor creştini. Insă cel mai faimos martor al autenticităţii corespondenţei lui Iisus cu Abgar este Eusebiu din Cezareea. Născut în Palestina, probabil în Cezareea, în jurul anului 263, Eusebiu a primit de la Pamfil, în cadrul şcolii întemeiate de Origene, o educaţie deosebit de vastă şi de completă.
Această carte ne dă un indiciu asupra numelui său și neamul de unde se trage Iov, adică ”din fii lui Esau”, acest lucru fiind confirmat și de Biblie: ”Era în ţara Uţ un om care se numea Iov” (Iov 1:1), ”Bucură-te şi saltă de bucurie, fiica Edomului care locuieşti în ţara Uţ!” (Plâng. lui Ieremia 4:21). Numele lui ”Iov” este de fapt ”Iobab”, care se identifică cu al doilea împărat al Edomului, după Bela, socrul său, adică cu Iobab, fiul lui Zerah din Boţra (vezi Gen. 36:33). Bela, primul împărat al Edomului, a fost fiul lui Beor, și a împărăţit peste Edom în ”cetatea Dinhaba” (vezi Gen. 36:32), care purta numele ficei sale Dinah, soția lui Iov (vezi cap. I - ”Eu mă trag din fii lui Esau, fratele lui Iacov din care se trăge și maica voastră Dinah, care v-a născut pe voi.”). Deci, Iobab pe scurt “Iob”, devin ”Iov”, la fel cum și “Abraam” devine ”Avraam”.
Autor:OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen.Conţine evanghelii şi Epistole antice care au fost CANONICE apoi EXCLUSE DIN CANON. Şi din aceste a sânt formate CĂRŢILE CANONICE A NOULUI TESTAMENT
”Cartea lui Avraam” este o lucrare care a fost tradusă de pe un papirus egiptean ”scrolled” de către Joseph Smith, fondatorul mișcării ”Sfinții din Zilele din Urmă.” Cartea a fost publicată pentru prima oară în 1842 în ”Times and Seasons” și a fost inclusă în lucrarea ”Perle de Mare Preț”, ca parte a canonului acestei mișcări. Cartea conține scrierile lui Avraam din timpurile în care era în Egipt, scrise cu propria-i mână pe papirus. (History of the Church, 2:235–236, 348–351.)
”Cartea lui Enoh” fiul lui Iared, scrisă de Elisa Ben-Eden, la începutul lui Enoh ca Împărat peste tot pământul (Cap. 1:1), chiar în vremea vieţii lui Adam (Cap. 1:3 și 15:4, 6), scrisă și după cărțile lui Enoh (Cap. 1:4). Mai mult chiar, ”Enoh a fost cel dintâi care a scris şi cel dintâi care a făcut table de lut şi de raşină pentru scris, el a scris pe pergament, pe papirus semnele lui” (Cap. 1:15 și Cartea Jubileelor 4:17, 18).
Deși nu se cunosc foarte multe lucruri despre această carte sfântă și plină de înțelepciune, cu excepția celor scrise în ea, presupunem că ea se afla în corabia lui Noe, ajungând în posesia lui Sem și de acolo la urmașii săi. 4 Enoh este denumirea dată de noi pentru ”Cartea învățăturii-Cartea lui Enoh” sau ”Evanghelia preistoriei umane”, ținând cont și de faptul că în prezent mai există 1 Enoh – ”Cartea etiopiană a lui Enoh”, 2 Enoh – ”Cartea Slavonă a lui Enoh” sau ”Secretele lui Enoh” și 3 Enoh – ”Cartea ebraică a lui Enoh”.
”Evanghelia Ebioniţilor” este o carte excanonică care a făcut parte din CANONUL NOULUI TESTAMENT până în 506 la ”Edictul de la Salamina”. Apoi la ”Conciliul de la Niceea IV” a fost exclusă, deşii tot la Niceea se dovedea clar autenticitatea ei.
„Evanghelia Mariei” a fost carte canonică până la Conciliul Ecumenic de la Calcedon (Sinodul IV Ecumenic s-a tinut între 8 și 25 octombrie 451, în bise¬rica Sfânta Eufimia din Calcedon) şi a alcătuit Noul Testament. Evanghelia Mariei nu este prezentă în lista cărților apocrife din secțiunea cinci a lui Decretum Gelasianum, ea find canonică până în 451
În Biserica siriană, tradiţia corespondenţei lui Iisus cu regele Abgar era considerată drept o realitate indiscutabilă. Acest fapt este atestat de mai multe documente siriene datând din vremea primilor creştini. Insă cel mai faimos martor al autenticităţii corespondenţei lui Iisus cu Abgar este Eusebiu din Cezareea. Născut în Palestina, probabil în Cezareea, în jurul anului 263, Eusebiu a primit de la Pamfil, în cadrul şcolii întemeiate de Origene, o educaţie deosebit de vastă şi de completă.
Această carte ne dă un indiciu asupra numelui său și neamul de unde se trage Iov, adică ”din fii lui Esau”, acest lucru fiind confirmat și de Biblie: ”Era în ţara Uţ un om care se numea Iov” (Iov 1:1), ”Bucură-te şi saltă de bucurie, fiica Edomului care locuieşti în ţara Uţ!” (Plâng. lui Ieremia 4:21). Numele lui ”Iov” este de fapt ”Iobab”, care se identifică cu al doilea împărat al Edomului, după Bela, socrul său, adică cu Iobab, fiul lui Zerah din Boţra (vezi Gen. 36:33). Bela, primul împărat al Edomului, a fost fiul lui Beor, și a împărăţit peste Edom în ”cetatea Dinhaba” (vezi Gen. 36:32), care purta numele ficei sale Dinah, soția lui Iov (vezi cap. I - ”Eu mă trag din fii lui Esau, fratele lui Iacov din care se trăge și maica voastră Dinah, care v-a născut pe voi.”). Deci, Iobab pe scurt “Iob”, devin ”Iov”, la fel cum și “Abraam” devine ”Avraam”.
Acest dar al revelaţiei şi al descoperirilor tainice, Apostolul Pavel le-a primit pe la anul 44, înainte de întâia sa călătorie apostolicească, până la cel de-al treilea cer, perioadă în care nu erau încă construite mănăstiri (3:6), biserici (5:7), dar mai ales, după ce Pavel a părăsit această viață (8:1) cum a fost posibil ca cuvintele din finalul manuscrisului să apară în capitolul 8, mai ales că sulul era îngropat sub peretele casei. Toate acestea arată foarte clar că acest manuscris este inspirat după cel original, dar are foarte multe adăugiri ulterioare.
Cuvântul lui Dumnezeu despre răpirea bisericii billydeana
"Copilaşii Mei, florile Mele, vine vremea să vină îngerii să vă culeagă, că e scris în Scriptură că un timp pământul va fi fără de natură. Unde va fi atunci? Copilaşii Mei, păstraţi-vă viaţa, că vine focul pe pământ şi îl dă numai în mâna omului care şi-a îndopat trupul cu tutun şi cu băutură."
Copilaria lui Iisus - Dicteu Divin prin Jakob Lorberbillydean
Copilăria lui Iisus! - care inimă nu ar avea dorinţa să afle mai multe despre viaţa minunată a Mântuitorului, decât pot oferi scripturile biblice! ? Cât de mult am vrea să recepţionăm înflorirea şi dezvoltarea acestui suflet unic dumnezeiesc şi omenesc!
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
Efeseni 3.14-21 Dimensiunile Dragostei lui DumnezeuFlorin Enescu
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
”Epistola lui Pavel către comunitatea din Laodiceea” este amintită în Biblie la Coloseni 4:16 și datorită faptului că Pavel îi critică pe cei din această comunitate (1:5, 1:30 și 3:11-13), arătându-le unde biserica a căzut, lucru confirmat și în Apocalipsa 3:16, această epistolă nu își mai găsește locul printre cărțile canonice al Noului Testament.
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
”Epistola lui Barnaba” (Alexandria, 70-135 d. Cr.) este un mic tratat teologic (nu o epistolă), care dezbate întrebări: cum ar trebui să interpreteze creştinii Scripturile evreieşti? Care este natura relaţiei dintre creştinism şi iudaism? Ea a fost scrisă după distrugerea templului din Ierusalim, în anul 70 d.Cr., dar înainte ca oraşul să fie reconstruit de Hadrian, după revolta din anii 132-135 d.Cr.
Talcuire Sf.Ioan Gura de Aur_ Evanghelia dupa ioanadyesp
Din Sfintele Evanghelii ştim că Sfintul Apostol şi Evanghelist Ioan era fiul lui Zevedeu şi fratele Sfintului apostol Iacob din Betsaida Galileii, oraşul Sfinţilor Apostoli Petru şi Andrei carui talcuire o prezinta Sf.Ioan Gura de Aur in cele ce urmeaza.
Sfântul sfințit mucenic Valentin, episcopul Umbriei - apărător al valorilor f...Stea emy
Sfântul Valentin a fost episcop în Umbria (Italia). Se învrednicise de la Dumnezeu cu darul facerii de minuni. A tămăduit foarte mulți oameni, mulți dintre ei, în urma vindecărilor, au primit și botezul creștin. Între cei tămăduiți s-a aflat și Leontie, guvernatorul orașului. Datorită faptului că acesta a primit și sfântul botez, episcopul Valentin a fost întemnițat și apoi a fost trecut prin sabie, primind astfel cununa muceniciei. Pilda de sfinţenie şi mucenicie a Sfântului Valentin, precum şi darul acestuia de vindecător al celor bolnavi şi ocrotitor al virtuţii dragostei creştine şi al familiei pot fi aflate doar în Biserica lui Hristos, locul în care mucenicul creştin a predicat, a binecuvântat şi a mărturisit pe Dumnezeul cel Viu.
Din anul 2005 (când prin osteneala preoţilor slujitori ai Bisericii Delea Nouă - Calist din Bucureşti, o parte din moaştele Sfântului mucenic Valentin au fost dăruite de Episcopia din Terni, Italia, credincioşilor români.) şi până în prezent, Sfântul sfinţit mucenic Valentin binecuvântează atât pe credincioşii parohiei, cât şi pe fiecare creştin care, cu umilinţă şi cu smerenie, poposeşte în sfântul lăcaş şi se închină cinstitelor moaşte.
Sfântul ierarh mărturisitorul, Simion Ştefan (24 aprilie)Stea emy
Sfântul ierarh Simion Ştefan (sau Simeon Ştefan) a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656. De asemenea, a fost un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător şi editor al „Noului Testament de la Bălgrad” (1648). A fost unul dintre cei mai mari părinţi duhovniceşti români ai veacului al XVII-lea. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie.
Acest dar al revelaţiei şi al descoperirilor tainice, Apostolul Pavel le-a primit pe la anul 44, înainte de întâia sa călătorie apostolicească, până la cel de-al treilea cer, perioadă în care nu erau încă construite mănăstiri (3:6), biserici (5:7), dar mai ales, după ce Pavel a părăsit această viață (8:1) cum a fost posibil ca cuvintele din finalul manuscrisului să apară în capitolul 8, mai ales că sulul era îngropat sub peretele casei. Toate acestea arată foarte clar că acest manuscris este inspirat după cel original, dar are foarte multe adăugiri ulterioare.
Cuvântul lui Dumnezeu despre răpirea bisericii billydeana
"Copilaşii Mei, florile Mele, vine vremea să vină îngerii să vă culeagă, că e scris în Scriptură că un timp pământul va fi fără de natură. Unde va fi atunci? Copilaşii Mei, păstraţi-vă viaţa, că vine focul pe pământ şi îl dă numai în mâna omului care şi-a îndopat trupul cu tutun şi cu băutură."
