1892 04

/(
M....110111=11...msmomealmmm
BISERICA ORTHODOXA RONIANA.
DESBATERILE
S-LUI SINOT)
4
Revista Periodica Eclesiastic(7",p1 2
I
DIN SESIUNEA DE PRIMA-VARA.
ANUL 1892
ANUL AL XVI-lea, No. 4.
ItJIIE
4:h6peril; c:11.Jeorce,lef:
5.4. Sir. F'rixcipatele- Unite, 34.
I 8 9 2.
_.,wm/44.7ff447ffwAiffkl~,-./,-,0
f
1,9
11
3EcttA isToR1
Tawate
iv
/
fl
.1
LL
Li
Ht
www.dacoromanica.ro

SANTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE
OR
www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.
Sesiunea de Prima -very a anulul 1892.
$edinca din 1 Ma 1892.
Sesiunea de prima -very a S-tulut Sinod s'a deschis
-cu solemnitatea obicinuita, fac8ndu-se un Te-Deum in ca-
tedrala Sf. Mitropolit de catra I. P. S. Mitropolit Primat,
la orele 10 si jum6tate a. m. faca fiind si Dl. Ministru al
cultelor $i Instructiunet Publice.
La orele 11 s'a facut santirea apei in sala sedintelor
S-tului Sinod de cAtre P. S. Arhiereti Innocentie PloeAenu,
dup6 care D. Ministru -al Cultelor si Instructiune Publice
citeste Mesagiul Regal cu No. 1578 pentru deschiderea
sesiunei de Primavera a S-tuluI Sinod.
I. P. S. Mitropolit Primat declarl sedin0 deschisA.
P. S. Arhiereh. Ioanichie Baca6aul face apelul no-
minal si respund presenti 13 Prea Santip membri, fiind 3
absentl.
P. S. G-erasim Pitestenu citeste sumarul ultimei se-
dilate din sesiunea de tomnA a S-tulul Sinod, si punadu-
se la vot, se aproba.
SA citeste de la biuroll telegrama P. S. Episcop al
Romanulul, prin care aratA ca este bolnav si nu p6te lua
parte la sedintele S-tului Sinod.
SA is act.
Idem telegrama P. S. Episcop al Rtmniculul §i Nou-
lul Severin prin care Brat ii. ca find bolnav, nu p6te veni
www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD
as la, parte ,la luerArile S-tulul Sinod, tai cere un congediA
Van& la insAnAtoE,iare.
Sa la act.
Idem telegrama biuroulul telegrafic din Iasi prim care
arata, eh P. S. Arhiereit Dositel Botosenenu a plecat la
Bucurestl, spre a lua parte la lucrarile S-tulul Sinod.
SA is act.
Voci: Iata este intre nol, dee! este de prisos tele-
grama.
1. P. S. Mitropolit Primat: Acum sA procedem la corn-
plectarea biuroului. Ye rog Prea Santitl membri sA ve rostil
asupra a dol Prea Santitl cari sA fie ca secretari.
P. 8. Arldereg innocentie Ploestenu: EA as' dori sA fie
tot acel P.P, S.S. earl all fost in sesiunea trecutA.
Voct: Sa se alegA, conform regulamentulul.
1. P. 8. Mitropolit al Moldova: Ell as" propune fArA
sA ma" facem forrnalitat4 sa rugAm pe P.P. S.S., can
fost secretari in sesiunea trecutA ca st ia, acesta sarcinA
si in sesiunea acesta.
1. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea fA-
cuta de I. P. S. Mitropolit al MoldoveI. Cine este pentru
sa bine-volascA a ridica mans.
S'a primit. Prin urmare P.P. S.S. Arhiere! Geraslm Pi-
testenu si Ioanichie Baca6nul vor fi secretari all biurouluI.
Acum, ye rog, sA procedem la alegerea comisiunel de
petitiuni.
P. S. Episcop al Argeplut: Daca P.P. S.S. Arhiera,
fosti secretari in sesiunea trecutA s'ail ales secretari al biu-
rouluf prin aclamatiune Iii pentru sesiunea acesta, atunci
rog, sa se alega comisiunea de petitiuni tot prin a-
clamatiune.
Voct: Sa procedem la alegerea comisiunel prin vot secret.
1. P. S. Mitropolit Primat: AtuncI, ye rog, sl procedem
conform cu regulamentul.
SA, procede Ia alegerea comisiunea prin vot secret.
I. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul.
Votantl 13.
Majoritatea absolute 7.
AA intrunit majoritatea cerutA de regulament : P. S.
Valerian RAmniceanu 11 voturl P. S. Dositeiit Botosenenu
9 voturi Ili P. S. Innocentie Ploestenu 13 voturl. Asa dar,
comisiunea de petitiunl se va compune din P. P. S.S.
vo
ei
Fei
an
ei
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALF ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 5
hiereY : Valerian Rilmnieenu, Inocentie Ploest6nu si Dositel
Botosenenu.
Se comunia, de la biurat mat multe adrese aYe S -tel
Mitropolit a Ungro-Vlahiet relative la alugarirt si se tri-
mit la comisiunea de petitiuni.
P. Si. Arhiereil, Dositel Botosen6nu: Inalt Prea SAnte, ve
rog, sa intervenitl pe Tanga S-tul Sinod ca sa,-m1 acorde
un congeal pentru cate-va rifle, fiind reclamat de 45re-carl
afaceri.
--S-tul Sinod consultat, aprobA congediul.
P. S. Episcop al Durord de jos Inalt Prea Sante, and
avem sedint5,?
1. P. S. Mitropolit Primal: Tocmal pentru acesta voiam
consult pe S-tul Sinod. Pe and voiti s5, a "em
sedinta, si la ce ora ?
P. 8. Arhiereu Inocentie Ploe,stenu: Ve rog, sá puneti
sedinta pe Luni.
P. S. Episcop al Dunelrei de jos: Eu v'asl ruga s'o pu-
neti pe Marti.
1. P. S. Mitropolit Primat: Atunel, eel can aunt pentru
qiva de Luni, sa bine-volasea a ridica mans,. Numal trek
voturi. Prin urmare sedinta va fi MartT. Acum, ve rog,
s5, hotarati la ce or5, s5, inem sedinta.
P. S. Episcop al Argeful0: In regulament este specificat
ca sedintele sa se tina la ora 11. Eu dar v'asi ruga sa ne
-tinera de regulament
P. S. Episcop al Llu,silor lnalt Prea &rite. Eu asT ruga
pe S-tul Sinod sa decide, ca sá tinem sedintele de la oreIe
5-7 p. m. dupe ce ne Intarcem de la Senat.
Voci: Nu se pots acesta.
P. S. Episcop al Huisilor : Atunci nicl la 11 nu se pote,
fiind-ca este prea de vreme ; fie dar de la 12 pitn5, la 2
p. m.
Voct: De la 11 pang. la sa tinem sedint5,.
P. S. Episcop al Argepda : In adever, ora regulamen-
tara este 11; dar fiind-e5, avem si_Senatal, nu putem nol
ca indata de la Sinod s5, trecem la Senat ; In acest cas
en v'ast ruga, ca sit punera ora ca sit avem putin timp
de repaos- intre sedintele Senatulul si ale Sinodulul.
P. S. Episcop al Dunetret de jos : Dac5, este vorba tot
de 2 ore de lucru, atuncl puteti pune si la ora 12, pentru
c5, atunel putem veni.
sa
2
9,
fti
si et
1i
www.dacoromanica.ro

6 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. cINOD
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Fiind-ca vorbim tntre
not si fiind-ca avem on6rea sa fie §i D. Ministru aci, sa-1
Intrebam qi pe D-sa, fiind-ca qtitl, at D-nu Ministru are
mat mult de lucru de cat not tote, sa-1 Intrebam daca 'I
convine sat nu ora 9 a. m.
D. Ministru al Cultelor : Et nu o sa pot veni la tote
qedintele, pentru ca o sa am §i alte ocupatiuni ; puteti
insa hotari ori-ce ora care va conveni S-lul Sinod, fie 9-
sat 12; cu tote acestea cred ca ye va conveni mat bine
ora 9 de cat ora 12
1. P. S. Mitropolit Primal: Atunci, pun la vot ora 9.
S'a primit.
Prin in mare, Marti la orele 9 vom avea §edinta.
8edinta EA ridica §i se anunta cea viit6re pentru Marti,
5 Mat orele 9 a. m.
t Pre§edinte: Iosif Mitropolit Primat.
j- Secretar : Gerasim Pitegenu.
,S'edinta din 5 Mat 1892.
--Winta se deschide la orele 9 a. m. sub pre§edinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal §i respund presentI 13 P.P.
S.S. membri, fiind bolnavi P. P. S. S. Episcopi al Roma-
nului li al Ramnicului, li absent P. S. Arhieret Ieremia
Gelatenu.
Se citeqte sumarul ledintel precedente li punendu se
la vot se aproba.
Se comunica de la biurot petitiunea Diaconului I.
Costescu-Duca, pe langa care inainteza doua esemplare
din manualul Istoria Santa. a Vechiului Testament qi se
trimite la comisiunea adhoe.
Idem petitiunea D-lul Gheorghe Arama, profesor la
Seminariul Veniamin, pe langa care Inainteza un manual
in doua exemplare intitulat G-rigorie Tamblac, cerend a-
probarea ; iiii se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem dou6, adrese ale Episcopiei de Argel relative la
calugariri qi se trimit la comisiunea de petitiuni.
Se comunica de la biurot adresa Ministerului de Culte
cu No. 5893 1 92, in alaturare cu o copie dupe Mesagiul
www.dacoromanica.ro

-PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SNODI 17
Regal de deschiderea sesiunel de prima -v4rA a S-lui Sinod.
1. P. S. .Mitropolit Primat: Se va trimite la Monitorul
Oficial.
Se comunicA de la biuroti telegrama P. S. Arhierefi
Ieremia GAlAtenu, prin care face cunoscut ca Luni va fi
la S-tul Sinod.
SA la act.
Se comunicA de la biuroti netitiunea preotilor din
Tulcea, prin care rOga pe S -tul Sinod sa mijlocescA la
Corpurile Legiuitbre pentru imbunatAtirea sOrtel for ma-
teriale,
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santiti PArinti Sunt
mal multe petitiuni de felul acesta adresate S -tulul Sinod
In intervalul acestel sesiuni. EA ruga sA ivati o de-
cisiune in privinta acestor cererl.
Voct: SA se trimita la guvern.
P. S. ArhiereV, loanichie Baca6nul: Et spun cg, s'a a-
dresat qi la Camera §i la Senat, acum se adreseza qi
S -tulul Sinod, dar S-tul Sinod a fAcut mijlocire la Guvern
pentru acesta.
P. S. Episcop at Argeplui: S-tul Sinod in tot-d4una
s'a ocupat qi se ocupA de imbunatatirea sortel clerului. P.P.
S.S. Episcopi maI cu ging, I.I. P.P. S.S. Mitropolit' in
tot-de-una au ridicat glasul for In Senat atras aten-
funea Guvernulul in acesta privintA, i in urma starnintelor
nostre, Guvernul a luat hotarirea, ca sA vina cu un pro-
tect de lege chiar in. sesiunea acesta, dupo cum suntem
informq. Prin urmare, acestor petitiuni trebue sA li se
dea un curs, adicA sa se inainteze ministerului respectiv
ca acte pentru a le avea in vedere la proiectul de lege
care'l va supune Corpurilor Leginitore.
P. S. Arhiereu loanichie Baca6nul: Din cuprinsul petitiu-
nilor resulta ca mal top preotif au facut asemenea corer'
la Camera la Senat.
1. P. S. Mitropolit al Moldova: EA creel ca, ar fi bine,
ca sA se comunice Guvernulul din partea S-tului Sinod
prin Ministerul de Culte, cA preotil din tote partile reclanal
imbunatAtirea gee! for materials.
P. S. Episcop at .Hufilor: Sunt in totul de pArerea I.
P. S. Mitropolit al Moldovei. Petitiunile adresate de preotl
S -tulul Sinod, ca autoritate mai inalta bisericesch, nu pot_
ort r6mana fara nici un curs. Prin urmare not nu putem
!
v'asi
si
si
si ail
si si
www.dacoromanica.ro