Copilaria lui Iisus - Dicteu Divin prin Jakob Lorberbillydean
Copilăria lui Iisus! - care inimă nu ar avea dorinţa să afle mai multe despre viaţa minunată a Mântuitorului, decât pot oferi scripturile biblice! ? Cât de mult am vrea să recepţionăm înflorirea şi dezvoltarea acestui suflet unic dumnezeiesc şi omenesc!
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
Efeseni 3.14-21 Dimensiunile Dragostei lui DumnezeuFlorin Enescu
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
”Epistola lui Pavel către comunitatea din Laodiceea” este amintită în Biblie la Coloseni 4:16 și datorită faptului că Pavel îi critică pe cei din această comunitate (1:5, 1:30 și 3:11-13), arătându-le unde biserica a căzut, lucru confirmat și în Apocalipsa 3:16, această epistolă nu își mai găsește locul printre cărțile canonice al Noului Testament.
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,
”Epistola lui Barnaba” (Alexandria, 70-135 d. Cr.) este un mic tratat teologic (nu o epistolă), care dezbate întrebări: cum ar trebui să interpreteze creştinii Scripturile evreieşti? Care este natura relaţiei dintre creştinism şi iudaism? Ea a fost scrisă după distrugerea templului din Ierusalim, în anul 70 d.Cr., dar înainte ca oraşul să fie reconstruit de Hadrian, după revolta din anii 132-135 d.Cr.
Talcuire Sf.Ioan Gura de Aur_ Evanghelia dupa ioanadyesp
Din Sfintele Evanghelii ştim că Sfintul Apostol şi Evanghelist Ioan era fiul lui Zevedeu şi fratele Sfintului apostol Iacob din Betsaida Galileii, oraşul Sfinţilor Apostoli Petru şi Andrei carui talcuire o prezinta Sf.Ioan Gura de Aur in cele ce urmeaza.
Sfântul sfințit mucenic Valentin, episcopul Umbriei - apărător al valorilor f...Stea emy
Sfântul Valentin a fost episcop în Umbria (Italia). Se învrednicise de la Dumnezeu cu darul facerii de minuni. A tămăduit foarte mulți oameni, mulți dintre ei, în urma vindecărilor, au primit și botezul creștin. Între cei tămăduiți s-a aflat și Leontie, guvernatorul orașului. Datorită faptului că acesta a primit și sfântul botez, episcopul Valentin a fost întemnițat și apoi a fost trecut prin sabie, primind astfel cununa muceniciei. Pilda de sfinţenie şi mucenicie a Sfântului Valentin, precum şi darul acestuia de vindecător al celor bolnavi şi ocrotitor al virtuţii dragostei creştine şi al familiei pot fi aflate doar în Biserica lui Hristos, locul în care mucenicul creştin a predicat, a binecuvântat şi a mărturisit pe Dumnezeul cel Viu.
Din anul 2005 (când prin osteneala preoţilor slujitori ai Bisericii Delea Nouă - Calist din Bucureşti, o parte din moaştele Sfântului mucenic Valentin au fost dăruite de Episcopia din Terni, Italia, credincioşilor români.) şi până în prezent, Sfântul sfinţit mucenic Valentin binecuvântează atât pe credincioşii parohiei, cât şi pe fiecare creştin care, cu umilinţă şi cu smerenie, poposeşte în sfântul lăcaş şi se închină cinstitelor moaşte.
Sfântul ierarh mărturisitorul, Simion Ştefan (24 aprilie)Stea emy
Sfântul ierarh Simion Ştefan (sau Simeon Ştefan) a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656. De asemenea, a fost un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător şi editor al „Noului Testament de la Bălgrad” (1648). A fost unul dintre cei mai mari părinţi duhovniceşti români ai veacului al XVII-lea. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie.
Sfântul și dreptul Iosif din Arimateea (sec. I) - era originar din seminția lui Efraim. A fost un om bogat, ucenic în taină al Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Iosif a fost cel care s-a ocupat de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. După ce a cerut lui Pilat trupul Mântuitorului, împreună cu Nicodim au dat jos trupul Mântuitorului Iisus Hristos de pe cruce, l-au învelit în giulgiu alb și l-au așezat în mormânt nou săpat în piatră pe care Sfântul Iosif îl pregătise pentru sine.
Sfântul mare mucenic Nichita, daco-romanul (gotul) († 372) (15 septembrie)Stea emy
Sfântul mare mucenic Nichita a fost de neam got. El a fost ucenicul lui Teofil, episcopul goţilor, care a fost unul dintre părinţii Sinodului întâi Ecumenic de la Niceea [anul 325]. Când Athenarik, căpetenia goţilor, a început să îi tortureze pe creştini, Sfântul Nichita a stat înaintea lui şi 1-a înfierat ca pe un păgân şi un criminal. Torturat fiind în chip bestial, sfântul nu s-a lepădat nicicum de credinţa creştină, ci a mărturisit-o cu şi mai multă putere, slăvindu-L pe Dumnezeu şi mulţumindu-I Lui. În timpul torturilor mintea îi era aţintită la Dumnezeu, iar la piept, sub cămaşă, purta o icoană a Preasfintei Născătoare de Dmnezeu cu Pruncul Iisus, în care dumnezeiescul Prunc era închipuit stând drept şi ţinând Sfânta Cruce în Mâinile Lui. La urmă călăul 1-a aruncat pe mucenic în foc, unde el şi-a dat sfântul lui suflet. Cu toate acestea, trupul lui a rămas nears. Prietenul lui, Marianus, i-a luat trupul, 1-a scos din pământul goţilor şi 1-a dus în Cilicia, în cetatea Mopsuestia. Acolo el a ridicat o Sfântă biserică închinată Sfântului mare mucenic Nichita, în care a aşezat şi moaştele făcătoare de minuni ale sfântului.
Cititorul interesat are privilegiul de a se întâlni cu o operă mariologică unică. Cel mai bine poate fi caracterizată ca o „biografie doxologică", împletind în chip minunat reconstituirea istorică şi contemplaţia Vietii Maicii Domnului ca pe un giuvaer patristic semnat de cel mai mare Părinte al Bisericii răsăritene
Soborul Sfinţilor 70 de apostoli (4 ianuarie)Stea emy
Aceşti 70 de apostoli au fost aleşi de Domnul şi trimişi câte doi, înaintea Sa, în toate cetăţile şi locurile unde avea să meargă El, zicându-le: „Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său” (Luca 10, 2). În capitolul al 10-lea din Evanghelia sa, Sfântul Luca istoriseşte cum au fost trimişi Apostolii să vestească pe Hristos. Toţi aceşti ucenici ai Domnului s-au ostenit fiecare în felul său, să smulgă pe oameni de la idoli, întorcându-i la cuvântul lui Hristos şi s-au mutat către Domnul, îndurând chinuri şi prigoniri precum se arată la pomenirea fiecăruia din ei. Drept aceea, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte cu imne ca acesta: "Ceata ucenicilor lui Hristos, celor şaptezeci, să o lăudăm dumnezeieşte credincioşii şi să o prăznuim. Că printr-înşii, toţi ne-am învăţat a cinsti Treimea cea nedespărţită, că sunt luminătorii dumnezeieştii credinţe." Dumnezeului nostru, slavă !
Sfântul sfinţit mucenic Cornelie, sutaşul (13 septembrie)Stea emy
Sfântul sfinţit mucenic Corneliu a trăit pe vremea Sfinţilor apostoli şi este primul dintre păgâni care a îmbrăţişat credinţa creştină. Era sutaş în armata romană, având sub ascultarea sa 100 de ostaşi, din ceata ce se chema Italica. Despre încreştinarea sa ne vorbeşte Sfântul evanghelist Luca în cartea Faptele Apostolilor, la capitolele 10 şi 11. Sfântul Corneliu sutaşul a fost botezat de Sfântul apostol Petru, în urma unei viziuni pe care apostolul a avut-o, referitoare la primirea păgânilor la Hristos. După primirea botezului, Corneliu l-a însoţit pe Sfântul apostol Petru în multe din călătoriile sale şi pentru râvna sa cea mare a fost aşezat episcop în Cezareea Palestinei. Aducând pe mulţi la Hristos-Domnul, Sfântul sfinţit mucenic Corneliu a adormit în pace, încheindu-şi viaţa apostoleşte.
Originar din Betsaida Galileii, Sfântul apostol Filip este cel de-al treilea apostol chemat la misiune de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Sfântul Filip, întâlnindu-l pe Natanael, i-a zis: "Am găsit pe Cel despre care a scris Moise în Lege şi prooroci, pe Iisus, fiul lui Iosif cel din Nazaret“ (Ioan 1-45). După Înălţarea Domnului la cer, Sfântul Filip a propovăduit credinţă creştină în Asia. Sfânta Mariamna, sora Sfântului apostol Filip, l-a însoțit și sprijinit pe acesta în lucrarea sa misionară. Documente descoperite recent atestă faptul că Sfântul apostol Filip l-a însoţit pe Sfântul apostol Andrei în Schitya, Dobrogea de astăzi, pentru a face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu. În acest sens, prof. univ. dr. Emilian Popescu afirmă: „În cercetările mai noi s-a ajuns la concluzia că Sfântul apostol Filip poate fi aşezat lângă Sfântul apostol Andrei ca misionari pe pământ românesc şi, de aceea, pentru noi românii ziua aceasta este tot aşa de importantă ca şi aceea dedicată Sfântului apostol Andrei.” A adormit în cetatea Hierapolis, din centrul Asiei mici, unde a fost răstignit cu capul în jos.
Sfântul Teofil de la Kitaev, cel nebun pentru Hristos (28 octombrie)Stea emy
Sfântul cuvios Teofil s-a născut în luna octombrie a anului 1788 şi a trecut la cele veşnice în dată de 28 octombrie 1853, la vârsta de 65 de ani. Acesta este unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi "nebuni pentru Hristos". Pomenirea vieţii plăcute lui Dumnezeu a stareţului Teofil şi a faptelor lui slăvite n-a încetat odată cu sfârşitul lui. După adormire, la fel ca şi în timpul vieţii, el dă ajutor nu mai puţin grabnic în necazuri şi nevoi tuturor celor ce cu credinţă cheamă numele lui. În anul 1993, Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina l-a proslăvit pe fericitul stareţ Teofil ca sfânt cu cinstire locală. Moaştele sale se află acum închinată Sfintei Treimi a Sihăstriei Kitaiev.
Sfinţii apostoli Andronic şi Iunia (s.v. 17 mai / s.n. 30 mai)Stea emy
Sfinţii Andronic şi Iunia, ce erau soţ şi soţie, au fost pereche de Sfinţi apostoli care prin propovăduirea lor au adus pe mulţi la credinţa creştinească. În călătoriile lor ei au dărâmat capiştile păgâneşti şi cu darul puterii facerii de minuni au tămăduit mulţime de bolnavi. Sfinţii au fost rude ale Sfântului apostol Pavel, precum mărturiseşte singur de aceasta în epistola cea către Romani, unde zice: “Închinaţi-vă lui Andronic şi Iuniei, rudeniile mele şi împreună robiţi cu mine, care sunt vestiţi între apostoli şi care au crezut în Hristos mai înainte de mine.”
Sfântul Gherasim de Kefalonia († 1579) (16 august şi 20 octombrie) Stea emy
Vestit pentru puterea rugăciunii și pentru darurile cu care a fost înzestrat, Sfântul şi de Dumnezeu purtătorul părintele nostru Gherasim cel nou, pustnicul din Kefalonia, cinstit cu evlavie la 16 august şi 20 octombrie, ne mângâie, ne întărește și ne tămăduiește și astăzi, ca o mărturie vie a iubirii nemărginite a Domnului.
Sfântul cuvios Eufrosin, bucătarul, ocrotitorul gospodinelor Turcia (11 sept...Stea emy
Sfântul Eufrosin a fost bărbat simplu, dar dumnezeiesc. El a slujit ca bucătar într-o mânăstire din Amoreea, în veacul al nouălea. Într-o noapte, stareţul mânăstirii s-a văzut pe sine în Rai, iar acolo se afla şi Eufrosin, bucătarul. Acesta a cules trei mere dintr-unul din pomii Raiului şi le-a dăruit stareţului. Când s-a trezit din vis, stareţul a văzut pe perna lui trei mere nemaipomenit de frumoase şi de parfumate. El 1-a aflat degrabă pe Eufrosin şi 1-a întrebat: „Frate, unde ai fost azi-noapte?" „Am fost unde ai fost şi Sfinţia ta, părinte" a răspuns plăcutul lui Dumnezeu. Atunci stareţul a descoperit taina întregii obşti şi cu toţii au recunoscut sfinţenia lui Eufrosin. De aceea, temându-se de laudele oamenilor, Eufrosin, bucătarul a ieşit îndată în taină din mânăstire şi s-a sălăşluit într-un loc necunoscut, până la sfârşitul vieţii lui.
”Apocalipsa lui Baruc” sau ”2 Baruc”, sau ”Apocalipsa siriacă a lui Baruc” este scrisă la Sfârșitul sec. I d.Ch. Baruc, ucenicul lui Ieremia deplânge căderea Ierusalimului și distrugerea Templului (587 î.Ch.). Un înger îl însoțește într-o călătorie în ceruri unde întâlnește demoni și îngeri, printre care și pe Mihail, și regăsește ”Templul ceresc”.
120 - 130 A.D. APOLOGIA LUI ARISTIDE. Apologia lui Aristide, menţionată de Eusebiu, sfântul Ieronim şi de alţi scriitori antici, despre care s-a spus că a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru lucrările remarcabile ale sfântului Iustin, martirul, a fost considerată pierdută până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost descoperit un fragment armean. Apoi, în 1889, a fost găsit întregul text, în traducere siriană, în biblioteca Sfânta Caterina, de pe muntele Sinai.
50-120 A.D. Didache. Didache mai este cunoscută și drept "Învățătura celor 12 apostoli". A fost, probabil, scrisa în jurul anilor 65-80 A.D. și se presupune ca este învățătura pe care au dat-o apostolii neamurilor despre viața și moarte, despre rânduiala în biserica, despre post, botez, rugaciune, etc.
Apostolul Pavel a petrecut trei ani în Efes predicând noapte şi zi (Faptele Apostolilor 20:31). Ce predica el? Păgânilor necovertiţi le predica pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos (Faptele Apostolilor 20:21). Dar celor care deveniseră crestini le predica „tot planul lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 20:27).
Sfinţii Părinţi Eusebiu, Epifaniu, Grigorie de Nazians, Crisostom, Severus Sulpitius, care au trăit în veacul al IV-lea au amintit-o, în scrierile lor, pe Decla ca fiind martiră la Seleucia. Se consideră că această lucrare a fost scrisă pe parcursul anilor apostolici, foarte de timpuriu. A fost publicată din limba greacă la Bodleian Library, Oxford.
Text descoperit de Tischendorf în 1843 şi publicat de el în 1866. Originalul a fost probabil redactat în greacă. Se cunosc mai multe versiuni ale acestui text în coptă, siriacă şi arabă; cea mai bună este în siriacă. Una dintre versiunile siriace, provenită dintr-un manuscris Urumiyeh, a fost tradusă în engleză de un misionar american în 1864. Această traducere, sau mari porţiuni din ea, este tipărită de Tischendorf împreună cu ediţia textului stabilit de el. Bazându-se pe nişte probe destul de puternice, Tischendorf plasează textul în jurul anului 380.
Această Epistolă a fost apreciată de câţiva oameni de ştiinţă ai biserici Romane, dar şi de alţi. Lucrarea s-a păstrat într-o traducere foarte veche, care se găseşte la British Museum din Londra (Harleian MSS, cod.1212). Dar mai există și o altă lucrare intitulată ”Epistola lui Pavel către comunitatea din Laodiceea”, care are 3 capitole, aceasta fiind amintită în Biblie la Coloseni 4:16.
”Epistola lui Ioan despre Taina Fărădelegii” este o carte excanonică, ea a fostă canonică şi a făcut parte din Noul Testament, dar a fost exclusă din Canonul Bibliei la Conciliul de la Smirna şi Milano (fără motiv real).
A doua epistolă a lui Policarp către filipeni și agopeni - Carte excanonicăFotbal Joc la Performanta
Carte excanonică fostă canonică şi exclusă din Canonul Bibliei al Noului Testament la Conciliul de la Smirna şi Milan (fără motiv real). Policarp, ucenicul lui Ioan, a fost episcop de Smirna, în Asia Mică. Find din Efes în Asia, este născut din părinţi creştini, care au fost condamnaţi la moarte.
Epistola mielului lui dumnezeu” este o carte excanonică, ea a fostă canonică şi a făcut parte din Noul Testament, dar a fost exclusă din Canonul Bibliei la Conciliul de la Smirna şi Milano (fără motiv real, probabil, că este identică cu capitolele 1, 4, 5 și 22 Cartea Apocalipsa).
”Epistola lui Ioan către Smirna” este o carte excanonică, ea a fostă canonică şi a făcut parte din Noul Testament, dar a fost exclusă din Canonul Bibliei la Conciliul de la Smirna şi Milano (fără motiv real).
Epistola lui Ioan către Filadelfia” este o carte excanonică, ea a fostă canonică şi a făcut parte din Noul Testament, dar a fost exclusă din Canonul Bibliei la Conciliul de la Smirna şi Milano (fără motiv real).
Proiect competitional sportiv - National Junior Cup FRF - Prof. Pavel VelcotăFotbal Joc la Performanta
Proiectului competițional sportiv “Naţional Junior Cup F.R.F.”- Interliga Națională de Fotbal este conceput pentru a uni și a dezvoltarea fotbalului juvenil din România.
Proiect competitional sportiv - National Junior Cup FRF - prof. Pavel VelcotăFotbal Joc la Performanta
Proiectului competițional sportiv “Naţional Junior Cup F.R.F.”- Interliga Națională de Fotbal este conceput pentru a uni și a dezvoltarea fotbalului juvenil din România. Prof. Pavel Velcotă
Proiect competitional sportiv - National Junior Cup FRF - prof. Pavel Velcotă
Epistola apostolilor
1. EPISTOLA APOSTOLILOR
SAU EPISTOLA APOSTOLICĂ
Sursa: http://www.voxdeibaptist.org/epistola_apostolilor.htm
INTRODUCERE
140 - 150 A.D. EPISTULA APOSTOLORUM. ”Epistola Apostolică” este cunoscută sub
numele ”Epistola Apostolilor”. Deşi ea a fost scrisă original în greacă, ea s-a păstrat prin
traducerile în limba coptă şi în etiopiană. Manuscrisul în limba coptă aparţine sfârşitul secolului
patru – începutul secolului cinci. Manuscrisele în etiopiană aparţine secolului optsprezece şi
păstrează întregul text. În timp ce manuscrisele în limba coptă par să fie o traducere directă a
celor greceşti, s-ar putea ca cele etiopiene să fi o traducere a unei traduceri existente în arabă
sau coptă.
”Epistola Apostolică” este o frumoasă piesă a polemicii creştine împotriva gnosticilor
reprezentaţi prin conducătorii lor Simion Magus şi Cerinthus. Versiunea coptă în capitolul 17
situează sfârşitul lumii după 120 de ani după Cincizecime, în timp ce versiunea etiopiană afirmă
că vor trece 150 de ani. O explicaţie verosimilă ar putea fi aceea că documentul a fost realizat
original cu puţin timp înaintea anului 150 şi a fost corectat de un redactor atunci când
previziunea nu s-a îndeplinit.
În privinţa datei şi a caracterului cărţii, verdictul lui Schmidt a fost că aceasta a fost scrisă
în Asia Mică în anul 160 d.Hr. de un ortodox catolic. În versiunea etiopiană, o altă scriere, o
profeţie a Domnului nostru cu privire la semnele sfârşitului este prefixată la Epistolă. Părţi din
aceasta se repetă în Testamentul Sirian al Domnului şi o parte este repetată în însăşi Epistolă.
Este notabil faptul că această profeţie se sfârşeşte cu un pasaj care este identic cu unul citat de
Clement din Alexandria dintr-o sursă care nu este menţionată de el – numai o numeşte
„Scriptura”.
Testamentul 11 în Guerrier
”Şi cei neprihăniţi, care au umblat în căile neprihănirii, vor moşteni slava lui Dumnezeu; şi
puterea le va fi dată lor pe care nici un ochi nu a văzut-o şi nici o ureche a auzit-o; şi ei se vor
bucura în împărăţia mea.” Clem. Alex. Protrept. CIII.
”Dar sfinţii Domnului vor moşteni slava lui Dumnezeu, şi puterea sa. Spune-mi ce slavă, O
tu cel binecuvântat. Ceea ce ochiul nu a văzut şi nici urechea nu a auzit, şi nici nu s-a suit la inima
omului; şi ei se vor bucura la împărăţia Domnului lor pentru veşnicie. Amin.”
EPISTOLA APOSTOLILOR
Primele patru foi din manuscrisul în limba coptă sunt pierdute, deci depindem de
varianta etiopiană pentru începutul textului.
1. Cartea pe care Isus Cristos a descoperit-o ucenicilor săi: şi cum a descoperit Isus
Cristos cartea companiei (colegiului) de apostoli, ucenicilor lui Isus Cristos, chiar cartea care
este pentru toţi oamenii. Simon şi Cerinthus, apostolii falşi, este scris în legătură cu ei ca nici
un om să nu se lipească de ei, deoarece în ei este înşelătoria prin care ei îi distrug pe oameni.
(Cartea a fost scrisă) pentru ca voi să nu vă înfioraţi şi să nu vă îngrijoraţi, şi să nu vă depărtaţi
de la cuvântul Evangheliei pe care aţi auzit-o. Aşa cum am auzit-o, o păstrăm în amintirea
noastră şi am scris-o pentru întreaga lume. Vă încredinţăm fii şi fiicele noastre în bucurie “în
harul lui Dumnezeu (?)” în numele lui Dumnezeu Tatăl, Domnul lumii, şi al lui Isus Cristos. Harul să
vă fie înmulţit.
1
2. 2. Noi, Ioan, Toma, Petru, Andrei, Iacov, Filip, Bartolomeu, Matei, Natanael, Iuda
Zelotul, şi Chifa (Petru), scriem bisericilor din est şi din vest, din nord şi din sud, declaraţia şi
comunicarea a ceea ce priveşte pe Domnul nostru Isus Cristos: vă scriem ceea ce am văzut, am
auzit şi am pipăit, după ce el a înviat din morţi: şi cum el ne-a arătat lucruri măreţe, minunate şi
adevărate.
3. Aceasta cunoaştem: că Domnul şi Răscumpărătorul nostru Isus Cristos este Dumnezeu
Fiul lui Dumnezeu, care a fost trimis de Dumnezeu Domnul întregii lumi, făcătorul şi creatorul ei,
care este numit de toate numele, şi mai presus de orice putere, Domnul domnilor, Împăratul
împăraţilor, Conducătorul conducătorilor, cel ceresc, care stă mai sus de heruvimi şi serafimi la
dreapta tronului Tatălui: care prin cuvântul său a făcut cerurile, şi a făcut pământul şi ceea ce se
află în el, şi a pus hotare mării ca ea să nu le treacă: de asemenea şi adâncurile şi fântânile, ca ele
să izvorască şi să curgă pe pământ: ziua şi noaptea, soarele şi luna, el le-a aşezat, şi stelele în cer:
care au despărţit lumina de întuneric: care a chemat în fiinţă iadul, şi la clipeala unui ochi a
rânduit ploaia iernii, zăpada (norul), grindina, gheaţa, şi zilele în anotimpuri lor: care face
pământul să se cutremure şi din nou îl întemeiază: care a creat omul după chipul şi asemănarea
lui, şi părinţii din vechime şi profeţii au declarat (sau, şi au vorbit în pilde cu părinţii din vechime
şi profeţi în adevăr), cărora le-au predicat apostolii, şi pe care ucenicii i-au atins. În Dumnezeu,
Domnul, Fiul lui Dumnezeu, noi credem că el este cuvântul întrupat: care a luat un trup în sfânta
fecioară Maria, născut prin Duhul Sfânt, nu prin dorinţa (pofta) cărnii, ci prin voia lui
Dumnezeu: că el a fost înfăşurat în scutece în Betleem şi a fost însemnat, şi a crescut şi a ajuns la
vârsta maturităţii, când şi noi am crezut în el.