PROCESFLE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD
face alt ceva de cat s5, le comunicarn
avea in vedere la facerea proIectulul
natAtirea sortel preotilor.
Voct: Sa se comunice Guvernulul
dere la formarea proiectului de lege
Corpurilor Legiuitore.
I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la
S. Mitropolit al Moldovel, de a se face
dorinta preotilor din tail.
P. S. Episcop al Dunare de jos: halt Prea Sante ! Vo
rog, sA se comunice mai Intal tote cererile de natura acestia
l apol sA se hotarasca.
I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci rog pe P. S, secretarl
a comunica S -tuluI Sinod t6te petitiunile cart sunt de na-
tura ac6sta.
P. S. Secretar Ioanichie Baea6nul, comunica de la
biuro petitiunile preotilor din judetele: Constanta, Dorohol,
Teleorman, Roman, Tulcea. Covurlui, urbea
larA§i din Teleorman, Neamtu, R.-SArat, Botosani i iarasi
din R-Sarat, prin cari cer imbunatatirea sortei for materiale.
1. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea I.
P. S. Mitropolit al MoldoveT de a se face cunoscut Gu-
vernului.
Se primeste.
I. P. S. .Mitropolit Primat: Acura fiind-ca s'a luat hot6.-
rarea ca 86 se faca. cunoscut Guvernulul prin Ministeriul de
Culte, Ire intreb: 49b, se faca cunoscuta fiecare petiOune
in parte, s'all numaT ca aft venit cererl din partea tuturor
preotilor din tars ?
Vocf: Sa SE) faca cunoscut, a din partea tuturor preo-
tilor, aft venit cererl pentru imbunatAfirea sOrtel lor.
,Alte voct: SA se faca cunoscut fie-care petitiunef in parte.
I. P. 8. Mitropolit Primat: Se vor nota in adresa tote
petiiunile, facendu-se cunoscut Ministeriulul de Culte si
localitacile de uncle sunt venite aceste petitiuni.
Se comunica $i se citeste de la biuroii adresa No.
55,817 a Ministeriulul de Finance pe litngs care se trimite
un tablou general, privitor la comerciul Romanies cu t6rile
str6ine.
Idem, o alto adresa, a Ministeriulul de Final* cu No.
2784, prin care se trimite Stului Sinod o statistics relativii
la timbre.
Guvernulul, spre ale
de lege pentru imbu-
spre a le avea in ve-
pe care'l va presinta
vot propunerea I. P.
cunoscut GuvernuluL
8
Galati, Bean,
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE *E DINTELOR ST. SiNOD a
S-tul Sinod decide, ca atAt tabloul cat si statistica sa
se depuna in Biblioteca S-tului Sinod.
Idem, adresa Ministeriului de Culte cu No. 13,984 j 91
In alaturare cu un manuscris al invecatorului Vasile Io,
nescu intitulat: Istoria Sacra a Vechiulul Testament",
prin care i se cere revizuirea.
S-tul Sinod decide a se trimite la comisiunea Ad-hoc
care se va alege.
Idem, doua manuale de rugacluni imprimate pentru
clasa I primara urbane, si a II-a rural& din partea Diaco-
nului Paulescu, Institutor.
P. S. Arhiereu loanichie Baradnul: Nol de si am luat
o decisiune Inca din sesiunea trecutar ca tote manualele
care vin tiparite, sa le respingem ; totusi eg a§1 credo ca,
pe langa manuscrise, Comisiunea ar fi bine sa cerceteze si
pe tole imprimate,
P. S. Episcop al Ilufilor: Acesta este treba comisiunea
,care se va alege, pentru a se prorun4a,
I. P.S. Mitropolit Primat: Se va trimite la comisiunea
Ad-hoc care se va alege.
Se comunica de la biuroll un mic manuscris intitulat:
77
Mi cul Catehism" pentru se6lele primare rurale de Andrei
Popescu, din corauna Sotanga, care se trimite la comisiu-
nea Ad-hoc.
Idem, adresa Ministeriului de Culte cu No. 3688 I 92
Insotita do doua card, Vechtul si Noul Testament ale D-lut
Vasile Gheorghiade, institutor din Botosani si se trimit la.
comisiunea Ad-hoc..
Idem, un mic manuscris de rugaciune al Preotului
Alexandru Popescu, din comuna Cernica; si se trimite la
comisiunea Ad-hoc.
Idem, petitiunea Diaconulul Avramescu institutor, pe
Mug& care inainteza un manuscris intitulat : Prescurtare
din Istoria Sacra a Vechiului si Noulal Testament"; si se
trimite la comisiunea ,Ad hoc.
comunica si se citeste de la biuroti adresa cu No.
/749 a P. S. Episcop al Rfiumicului, pe lauga care inain-
teza in copie doua adrese ale Primariei urbel Caracal, prin
care sa cere ca bisericele cu patronul Sf. Treime si Sf. Vasile
din acea urba sa formeze o singura Parohie.
L P. S. Mitropolit Primat: Prea Santitilor, sa -ml daV
-voe a'mi da parerea asupra acestet adrese ; V6 aducep a-
JSe
www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
minte ca In sesiunea de tomna a anulul trecut, a mal venit
o asemenea cerere din partea I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei prin care se cerea modificarea numelul unel enorii ;
ci atunci S-tul Sinod a luat hotarirea, cs asemenea cererl
sa nu fie primite, ci sa se pastreze in tocmai nume'rul
numele parohiilor dupe cum s'a fixat de S-tul Sinod.
Acum, data P.P. S.S. V6stre voiti ca hotartrea ce s'a
mat atunci BA se aplice si la acdsta, ail fi de parere ca
sa se puny la dosar, si sa se treca la ordinea
S-tul Sinod ne lured nicl o decisiune, decide trecerea
pur i simplu la ordinea
Se comunica de la biurou petitiunea D-lui Loan An-
drei, absolvent al Facultatei de Teologie, prin care rOga
pe Stul Sinod sa decidar ca 86'0 tipareasca teza gratis
la tipografia Cartilor Bisericesti fiind fad, mijlace ; si se
trimite la comisiunea de petitiuni.
Idem, petitiunea P. S. Arhiera. Calistrat Barladenu
insotita de un manuscris intitulat: Istoria Sacra" prin
care cere aprobarea ; si se trimite la comisiunea Ad-hoc.
Idem, adresele cu No. 613, 614 si 615 ale S-tei Mi-
tropolil a Moldovel, insotite de qece dosare relative la cA-
lugariri si se trimet la comisiunea d' petitiuni.
Idem, adresele S-tel Episcopil a Buzeului cu No.
244-253 insotite de 4ece dosare relative la calugariri cI
se trimet la comisiunea de petitiuni.
raportele cu No.- 34 si 51 ale Directorului- tipo-
grafiel Cartilor Bisericesti, pe Tanga care inainteza comptu-
rile de veniturl si cheltuell ale acelei tipografil pe anul
financiar 1891 92, precum ci ale Revistei Biserica Orto-
d.oxa pe acelasi an, cerend aprobarea Tor.
1. P. S. Mitropolit Primat: EA cred, ca pentru acesta
cestiune sa se alega o alts comisiune ; ¢i v'acl ruga ca
chiar acum sa procedem la alegerea el.
Voct: Da, da. Tot-de-una asa s'a urmat.
P. S. Arhiereu Valerian Rtimniceanu: SA se alega o
comisiune specials.
1. P. S. .Mitropolit Primat: Suspend dar sedinta pentru
cinci minute ca sa ne sfatuim.
Sa suspendA sedinta pentru °incl. minute.
La redeschidere, se procede la alegerea comisiunel
prin vot secret.
1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este:
tli
duel.
4:,lilei.
Idem,
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR Si. SINOD 11
Votanti 13.
Msjoritate absoluta 7.
A intrunit majoritatea culla de regulament :
P. S. Episcop al Buz'eului 10 voturt
77 ,, 71 77
Argesulul 11 77
P. S. Arhiereil Dionisie Craiovenu 11 voturt.
Prin urmare comisiunea pentru luarea socotelelor tipo-
grafiet, se va eompune din P. P. S. S. Episcopi al Buzeulul
si al Argesului si P. S. Arhiereti Dionisie Craiovenu.
Acum, v6 rog sa procedem la alegerea comisiunei pen-
tru cercetarea cartilor Didactico-Religi6se.
P. S. Episcop al Ilusilor: halt Prea Sante ! In privinta
comisiunel pentru cercetarea cartilor Didactico-Religi6se,
ell a1 fi de parere sti, se mat amane alegerea et, fiind-ca
este venit un numer f6rte insemnat de carti i membril
S-tului Sinod can se vor alege, nu le pot cerceta pe tote.
V6 aduceti aminte a, inca din sesiunea trecuta s'a facut
o propunere pentru schimbarea regulamentuluI, $i deci eul
-v'asi ruga, sa se astepte resultatul acelel comisiuni, ca 0,
vedem ce parere IV va da in acesta privinta.
Voci : Sa se amane.
1. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea P. S.
Episcop al Husilor, care este pentru amanarea alegerel
comisiunel pentru cercetarea cartilor didactico-religi6se.
S'a primit.
Acum pentru ca am terminat cu comunicarile, v6 rog
el intram In ordinea qile.
La ordinea qilei avem mat multe raporte ale comisiu-
nel de petitimil relative la cAlugAriri.
Rog pe P. S. raportor a le da citire.
P S. Raportor Innocentie Ploestenu citeste raportul
comisiunei de petitiunl pentru tunderea in monah:sm a
surorilor : Paraschiva Radulescu de 46 ant, Ioana Tomescu
de 52 ant, Efrosina D. Lambridi de 53 ant, Teodora Filip
de 74 anT, Efrosina Filip de 54 ant ii Maria Dobrea de
46 anT, tote din Monastirea Pasarea.
Comisiunea, gasind indeplinite tote formalitatile cerute
de regulament, este de opiniune a li se admite' calugarirea.
S-tul Sinod aproba.
Idem, raportul comisiuneT de petitiunl pentru tunde-
rea in monahism a surorilor : Safta Grigorescu de 73 ant,
Maria Radulescu de 33 anT, Maria Timescu de 61 anT,,
www.dacoromanica.ro

12 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Maria Nit6. Nestor de 34 an! Maria N. Abagiu de 38
t6te din monastirea Viforita
Comisiunea, gasind indeplinite tote 'forma ce-
rute de regulament, este de opiniune a li se aproba cfi-
lugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunel de
pet4iunT qi se aproba.
---Idem, raportul comisiunel pentru tunderea in mona-
hism a surorilor Elisabeta Ionescu de 38 an!, Elisabeta
Popescu de 31 an!, Anica Oprescu de 36 ani, Elena Petra
de 33 ani, Sofia Tomescu de 32 ani, Maria Moise de 40
ani, Ecaterina Bratescu de 35 ani, Elena Ionics Patracscu
de 37 an!, Anghelina Joan Ciucea de 30 an!, Anastasia
Voicu de 40 ani, Stana I. Andronescu de 46 an!, Elena
D. Popescu de 42 ant, Teodora Ilie Popa Toma de 57
ani, Ecaterina Gavrila de 72 ani, Site Constantinescu de
49 ani, §i Ana Moisescu de 37 ani, tote din Monastirea
Tiganekdi.
de regulament, in majoritate este de opinie a li se aproba
calugarirea.
Minoritatea, compusA din P. S. Arhiereti Valerian
Rimniceanu, este de Were a se amana ealugarirea acelor
surort car! n'atl 40 de ant, vArsta cerutA de regulament.
Se pun la vot conclusiunile raportulul majoritatei co-
misiunel, car! Bunt pentru adrniterea in monahism a tuturor
numitelor surer! si se aproba.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai find nimica la ordi-
nea dilel, ridic qedinta.
Sedinta pe mane 6 Mai, orele 9 a. m.
Sedinta se Tidier" qi se anuntit cea viit6re pentru ditia
de 6 Mai, orele 9 a. m.
t Prekledinte : Iosif Mitropolit Primat.
Secretar loanichie Bacadnul.
_d.
si
ant,
litatile
:
f :-
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 13-
),Sedinp din 6 Mat 1892.
---Sedinta se deschide la ora 9 a. ro. sub presedinta 1.
P, S. Mitropolit Primat
Se face apelul nominal $i respund presenti 14 P. P.
S. S. membri, find bolnavi P.P. S.S. Episcopi; al Roma -
nulul si al Rimnicului.
citeste sumarul .sedintei precedente $i se aproba.
Se comuniett si se citeste de la biuroil raportul cu
393 arComisiunet ad-hoc, insAreinata de S-tul Sinod fn
anul 1890 pentru regularea monastirilor, prin care aratg.
eä neputenduse complecta tablourile, n'a putut luera.
1, P. S. Mitropolit Primat: Ne mal find comunicao,
intrAm fn ordinea
La ordinea dilel avem mat multe rap6rte ale comisiunel
de petitiuni relative la ealugarirI. P. S. raportor este rugat
a le da citire.
P. S. Arhiereu Inocentie Ploestanu, raportorul comi-
siunel de petitiunl, citeste raportul comisiunel pentru tun-
derea in monahism a fratilor Ilie Trifan de 49 anl, Gh.
Mincu de 75 anl, Ion Vasile al Mihitilesel de 62 anl, I6n
Zemescu de 78 ani, Ion Ventu de 25 an! Nicolae Fi-
lipescu de 47 ant, top din Monastirea Neamtu-Secul.
Comisiunea, gasind indeplinite tote formalitatile regu-
lamentare, este de opiniune a li se aproba calugArirea.
1. P. B. Mitropolit al Moldova :-Tratele I6n Ventu face
in monastirea Neamtu- o aseultare In adever esentiald,
de mare buns-euviintti. El in adever este tener trecut de
varsta de 25 an!; dar a fost scutit de armat6, pentru ca
este miop. Cu tote acestea este de mare Iolos bisericed
pentru ca face pe cantaretul indeplineste un mare gol
ea se simte in bisericit.
I. S. Arhiereic Inocentie Proe,st6nu: Sunt dator s arat
Sinod, ea Comisiunea- in unanimitate este de acord
pentru tunderea in monahism a acestul t6ner frate.
Se pun la vot conolusiunile raportului, earl Hunt pen-
tru tunderea in monahism a maI sus numitilor frail, $i se
aproba.
P. S. raportor Inocentie Ploestenu, citeste raportul
comisiunel de petipunl, pentru tunderea in monahism a.
sore! Maria Cretu de 37 anl, din Monastirea VAratecul.
Comisiunea, gasind indeplinite tote formele cerute de
11,
Sa No._
$i
si
ci
S-tului
www.dacoromanica.ro