4. Aceasta a făcut Domnul nostru Isus Cristos, care a fost trimis de Iosif şi Maria mama lui
pentru a fi învăţat. [Şi] atunci când cel care l-a învăţat i-a spus: Spune Alfa: atunci el a răspuns şi
a zis: Mai întâi spune-mi ce este Beta (probabil: Mai întâi spune-mi ce este “Alfa şi apoi îţi voi
spune ce este “ Beta. Conform poveştii lui Marcosian citată de Irenaeus (vezi mai sus, Evanghelia
lui Toma, p. 15). Povestea este în textele Evangheliei lui Toma, şi în toate Evangheliile Prunciei).
Acest lucru care s-a împlinit atunci este adevărat şi este o realitate.
5. După aceea a fost o căsătorie în Cana din Galileea; şi ei l-au rugat pe el, pe mama lui şi
pe fraţii lui, şi el a schimbat apa în vin. El a înviat pe cel mort, el l-a făcut pe olog să meargă: el a
vindecat pe cel cu mâna uscată, şi femeia care a suferit de o scurgere de sânge de doisprezece ani
s-a atins de poalele hainei lui şi a fost vindecată chiar atunci. Şi atunci când ne-am minunat de
minunea care a avut loc, el a spus: Cine m-a atins? Atunci noi am spus: Doamne, oamenii care se
îmbulzesc te-au atins. Dar el a răspuns şi ne-a zis: Am simţit cum a ieşit din mine o putere.
Numaidecât, acea femeie a venit înaintea lui a răspuns şi i-a spus: Doamne, eu te-am atins. Şi el a
răspuns zicându-i: Du-te, credinţa ta te-a făcut sănătoasă. După aceea, el la făcut pe surd să audă
şi pe orb să vadă; din cei posedaţi a alungat duhurile necurate, şi i-a curăţit pe leproşi. Duhul
care locuia într-un om avea numele Legiune, a strigat împotriva lui Isus, spunând: Ai venit să ne
dai afară înainte să vină vremea distrugerii noastre. Dar Domnul Isus l-a mustrat spunând: Ieşi
afară din omul acesta şi să nu îl răneşti. Şi el a intrat în porcine şi le-a înecat în apă şi ele au fost
sufocate.
După aceea, el a umblat pe mare, şi vântul bătea, şi el a strigat împotriva lor (le-a
mustrat), şi valurile mării au fost potolite. Şi atunci când noi ucenicii lui nu mai aveam bani, l-am
întrebat: Ce să ne facem că a venit cel care adună taxe? Şi el ne-a spus: Unul dintre voi să arunce
undiţa şi să prindă un peşte, şi va găsi în el un ban: pe care să îl daţi celui care adună taxele din
partea mea şi a voastră. Şi pe urmă când nu mai aveam pâine, ci numai cinci pâini şi doi peşti, el
a poruncit oamenilor să stea jos, şi numărul lor era de cinci mii, fără copii şi femei. Le-am pus
înainte felii de pâine, şi ei au mâncat şi s-au săturat, şi au mai rămas, şi noi am umplut
doisprezece coşuri pline cu resturi, întrebându-ne unul pe altul: Ce înseamnă aceste cinci pâini?
Ele sunt simbolul credinţei noastre în Domnul creştinilor (în marea creştinătate), chiar în Tatăl,
2
3. Domnul Atotputernic, şi în Isus Cristos răscumpărătorul nostru, în Duhul Sfânt mângâietorul, în
sfânta biserică, şi în iertarea păcatelor.
6. Aceste lucruri ne-au fost descoperite şi au fost învăţate de la Domnul şi Mântuitorul
nostru. Şi noi facem ca şi el, pentru ca să devenim părtaşi harului Domnului nostru şi în slujirea
noastră şi în aducerea de mulţumiri (glorie), ne gândim la viaţa veşnică. Fiţi statornici şi nu
şovăiţi în cunoaşterea şi încrederea în Domnul nostru Isus Cristos, şi el va avea milă de voi şi vă
va mântui veşnic, lume fără sfârşit.
Aici începe textul în limba coptă.
7. Cerinthus şi Simon au venit din lume, dar ei sunt duşmanii Domnului nostru Isus
Cristos, deoarece ei pervertesc cuvântul şi lucrul adevărat, şi chiar (credinţa în) Isus Cristos. De
aceea, staţi departe de ei, căci moartea este în ei, şi multă poluţie şi corupţie, chiar în aceştia
peste care va veni judecata şi sfârşitul şi distrugerea veşnică.
8. Aşadar, nu ne-am dat înapoi de a vă scrie în privinţa mărturiei lui Cristos Mântuitorul
nostru, şi ceea ce a făcut el, atunci când l-am urmat, cum el nea iluminat înţelegerea noastră...
9. Cu referire la aceasta, noi mărturisim că Domnul care a fost crucificat de Pilat din Pont
şi Arhelau între doi hoţi (şi împreună cu ei el a fost dat jos de pe lemnul crucii, în etiopiană), şi a
fost îngropat într-un loc numit locul căpăţânii (Kranion). Şi într-acolo au mers trei femei,
Maria, cea care era rudă cu Marta, şi Maria Magdalena (Sara, Marta şi Maria, în etiopiană), şi au
luat miresme pentru a le turna pe trup, plângând şi jelind cu privire la ceea ce urma să se
întâmple. Şi atunci când s-au apropiat de mormânt, ele s-au uitat înăuntru şi nu au găsit trupul
(în etiopiană: ele au găsit piatra dată la o parte şi cu deschizând intrarea).
10. Şi în timp ce ele au jelit şi au plâns, însuşi Domnul li s-a arătat şi le-a zis: Pentru cine
plângeţi? Nu mai plângeţi. Eu sunt cel pe care îl căutaţi. Să meargă una din voi la fraţii voştri şi să
spună: Veniţi, Stăpânul a înviat din morţi. Marta (Maria, în etiopiană) a venit şi ne-a spus. Noi i-
am spus: Ce avem noi a face cu tine, femeie? El care este mort şi îngropat, este posibil ca el să
trăiască? Şi nu am crezut-o că Mântuitorul a înviat din morţi. Apoi ea s-a întors la Domnul şi i-a
spus: Nici unul din ei nu m-a crezut că tu trăieşti. El a spus: Să meargă altcineva dintre voi şi să le
spună din nou aceasta. Maria (Sara, în etiopiană) a venit şi ne-a spus din nou aceasta, şi noi nu
am crezut-o; şi ea s-a întors la Domnul şi ea i-a spus lui la fel.
11. Apoi Domnul a spus Mariei şi surorilor sale: Haideţi să mergem la ei. Şi el a venit şi ne-
a găsit înăuntru (stând învăluiţi sau pescuind, în etiopiană), şi ne-a chemat afară; dar noi am
crezut că este o fantomă şi nu am crezut că era Domnul. Apoi el ne-a spus: Veniţi, nu vă temeţi.
Eu sunt stăpânul vostru, chiar el, O Petru, de acesta te-ai lepădat de trei ori; şi te lepezi de el din
nou? Şi am venit la el îndoindu-ne în inimile noastre dacă este el. Apoi el ne-a spus: Pentru ce
încă vă îndoiţi, şi sunteţi necredincioşi? Eu sunt cel care v-a vorbit despre trupul meu, despre
moartea şi învierea mea. Dar ca voi să credeţi că Eu sunt acela, Petru, pune degetul tău în urma
lăsată de cuie în mâinile mele, şi de asemenea, şi tu Toma, pune degetul tău în rana lăsată de
suliţă; dar tu Andrei, uită-te la picioarele mele şi vezi dacă ele apasă pământul; căci este scris de
profet: O fantomă a diavolului nu lasă urme de paşi pe pământ.
12. Şi noi l-am atins pentru ca să învăţăm un adevăr dacă noi am fi înviat în carne; şi am
căzut la pământ înaintea lui (şi ne-am închinat lui) mărturisindu-ne păcatul, că am fost
necredincioşi. Şi apoi Domnul şi Mântuitorul nostru ne-a spus: Ridicaţi-vă şi eu vă voi descoperi
ceea ce este mai presus de cer şi în cer, şi odihna voastră care este în împărăţia cerurilor. Căci
Tatăl meu mi-a dat putere (mi-a trimis, în etiopiană) să vă iau acolo sus, pe voi şi pe cei care
credeţi în mine.
13. Acum că ceea ce el ne-a descoperit este aceasta, despre care el a vorbit: Aceasta s-a
împlinit când urma să vin acolo de la Tatăl tuturor lucrurilor, şi am trecut prin ceruri, şi apoi am
îmbrăcat înţelepciunea Tatălui, şi am îmbrăcat puterea tăriei lui. Am fost în cer şi am trecut pe
3
4. lângă arhangheli şi îngeri, ca şi când aş fi fost unul din ei, printre principate şi autorităţi. Am
trecut printre ei deoarece aveam înţelepciunea celui care m-a trimis. Şeful căpitan al îngerilor,
[este] Mihail, şi Gavril şi Uriel şi Rafael m-au urmat până la al cincilea firmament (cer),
deoarece ei au crezut în inima lor că eram unul de-al lor; o astfel de putere mi-a fost dată de
Tatăl meu. Şi în ziua aceea am împodobit arhanghelii cu o voce minunată (astfel este în limba
coptă, în latină şi etiopiană: i-am cutremurat – i-am uimit), astfel ca ei să meargă la altarul
Tatălui şi să slujească şi să îndeplinească misiunea până ce mă voi întoarce la el. Şi astfel am
creat înfăţişarea lor după înţelepciunea mea; deoarece eu am devenit totul în toţi, ca să pot
lăuda dispensaţia Tatălui şi să împlinesc gloria celui care m-a trimis (verbele ar putea fi uşor
modificate) şi să mă întorc la el. (Aici, versiunea latină omite o porţiune considerabilă de text
fără să observe, până aproape de începutul capitolului 17.)
14. Căci ştiţi că îngerul Gavril a adus mesajul lui Maria. Şi noi am răspuns: Da Doamne. El
a răspuns şi ne-a zis: Nu vă amintiţi atunci, că v-am spus cu puţin timp în urmă: Am devenit un
înger printre îngeri, şi am devenit totul în toţi? Noi i-am spus: Da Doamne. Apoi el a răspuns şi ne-
a spus: În ziua aceea în care am luat forma îngerului Gavril, am apărut înaintea Mariei şi am
vorbit cu ea. Inima ei m-a acceptat, şi ea a crezut (ea a crezut şi a râs, în etiopiană), şi eu m-am
format şi am intrat în trupul ei. M-am făcut trup, căci numai eu am fost un pastor pentru mine în
ceea ce o privea pe Maria (am fost propriul meu mesager, în etiopiană) în înfăţişarea formei unui
înger. Căci astfel a trebuit să fac (sau, aşa am fost obişnuit). Apoi m-am întors la Tatăl meu (în
coptă: După întoarcerea mea la Tatăl, şi continuă).
15. Dar să aniversaţi moartea mea. Atunci când vine Paştele (Paşti, pascha), unul din voi
va fi aruncat la închisoare din pricina numelui meu, şi el se va întrista şi se va necăji pentru că nu
ţine Paştele cu voi. Şi îmi voi trimite puterea mea în forma îngerului meu Gavril, şi uşile
închisorii se vor deschide. Şi el va ieşi şi va veni la voi şi va veghea noaptea împreună cu voi până
ce va cânta cocoşul. Iar atunci când veţi împlini memorialul care este făcut din mine, şi Agapa
(masa de dragoste), el va fi aruncat din nou în închisoare pentru o mărturie, până ce va ieşi de
acolo şi va predica ceea ce v-am dat eu.
Şi noi i-am spus: Doamne, mai este nevoie atunci să luăm din nou cupa şi să bem?
(Doamne, nu ai împlinit tu însuţi băutura Paştelui? atunci mai este nevoie ca noi să o împlinim
din nou? în etiopiană) El ne-a spus: Da, este necesar, până în ziua în care voi reveni, împreună cu
aceia care au fost omorâţi din pricina mea (care vin împreună cu rănile mele, în etiopiană).
16. Apoi noi i-am spus: Doamne, ceea ce tu ne-ai descoperit este măreţ. Vrei să vii în
puterea oricărei creaturi sau cu înfăţişarea oricărui fel? (În ce putere sau formă vei veni? în
etiopiană) El a răspuns şi ne-a zis: Adevărat vă spun că voi veni ca soarele când este răsărit, iar
strălucirea mea va fi de şapte ori mai mare decât a acestuia! Aripile norilor mă vor purta în
strălucire, şi semnul crucii va merge înaintea mea, şi voi veni pe pământ ca să judec vii şi morţii.
17. Noi i-am spus: Doamne, după câţi ani se va împlini aceasta? El ne-a spus: Când a o
suta parte şi a douăzecia parte este împlinită, între Cincizecime şi sărbătoarea azimilor,
atunci va fi venirea Tatălui meu (în limba coptă: După ce vor trece o sută cincizeci de ani, în
zilele petrecerii de Paşti şi Cincizecime, &c., în etiopiană: ... (cuvântul imperfect) an se
împlineşte, între sărbătoarea azimilor şi Cincizecime va fi venirea Tatălui meu, în latină).
Noi i-am spus: Acum ne spui: Voi veni; şi cum ne spui: Cel care m-a trimis este cel care
va veni? Apoi el ne-a spus: Eu sunt în întregime în Tatăl şi Tatăl este în mine. Apoi noi i-am
spus: Ne vei uita până vei veni? Unde putem găsi un stăpân? Dar el ne-a răspuns zicând: Atunci
nu ştiţi că aşa cum am fost până acum aici, aşa am fost şi acolo, cu cel care m-a trimis? Şi noi i-am
spus: Doamne, atunci este posibil ca tu să fii şi aici şi acolo? Dar el ne-a răspuns: Eu sunt în
întregime în Tatăl şi Tatăl este în mine, datorită (în raport cu) înfăţişarea formei şi a puterii, a
plinătăţii şi a luminii, a măsurii depline şi a vocii. Eu sunt cuvântul, eu am devenit pentru el ca să
spun aşa, un lucru al gândului, îndeplinit în tip (asemănare); am făcut aceasta în Ogdoag
(numărul opt), care este ziua Domnului. (În etiopiană, în locul acestor propoziţii, scrie: Sunt
4
5. asemănător cu el şi de o formă cu el, cu puterea lui şi în întregirea lui, şi cu lumina lui. Eu sunt
Cuvântul lui complet (împlinit, întregul)).
18. Dar după ce el a fost răstignit, a murit şi a înviat, când munca a fost împlinită şi a fost
realizată în trup, şi el a fost crucificat şi înălţarea a avut loc la sfârşitul zilelor, atunci el a spus
astfel, &c. Este o intercalare, în locul cuvintelor pe care traducătorul nu le-a înţeles sau le-a găsit
eretice.) Dar întreaga împlinire a împlinirii o veţi vedea după răscumpărarea care a avut loc prin
mine, şi voi mă veţi vedea cum mă duc sus la Tatăl meu care este sub cer. Dar iată, acum, vă dau
o nouă poruncă: Să vă iubiţi unii pe alţii şi [o foaie pierdută în versiunea în limba coptă] ascultaţi
unul de altul, ca pacea să stăpânească întotdeauna printre voi. Iubiţi-vă duşmanii, şi ceea ce nu
doriţi ca omul să vă facă, aceea să nu faceţi la nici un om.
19. Şi să predicaţi şi să îi învăţaţi pe cei ce cred în mine, şi să predicaţi împărăţia
cerurilor a Tatălui meu, şi cum Tatăl meu mi-a dat puterea, ca să apropiaţi copiii Tatălui meu
ceresc. Predicaţi şi ei vor dobândi credinţă, ca voi să fiţi aceia pentru care este predestinat ca ei
să aducă copiii lui în cer.
Şi noi i-am spus: Doamne, pentru tine este posibil să împlineşti ceea ce ne-ai spus; dar noi
cum vom putea să facem aceasta? El ne-a spus: Adevărat vă spun, predicaţi şi proclamaţi aşa cum
vă poruncesc, căci eu voi fi cu voi, căci este buna mea plăcere să fiu cu voi, ca voi să fiţi moştenitori
împreună cu mine în împărăţia cerurilor, chiar împărăţia celui care m-a trimis. Adevărat vă spun
că voi veţi fi fraţii şi prietenii mei, căci Tatăl meu a găsit plăcere în voi: şi la fel va fi şi cu cei care
cred în mine prin mijloacele folosite de voi. Adevărat vă spun că o astfel de bucurie mare a pregătit
Tatăl meu pentru voi încât îngerii şi autorităţile au dorit şi doresc să o vadă şi o să privească; dar
lor nu le-a fost dat să vadă slava Tatălui meu. Noi i-am spus: Doamne, ce este aceasta despre care
ne vorbeşti?
Versiunea coptă începe din nou: cuvinte lipsesc.
El ne-a răspuns: Voi veţi vedea o lumină, mai excelentă decât cea care străluceşte...
(străluceşte mai luminos decât lumina, şi este mai perfectă decât perfecţiunea. Şi Fiul va deveni
perfect prin Tatăl care este Lumina, căci Tatăl este perfect şi care aduce la îndeplinire moartea şi
învierea, şi voi veţi vedea o perfecţiune mai perfectă decât perfectul. Şi eu sunt în întregime la
dreapta Tatălui, chiar în el care face lucrurile perfect. Deci versiunea etiopiană şi coptă are
goluri).
Şi noi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile tu ai devenit mântuirea şi viaţa pentru noi, căci
aceasta tu ai făcut-o cunoscută pentru noi ca o speranţă. Şi el ne-a spus: fiţi curajoşi şi odihniţi-vă
în mine. Adevărat vă spun, odihna voastră va fi deasupra (?), în locul unde nu există mâncare sau
băutură, nici grijă (în coptă, bucurie) nici durere, nici moartea celor de aici: căci voi nu veţi avea
nici o parte în aceasta (lucrurile pământului, în etiopiană) ci voi veţi fi primiţi în nemurirea
Tatălui meu. Aşa cum eu sunt în el, aşa şi voi să fiţi în mine.
Din nou noi i-am spus: În ce formă? în felul îngerilor, sau în carne? Şi el nea răspuns şi ne-
a zis: Iată, m-am îmbrăcat în carne, în care m-am născut şi am fost răstignit, şi am fost înviat prin
Tatăl meu care este în ceruri, pentru ca profeţia lui David, profetul să se împlinească, în ceea ce
priveşte ceea ce a fost declarat în legătură cu mine, cu moarte şi învierea mea, spunând:
Doamne, cei care luptă împotriva mea s-au înmulţit, şi mulţi mai sunt cei care s-au ridicat
împotriva mea.
Mulţi sunt cei care spun sufletului meu: Nu mai este nici un ajutor pentru el în Dumnezeul
lui.
Dar tu, O Doamne, eşti apărătorul meu: tu eşti lauda mea, şi cel care îmi ridică capul.
Am strigat cu glasul meu către Domnul şi el m-a auzit (din locul înalt al templului său, în
etiopiană.).
Mă culc şi adorm, şi mă scol din nou: căci tu, O Doamne, eşti apărătorul meu.
Nu mă voi teme de zeci de mii de oameni, care s-au ridicat împotriva mea în jurul meu.
5
6. Ridică-te Doamne şi ajută-mă, O Dumnezeu meu: căci ai bătut peste obraz pe toţi cei care
sunt duşmanii mei fără motiv: tu ai zdrobit dinţii celor răi.
Mântuirea este a Domnului, şi plăcerea sa cea bună este peste poporul lui.1
Dacă, de aceea, toate cuvintele care au fost rostite de profeţi s-au împlinit în mine (căci eu
însuşi eram în ele), cu cât mai mult se va împlini cu adevărat ceea ce îţi spun, şi anume că cel care
m-a trimis să fie glorificat de voi şi de aceia care cred în mine?
20. Şi când el ne-a spus aceasta, noi i-am spus: În toate lucrurile ai avut milă de noi şi ne-
ai mântuit, şi ne-ai descoperit toate lucrurile; dar totuşi îţi cerem ceva dacă ne părăseşti. Şi el ne-
a spus: Ştiu că sunteţi atenţi, şi că inima voastră este mulţumită când mă auziţi: în ceea ce priveşte
ceea ce doriţi voi, voi vorbi lucruri bune către voi.
21. Căci adevărat vă spun că: Aşa cum Tatăl meu m-a înviat dintre morţi, tot aşa veţi
învia şi voi (în trup, în etiopiană) şi veţi fi luaţi în cel mai înalt cer, în locul în care v-am spus de la
început, în locul care a fost pregătit pentru voi de cel care m-a trimis. Şi aşa voi împlini toate
dispensaţiile (tot harul, în etiopiană), chiar şi eu cel care sunt ne-născut şi totuşi sunt născut de
omenire, care sunt fără carne şi totuşi am purtat carne “şi am crescut spre voi care v-aţi născut în
carne, în etiopiană”: căci spre acest final am venit, pentru ca (spaţiu gol în versiunea în limba
coptă, în limba etiopiană continuă) voi să puteţi învia din morţi în trup, în a doua naştere, chiar
într-o îmbrăcăminte care nu va putrezi, împreună cu toţi cei care speră şi cred în cel care m-a
trimis: căci astfel este voia Tatălui meu, pe care v-o dau vouă, şi celor care îmi sunt pe plac,
speranţa împărăţiei.
Apoi noi i-am spus: Mare este lucrul pe care l-ai răbdat pentru ca noi să sperăm, şi pe care
ni l-ai spus. Şi el ne-a răspuns spunând: Credeţi voi că tot ce vă spun se va împlini? Noi am
răspuns şi am spus: Da, Doamne. (Versiunea coptă reîncepe după câteva rânduri: apoi urmează
un spaţiu. Eu urmăresc versiunea etiopiană.) El ne-a spus: Adevărat vă spun că am obţinut toată
puterea Tatălui meu, pentru ca să aduc înapoi lumina celor care locuiesc în întuneric, pe cei care
sunt în corupţie să îi aduc în integritate, pe cei care sunt în moarte să îi aduc la viaţă, ca să-i
eliberez pe cei care sunt în cătuşe. Căci ceea ce este imposibil la oameni, este posibil la Tatăl. Eu
sunt speranţa celor care disperă, ajutorul celor care nu au un mântuitor, bogăţia celor săraci,
sănătatea celor bolnavi, şi învierea celor morţi.
22. Când el a spus aşa, noi i-am spus: Doamne, este adevărat că trupul va fi judecat
împreună cu sufletul şi duhul, şi că o parte se va odihni în cer iar cealaltă parte va fi pedepsită
veşnic şi totuşi va trăi? Şi el ne-a spus: (versiunea coptă se reia) Cât timp vă veţi întreba şi vă veţi
îndoi?