1.4 PROCESF1.E WRBALE ALE EDINTELOR S . SINOD
regulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.
S-tul Sinod aproba calugarirea numitet sore.
Idem, raportul comisiunet de petitiuni pentru tunde-
rea in monahism a surorilor: Elisabeta Misionescu de 52
ant, Elena Vezeteu de 40 ani, si Paraschiva Pavel Cio-
baci de 60 ant, t6te din Monastirea Agafton.
Comisiunea, gasind indeplinite t6te formalitatile cerute
de regulament, este de opinie a li se aproba calugarirea.
Se pun la vot eonclusiunile raportulut comisiunet can
Bunt pentru tunderea in monahism si se aproba.
P. S Arhierell Valezian Ramniceanu, raportorul co-
misiuneT de petitiuni, citeste raportul comisiunet pentru tun-
derea in monahism a fratelui Ghinea Negoita de 72 ani
din Monastirea Ciolanu.
Comisiunea, gasind indeplinite tote formalitittile cerute
de regulament, este de opinie a i se aproba
Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunel si
Sf. Sinod le aproba.
Idem, raportul comisiunet pentru tunderea in mona-
hism a surorilor: Ana Iliescu de 43 ant si Ilinca Preotesa,
fdri, a i se cun6ste varsta, ambele din monastirea Ratesti.
Comisiunea, gasind indeplinite formalitAtile cerute de
regulament, este de opinie a li se aproba calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulut comisiunet si St.
Sinod le aproba.
Idem, raportul comisiund de petitiuni, pentru tunderea
in monahism a sure! Margareta Tataru de 46 ant, din
Monastirea Rogozu.
Comisiunea, gasind indeplinite formele regulamentuluT,
este de opinie a i se aproba efilugArires.
Se pun la vot conclusiunile raportulut comisiunet si
S-tul Sinod le aproba.
hism a sore! Petcana tefan Neagu de 64 ani din Monas-
tirea Cotestt.
Comisiunea, gasind indeplinite t6te formalitAtile cerute
de regulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportului comisiunei si
Idem, raportul comisiunet de petitiuni pentru tunderea
in monahism a sore! Casandra Ghisdeanu de 44 ani, din
Monastirea Rateqtl.
calugarirea.
www.dacoromanica.ro

PROCESE1 M. VATS/U.1r, AT It SFDINTELOR ST. SINOD 15
Se pun la vot conclusiunile raportuluT comisiunet si
Idem, raportul comisiunet pentru tunderoa in mona-
hism a fratelui Dumitru Matgsaru de 59 ant, din Monas-
tirea Varzarestl.
Comisiunea, gasind indeplinite t6te formalitatile cerute
Se pun la vot conclusiunile raportuluT comisiunet tii
hism a surorilor Smaranda Ion David de 64 ant §i Maria
N. Tudosiil de 70 ant, ambele din Monastirea Cotesti.
de regulament este de opinie a se aproba calugarirea nu-
mitelor strorf.
Se pun la vot conclusiunile raportulut comisiunet tiii
Idem, ragortul comisiunet pentru tunderea in mona-
hism a surorilor: Maria Aldea de 68 ant, Satomia Solomon
de 52 an! Fili Ana 1, Christea de 34 an!, eke treile din Mo-
nastirea Hore4u.
Pentru surorile Maria Aldea si Salomia Solomon, comi-
siunea gasind indeplinite t6te formalitatile cerute de re-
gulament, este de opinie a li se aproba calugarirea ; tar
pentru sora Ana I. Christen. fiind-ca din dosar lipseste
actul de stare civila, este de opinie a i se amana caluga-
rirea pAnA la toning cand Ara presents actul.
P. S. Episcop al Dunaret de jos: Episcopul respectiv at
acestei sora este mat In masura de cat not sit judece data
acesta sorb, mat avea sail nu necesitate de acest act, and a
recomandat'o.
Prin urmare, ye rog, sit respingeti conclusiunile rapor-
tului si BA primicf §i calugarirea acestel sore cum s'a prima
tai a celor-l-alte.
P. S. Episcop al Iluisilor: Sunt contra opiniel P. S. E-
piscop al Dunarei de jos.
Episcopul data a recomandat'o, a recomandat'o pentru
ea, s'a facut mijlocire din partea staritei. Eli aunt sigur, ca
Episeopul si'a 443 : Data S-tul Sinod va bine voi s'o calu-
garesea far& acest act, bine ; tar dacii-nu, 0 va respinge.
www.dacoromanica.ro

16 PROCESELE VERBALE ALE BEDINTELOR ST MOD
Prin urmare, 4ece sa, admitem ctiluggrirea_aceslet sore, cand
ea n'a indeplinit formalitatea eervtit de regulament.
Eta rog pe 8-tul Sinod sit menting, opiniunea minoritatei
comisiunel de petitiunl.
P. S. Arhiereii Valerian Ramnicenu, raportor: Ca ra-
portor aunt dator sa dad Igmurie.
CercetAnd actele din dosar, earl privese pe ae6sta
am gasit o resolutie pusa pe suplica In care sit dice, ca
sora va depune actul de stare civila cAnd va fi intrebata ;
Aar actul nu s'a depus nici pang, acum.
Ei cred, ca acdsta este maI mult o scgpare din vedere
de la Episcopie ea nu i l'a cerut; si noI cari suntem datorl
sa tinem socotdlit de acte, am opinat ca sa se inapol ze do-
sarul piing se va complecta.
Voce : Nol suntem contra. SA, se primescg, i calugarirea
aceste sore.
I. P. S. Mitropolit Primat: Atund pun la vot opiniunea
comisiunei care este pentru calugarirea surorilor Maria
Aldea §i Salomia Solomon.
S'a primit calugarirea.
Acum pun la vot opiniunea comisiuneY care este pentru
arnAnarea calugariel sore! Ana I. Christea.
S'a respins cu mare majoritate. Prin urmare s'a admis
i calugarirea sore! Ana I. Christea.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Eti am primit, dar cu
conditiunea ca sit se aerie la Episcopul respectiv sa trimitii,
actul de stare civilg.
1. P. S. Mitropolit Primat Atunci, rog pe P.P. S.S.
Secretarl 81 se noteze chiar pe raportul comisiunei, ca aa
se aerie EpiscopuluT respectiv sa trimitg actul.
P. S Valerian RAmnicenu, raportor, citeste raportul
comisiunei pentru tunderea In monahism a fratelul Ghitit
A. Marcov de 63 anT, din schitul Izvorele.
Comisiunea, ggsind indeplinite t6te formalitAtile cerute
de regulament, este de opinie a se aproba calugarirea
numitului frate.
Se pun la vot conclusiunile raportulu! comisiuneI.si
Sinod le aproba.
Idem, raportul comisiunei de petitiunl pentru tunderea
In monahism a fratelul I6n I. Popescu de 40 an!, /din
Monastirea Sinaia.
Comisiunea, gasind Indeplinite formalitittile cerute de
sorrt,
S-tul
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST MOD 17
regulament, este de opinie a se aproba calugarirea numi-
tulut frate.
Idem, a fratilor Nicolae Dobrovio de 80 ant si Ion
Petre de 62 ant, ambit din monastirea Ghighiu.
Comisiunea, gasind indeplinite formele cerute de re-
gulament, este de opinie a li se aproba calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulut comisiunet de
petitiuni S-tul Sinod le aproba.
Idem, raportul comisiunet de petitinni pentru tunde-
rea in monahism a fratilor : Marin Marinescu de 54 ant,
Jacob Isac lam a i se cunoste Arsta, Ivanciu Novicid de
64 ant qi Marin Dinu de 41 ant, citte-st patru din Monasti-
rea CAldftrulani.
Comisiunea, gitsind indeplinite t6te formalitittile cerute
de regulament, este de opinie a li se aproba calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulut comisiunet
Idem, raportul comisiunet de peticiunt pentru tunderea
in monahism a fratelui Nicolae Micu de 32 an!, din Mo-
nastirea Stanisora.
Comisiunea, de $i gaseste indeplinite cele-l-alte for-
malitm cerute de regulament, dar pentru ca numitul frate
are numai patru luni in ispitirea canonica, este de opinie
a i se amana calugitrirea Omit la t6nina, ca sit implindscA
eel putin sass lunt de ispitire canonicit.
respingendu-se, s6 admite calugarirea numitulut frate.
Idem, raportul comisiunet de petitium pentru tunde-
rea in monahism a fratelut Alexandru Tudoriu de 70 ant,
din Mona stirea Ciolanu.
gasind indeplinite formalitatile cerute de
regulament, este de opinie a se admite calugarirea nu-
mitului frate.
Se pun la vot conclusiunile raportulut S-tul Sinod
le aproba.
Idem, raportul comisiunet de petitiunt pentru tunde-
rea In monahism a sore! Maria Luca de 47 ant, din M-rea
Valent.
Comisiunea, gitsind indeplinite formalitatile cerute de
regulament, este de opinie a i se aproba calugarirea.
2.
all
Comi4unea,
1i
ei.
www.dacoromanica.ro

18 PROCESELE VERBALE ALE S'''DINTEI OR ST. S NOD
Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunei
S-tul Sinod le aprobe.
P. S. Arhierei2 Ca listrat Barladenu: I. P. S. Stapane!
Avem sa facem urmatorea propunere :
Sub-semnatii membril at S-tului Sinod, propunem: ca
If In a It Prea Santitit Mitropoliti Prea Santitii Episcrpi E-
parhioti, sit aprobe atat tunderea in monahism a fratilor
si surorilor, ce ati vocatiunea la vista monahica fait a sit
77
mai cere in ae6sta, cestiune aprobarea S tului Sinod.
(ss). Parthenie, Callistrat, Dositheig Botosen6nu, Dionisie
Craiovenu, Inocent M. Ploe,stenu, leremia Galateanu.
I. P. S. Mitropolit Primat: Conform regulamentulul, o
asemenea propunere trebue trimisa la o comisiune al6sit
ad-hoc.
P. S. Episcop al Dunarel de jos : Sa se cit6seit mal intal
in tree sedinte consecutive $i apot sa se trimita la comisiune.
I. P. 8. Mitropolit Primat: Ne mal fiind nimic la ordi-
nea ridic sedinta. Sedinta viit6re va fi pe Vineri 8 Mai.
t Presedinte : Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar : loanichie Baca6nul.
,s5edinta din 8 Mat, 1892.
---edinta se desehide la orele, 9 a. m. sub presedinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal §i r6spund presenti 14 P. P,
S. S. membri, fiind bolnaki : P. P. S. S. Episeopi al Ro-
manulul $i al Rimniculu!.
Sit citeste sumarul sedintel precedente $i se aprobe.
Se comuniefi de la binroa petitiunea P. S. Arhiereii
Nods Cretulescu, prin care rdga pe Stul Sinod a starui
pe lamp D. Ministru al Cultelor ca sit-1 adaoge in budget
mica pensiune de 100 lel ce i s'a suprimat.
1. P. S. Mitropolit Primat: Eu cred, cii aeesta petitiune
sit o recomandam D-lut Ministru spre a o avea in vedere;
$i ca sr' aiba o eficacitate, cere chiar, ca atat I. P. S.
Mitropolit al Moldovei sail en totii, sit ne angajam a ruga
pe D. Ministru a-i reda acea mica pensiune. Primitt ae6sta?
Voet: Primim.
Qi
si
gi
alt
www.dacoromanica.ro