23. Din nou i-am spus: Doamne, este necesar să te întrebăm –deoarece tu ne-ai poruncit
să predicăm –ca noi înşine să învăţăm garantat de la tine şi să fim predicatori rentabili, şi ca cei
care sunt instruiţi de noi să poată crede în tine. De aceea trebuie să te întrebăm aceste lucruri.
24. El ne-a răspuns şi ne-a spus: Adevărat vă spun că învierea trupului va avea loc cu cea
a sufletului din el şi cu cea a duhului. Şi noi i-am spus: Doamne, este posibil atunci ca ceea ce este
dizolvat şi este adus la nimic să devină un întreg? şi te întrebăm nu cu necredinţă, şi nu ca şi când
aceasta ar fi imposibil ţie; ci în adevăr credem că ceea ce tu spui se va împlini. Şi el s-a mâniat pe
noi şi a spus: O, puţin credincioşi, cât timp veţi pune întrebări? Dar ceea ce vreţi, spuneţi-mi şi eu
însumi vă voi spune fără ranchiună: numai să păziţi poruncile mele şi faceţi ceea ce vă
poruncesc, şi nu vă întoarceţi faţa de la nici un om, ca să nu îmi întorc faţa mea de la voi, ci fără
reducere şi frică şi fără respect de persoane, slujiţi într-un fel direct şi îngust. Astfel Tatăl meu
însuşi se va bucura de voi.
25. Din nou i-am spus: Doamne, deja ne este ruşine că te-am întrebat de trei ori şi te-am
împovărat. Şi el ne-a răspuns zicând: Ştiu că în credinţă şi că din toată inima m-aţi întrebat; de
aceea mă bucur de voi, căci adevărat vă spun: Mă bucur şi Tatăl care este în mine se bucură
deoarece mi-aţi pus întrebări; şi lipsa voastră de ruşine este o bucurie pentru mine şi vouă vă dă
1
Psalmul 3:1;
6
7. viaţă. Şi când ne-a spus astfel, noi ne-am bucurat că i-am pus întrebări, şi iam spus: Doamne, în
toate lucrurile tu ne faci vii şi ai milă de noi. Ne răspunzi acum la ceea ce te-am întrebat? Apoi el
ne-a spus: Oare carnea trece sau duhul? Apoi ne-a spus: Ceea ce a căzut va fi ridicat din nou, şi
ceea ce a fost pierdut va fi găsit, şi ceea ce a fost slab va fi restabilit, pentru ca în lucrurile care sunt
astfel create să fie revelată slava Tatălui meu. Aşa cum el a făcut cu mine, aşa voi face şi eu
tuturor celor care cred în mine.
26. Adevărat vă spun: trupul va învia, şi sufletul, viu, pentru ca apărarea lor să se întâmple
în ziua aceea cu privire la tot ceea ce ei au făcut, fie bine sau rău: pentru ca să fie o alegere a celor
credincioşi care au păstrat poruncile Tatălui meu care m-a trimis; şi astfel judecata să fie
realizată cu precizie.
Căci Tatăl meu mi-a zis: Fiul meu, în ziua judecăţii să nu ai nici un respect faţă de cei
bogaţi, şi nici milă pentru cei săraci, ci potrivit cu păcatele fiecărui om îl vei trimite în chinul
veşnic. Dar celor dragi ai mei care au împlinit poruncile Tatălui meu care m-a trimis, le voi da
odihna vieţii în împărăţia Tatălui meu care este în ceruri, şi ei vor vedea ceea ce el mi-a dat. Şi el
mi-a dat autoritate să fac ceea ce vreau, şi să dau ceea ce am promis şi sunt hotărât să dau şi să le
acord lor.
27. Căci spre acel final am mers jos până la locul lui Lazăr, şi am predicat celor drepţi şi
profeţilor, pentru ca ei să iasă din odihna care este dedesubt şi să vină sus la ce este deasupra; şi
am turnat peste ei cu mâna mea dreaptă apa (?) (botezul, în etiopiană) vieţii şi iertarea şi
mântuirea de tot răul, aşa cum v-am făcut vouă şi celor care cred în mine. Dar dacă oricine crede
în mine şi nu împlineşte poruncile mele, deşi el a mărturisit numele meu, el nu are nici un
folos ci aleargă o cursă zadarnică: ei vor avea parte de pierzanie şi distrugere, deoarece ei
au dispreţuit poruncile mele.
28. Dar atât de mult v-am răscumpărat eu, fii ai luminii, de tot răul şi de sub autoritatea
stăpânitorilor (archons), încât oricine crede o face prin mijloacele voastre. Căci ceea ce v-am
promis le voi da şi lor, pentru ca ei să iasă din închisoare şi din cătuşele stăpânitorilor. Noi i-am
răspuns şi am zis: Doamne, tu ne-ai dat odihna vieţii şi ne-ai dat “bucuria?” prin minuni, spre
confirmarea credinţei: vrei să ne predici acelaşi lucru şi nouă, lucruri pe care le-ai predicat celor
“drepţi” şi profeţilor? Apoi el ne-a spus: Adevărat vă spun că toţi cei care au crezut în mine şi care
au crezut în cel care m-a trimis, îi voi lua în cer, în locul pe care Tatăl l-a pregătit pentru cei aleşi,
şi vă voi da împărăţia, împărăţia aleasă, în odihnă, şi viaţă veşnică.
29. Dar toţi cei care au comis ofense împotriva poruncilor mele şi au învăţat altă doctrină,
(pervertind) Scriptura şi au adăugat lucruri la ea, luptând pentru slava lor, şi care învaţă cu alte
cuvinte pe cei care au crezut în mine cu onoare, că dacă au căzut după ce au crezut, vor primi
pedeapsa veşnică. Noi i-am spus: Doamne, oare unii învaţă pe alţii în mod diferit faţă de ceea ce tu
ne-ai vorbit nouă? El ne-a spus: Trebuie să fie aşa, pentru ca cei răi şi cei buni să se manifeste; şi
judecata se va manifesta peste cei care fac aceste lucruri, şi potrivit cu faptele lor ei vor fi judecaţi
şi vor fi omorâţi.
Din nou noi i-am spus: Doamne, binecuvântaţi suntem noi că te vedem şi te auzim vorbind
astfel de lucruri, căci ochii noştri au văzut aceste minuni măreţe pe care tu le-ai făcut. El a răspuns
şi ne-a spus: Da, dar mai binecuvântaţi sunt aceia care nu au văzut şi au crezut, căci ei vor fi
numiţi copii ai împărăţiei, şi ei vor fi perfecţi printre perfecţi, şi eu voi fi pentru ei viaţă în
împărăţia Tatălui meu.
Din nou noi i-am spus: Doamne, cum vor putea oamenii să creadă căci tu vei pleca, căci tu
ne-ai spus: Va veni o zi şi o oră în care mă voi ridica la Tatăl meu?
30. Dar el ne-a spus: Mergeţi şi predicaţi celor doisprezece seminţii, şi predicaţi şi
păgânilor, şi în întregul ţinut al Israelului de la est la vest şi de la sud la nord, şi vor crede în “mine”
Fiul lui Dumnezeu. Dar noi i-am spus: Doamne, cine ne va crede, cine ne va asculta, sau (cine va fi
în stare, în etiopiană) să înveţe puterile şi semnele şi minunile pe care tu le-ai făcut? Apoi el a
răspuns şi ne-a zis: Mergeţi şi predicaţi mila Tatălui meu, şi ceea ce el a făcut prin mine voi face şi
eu prin voi, căci sunt în voi, şi vă voi da pacea mea, şi vă voi da o putere a duhului meu, ca voi
7
8. să le profeţiţi lor spre viaţa veşnică. Şi voi da şi altora puterea mea, ca ei să înveţe pe rămăşiţa
naţiunilor.
(Şase foi pierdute în versiunea coptă, varianta în etiopiană continuă)
31. Şi iată că vei întâlni un om pe nume Saul, care se traduce prin Paul, el este evreu,
circumcis potrivit legii, şi el va primi vocea mea din cer cu frică, groază şi tremurând. Şi ochii lui
vor orbi, şi prin mâinile tale prin semnul crucii ei vor fi ocrotiţi (vindecaţi, în alte manuscrise
etiopiene, cu salivă prin mâinile tale ochii lui vor fi, &c.). Fă-i lui tot ce ţi-am făcut eu ţie. Dă-i (?
cuvântul lui Dumnezeu) celuilalt. Şi în acelaşi timp, acel om îşi va deschide ochii şi îl va lăuda pe
Domnul, chiar pe Tatăl meu care este în cer. El va obţine putere printre oameni şi va predica şi va
instrui, şi mulţi dintre cei care îl vor auzi vor obţine slava şi vor fi răscumpăraţi. Dar după aceea,
oamenii vor fi furioşi pe el şi îl vor da în mâinile duşmanilor lui, şi el va aduce mărturie înaintea
împăraţilor care sunt muritori, şi sfârşitul lui va fi acela că el se va întoarce la mine, având în
vedere că la început m-a prigonit. El va predica şi va învăţa şi va sta cu cei aleşi, ca un vas ales şi
ca un zid care nu va fi doborât, da, cel din urmă dintre ultimii va deveni un predicator pentru
neamuri, desăvârşit de voia Tatălui meu. Aşa cum aţi învăţat din Scriptură că părinţii voştri
profeţi au vorbit de mine, şi aceasta se împlineşte în mine cu adevărat.
Şi el ne-a spus: Fiţi călăuze pentru ei; şi toate lucrurile pe care vi le-am spus, şi pe care le-
aţi scris despre mine (să le spuneţi lor), căci eu sunt cuvântul Tatălui şi că Tatăl este în mine. Aşa
să fiţi cu acel om, ca să devină ca voi. Instruiţi-l şi aduceţi-i la cunoştinţă ceea ce se spune despre
mine în Scriptură şi este împlinit, şi după aceea, el va deveni mântuirea neamurilor.
32. Şi noi l-am întrebat: Doamne, aşteptarea moştenirii este aceeaşi şi pentru noi şi pentru
ei? El ne-a răspuns şi ne-a zis: Oare degetele unei mâini sunt toate la fel, sau spicele de grâu sunt
la fel, sau toţi pomii fructiferi au acelaşi rod? Nu-i aşa că fiecare îşi produce rodul potrivit naturii
ei? Şi noi iam spus: Doamne, iar ne vorbeşti în pilde? Apoi el ne-a spus: Nu vă tânguiţi. Adevărat
vă spun că sunteţi fraţii mei, şi prietenii mei în împărăţia cerurilor spre Tatăl meu, căci astfel
este buna lui plăcere. Adevărat vă spun că cei pe care voi îi învăţaţi şi care cred în mine le voi da
acea perspectivă.
33. Şi l-am întrebat din nou: Când ne vom întâlni cu acel om, şi când vei pleca la Tatăl tău
şi la Dumnezeul şi Domnul nostru? El ne-a răspuns şi nea spus: Acel om va veni din tărâmul
Ciliciei2
spre Damasc din Siria, spre a stârpi biserica pe care voi trebuie să o fondaţi acolo.
Eu sunt cel care vorbeşte prin voi; şi el va veni repede: şi el va deveni tare în credinţă, pentru ca să
se împlinească cuvântul profetului care a spus: Iată, din Siria voi începe să chem laolaltă un nou
Ierusalim, şi îmi voi supune Sionul, şi el va fi luat, şi locul care este fără copii va fi numit fiul şi fiica
Tatălui meu, şi mireasa mea. Căci aşa i-a plăcut celui care m-a trimis. Dar acel om îl voi întoarce,
ca el să nu îşi împlinească dorinţa lui rea, şi lauda Tatălui meu va fi desăvârşită în el, şi după ce mă
voi duce acasă şi voi locui cu Tatăl meu, îi voi vorbi din cer, şi toate lucrurile pe care ţi le-am spus
cu privire la el se vor împlini.
34. Şi noi i-am spus din nou: Doamne, ne-ai spus şi ne-ai descoperit atât de multe lucruri
minunate cum nu s-au mai spus niciodată, şi în toate tu ne-ai oferit odihnă şi ai fost amabil cu noi.
După învierea ta ne-ai descoperit toate lucrurile pentru ca noi să fim cu adevărat mântuiţi; dar
ne-ai spus doar că: Vor fi minuni şi apariţii ciudate în cer şi pe pământ înainte să vină sfârşitul
lumii. Spune-ne acum, cum vom distinge aceste lucruri? Şi el ne-a răspuns: Vă voi învăţa; şi nu
numai vouă vi se vor întâmpla aceste lucruri, ci şi celor pe care îi veţi învăţa şi care vor crede, cât şi
celor care îl vor auzi pe acel om şi vor crede în mine. În acei ani şi zile se va împlini aceasta.
2
(Faptele apostolilor 22:3) „Eu sunt iudeu, născut în Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învăţat la picioarele lui Gamaliel să
cunosc cu de-amănuntul Legea părinţilor noştri şi am fost tot atât de plin de râvnă pentru Dumnezeu, cum sunteţi şi voi toţi azi.
8
9. Şi noi i-am spus din nou: Doamne, ce se va împlini? Şi el ne-a spus: Apoi, cei care cred nu
vor auzi (vedea, în etiopiană) o trompetă în cer, o viziune de stele mari care se vor vedea ziua,
vederi minunate în cer vor ajunge jos pe pământ; stele care cad pe pământ ca focul, şi o grindină
mare şi puternică de foc (o stea strălucind de la est până în acest loc, ca focul, în etiopiană 2).
Soarele şi luna luptându-se unul cu alta, o rostogolire continuă şi un zgomot de tunete şi fulgere,
tunet şi cutremur; oraşe care văd şi oameni pierind în răsturnarea lor, o foamete continuă
datorată lipsei de ploaie, o ciumă grozavă şi o mortalitate mare, puternică şi inoportună, aşa că
cei care vor muri vor fi lipsiţi de înmormântare: şi naşterea de fraţi şi surori şi de rude va fi pe un
catafalc. O rudă nu îi va arăta nici o favoare altei rude, şi nici unui alt om din vecinătatea lui. Şi cei
care au fost răsturnaţi se vor ridica şi îi vor vedea pe cei care i-au dărâmat că duc lipsă de
înmormântare, căci ciuma va fi plină de ură, durere şi invidie: şi oamenii vor lua de la unul şi îi vor
da altuia. După aceea vor spori şi mai rău decât a fost mai înainte. (Îi deplâng pe cei care nu au
ascultat de poruncile mele, în etiopiană 2.)
35. Apoi Tatăl meu va fi mânios de răutatea oamenilor, căci multe sunt infracţiunile lor,
şi josnicia necurăţiei lor apasă greu asupra lor în corupţia vieţii lor.
Şi l-am întrebat: Dar ce va fi cu cei care se încred în tine? El a răspuns şi nea spus: Încă
sunteţi înceţi cu inima; şi pentru cât timp? Adevărat vă spun, aşa cum profetul David a vorbit
despre mine şi despre poporul meu, aşa va fi (?) şi pentru cei care cred în mine. Dar peste cei
care sunt înşelătorii lumii şi duşmanii neprihănirii, va veni împlinirea profeţiei lui David, care a
spus: Picioarele lor sunt grabnice să verse sânge,3
limba lor rosteşte bârfa, otrava viperei este sub
buzele lor. Te văd în compania hoţilor şi luând parte cu adulterii, şi continui să vorbeşti împotriva
fratelui tău şi pui pietre de poticnire înaintea fiului mamei tale. Ce ai crezut, că voi fi ca şi tine? Iată
cum a vorbit profetul lui Dumnezeu despre toate, pentru ca toate lucrurile să se împlinească,
lucruri despre care el a vorbit odinioară.
36. Şi din nou i-am spus: Doamne, atunci nu vor spune naţiunile: Unde este Dumnezeul
lor? Şi el a răspuns şi ne-a zis: În consecinţă, cei aleşi vor fi cunoscuţi, ei care fiind infestaţi cu
astfel de întristări, merg înainte. Noi am spus: Atunci plecarea lor din lume se va face printr-o
ciumă care le dă durere? El ne-a răspuns: Nu, dar dacă ei suferă astfel de întristări, aceasta va fi o
verificare a lor, dacă au credinţă şi îşi amintesc de vorbele mele, şi împlinesc poruncile mele.
Aceştia se vor ridica, şi scurtă le va fi aşteptarea, ca cel care m-a trimis să fie glorificat, şi eu să fiu
glorificat cu el. Căci el m-a trimis la voi să vă spun aceste lucruri; pentru ca voi să le comunicaţi
lui Israel şi neamurilor pentru ca ei să audă, ca şi ei să fie răscumpăraţi şi să creadă în mine şi să
scape de calamitatea nimicitoare. Căci cel care va scăpa de distrugerea morţii, va fi luat şi ţinut la
închisoare în chinuri ca şi chinurile unui hoţ.
Şi noi i-am spus: Doamne, cei care cred vor fi trataţi ca şi cei necredincioşi, şi îi vei pedepsi
pe cei care au scăpat de ciumă? Şi el ne-a spus: Dacă cei care cred în numele meu se poartă ca
păcătoşii, atunci ei au făcut ca şi când nu ar fi crezut. Şi noi i-am spus din nou: Doamne, oare cei
peste care au avut această soartă nu au viaţă? El a răspuns şi ne-a spus: Oricine a împlinit lauda
Tatălui meu, va locui în locul de odihnă al Tatălui meu.
37. Şi apoi i-am spus: Doamne, învaţă-ne ce se va întâmpla după aceea? Şi el ne-a răspuns:
În acei ani şi zile, un război va aprinde alt război; cele patru colţuri ale pământului vor fi într-o
tulburare şi se vor lupta unii împotriva altora. Apoi vor fi cutremure de nori (sau, nori de lăcuste),
întuneric, foamete şi persecuţia celor care cred în mine şi împotriva celor aleşi. După aceea, va
veni îndoiala, conflictul şi infracţiunea unuia împotriva altuia. Şi vor fi mulţi care cred în
numele meu şi totuşi merg după rău şi împrăştie doctrine zadarnice. Şi oamenii îi vor urma
pe ei şi bogăţiile lor, şi vor fi supuşi mândriei lor, şi vor pofti după băutură, şi mită, şi vor fi
persoane respectate între ei.
38. Dar cei care doresc să vadă faţa lui Dumnezeu şi să nu respecte pe păcătoşii bogaţi,
şi nu le este ruşine înaintea oamenilor care îi rătăcesc, ci îi mustră (?), ei vor fi încoronaţi de Tatăl.
Şi de asemenea vor mai fi mântuiţi cei care îşi mustră vecinii, căci ei sunt fii ai înţelepciunii şi ai
3
(Isaia 59:7) ”Picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge nevinovat; gândurile lor sunt gânduri nelegiuite, prăpădul şi nimicirea
sunt pe drumul lor.”
9
10. credinţei. Dar dacă ei nu devin fii ai înţelepciunii, ci îşi urăsc fratele, îl persecută şi nu îi arată
favoare, pe acesta Dumnezeu îl va dispreţui şi îl va respinge.
(Versiunea coptă se reia.)
Dar cei care umblă în adevăr şi în cunoştinţa credinţei, şi care mă iubesc— căci au îndurat
insulta - ei vor fi lăudaţi pentru că umblă în sărăcie şi îi îndură pe cei care îi urăsc şi îi ocărăsc.
Oamenii i-au dezbrăcat pentru că iau dispreţuit deoarece ei au continuat în foamete şi sete, dar
după ce au îndurat cu răbdare, ei vor avea binecuvântarea cerului, şi vor fi cu mine pentru
totdeauna. Dar vai de cei care umblă în mândrie şi în lăudăroşenie, căci sfârşitul lor este pierzarea.
39. Şi noi i-am spus: Doamne, acesta este scopul tău, că ne laşi pe noi ca să vii peste ei?
(Se va împlini toate aceste lucruri, în etiopiană.) El a răspuns zicându-ne: În ce modalitate se va
desfăşura judecata? dreaptă sau nedreaptă? (În versiunea în limba coptă şi în etiopiană, sensul
general este acelaşi: dar răspunsul lui Isus sub forma unei întrebări este ciudat, şi probabil aici
există o descompunere.)
Noi i-am spus: Doamne, în ziua aceea ei îţi vor spune: Tu nu faci distincţie între (probabil:
ei nu îţi vor spune: Tu ai făcut distincţie între) drept şi nedrept, între lumină şi întuneric, şi rău şi
bun? Apoi el a zis: Le voi răspunde şi spun că: Lui Adam i-a fost dată puterea să aleagă una din
două: el a ales lumina şi şi-a pus mâna pe ea, dar întunericul l-a lăsat în urma lui şi l-a alungat de
la el. De aceea, toţi oamenii au puterea să creadă în lumina care este viaţă, şi care este Tatăl
care m-a trimis. Şi fiecare care crede şi face faptele luminii va locui în ele; dar dacă va fi cineva
care mărturiseşte că aparţine luminii şi face faptele întunericului, un astfel de om nu poate
rosti nici o apărare în favoarea lui, nici nu-şi poate ridica faţa ca să se uite la Fiul lui
Dumnezeu, care Fiu sunt eu. Căci îi voi spune acestuia: Cum ai căutat, aşa ai găsit, şi cum ai
cerut, aşa ai primit. Aşadar, tu omule, mă condamni pe mine? Pentru ce te-ai depărtat de mine şi
m-ai lepădat? Şi de ce m-ai mărturisit şi totuşi m-ai lepădat? nu are fiecare om puterea să trăiască
şi să moară? Deci cine a împlinit poruncile mele va fi un fiu al luminii, adică, al Tatălui care
este în mine. Dar din pricina celor care corup cuvintele mele mam coborât din cer. Eu sunt
cuvântul: Eu m-am întrupat, şi m-am trudit (sau, am suferit) şi am învăţat spunând: Cei
împovăraţi vor fi mântuiţi, şi cei care s-au rătăcit se vor rătăci pentru totdeauna. Ei vor fi
pedepsiţi aspru şi vor fi chinuiţi în trupul şi în sufletul lor.
40. Şi noi i-am spus: O Doamne, cu adevărat suntem mâhniţi din pricina lor. Şi el ne-a
spus: Voi faceţi bine, căci celor drepţi le pare rău pentru păcătoşi şi se roagă pentru ei făcând
rugăciuni înaintea Tatălui meu. Din nou i-am spus: Doamne, nu mijloceşte nimeni către tine
(astfel, în etiopiană)? Şi el ne-a spus: Da, voi asculta rugăciunea celui neprihănit care a fost făcută
pentru ei.
Când el ne-a spus aşa, noi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile ne-ai învăţat, ne-ai arătat
milă şi ne-ai mântuit, pentru ca noi să predicăm celor care sunt vrednici ca să fie mântuiţi, şi ca să
obţinem o răsplată de la tine. (Vom fi părtaşii răsplătirii tale? în etiopiană)
41. El a răspuns zicându-ne: Mergeţi şi propovăduiţi, şi voi veţi fi muncitori, părinţi şi
slujitori. Noi i-am spus: Tu eşti acela care va fi predicat de noi. (Doamne, tu eşti tatăl nostru. în
etiopiană) Apoi el ne-a răspuns zicând: Să nu fiţi (sau, Nu sunteţi voi) toţi părinţi sau stăpâni.