P' CES ';LE VFRBALE ALE SEDINTF.LOR ST. :q.NOD 19
I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci, pun la vot propune-
rea emisa de mine. S'a primit.
Se comunica de la biurog doua, adrese ale Mitropoliel
Moldovel, relative la calugartri ; si se trimit la comisiunea
de petitiuni.
adresele Stei Mitropoli! a Ungro-Vlahiei, una
cu No. 702 prin care se face cunoscut S -tului Sinod sui-
rea pe scaunul Patriarhal al Antiohiei a P. S. D.D. Spi-
ridon si alta cu No. 703, prin care se face cunoscut S lull
Sinod suirea pe tronul Patriarhal al Constantinopolulul a
R S. D.D. Neofit.
'Apt3. 7.
f Tot.; cruyxpo-roi3o-i -rip `Ayilv
7xal iepiv D'ivo`,3ov Tii; 'EA-
xXylaiocc T01.1 TOUV.COEX'A B7.-
(70EI.O'i, i Y iyitp nve(luart.
)1/4 iav ecyaTnycPic 3c3ixp-A; xat crux-
XELTvipyotc, ETcupi3cov, 0,iy 0Eou,
flatptcipx-ri; -al.; 111.F.,14)-rv:, OEOU-
TCOXEW; 'AVTCoxsix4 xxi rcAcriN'A-
votTo.)ii; T6`) iv Xpi.ar 7) tq) OE(,.)
i-ixo;tov 6c;e)vDt 46v eCCITC7.cry.bv i-
Tcoviu.ou.Ev.
Tot)* ecitco-r&cou 1-1 rcpvipxou Ku-
piou rEpao-Eu.ou, to5 npo 7l'J.0v
-co6,,.; 61.1xa.4 -c714 irco-ri-c-tw, 716-
Try; 'ExxX-riaix; Aay6vTot- 71.1.Tatv,
nap% trfr7LV Xg.0' a &ii xat Tit I.Epi;;c
6ivO3cp ivvcocrrott, neol cp0iiovra
Atipt LOV TO5 Xi12,OLVT04 ITO )C,Tii.", ILE-
TCLO*TVJU.frlic xiiri.) ;v1 xoviot.4 Trorn-
o-au.g.vou ;ti To x),TiOilvat tivx)vx-
(3.1v Ti)p npoorao-iav xai xuPipvl-
o-tv T7r, T-71: dcyia4 TcOXEw4 cirrocrro-
)ux-714 xxi Ra-cpw.pxtxii; xotOgpac,
6 ecytcna-co4 oirro4 do-cooco) tx6c xli
nirptotpxvO Op6v04 u.E!.,..61r.Ev
Tiu.otpo tipx-il xal yrilcriou xat xa-
No. 7.
Celor ce compun Santul
SanOtul Sinod al Biserice! Re-
gatului Romanesc, in Santul
Spirit prea iubici frat1 si con-
Spiridon, din mila
lul Dumneclet Patriarh a ma-
ref CetAti a lul D-4eit Antio-
hia si a tot Resaritul, Ve tri-
mitem cea in Christos D
saiutarea fraOsca din inima.
Preasfintitul Patriarh D nul
Gherasim, care inainte de no!
luand sa conduca franele a-
estei prea sante Biserici, dand
dimisie, dupe cum si Santi-
tului Sinod 1-a fost cunoscut,
pe la finele lui Martie a anu-
lui trecut, din serviciul ce i
s'a incredintat, pentru ea a
fost chiemat a lua ingrijirea
administrarea SfinteI
apostolice $i a Scaunulul
Patriarhal, acest prea sant a-
postolic si patriarhal Scaun a
r6rnas privat (lipsit) de seful,
adeveratul canonicul admi-
. .
si
si Ce-
fact
si
liturgisitorl,
www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD
vovixofi 7tpoo.Td4Tou. Micrtiv Thy
q)ux-rjv oi 70UTOV XINOVLXG)4 tE-
1ot)VTES iEP6TOCTOt MirrpOn0)eiTat
Xal 6 7CEpt,060104 TO5 KUOiOU )a6C,
TpWeiVIE;;, Ott iv 6Spatc xpto-iv.ot4
evIMprviCov-co Tot) oixeiou VOLI.A.E-
V6CpXOU xai ElaTotapxou, oUx
dOpoLcreilvat iv "C(1 TcOXet
TaUTTI, Tr" xai IlaTpcapxcxyj xx-
ei;pa, xxi 8t4 7:),eicrTyr,ppovTioc
inovrjo-avTo, 67t(4 i-ruZlio-covrac Tay
xu(3epvi;o-ovTa xai Trri8a),toup)-
crovTa Trjv T.114 evytwrcirii; TaUT-ric,
ixxxyicria4 azaFA : Ev y «p 20et.-
tray, Ott aEiTCOTE 1.11V 75T1) ;EEV(7).;
IXELV.atETo, Ott 8' iv TOI*4
TOE; xafpotc oL xiv8uvot inITIOUv-
Orio-ay. Kai ;1',1 et'2oxio,c xai xcipt-ct
-cob' 7ravayciOou 0E0rj, T(.7.)v Lepw-
TxTWV 111Tp07toltTcZy auvik0Ov-
Ocov Iiiipou4 xxvovimi.; Trouticra-
p.t,cov Fitt TO 04 aa9ac Tay Trpo-
arna6p.evov, ix).-401p.ev diva-
laPetv T1v npoo-Taat'av To a-
vw-r&-rou Ic.o-rou ebroorolt./05xal
IlaTptappxoti Op6vou. Tat)-cot crU-
VETEXETTO, illACT)V aV BY161EE'y. ;La-
tptf3Ov.vov xal TO iv
Tc61eL 74vcrE.Trrov xai Tray-
x0o-plov Trpocrx6v-rif/a intTpontx(.74
xupepviuraov Trf 6c6eia TOO Ma-
XilptGOTZTOU Xxt dcpwrZTou Tuiv
clepoaoXiy.cov naTpcapri, ,:rcO Tov
eirrocrToltxav xa.i llaTptapyt,tOv
oUttvoc .9.p6vou TEWC fteloisiptEv,
iv TV yopeia twv a.pxtepicov auto
xaTeiAeravot OvTe4. AhL TCOX)4)
cruvso-ziOrw.ey, Or' Tirov deyitov
dcpxtepiwv lepa Opilyupt4 iEin-yet-
Aev il.Liv TOC .5eicp OZet 1fiu.6"c;
TeleaeivTa. %al y&pgveav Fay Oi;a-
REV Tip Yfl1 ETEpxv eco-01.vetav, i'vOev
nistrator. RAniti in ad ancul su-
fletului Preasfintiti! Mitropoliti
eel ce eratt canoniceste sub
acesta, cum $i poporul ales a lul
Dunme4.et, ca In timpi critic!
ate remas orfani de propriul for
Antal-pastor Patriarh, nu
s'au lenevit a se aduna in a-
cesta Cetate, care este si Scaun
patriarhal, si cu cea ma! mare
ingrijire alb facut, ca 86, sub -
siste administratorul i condu-
celorul corabiel a acestei prea
sante Biserici. Cad cunosceati
bine ca in tot-d6una acesta
suferea grew, pentru ca in vre-
mele aceste de pe urma ne-
voile s'ail inmultit. Si dar prin
buna vrerea tai harul prea bu-
nulul Dumnecien. Intrunin-
du-se Preasfintitil Mitropolitl
§i (land voturi canonice pen-
tru a se a]ege Intatul-S60tor,
ne-all ales pe not ca sa luam ad-
ministrarea acestui Preasfant
apostolic $i patriarhal Scaun.
Acestea s'ati petrecut pe cand
no! cram in Bethleem si ad-
ministram epitropiceste in a-
cel sfant oras acea biserica
mult respectata i universals,
cu invoirea prea fericitulul
preasfintitulu! Patriarh al Ie-
rusalimului, sub al earn! Scaun
apostolic si patriarhal am fost
pans acam, fiind inscris in
chorul Arhiereilor 1W. Am fost
euprinsI de multa t6ma, and
adunarea Sfintitilor Arhierel
ne-a vestit cele saversite a
supra nostra prin mila lui
Dumneciell. Pentru ca pe de
Une
eix-
v-rirsav
iCryje
xxi
75
t?'
si
ilteete
itydt
IXELVT1
www.dacoromanica.ro

PROCFSRLE VERBALE ALP, SEDYNTELOR ST. cINOD 21
8' o6x. tyvoo5p.Ev Ort ixaAoUtle9a
ecvalaPsiv xylf3ipv-ricrtv Exxar)o ix;,
yEpapdc I.LEV x d a-MOO-COM/0T; xai
TC&lat Tcori IluTcp "a";, viiv 8? o-cp63pa
crIAEuovivrr; xca Au8covttouLiv14.,
iroXAsei; rata ecvaixat4 x.c TCAE1:0--
TO04 To% xtv8Uvot.-, 7COI,OpX09U-EV11;
xcd Und noXycovirloav ExOpwv irct-
pouXEuop.dvys Ort C'cpot Capi, viv ;tat
8.icrP000razrov ;Iv TO popriov,
yi0-r1 8E E606wri. Tailra 8'
8taIoytop.i.vcov xat rOv OEOv ixE-
reuovrwv, Oros cpwricri -11y-
-14101 Or' xai ip' *Li.;
TETTrIbrifl BaatXEia &rd.
Tr) -tju.Eriooc ixXoyij. Ka: 8i1 y,r6v-
TEC, TretOccpyilaxt Ty) xccloimm
TIV .9.EiOCV pcoV'ir) xal 61.A.ri-
crtv UTtEAcipou.ev, xx rc4oat; rolg
fX7ti.8a.; civa.OillEvot Tav COI
0E6v, 06 111 ;.1CCIJ.te"
TE?kEtODTML, TtxpEaXEliat 6U-SOCC X/-
TCC-MITET.V 6tyictV TrolEy, rpi-
v.lvov ptivrot altETpinTlIEV TO5
UX07T0i5, COTE 87), eVEXI Tilc; TOTE
1Up.00I,VOtLiV14 T1f;14 TE Aau.stcrx6v
xcd gripou rt.; Eupta4 TOirow,
v6a-ou, TCcr-rir; cruyxotvcoviac
ziopa; 7rp6,4 r9t4 TE 41.6-
pou4 xat ra; flaxpiv ecitayopeueEi-
o-r; Tao.; Tilt; cruyxotvwvia4 irpO4
Thy Eripiav intrpa7tEi014, air&-
pavTE4 rf)c evriac TCOXECO'y Yl.rfp-
rfriaCtrIEV EL; AXt.LoCCrX610 Tij AG( TOrJ
'nap' II-moo-ay-rot; p.rp.064, cthrij
8' -ii!4c< Tavoptiv7F; cuvcp34 TO
avixaoEv xparir-acrtv tEpoic gxxlyl-
crtaartxot; aEat1.Lot4, rii;-xavomil;
1Em.7.)v civappiptco4 EV IJ.EQC t etOrou
KVipou rt xcti 7CEpt0)-
criou TOO Kupiou cAcipollEv
av xepot biaxl; Tor, aitco-
oparte cunostem slabiciunea
n6stra, pe de alta find ea
nu ignoram ea suntem chie-
mati a lua administrarea Bi-
sericel batrane si apostolice,
alta data stralucita in vechime;
tar acum forte zguduita ame-
nintata, stramtorata de multe
nevol si de f6rte multe primej-
dil $i incercata de vrajmasi cu
multe nume. De acela sarcina
este grea f6rte cu anevoe de
purtat, lar respunderea prea
mare. Acestea cugetandu-le nol
i rugand pre Dumnecleil ca
ne lumineze, ni s'a anuntat
ca Imp6ratia stabilita asu-
pra nostra a aprobat alegerea
n6stra. Si dar stiind ea trebue
sa, ne supunem glasulul ce ne
chiatna, pe care-l' am socotit
ca chiemare i vointa D umne-
qeesca punendu-ne tote spe-
rantele in Marele Dumnecleu,
a earn% putere se severseste
intru slabicIune, ne pregateam
ca sa parasim sfanta Cetate, dar
timp de trel luni n'am putut
atinge scopul, din causa ca
atunci era bantuit Damascul
si alto localitati ale Siriei de
fiind interdisa on -ce co-
municatie in acesta cu
confiniile si mal departe. In
sfarsit fiind permisa comuni-
catia cu Siria, radickndu-ne
din sfanta Cetate am sosit la
Damasc la 31 a trecutel luni,
in acelasi qi facendu-se ins.
talarea n6stra conform cu ve-
chile sfintite obiceluri biseri-
cesti predominante, in mijlo_
iiev'ex
51,1),
ilTiVEUCEV
.0.11;
Toni?,
tni Mi.)
tv itorkvEist
Tvw tat
T1)
Twirl;
olt
npi; TO'
hurl,
rod;
Qi
ei
1i
sa
ei
gi
yi
boll,
tare 1i
www.dacoromanica.ro

22 PROCESELE VERBAI E AI B $FDINTE1 OR ST. SINOD
Tirou ToUTou etnoaToAtxo5 xailla-
Tptappxo5 ap6vou.
Tor.xofivis; xai nEtedliEvot Tcp
avixaOEY xxX65; xexparrpc6Tt
xllio-LaAtx4") EO i XII aEanial.LITt,
XMO'et of &prt Toby 7CV-Eup.attxot'r:
6iotxa4 Twv ectiwy Toij co 'EX-
XAT1016)V iTXEepttdp.Evot, eaAillotc
CIVaX0t1,10.6.+TXt To.r.4 ivOpovtoTtxot;
ypZu.ptaat iixaTao-To-Et4, 6-
ww.; uv cies.tapprixTo; OtaTr,potTo 6
aov8E6 loc Tij; xpto-Tcp" T(1)
iv6T-riToc, 7rd:VTE4 8' iv ciX) Ortc
T6 c616 iv oz-trcicracc; Tat; Un' of)-
pav6v 'Exx),-/criat; cppovoicv, xcti
ol TYIS nio-TEw; xotvwvoi xal
ayA7c-n; -)*YotvTo,
TTI 4Arp i ilxothiv rct asElpixoi;
ivepovtaTtzoi; Toitot; ypZELli.autv
int6XE7CT69.EVOI Tip iEp4V EUVO-
SO') rai, iir:AloyrE; Ta
iIdE ip.a4 TETEAE011iV1, 7CGOCil
noAVW. 6.yicp 7riptntucro-OptiO1 x7i
Tby iyxp8tov dt3E1Fxbv eccrnacr-
ROv Tei; TCEpICTITOUV(CTOik, flaE,
atv aUTil; anovifloptiy. 'Atof.,y-
TE ;7 akip, icraet npeOup.oc
a.pury6; xai avtaiprrwp
xai Tic TrpOv TOv oOpetytov
ixxAlcria; Nuptpi0V, Tay pliotV xai
axpov a
8E:ricrEt4
XptcrT6v TOY _aEbv
at'yrii;
Tef) purri aiia;
r6o-Ew4 alailn6p.ivot xxi, nap'
aUTou ivtayu6v.ivot, eiA6xy.ot pa-
iv TY) ilTLTEliCrEt Tir14
Osio-14 ilutv tiowTirri;
15,,VerTy14,axxa8uCIXEpEOTarfic 8VX-
cul unel bucuril nespuse a
Clerulul si a poporulul ales
al Domnulul, am luat in maul
franele acestui Preasfant, a-
postolic si patriarhal Scaun.
Urmand $i supun8ndu-ne
bunulul vechi1 obicele. biseri-
ceso predominant si diseiplinel
dupe care, eel ce de curand pri-
mesc franele spirituale ale sfin-
telor lul Dumnedett biseriel
vesteasca instalarile Intre el
prin scrisorl de asedare in Sea-
un, pentru ca legatura unirei in
Christos Durnnedeg as se con-
serve neintrerupt, cA toti sA
cugete intre *Rush' aceiasi in
tote Bisericile de sub Ceriu,
si eel ce slut in conunirea
credintel sA fie $i in comunica-
ia bucurandu-ne
cu sufletul venim prin aceste
frAt6sti scrisori intronistice sA
cercetAm (instiintam) S-tul Si-
nod $i sA vestim cele severlite
cu mila lui Dumnedeii. asupra
NOstra, inabrAtisandu-ve cu
mult dor sfant trimit8nd
salutare din inimA frAtesca
respectosilor membri al lul,
cerend de la el ca sA ne fie
ne'ncetat ajutor gata $i spri-
j)nitor, i indreptand ceririle
(rugAciunile) sale catra Mirele
ceresc al Bisericel, Marele
eel mai inalt Arhiereti Christos
Dumnedeul nostru,ca lumi-
nati cu lumina cunostintei Sale
eel Dumnedeesti qi de dare
el intariti, sA ne aratAm vred-
nici In sev8rsirea incredintatel_
'Ex-
Ti;
dV
ay7A/optiv-fi
inixa).oUt.LE-
yet, 'iva ot6Totj
V61.11,EV
ply xal
sa,
dragostel,
st:
9E)0O
iya
'9 211110
rrls
oiv
T7F,
pt
1i
www.dacoromanica.ro

PP OCESFT E VERBALID Al E SED1NTFTOR ST. S1NOD 23
xoviac, xvccuradop.ev t'v XOyov,
Ti ITY1 6V.6V 6-ct ITEiCTSM X1.1 UV-
EIVet TC%pa Tot eCyCl.00;6TOU 9105
at LOu.EVOl.
'Ev Acciictaxy" cvo (Dsppouapion 5'
Tits CciCac xai .Et.r.,65ou
tieranyk iv Xptcsvp Et5s)vp64 xott
Omo4 npr.,0011,o;
t c0 Avrtozsiac
rcpcor 5712.
C 11XVlEp()71TE Xal, EEPOCOV.i.CO"
TOCTE, M-nr pono)i-c9. OUyypo-
ctxia4 7.,x1
`Pouv.mvia.;, iv xptr7T(7) 'ref)
aecii-kiav arx TrriTg. xxi isept-rc6Orra
436.Xfpi xai cru),Ariroupyi THIS -1)EL:Ov
METpiOTTIT0c, KtiptE TAv
palv aPoco-p.i(xv OCUTiv; ICI-
VI,EpOTTICOt &;EAlwt.C.); iv Kupicp za-
tot6not6i.sex. 'App*tocc; TO".564)1C7-
TO'J 6oAaic xxe aEta aiJTOS cruy-
xcctotPcrst. XI.Ta
TAX -xocp' tav 7.Exavovtap.ivsc,
..rOv ecitc;rccc-rov &ROO-COAL/3V xn.1
OiXOUpt evtxbv ap6vov, fi.vrerc
npO4 kUptov iy3Thliccv TOD cticovix4
p.viv.-r)4 11poxccrexou -11[Li6v xupoF.)
Al,OVUTE0'.1 TO5 &ITO 'A;ptccvou'rrOAE-
64, Tcpoocy6u.30a, xct61l,cov (Epci» xat
7roctporrzp&;orov imayipouv-rec, et-
vaxocvdmacrOat TYl yepxerp.ia mit
lixv nspuvrip.gvii Gthrii4 nx-
veepOrtirt TZ yEv6u.iva, T05 TO pIv
8Tcco4 71 xciptrt To5 xpto-Toti Cot-
o-0,6ov'. cc Tat; obpavOv
'Exx),Trriatc aEozAiwocor, ecy&Tc-r1
none preasfintei Inaltel ser-
viri, deli i f6rte grele. Intre-
rupem cuve"ntul. Iar anil Vos-
tri cerem de la prea bunul
Dumneqeti sa fie prea multi
cu sanatate.
In Damase, 1892, Februarie 4.
Al Sitntului §i Santitului Sinod
Iubit in Christos frate
§i In totul gata
j- Al Antiohiet Spiridon.
No. Reg. 5712.
Prea SanOte i Prea Vene-
rabile Mitropolite al Ungro-
Vlahiel i Primat a tout Ro-
mania, frate In Christos D 4eul,
Prea lubite si Prea dorite
i conliturgisitor al smereniei
u6stre, Dominica Iosif, salutam
frAteste In Domnul pe prea
iubita venerabila Vosta
PreasAnIenie.
Prin nespusa vointa a celui
Prea Inalt cu Banta lul con-
simOre, in urma odihnirel In
Domnul a predecesorulul nos-
tru de vecinica amintire, Dom-
nul Dionisie Adrianopolitan,
fiind chiemeti, comform regu-
lelor n6stre, la Prea Santul,
apostolicul ecumenicul Sca-
un, venim sä indeplinim santa
nostra datorie, incuviintatA kti
de pArintiI nostri, de a aduce
la cunostinta venerabilel
prea lubitel Santeniel V6stre
acest eveniment ; pe de oparte
spre a Intari mal mull, prim
lepecc
eapxE
`!warp,
tp.iv
xXileiv3E; &'pt.,
bet
Tip
iv On'
Ilrepi6ws.
Isirn14
tittio
si
9i
ei
1i
Ii
www.dacoromanica.ro

24 PROCFSELE VERBALE ALE PDTNTELOR ST. SiNOD
E? rtL fi.FaXov xparimycat legAturl nedeclegate, dragostea
Tot.; crucrptrof.tivl 8Ecrv.a.4, to-O-ro cea de Dumneleil daruita, care
6710.4 i.X3YIAWC7/VTE4 Trly CrUVi- prin harul lul Christos dom-
xcocrav -1.1664 6ELliCtV 7rpOg T6 a neste Intro Bisericele sole; Tar
npocirrro); intrE0av ttkiv Capt.; xai pe de alto porte, in conside-
eaExvik 8uo-PoicrtaxTeiv popTiov ratiunea sfielei de care suntem
TO6 Ilatpt(1pxtm5 cuprins1, fats cu greaiia i cu
xlvrcapjo-wpiev Ti4 OZE),cptx4; xai deseversire a nevoe de purtat
.eo3i.x-coi.p; '614 151J.E-cipa4 Es(3acr- sarcina, ce pe neasteptate ni
uiaS a.y&Trri4 seizric ecpcoyok xal s'a impus, venim s invocAm
ivOappuvrtx&c; Etc &3167CTML7T01, rugaclunile urarile fattest-I
ixTuviipcoolv TOiv ;taTCECTTEUOIWCCOY si de Dumneqed primite ale
eto-OEVELC,l (YirriAGiv xxi respectabilel V6stre Iubiri, pen-
crrcou3a(cov flaTotapxsta4 xa- tru ca sA ne vie In ajutor
eyixovrom Kai &Y) iCTTCIV)v.Evot sa ne Incurageze la perfecta
otArp.aTc indeplinire a inaltelor si seri6-,
toity.evot ai,trl civw0Ev Tip selor datorii patriahicestl, ce s'a
xexpno?opixv elyx0Coy gpicov, 80-7 incredintat slAbiclunei Nestre.
EL; ti T7lV Ti6v inavtaxoD apb- Decl, salutandu-Ve cu sa-
agcov ?xxllaciLv e6a yya)axilv xa. lutare santA $i cerend de is
*TipTlalV XCCI, EL, Tip 4)1.);(1.X1IV 0'0)- Dumnelell se Ve daruiascA
TrIpiav TO5 xat twv 6Tr6 inbelsugata rodire de faptele
ri)v 8:xxto.800-b,), a'6-61; 67:(11,0_ ce pot contribui la evangelica
VIVO))) iV ZOtarq) i;')EXpeiiV jciicov intocmire a tuturor Bisericelor
ipxt.cpgwv aEopc).6); Ortodoxe si la mantuirea su-
To); -notur.atvour.ivou sOcrsPo5:- fletesc6, a evlaviesei turme, pu-
p6p.vco:-, aup.PEasTat, glOri1J,EV sa sub pastoria Santeniei V6s-
aimtjv lJ vsiav kli tt.1.0.)1, '7701:11-CrOat tre cea lubitere de Dumne4eil.
iv Tot% Tcp2); .5.E6v ivTE(.4Ern X71. §i lu! Dumneqeil plA.cutl, cum
aagaryrcapinv -kav 4E1F,Ef. §i celor1 alp trap in Christos
a3E/pLxii4 &-oltng, 06 trip otxxa Santi Arhierel din jurisdictiu-
xai xaTa TO ivOv aUVTE)eiv iju.tv nea V6strA ; Ye rugam sa, ne
iv 1pyoK xxi Xoyocc xxi Tp4r..pomeniti in rugAclunile V6stre
flacrev oixo3operiv Tor) 6(1)titITO; eatre Dumnei,lei1 si pururea sA,
TOC,) )(iota 05 prj xai Ta ETrI ne acordap semne numer6se
JEN Etc irliio-ra, 6-payee de dragostea fratescA, si mai
xai cnoryjpea. vtrtos sa Ve asociati cu noi
in fapte, in vorbe tai In seri-vo9a Noev,ppt..0) CS.
8°11 pentru edificarea trupulul
Tiia(av 3jµ v iceptanou8iozoo Xs- lul Christos, de la care anilpaap.ca; odmric llavcspOTvac.
Vostri sa fie multi, stinatosi si
iyancTO:, iv Xpto-Tcp- i3E1?6; de mantuire. 1891 Noeinvrie 14.
xai 610); npOeuv.oc, Al Prea seumpeT §i venerabilei
V6stre Preasfintenii, iubit ine0 licovcrTavTtvourcastoc
Christos frate in tOtul. gate.
NE6puTo5, t Neofit al Constantinopolulur.
cgiappilx-
SE
gtWp.xTu4,
T.71 i')u.rripa
shipiv &-y p, xai
aliT-7)
otpZ,G -
701/41.
Et;
j.
Qi
of o
ins'
oat
www.dacoromanica.ro

PROCHSELE VERBALE ALE SEDINTELOR S'1. SINOD 25
Re'spunsul .1. P. S. Mitropolit PrimatPresedintele S-tulut
Sinod la ambele adrese:
gzea &We ,J6771dzildel
Bucuros am primit frateasca epistola patriarhicdsca a
Prea SAntiei V6stre, de la 14 Noembrie espirat, prin care
pe de o parte ne faceti cunoscut, ca cu bine-euventarile
bunului si Prea milostivului Dumneq.eti, all ocupat Prea
santul, apostolicescul ecumenicul scaun al Constantino -
polulul; Tar pe de alta, parte ne dap frateasca sarutare in
Christos Dumnecleil Stapanul nostru, dupe santele datine
parintesti, Intemetate pe cuvintele Apostolului: Pazitl uni-
tatea duhovnic6sca in legatura peel".
Primind cu placere sufletesca acesta sarutare din partea
Prea Santiei V6stre, ne grabim la randul nostru, sit co-
respuudem cu aceTasi dragoste frateasea felicitam din
fundul Mime! atat pe Prea Santia Vostra pentru inalta si
de Dumneqeti. daruita demnitate la care all fost chIemat
cat si pe clerul venerahil turma Ortodoxa pentru ca a
avut parte de un pastor inzestrat cu felurite merite duhov-
nicestt cu insemnate virtuti. Si find convins, a Prea
Itabitore de Dumnecleu Santia V6stre in asa nowt, inalta
si Ann, misiune, va gasi cu buna-vointa si ajutorul divin
ocasiuni si o cariera maI vasty si mai intinsa spre a-vi
esercita intelepciunea si capacitatea el incercata, adresam
urarile rugaciunile n6stre catre veclnicul prea bunul
mire al Bisericei si Arhi-pastorul Dumnedeti. Mantuitorul
nostru, care pururea cunOste vasele alese $i la timpul
oportun le intrebuinteaza la slujba celor sante, pentru
ca sa daruiasca. dragostet Prea SAntiei V6stre sanatate,
viata indelungata, puterea curagiul duhovnicesc, spre a
conduce la limanul mAntuirel evlavi6sa plinire a Bisericei.
Peste tote acestea, incredintandu-ne in reciprocitatea
sentimentelor fratesti din partea dragostel Prea Santler
V6stre, o ruga,m sa nu uite pe smerenia mistra cu ocasiu-
nea santelor el rugacluni catre Dumnec,len pentru ca sa
acorde si slabiciunei n6Are harul si mile sa nemarginita
spre a educe sante! Sale Biserici servicil, conform cu Prea,
Santa vointa a Arhi-pastorului Mantuitorulul nostru Iisus
Christos, Cu al carut ajutor anii Prea Santiet V6stre sa fie
sanatoo si in amandoue privirile
Pre§edinte t losif Mitropolit a! Romaniei
si
si sa
si
si
fericitT.
pi
1i
et
qi
pi
multi,
www.dacoromanica.ro