(Oare toţi sunt părinţi, sau toţi sunt servitori sau toţi sunt stăpâni? în etiopiană) Noi i-am spus:
Doamne, tu eşti cel care ne-a spus: Să nu numiţi pe nici un om de pe pământ tată, căci unul este
Tatăl vostru, care este în ceruri, şi este stăpânul vostru. Pentru ce ne spui acum: Veţi fi părinţii
multor copii, şi veţi fi servitori şi stăpâni? El ne-a răspuns zicând: Este aşa cum aţi spus (Aţi spus
corect, în etiopiană). Căci adevărat vă spun: oricine vă va auzi şi va crede în mine, va primi de la
voi lumina sigiliului prin mine, şi botezul prin mine: veţi fi părinţi şi servitori şi stăpâni.
42. Dar noi i-am spus: Doamne, cum se poate ca fiecare din noi să fie acestea trei? El ne-a
spus: Adevărat vă spun: Veţi fi numiţi părinţi, căci le-aţi descoperit lucrurile împărăţiei cerurilor
cu o inimă minunată şi în dragoste. Şi voi veţi fi numiţi servitori, deoarece ei vor primi botezul
10
11. vieţii şi iertarea păcatelor lor din mâna mea prin voi. Şi veţi fi numiţi stăpâni deoarece le-aţi
dăruit cuvântul fără resentimente, şi i-aţi mustrat, şi când voi i-aţi mustrat, ei s-au întors (au fost
convertiţi). Nu v-a fost frică de bogăţiile lor, nici nu v-a fost ruşine în faţa lor, ci aţi păstrat
poruncile Tatălui meu şi le-aţi împlinit. Şi voi veţi avea o mare răsplată de la Tatăl meu care este
în cer, şi ei vor avea păcatele iertate şi vor avea viaţa veşnică, şi vor fi părtaşi în împărăţia
cerurilor.
Şi noi i-am spus: Doamne, chiar dacă fiecare dintre noi ar fi avut zece mii de limbi ca să
vorbim astfel, nu am putea să-ţi mulţumim îndeajuns pentru că ne-ai promis astfel de lucruri. Apoi
el ne-a răspuns zicând: Numai să faceţi ceea ce vă spun, aşa cum şi eu am făcut.
43. Şi voi veţi fi ca fecioarele înţelepte care au vegheat şi nu au dormit, ci au mers
înaintea Domnului în camera miresei: dar fecioarele nechibzuite nu au putut veghea, ci au
adormit. Şi noi i-am spus: Doamne, cine sunt cei înţelepţi şi cine sunt cei nechibzuiţi? El ne-a
spus: cinci înţelepte şi cinci nechibzuite;4
căci ei sunt cei despre care a vorbit profetul: Fii lui
Dumnezeu sunt ei.5
Ascultaţi acum numele lor.
Dar noi am plâns şi ne-am necăjit pentru cei care au adormit. El ne-a spus:
Cele cinci înţelepte sunt Credinţa, Dragostea, Harul, Pacea şi Speranţa. Acum, dintre
cei credincioşi care au acestea vor fi călăuze pentru cei care au crezut în mine şi în cel
care m-a trimis. Căci eu sunt Domnul şi eu sunt mirele pe care ei l-au primit, şi ei au intrat în
casa mirelui şi sunt întinşi cu mine în camera miresei şi se bucură. Dar cele nechibzuite, când au
adormit şi s-au trezit, au venit la uşa camerei miresei şi au bătut, căci uşile erau închise. Apoi ele
au plâns şi s-au văitat că nimeni nu le-a deschis.
Noi i-am spus: Doamne, şi surorile lor înţelepte care erau în casa mirelui, au continuat fără
să le deschidă, şi nu s-au întristat din pricina lor şi nici nu lau implorat pe mire să le deschidă? El
ne-a răspuns zicând: Ele nu au putut obţine favoare pentru ele. Noi i-am spus: Doamne, în ce zi
vor intra şi ele de dragul surorilor lor? Atunci el ne-a spus: Cei care sunt închişi afară, sunt închişi
afară. Şi noi i-am spus: Doamne, acest cuvânt este (hotărât?). Atunci cine sunt cele nechibzuite? El
ne-a spus: Auziţi numele lor. Ele sunt: Cunoştinţa, Înţelegerea (Percepţia), Ascultarea,
Răbdarea şi Compasiunea (Mila). Aceştia sunt cei care au dormit în ei care au crezut şi m-
au mărturisit dar nu au împlinit poruncile mele.
44. Ca răsplată a celor care au dormit, ei vor rămâne în afara împărăţiei şi vor fi ţarcul
păstorului şi al oilor lui. Dar cine va rămâne în afara ţarcului, va fi devorat de lupi şi va fi
(condamnat?) şi va muri cu durere mare: în el nu va fi nici odihnă şi nici răbdare, şi (în etiopiană)
deşi va fi pedepsit cu asprime, şi va fi închiriat în bucăţi şi va fi devorat într-un chin lung şi rău,
totuşi nu va putea să obţină moartea repede.
45. Şi noi i-am spus: Doamne, ce bine ne-ai descoperit toate lucrurile. Apoi el ne-a răspuns
zicând: Voi nu înţelegeţi aceste cuvinte? Noi i-am spus: Da Doamne. Prin cinci lucruri vor intra
oamenii în împărăţia ta “şi prin cinci lucruri oamenii vor rămâne fără ea”: în ciuda faptului
că cei care au vegheat erau cu tine, Domnul şi mirele, deşi ei s-au bucurat dar nu din pricina celor
care au adormit (deşi nu vor avea nici o plăcere din cauza lor, în etiopiană). El ne-a spus: Cele
care au intrat cu mirele, Domnul, se vor bucura cu adevărat; şi ele se întristează din cauza celor
care au adormit, căci ele sunt surorile lor. Căci toate cele zece sunt fiicele lui Dumnezeu, chiar
ale Tatălui. Apoi noi i-am spus: Doamne, atunci le vei arăta milă din pricina surorilor lor?
(Maiestăţii tale îi revine să le arate favoare, în etiopiană.) El ne-a spus: “Nu mie,” ci aceluia care
m-a trimis, şi eu sunt în consimţământ cu el (Nu este a voastră, &c, în etiopiană).
46. Dar voi să fiţi drepţi şi să predicaţi şi să învăţaţi corect, şi nu vă ruşinaţi de nici un om
şi să nu vă temeţi de nici un om, şi în special de bogaţi, căci ei nu împlinesc poruncile mele, ci se
laudă (crescând) în bogăţiile lor. Şi noi iam spus: Doamne, spune-ne dacă vor fi numai bogaţii. El a
răspuns zicându-ne: Dacă orice om care nu este bogat şi posedă un mic venit dă celui sărac şi
nevoiaş, oamenii îl vor numi un binefăcător.
4
(Matei 25:7) ”Cinci din ele erau nechibzuite, şi cinci înţelepte.”
5
(Psalmi 82:6) ”Eu am zis: „Sunteţi dumnezei, toţi sunteţi fii ai Celui Preaînalt.”
11
12. 47. Dar dacă orice om cade sub încărcătură “datorită” păcatului pe care l-a săvârşit,
atunci vecinul lui îl va corecta din pricina binelui pe care el l-a făcut vecinului său. Iar dacă vecinul
lui îl corectează şi el se întoarce, el va fi mântuit, iar cel care l-a corectat va primi o răsplată şi va
trăi veşnic. Dacă un nevoiaş îl vede pe cel care a păcătuit împotriva lui, şi nu îl corectează, el va fi
judecat cu o judecată aspră. Acum dacă un orb îl conduce pe un alt orb, amândoi vor cădea într-un
şanţ: şi cine respectă persoanele de dragul lor, va fi ca aceşti doi “orbi”, aşa cum a spus profetul:
Vai de cei care respectă persoanele şi justifică pe cel păcătos pentru o răsplată, chiar şi acei a căror
Dumnezeu este stomacul lor. Iată că judecata va fi partea lor. Căci adevărat vă spun că: În ziua
aceea nu voi avea nici respect faţă de bogaţi şi nici milă faţă de săraci.
48. Dacă vezi un păcătos, mustră-l între tine şi el: (dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele
tău, în etiopiană) şi dacă nu te ascultă, atunci mai ia cu tine pe cineva, adică încă trei persoane şi
înştiinţează-l pe fratele tău: din nou, dacă nu te ascultă, atunci el să fie pentru tine (versiunea
coptă este imperfectă de la acest punct încolo.) ca un păgân sau ca un vameş.
49. Dacă auzi ceva împotriva fratelui tău, să nu îi dai crezare; nu bârfi şi nuţi găsi plăcerea
în a asculta bârfa. Căci astfel este scris: Să nu poţi suferi să auzi ceva împotriva fratelui tău, dar
dacă observi ceva, corectează-l, mustră-l şi converteşte-l.
Şi noi i-am spus: Doamne, în toate lucrurile ne-ai învăţat şi ne-ai avertizat. Dar Doamne,
în privinţa credincioşilor, chiar a celor cărora le revine să creadă în propovăduirea numelui
tău: este un lucru hotărât că printre ei vor fi despărţiri, gelozie, confuzie, ură şi invidie? Căci tu ai
spus: Ei îşi vor găsi greşeli unul altuia şi vor respecta persoana dintre ei care păcătuieşte, şi îi vor
urî pe cei care îi mustră. Şi el ne-a răspuns zicându-ne: Atunci cum va veni judecata, că cerealele
vor fi adunate în grânar şi pleava va fi aruncată în foc?
50. Cei care urăsc astfel de lucruri, şi mă iubesc şi îi mustră pe cei care nu împlinesc
poruncile mele, vor fi urâţi, persecutaţi, dispreţuiţi şi ridiculizaţi. În mod intenţionat oamenii vor
vorbi despre ei lucruri neadevărate şi se vor coaliza împotriva celor care mă iubesc. Dar aceştia îi
vor mustra, pentru ca ei să fie mântuiţi. Dar pe aceia care îi vor mustra îi vor pedepsi şi îi vor
avertiza, aceştia îi vor urî, şi îi vor împinge deoparte îi vor dispreţui şi se vor ţine la distanţă de
cei care le doresc acestora binele. Dar cei care vor suferi astfel de lucruri vor fi ca martirii pentru
Tatăl, deoarece ei s-au luptat pentru neprihănire, şi nu s-au luptat pentru corupţie.
Şi noi l-am întrebat: Doamne, vor fi astfel de lucruri printre noi? Şi el ne-a răspuns: Nu vă
temeţi; aceasta nu va fi în mulţi ci numai în puţini. Noi i-am spus: Totuşi, spune-ne în ce fel se va
împlini aceasta. Şi el ne-a spus: Va apărea o altă doctrină, şi o confuzie, şi pentru că ei se vor
lupta pentru propria lor avansare, ei vor produce o doctrină nefolositoare. Şi în această
privinţă va fi o corupţie mortală (de necurăţie), şi ei o vor învăţa şi îi vor întoarce de la poruncile
mele pe cei care cred în mine şi îi va separa pe ei de viaţa veşnică. Dar vai de cel care falsifică
cuvântul şi porunca mea, şi care îi îndepărtează pe cei care ascultă de ei de la viaţa
doctrinei şi se separă pe ei înşişi de porunca vieţii: căci împreună cu ei vor suferi judecata
veşnică.
51. Şi atunci când el a spus aceasta, şi a terminat discursul său cu noi, ne-a spus din nou:
Iată, în ziua a treia şi la ora a treia va veni cel care m-a trimis, pentru ca eu să plec
împreună cu el. Şi cum spunea aceste lucruri, a fost un tunet şi un fulger şi un cutremur, şi
cerurile s-au despărţit şi acolo a apărut un nor de lumină (strălucitor) care l-a dus sus. Şi de
acolo s-au auzit vocile multor îngeri, bucurându-se şi cântând laude şi spunând: Adună-ne, O
Preotule, spre lumina maiestăţii. Şi când s-au apropiat de firmament, am auzit vocea lui
spunându-ne: Plecaţi în pace.
12