26 PROCESFLE VFRBALE ALE sPIDINTELOR Sis SINOD
1. P. S. Mitropolit Primat: Pe de o parte, ye rog, sa lam
act de acestea, far pe de alta, eu asi propune ca aceste
comunicari fa le trimitem la tipografia Cartilor Bisericestf
spre a se publica in jurnalul Biserica Ortodoxa. Romanic
atat in limba Romana cat si in cea
1. P. S. Mitropolit al Moldova: Eu v6 rog, srkrnT per-
miteti a observa c traductiunea acEst r acte nu este facuti%
in limba romanesca a Bisericel n6stre. Cel care a tradus
aceste acte n'a avut cunostinta de limba Bisericel n6stre
si de termenif se obicinuitf. EA am audit termenul de
slujbas". Acest ouvent se (la la tot! alergatoriL No! In
trebuintfim cuventul de conliturgisitor".
P. S. Episcop al Dunare1 de jos: Sa se prefaca traductia.
I. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santitilor ! Stitt ca,
no! nu avem nice pe langa. Mitropolie mid pe langa S-tul
Sinod un traduceor. Acum pun la vot propunerea de mai
sus Meuta de mine ca sd lufim act si as se publice in jur-
nalul Biserica Ortodoxii. Romanic.
S'a prirnit.
Se comunica de la biuroti patru adrese ale Eparhie1
Husilor relative la calugariri si se trimit la comisiunea de
petitiuni.
P. S. Calistrat Barladeanu, citeste pentru a doila 6ra
proplinera din sedinta de la 6 Mal... (A se vedea pag. 18).
1. P. S. Mitropolit Primat: Comunicari nu mal avem,
prin urmare intram in ordinea
La ordinea dilei avem raportul comisiunei ad-hoc pentru
cercetarea compturilor de gestiune ale tipografiei Cartilor
Bisericesti pe anul budgetar 1891-1892. P. S. raportor
este rugat sa bine-voiasca a-I da citire.
P. S. Arhiereil Dionisie Craioveanu, raportor, citeste
raportul comisiunel ad-hoc pentru cercetarea compturilor
de gestiune ale tipografiei Cartilor Bisericesti pe anul bud-
getar 1891-1892, in cuprinderea urmatore :
lnalt Prea Sdntite Stetpdne!
Subsemnatif membri al Comisiunel instircinata de S-tul
Sinod cu cercetarea compturilor de gestiune ale tipografiei
Cartilor Bisericesti" pe anul financiar 1891-1892, intru-
nindu-ne Mercuri 6 Mal a. c. in localut tipografiei, am loo-
cedat la verificarea socotelelor, Tar resultatul este urmatorul :
Grdet,
www.dacoromanica.ro

PROCESEI h VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 2T
1) Veniturile tipografiei pe anul financiar 1891-92 se
urea la suma de 52,947 lei 30 bani. Aceste venituri s'at
justificat ast-fel : Sumele incasate de pe diferite imprimate,
plata tiparirei Revistel Biserica Ortodoxa Romana" $i des-
facerl directe, prin condica de casa ; iar venlarile indirecte,
prin raporturile Protoiereilor de inaintarea banilor pentru
eomendile faeute.
2) Cheltuelele easel pentru anul financiar 1891-1892,
am constatat ca s'at facut in modul urmator : a) Salariile
personalului administrativ ; b) Salariile personalului de en-
legatorie ; c) Ale personalului atelierului de masini ; d)
Cumpararea de material tipografic, hartie, liters, deli;
e) Cheltueli de legatorie $i f) cheltueli de corespondenta
extraordinare. Aceste cheltueli s'ar'i justificat prin piese in
regula.
Totalul cheltuelilor se ridica la suma de 46,168 lei 95
bani, remanend la finele lunei Martie 1892 in casa tipo-
grafiel un escedent de 6778 lei 35 bans.
T6te aceste cheltueli s'ati bent in marginele budgetului,
observandu-se ca Wall facut Inca ci urmat6rele economil:
La § personalul administrativ
L e i B.
40
77 77 de culegatorie . . 2509 19
77 77 /7 atelierului de masini 1695
77
cheltueli de iluminat . . . 173 06
77 7/ 77
77
extraordinare. 2080 55 $i
77 77
de legatorie 392 24
In total 6890 04
La § cheltuelilor pentru material tipografic s'a cheltuit
mai mult suma de 3846 lei 12 banl, deci s'ar 'Area ca s'a
trecut preste prevederile budgetare cu ac6sta suma; dar
de tapt lucrul sta a't-fel: La inceputul anulul expirat
1891-92, plana asupra tipografiei o datorie la casa Socec
et comp. de 12,978 lei 74 bani, datorie facuta Inca din
anul 1888-89, asupra cAria tipografia avea de incasat
6897 lei de pe imprimatele Didahiile vol. II si raportul
comisiunei S tulul Sinod de Is Ministeriul de Culte, care
suma s'a incasat ci achitat tot odata in anul expirat,
Tar restul de 6081 lei 74 banl pans la 12,978 lei 74 banl,
datorie totals, s'a platit din casa tipografiel ci cu modul
acesta lichidat ore -ce datorie. Aasta suma de 12 978
lei 74 bani nu era prevecluta in budget, ci numal 20,000'
si
--
.
.
.
si
s'a
. .
.
.
www.dacoromanica.ro

28 PR OCESELE TIMBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD
lel suma necesarg, pentru material tipografic pe anul res-
pectiv. Directia tipografieT ins6, a platit acesta suma de
12,978 leT 74 ban! ca datorie ; Tar cu restul de 7021 lei
36 ban! "Ana la 20,000 lel preveciut! in budget, plus 3846
leT 12 ban! ; in total 10,867 lel 38 ban!, a intampinat tote
cheltuelele de material tipografic, asa de fapt si la acest
paragraf s'a facut o iconornie reala de 9132 lel 62 barn*,
cu chipul acesta se justifies suma de 3846 lei 12 banT
ca cheltuita in marginile prevederilor budgetare.
Pe langa situatiune, comisiunea a cercetat si 18 tablourl
anexate pe rano. situatiune, prin care as constata, modul
desfacerel cartilor $i platile facute de Proto,erei, cum si
datoriile ce ail a se achita si carT in suma de 22,113 lel
03 ban!, tree ca venituri pentru anul present, 18,92-93.
Comisiunea a maT avut in vedere tablourile cuprinqe-
tare de tote imprimatele efectuate in tipografie de la infiin-
tarea eT pans in present, in earl as arata numerul esempla-
relor imprimate, desfacerile anuale directe prin ProtoiereiT,
precum si numerul esemplarelor aflate in deposit la 1
Aprilie 1892.
Tot cu acestea primindu-se de la secretarul compta-
bilul tipografiei o petitiune prin care cere a i se spori salariul
cu 40 de lel lunar spre a avea 100 in Joe de 60 lel ce
are in present, acendu-se in vedere i propunerea D-lui
Director respectiv in acesta privintit, comisiunea opindz4
a se admite justa sa cerere cu inceputul anului present,
avendu-se in vedere positiunea sa precum si timpul de
ocupatie ce i se reclama de acest post.
Acesta fiind resultatul cercetarilor, comisiunea prin sub-
semnatul raportor le supune la aprobarea S-tulul Sinod.
Sunt cu adAnc respect
al Inalt Prea Santiel Vdstre prea plecat
supus servitor,
t Dtonisie Craiovau.
I. P. S. Mitropolit Primat: Se pun la vot conclusiunile
raportulul comisiunel S-tul Sinod aprobit.
Idem raportul comisiunel ad-hoc pentru cercetarea
et
si
t#i
si
6i
6i
Qi
www.dacoromanica.ro

PR OCFSELE VERBALE ALE SEDINTET OR ST. S NOD 29
compturilor de gestiune ale iurnalului Biseriea Ortodox6.
Romans ", pe anul 1891-92 in cuprinderea urmat6re:
Inalt Prea San Fite Stapdne!
In comformitate cu votul dat de Stul Sinod in qedinta
de la 5 Mai a. c., comisiunea insiircinatit en verificarea comp-
turilor de gestiune ale redactiei Revistei Biserica Ortodoxit
Romania" pe anul financiar 1891-92, intruninduse Mer-
curl 6 Mai a. c. a procedat la cercetarea socotelelor, Tar re-
sultatul obtinut ewe urmatorul :
1) Veniturile Revistei pe anul 1891-92 all fort de
40,035 lei 02 bani, provenite din abonamente directe pe
anul expirat, din rema§ite de incasat pe aniT 1882 1892,
din vendarea cartilor de Te-Deum, din abonamente directe
§i din alte venituri extraordinare. Tate aceste venitur! s'aii
justificat de comitetul redactor cu rapotturile Protoiereilor
de inaintarea banilor qi cu chitante eliberate direct de
redactie.
Veniturile totale ale revistei ar fi trebuit sit fie in sum it
de 103,519 leT 77 ban!, din earl nu s'a putut incasa de
cat 40,035 lei 02 ban!, r6manend a se incasa in anul a-
cesta 1892-93, suma de 63,484 lei 75 ban!, cuprinclen-
du-se aci qi remisa Protoiereilor.
2) Cheltuelife case! revistel sail urcat la suma de 38,371
lei 91 bani, can scOendu se din suma totals a venitu-
rilor de 40,035 lei 02 bani, r6ma,ne ca escedent pentru
anul financiar viitor suma de 1663 lei 11 haul.
Cheltuelele sau justificat prin: plata catre tipografie pen-
tru imprimatul Revistei, achitarea salariilor membrilor co-
mitetului redactor §i amplolatilor, cum §i espeditia §i co-
respondenta jurnalulut, presentandu-se piese in regulit pentru
tote aceste cheltueli.
Tablourile presentate pe Mug', situatiune arata : datoriile
Protoiereilor, modul platirei datoriilor §i r6masitele de in-
casat la 31 Martie 1892.
Din totalul cheltuelelor se vede ea comitetul de redactie
s'a tinut in marginile budgetului.
Pentru a se putea incasa rema§itele din anil trecuti,
prev6clute in tablourile anexate pe langa situacie ; comi-
siunea opinezii, a se inainta din timp tablori P. P. S. S.
Episcopi Eparhioti de datoriile existents la fie-care Pro-
www.dacoromanica.ro

30 PROCESELE VERBALE ALD SFDINTELOR ST. SINOD
tolerie, rugandu-I a ordona Protoiereilor ca sit grabesca
cu incasarile banilor si inaintarea for la redaetie.
Acest resultat, cornisiunea, prin sub-semnatul raportor,
fl supune aprobaret S-tului Sinod.
Sunt cu eel maT adanc respect
al Inalt Prea Santiei V6stre prea plecat
si supus servitor,
t Dionisie Craiov6nu.
I. P. S. Mitropolit Primat: SA-ml dati voe sit clic cate-va
cuvinte asupra conclusiunilor raportului comisiunei ce s'a citit.
Comisiunea opineza, ea datoriile earl Bunt r6mase de in-
casat asupra jurnalului sa se incaseze prin interventia E-
piscopului respectiv. Ea aunt in contra acesteT parer!.
Daca s'ar urma asa, cancelaria Episcopiilor n'ar fi de
cat un biurott de inregistrare. Pentru ce Redactia as nu se
adreseze direct la Protoierei? sa, aiba corespondents cu
numal in casul cand ar gag opositie sat lipsa din partea
vre -unu1 Protoiereq, atuncT sä vina cu plangere la Episcop.
Dar ca sa faca pe Episcop biurott de inregistrare, ea nu
primesc acesta
Daca P. S. Vostra adsta Were, ye mg sä schim-
bati conclusiunile raportulu!.
P. 8. Episcop at Dunarei de jos: Puneti la vot opiniunea
I. P. S. V6stre ca cea maT departata, ca s'o votarn.
P. S. Arhiereli Dionisie Craiovenu, raportor: I. P. Sante!
In conclusiunile acestul raport pentru jurnalul Biserica
Ortodoxa n'am putut gasi alte conclusiuni mat nemerite,
de cat acestea.
Daca insa aceste conclusiuni nu convin I. P. S. V6stre,
be retrag, cu opiniunea ce ati emis.
P. S. Arhierea Gerasim Pitete'nu: Ea asi crede, ca con-
clusiunile aunt forte nemerite, si fiind facute ca si in
ant, se arata ramasitele din anil trecuti, si datoriele ce
trebue a fi incasate de catre Protoleref ; si de aceia comi-
siunea prin conclusiunile raportulul, raga pe Chiriarhi ca sa
pue in vedere Protoiereilor sit activeze incasarea-abonamen-
telor remase neachitate. De almintrelea se urmdza deja co-
si
idele.
inlocuimlu-le
et,
primitt
altt
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALF, AI _E SEDINTELOR ST. SINOD 31
respondents directs intro Protcderei si intre comitetul jur-
nalulut.
In ceea ce priveste r6masitile, cred ca este bine sa e
tacit cunoseut de entre comitetul jurnalului, P. P. S. Lor
-Chiriarhi car! din Protoleret au incasat si achitat remnsiVile
si car! nu.
P. S. Episcop al Argefulut : I. P. Sante! Modul cum s'a
&cut raportul si cum comisiunea s'a esprimat opiniunea
pentru a se interveni pe tangs Episcopi, s'a mat facut de
S-tul Sinod.
Comisiunea prin conclusiunile raportuluY, opinka ca prin
votul ce se va da de S-tul Sinod, se faca intervenOune
entre I P.P. S.S. Mitropolitt si P.P. S.S. Episcop!, ca sa
puna. pe Protolerel in miscare pentru plata datoriilor jur-
nalului.
Asa dar, comisiunea avend in vedere ae4sta praefica
urmata !Ana acum de catre Stul Sinod, de aceea s'a si
pus aeesta opiniune in raport.
Acum, daca S-tul Sinod erode ea este bine act se mentina
opiniunea emisa in raportul comisiunel, bine ; daca nu,
n'are de cat s'o inlocuiasca en opiniunea emisa de I. P. S.
Mitropolit Presedinte.
I. P. S. Mitropolit Primat: Dar parerea P. S. Vdstre
care este?
P. S. Episcop al Argesulut: Parerea mea este aceea
care este emisa in raportul comisiunet
P. S. Episcop al Iluyi,lor : I. P. Sante! Cred ea opiniu-
nea emisa de comisiune prin raportul set, este forte burst ;
cad or! cum ar fi lucrul si or! cam greutate ar intampina
ProtoTerel, itot este mat bine cand aunt puss in miscare
de catre Chiriarhul respectiv de cat de comitetul jurnalulu!.
Cand aunt puss in miscare de catre Episeopul respectiv,
atunci el se stimulka ma! mutt.
De aceea aunt de were ca sa, se primdsca opiniunea
emisa, de comisiune prin raportul set.
I. P. S. Mitropolit rrimat: Prea Sanci0 Parinti! Sunt
doua parer! emise in acesta, cestiune: una emisa de mine
ca comitetul redactor al jurnalului ;13iserica Ortodoxl Ro-
mana" sa corespunda direct cu ProtoToreii, si alta emisa
de P. S. Episcop at Husilor ca sa se mentina conclusiunile
raportulu comisinnei.
Pun dar la vot propunerea emisa de mine ea cea ma!
4i
www.dacoromanica.ro

32 PROCFSELE VFRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
departata. Cine este pentru sa bine-voiascA a ridica retina-
S'a votat cu 9 voturi din 14 votanti. Prin urmare este
majoritate.
Asa dar, comitctul redactor va comunica d'adreptul cu
Protoiereii ; yi numai in cas extraordinar, and vre-un Pro-
toiered se va arata insubordonant, se va interveni catre
Episcopul respectiv.
ACUTE ne mai fiind nimic, ridic ledinta, cea-l-alto sedintA
o avem Marti, 12 Mai, orele 9 a. m.
Presedinte : Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar : loanichie Baca6nul.
..'edinta din 12 Mat 1892.
---edinta se deschide la orele 9 a. En. sub presedinta
Inalt Prea Sf. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal. Presents 12.
I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind in numerul reglemen-
tar, sedinta este deschist.
Se citeste sumarul sedintet precedente de la 8 Mai.
Ne cerend nimeni cuventul asupra sumarului se pune
la vot §i se primeste.
Se citeste urmat6rele comunicari:
I) Mai multe rap6rte de calugariri.
II) Adresa P. S. Episcop al Dunarei de jos, grin care
rota pe Stul Sinod alega o comisiune din sinul s6ti,
care IA n36rga la catedrala din Constanta sine a constata
dace, pictura bisericei este conforma cu cea bizantina.
1. P. S. Mitropolit Primat: V'asi ruga ca sib lasam ci-
tirea acestei adrese pAna va fi D-nu Ministru de fata. NIA
atunci sA ne ocuptm cu cele-l-alte cestiuni.
P. S. Arhiereti Calistrat Barladeanu, citire pentru
a treia drä propunerei: de a se tunde in monahism fratii
si surorile, direct de halt Prea Santitii Mitropoliti qi Prea
Sintitit Episcopi, MI% a maT sere autorisarea S-tului Sinod.
Asi dori fac o propunere, ea S-tul Sinod sL a16g o
sit
da,
aft
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST SINOD 33
comisiune care sä cerceteze ctrtile didactice, cad sunt ma!
multe manuscrise venite aci, cArort autorl asteptA cer-
cetarea tor.
1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santite! V6 rog, des-
voltatt intat propunerea care atl citit'o, tar cestiunea acesta
lAsati o pentru alta ocasiune.
P. S. Arhiereit Calistrat Barlddeanu: Trebue st se tri-
mita intti la o comisiune.
1. P. S. Mitropolit Primat ; Conform regulamentulut,
ori-ce propunere, dup6 ce sa citeste in trel sedintt conse-
cutive, se desvola de Writ propunator ; prin urmare, v6
rog dt, o desvoltati.
P. S. Arltiereti Calistrat Barladeanu Inalt Prea Santite,
ci Prea Santip membri! Adesea vin de la Inalt Prea San-
titit Mitropolit $i de la Prea Santitit Eparhiott rapOrte
relative la calugArirt. De multe orl s'a observat, et in dosar
lipseati formalitatile cerute de regulamentul aprobat de St.
Sinod $i se intimpinau adesea dificultati amanandu-se, din
caust cit lipsea actul de nastere sail alte acte. Alta data
se gaseat in dosarele surorilor sat fratilor, acte emanate
de la autoritatile eari nu erail in drept a le libera, cum
de esemplu acela de despartire intre barbat femett,
liberate numat de Primart, fart st fie o sentinta de prima
instantt, adia de Tribunal. Da aceea am facut acesta,
propunere, fiind-c6. Inalt Prea Santitit Mitropolitt Prea
Santitit Eparhioti can cunosc nevoile fie-carei monastirt
de maid calugarT, st primesct la viata monahala pe ace!
cart solicitt acestt viatt, cand densit vor indeplini t6te con-
ditiunile preveclute in regulament, fart a mat cere aprobarea
S-tulul Sinod, si cu acesta cred, cit s'ar da si mat multi
autoritate Prea S. S. Chiriarht. Cac), dace nevola reclamt
a se hirotonisi un preot sail diacon intr'un oras sat comunt
ruralA, si se hirotoniseste ftra, aprobarea S-tulul Sinod, cu
atat mat mutt ar putea halt Prea Santitit Mitropolit) si
Prea Santiti Episcop!, sit aprobe sail st, amane o calugarire
care nu ar fi in conditiunile cerute de regulament, si nu ar
fi trebuincios lute° monastire.
Acesta am avut de (ilia pentru sustinerea acestel pro-
puneri.
1. P. 8. Mitropolit al Moldovei : Prea Santitt membri!
In privinta propunerel facutt de P. S. Calistrat Barltdenu,
pe care a citit'o in trel sedinte pant asta-q1, i arum 'st -a
3.
Qi
ci at
:
1i
ci
www.dacoromanica.ro

34 PE OrESELE VERBALE ME SFD!NTELOR ST. SINOD
esprimat opiniunea sa asupra et, cu vote, P. S. Sale aunt
dispus ca sa fit In contra, §i lata cuvintele mele:
Not, tote lucrarile nostre in S-tul Sinod, le avem pre-
-vet-lute §i regulate prin ni§te regulamente, cart aunt ana-
lisate, ca sa chic a§a, cercetate de S-tul Sinod, discutate,
modificate, dupe cum s'a gaga de cuviinta atunci, §i im-
preuna cu D.-nut Ministru al Cultelor, votandu-se de S tul
Sinod s'a supus sanctiunet Domnesci.
Aceste regulamente aunt leg! pentru not, cAci regula-
mentele de ordinar nu se sanctioneza de Domnitor ci numai
legile. Acum sa venim no! ca sa modificam regulamentul,
nu intr'un mod mat restrictiv, ci intr'un mod mat liberal,
data 'mt este permis sa intrebuintez acest termen.
EA unul nu me pot Invoi cu ac6stA propunere. Ala am
urmat de 20 an!, adeca de la legea organics a Bisericel,
§i de la Infiintarea S-tulut Sinod. A,sa s'a urmat, s'a intim-
pinat greutAfl in adever, cad nu toti omenit aunt obicinuitt
cu formalitatile cart sa cer asta-di, aceste formalitatt nu
aunt zadarnice, ci aunt neaparat trebuitore pentru starea
societatet n6stre ; nu aunt dar tots 6menii obicinuitt, §i [tote
BA lipseasca ceva din formalitatile cerute, precum mi s'a
intamplat mie, chiar arum vre o dot, trei 'ml a venit
de la cancelarie cart nu avea formalitatile indeplinite Si am
sa le las pentru tomna, spre a le preminta S-tulut Sinod.
Amanart de felul acesta s'ati facut §i din partea S tului
Sinod. Chlar in privinta formalitatilor de earl se plange
propunatorul, &tea ele s'ar'i gasit de S-tul Sinod indepli-
nite, le-a aprobat. Dar nu §tili ce nevoe gravy este ca sa
modificam regulamentul S tulut Sinod, §i sa lasam la apre-
cierea fie-carut P. S. Chiriarh calugaririle sail respingerile.
Este adeverat ca fie-care din Prea Santitil Eparhiott cunose
nevoile, dar ce ar face un Prea &art Episcop Sall Mitropolit,
ca,nd la Monastirea cutare de barbatt vine un teller §i de-
clara ca el voeste sa intre in Monastire BA se fact calugar?
P6te sa-1 prim6sca? EA cred ca nu p6te fi primita cererea
lul pana nu'lt Indeplineste tote formalitatile cerute de re-
galement. 'Etta, va, BA clic& tot ne impedicam de formali-
tatt ; nu BcapA eel care solicita viata monahicesca de aceste
formalitatt. Se p6te ea tin tenor sa aiba vocatiune de ca-
Ingarire, sa aiba calitati bisericestl, dar aunt alte formalitatt
cart reclamti societatea de la el, se cere buni6rA sa fi fAcut
armatA, vi altele asemenea.
ell
§i
qis
www.dacoromanica.ro

PROCSSELE VI.RBALE ALE SEDINTELOR Si. SINOD 35
Este constatat dar, ea acele formalitati tot le intalnim.
Ei bine, atunci ce folds mai mare p6te fi dam calugAririle
ar fi lasate asupra Prea Santiti lor Chiriarhi ? Et revit si
lie, ca voesc sa m6 din de regulamentul stabilit de S-tul
Sinod sanctionat de Domnitor care este o lege.
P. S. Episcop al Dunarei de jos : Inalt Prea SanOte
Presedinte, Prea Santitt membri ! Este adev6rat ca S-tul
Sinod are un regulament in acesta privinta, are ceva mai
mult de cat regulamentul, S-tul Sinod are legea sa funda-
mentala care este legea organica, ca,c1 iata, ce dice art. 27
al acestei h-gi *i care este formal :
71
Chinoviile de calugari calugarite atarna numai de
puterea Chiriarhului, in ceea ce pnveste diseiplina ecle-
17
siastica datorille for spirituale, fara nisi un amestec al
puterei laice".
Ori ce regulament dar, care nu se bazesza pe un cap de
lege sat pe can6ne nu este destul de tare, prin urmare el
nu este lege.
Pentru aceste motive, ea gandesc ca ar fi bine sit votarn
propunerea P. S. Calistrat, sa se alega comisiunea pre-
v6luta de regulament, care sa elaboreze un regulament
basat pe canone pe legea organica a S-tului Sinod, ca
ast-fel sa dam satisfactie legei acelei puteri a Chiriar-
hului pe care'! o da s tele car,One in Eparhia sa.
I. P. S. Mitropolit al Moldova: Et am luat cuventul
pentru a dotia Ora, ca sa r6spund P. S. Episcop al Dunarei
de jos asupra celor ciise de P. S. Sa, citind legea organica :
Chinoviile de calugari calugarite atdrnd numai. . . . , ect.
Aci, cred ca avem trebuint sa cercettim sensul vorbei
attirnel. Apoi tote atarna de Episcop, de Chiriarhul Epar-
hiot, atunci la ce mai este S-tul Sinod care este puterea
suprema a Bisericei nostre ? La puterea suprema a Bise-
rice! sa face apel de cei osanditi, si atunci ar fi Post destul
sa se lien, ca cel judecat °Audit sa fama apel la Chiri-
arhul local $i el sa judece cum va crede de cuviinta, adica
sa aprobe sat sa respinga judecata consistoriului sea.
S-tul Sinod dar, este autoritatea Bisericei nOstre Romane
in materie de discipline, cele-l-alte.
Ca chinoviile de monahi atarna numai de Chiriarhul
Eparhiot, acesta cred et, ca este in sensul adeverat al
vorbei, in disciplina care trebue sa se pazesca in acele
chinovii. Dar indata ce a venit acest regulament de care
si
si
si
si
si
si
,si
$i
si
si
www.dacoromanica.ro

36 PR OCESELE VERBALE ALE SEDINTFT OR ST. SfNOD
vorbim si a regulat ca ce formalitap sit se prinAsca pentru
calugarire, trebue sa ne .tinem de el, cad alt fel, et void
face un pas inainte, dupe ce propunerea P. S. Locotenent
de Hilo, Barlad6nu, va fi primita, si voill propune, ca ca.,
lugaririle sa se lase nu numaY la aprecierea. Episcopilor
Eparhiottca sa vada et data trebue sat nu al fie primite,
dar sa se lase la aprecierea fie-caruf egumen sail starit Baca
voeste sat nu sa prim4sca. Nu vedep dar ca ne invartim
intr'un cerc vitios, si ne intorcem cu 30 de an! in urma ?
Pentru aceste motive et die sa ne tinem de regulament.
P. S. Episcop al Ilu,silor: Inalt Prea Sante Presedinte!
Chtar din sensul art. 27 pe care'l-a citit P. S. Episcop al
Dunaret de jos, nu reese ca tunderea in monahism ar fi de
atributiunea fie-carui Chiriarh in parte.
P. S. Episcop al Dunard de jos: Esplicatiune judaica.
P. S. Episcop al Hu,silor : Me ertatl, nu este esplicatiune
judaica ; lath, ce se ma! .ice tot in art. 27, ca in ceea ce
priveste disciplina eclesiastica si datoriile for spirituale", in
acestea depind de Chiriarhul respectiv.
P. S. Episcop al Dunard de jos : Tunderea la tine a-
partine ?
P. S. Episcop al ilusilor: Cum s'a regulat in urma,
apartine S-tulut Sinod. Nu trebue inlaturata ac4sta mesura
bunfi, care s'a luat de S-tul Sinod de atAta timp, si et unul
aunt contra propunerea facuta, si rog, si pe cei-l-alit Prea
Santiti membri sa nu o primesca.
1. P. S. Mitropolit Primat: Nu ne putem rosti de acum
data o primim sat nu, cact propunerea trebue sa merga
intai la o eomisiune.
P. S. Episcop al Hu,silor: Inalt Prea Sante Presedinte
Ve rog, sa'mi data roe sa citesc un articol special in privinta
ac4sta, tatii articolul:
,,Ort and cinci membri vor socoti, ca este trebuinth a se
introduce vre-o modificare in regularnentul S-tulut Sinod,
vor face o propunere subscrisa de densit. Acesta propu-
nere se va ceti in tree sedinti succesive. Dupe aceste trel
cetir!, data S-tul Sinod prin majoritate de dothi treimi, va
lua propunerea in consideratiune, o va trimite la o comi-
siune speciala spre a se elabora un not protect".
I. P. S. Mitropolit Primat: Acum dar, punem la vot
luarea in consideratiune a propunere! P. S. Calistrat.
Se pune la vot luarea in consideratiune a acestet pro-
punert si se respinge, votand pentru numat trel membri.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR Si . SINOD 37
P. S. Arhiereli Calistrat Barladenu : Apol, Inalt Prea
Santite, sunt s6se semMtituri puse pe acesta propunere. SA,
se noteze ea, dintre eel she membrif caH all semnat propu-
nerea, P. S. Episcop al Dunarei de jos, P. S. Calistrat
Barlad6nu si Dosite:t, all votat pentru propunere ; lar eel-
1-alt! : P. S. Inocentie Ploestenu, P. S. Dionisie Craiov6nu
Ili P.S. Eremia Galateanu, all votat contra propuneref sem-
nata de P.P S.S. Lor.
P. S. Arhiereli Inocentie Ploestenu: Inalt Prea Santite!
De si am subscris propunerea P. S. Calistrat, insa, acum
neam convins ca nu trebue sit schimbam regulamentul.
1. P. S. Mitropolit Primat: Amin intram in ordinea
ciilei.
P. S. Arhiereu Calistrat Barladeanu: Inalt Prea Santite !
116 rog, sa-mi dati voe sa fac o propunere in privinta eer-
cetarei cartilor didactice venite In S-tul Sinod.
P. S. Episcop al Hu,silor : Se face un regulament in pri-
vinta acesta.
P. S. Arhierert Calistrat Barlaclenu: Aud ca sunt mat
multe manuscrise venite la S tul Sinod, si pentru ca aceste
manuscrise sit nu se intardieze mai mult de un an, pana cand
comisiunea al6sa de S-tul Sinod va veni cu regulamentul
in asta privinca, all ruga pe S-tul Sinod sa alega o eomi-
siune care sa cerceteze pentru prima bra cartile cari all
venit deja la S-tul Sinod; cad se va intarclia cu venirea
aceluf regulament at comisiunef p6te si doua sesiuni. si eil
asf doH, ca ace! D -nl institutor! sati profesori cari all tri-
mis manuscrisele for la S-tul Sinod, sa capete un resultat
al muncef lor. Ac6sta propunere am avut de facut, si data
S-tul Sinod o ado pta, nu are de cat sa alega o comisiune
care O. cerAeteze acele manuscrise.
P. S. Episcop al Hu,silor : Rog pe S-tul Sinod sit arcane
alegerea comisiunel, pana, vom presenta regulamentul, si
data nu se va primi acel regulament, atunci sa procedem
la alegerea comisiuno ; regulamentul it vom presenta in
sedinta viit6re, rog dar, a se amana acesta eestiune.
1. P. S. Mitropolit Primat: Sunt doua opiniuni : Una
pentru amanare, si una pentru alegerea unef comisiuni.
Pun dar la vot ma! Antal propunerea pentru amanare
-ca cea mat departata
Ved ca sunt s6pte pentru amanare.
P. S. Arhierei Calistrat Ba'rlacl6nu: Sa se voteze cu
apel nominal.
www.dacoromanica.ro

38 PROCFSET E VFRBA1 E AI El SEDINTFLOR ST. SINOD
Se pune la vot cu apel nominal, cestiunea de ama-
nare a alegerei comigiunei pentru cercetarea cartilor didac-
tice si resultatul este : 10 pentru amanare si dot contra
arnanfiret dect, propunerea de amanare este primita.
P. S. ArhiereI. Calistrat Barladenu : Rog pe S tul Sinod,
ail -mt inapoeze cartea, aratAndu-mt ca nu a avut timp BA
o cereeteze.
1. P. S. Mitropolit Primat: Acura intram in ordinea dile.
P. S. Athiereu Valerian Rimnicenu, da citire urmatorelor
rap6rte ale cordsiunei de petitium :
1) Raportul relativ la intervenirea P. S. Episcop de Huai
de a se calugari sora Tudora Roseti din Monastirea Adam,
Sn etate de 39 ant. Comisiunea opinka a se calugari.
Se pun la vot conclusiunile raportulut si se reaping,
amanandu-se calugarirea pana va implini etatea de 40
de ant.
II) Se citeste raportul comisiunei de petitiuni relativ la
calugarirea surorel Smaranea Cojocariu din monastirea A-
gapia, in etate de 47 de ani. Comisiunea opin6za a se
admite calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulut si se primesc.
III) Se eiteste raportul comisiunel privitor la calugarirea
surorei Maria Ionescu din monastirea Agapia, in etate de
41 de ant Comisiunea, de asemenea opineza a se admite
calugarirea.
Se pun la vot conclusiunile raportulut si se primesc.
D-nul Ministru al Cultelor intra in saki. §edintei.
P. S. Episcop al Dunarel de jos da citire urmatorului
raport:
Inalt Prea Santite Stapdne!
Dupe resbelul Ruso-Romano-Turc, Romania arborand
cu mandrie si dupe dreptate, tricolorul nostru national a-
supra Dobrogiel, a trambitat peste munti si peste vat, si
a chiemat la viata si la drepturile de om si cetat6n Roman
pe tot): locuitorit DobrogieT, perduti in desimea padurilor
si narnoliti in mocirlele si mlastinele nesfarsite de acolo.
Pe lamp, o administratie parintesca si o justitie fratesca,_
Guvernul Majestatei Sale Regelui nostru a fondat o mul-
time de atoll, institute de tot felul, spitale si cal de comu-
nicatiune.
www.dacoromanica.ro

PROCESEI E VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 39
Luand sub a sa protectiune cultele, a asigurat tuturor
locuitorilor acestet provincil, fora deosebire de limbs si cre-
dinta, libertatea constiintei si practicarea obiceiurilor for
religiose. Mal mult Inca, intretine din fondurile statulul
giamiile si clerul Musulman d'acolo.
Religiunea crestina Ortodoxa Romans, Oa, aci perse-
cutata, si aprope sugrumata de streangul si iataganul turcesc,
ts1 eapata drepturile rapite de catra Greet si Bulgarl, si
devme conform constitutiunei, religiune de Stat. I. P. S.
VOstra in acele timpurt, Episcop al Dunarei de jos, incal.
(lit ca tot d6una de focul dragostei eatre Casa but Dumne-
(let., att respuns cu solicitudine la cererile crestinilor Do-
brogent, si'l-ati inlesnit in nazuintele lor. Biserica Crestina
Ortodoxa d'acolo, papa atunct ascunsa, prin muntt, prm
pestert si prin crapaturile pamentului, incepe as lag' la
iveala reIntinerita si infrumusetata, sfanta si tars de pri-
hana ! Acum t6ca bate, clopotul suns, poporul vine in
cete la biserica, preotil bine-euvinteza, dascalit cants, evan-
gelic luI Hristos se vesteste printre neamurt, si Dumnalet
ss prea-mttire§te intru nor, pentru ca a cautat spre smerenia
si suferintele robilor sef, a facut tarie cu bratul set popo-
rulut nostru Roman; pogorat-a pe eel trufast de pre scaun
si a inaltat pe eel smerip ; pre eel sarael a umplut de bu-
natati, si pre eel bogap I-a scos afara, deserti I
Ferice de neamul care pune speranta in Dumne4et si
lucreza neincetat pentru a se marl si intari!
I. P. S. Presedinte ! Dintre tote orasele si satele Do-
brogiel, numal orasul Constanta, capitala judetulut, nu a-
vea la octiparea Dobrogel de not, o biserica Romans.
I. P. S. rostra insii dorind si Guvernul Orel bine-voind,
a ti alergat Impreunii si a-tI facut sa se clad6sca catedrala
romans din Constanta, dupa ce mat Antal I. P. S. Nostra
Insu§I a-tl bine-cuventat ca Episcop locul si a-ti pus piatra
fundamentals pe care s'a zidit acestii, biserica, care sa
inalta cu maretie si stralucire pe malul Mani Negre si'st
oglindeste neincetat in undele nestatornice si infricosate
ale acestel mart Crucea, semnul mantuirei n6stre, cu carele
Marele Imperat Constantin a invins pe rivalul set la im-
peratie si pe inamicul crestinismulut Liciniu.
Pe cat se vede din diferitele acte aflate in cancelaria
acestet St. Episcopil, cathedrala in cestiune eats cladita pe
terenul until fost cimitir musulman ; tar planul dupe care-
www.dacoromanica.ro

40 PROC/SELF VERBALE ALB SEDINTELOR ST. SINOD
s'a facut este o copie putin ma! maritit a planulu!Biserice!
Domnita Masa din Bucurestf.
Lucrarea ziditriei de rosid, invelitorea, giamuri si par-
doseli s'a efectuat, dupe cum am audit, de societatea de
construeciunf din Bucuresci.
Putin dupe suirea smereniei mele pe scaunul acesteI
Eparhii al Dunarei de jos, am audit en zidaria numitef
cathedrale a erapat prin multe locuri ploia strAbate prin
giamurl.
Cu oeasiunea unei 0.16.torit canonice ce am bout prin
judetul Constanta, m'am dus si in orasul cu acelasi nume,
si am putut constata eu insu-m1, en zidurile aceld cathedrale
mat cu soma cele despre miaza di, stint cu adeverat crdpate
prin tote ferestrele de la cornisa si pana in fundatiune ;
frontispiciul este asemenea crapat pretutindeni, din causd,
ca, este gros i gred in raport cu cob:51361e cele subtiri si
putine la numer cari ii suporta ; ferestrele sunt de lemn
si nu ad de cat un rand de giamurY ; invelitorea este slabs
$i in neputinta. de a resista vinturilor naprasnice ploilor
uraganice ce se deslantuesc cu furie si f6rte adesea or! pe
costele marilor.
T6te aceste lipsuri i defecte atat de insemnate ce are
cathedrala din Constanta le-am facut cunoscut tuturor Mi-
nistrilor de Culte dupe timpurf, cu cari am vorbit in diferite
ocasiuni.
Pe cat sunt informat, aceste lipsuri si defecte ad fost
semnalate G-uvernului si de catre prefectil cari s'ad succedat
acolo pana acum.
Daca se va fi luat vre-o mesura pentru a Ion indreptare7
nu still; Dnul Ministru ne va spune. Am tinut insit I.
P. S. Presedinte, sä vorbese in treack't S-tului Sinod
despre zidaria acestef b:serieT, cu tote en still en are an
ni se lien, ea nu este treba nostraa Episcopilorca s.
ne ocupam de zidurile soliditatea bisericilor, ci a ar-
hitectilor.
Las dar acOsta vin la pictura ce s'a facut pe zidurile
din nauntru ale cahtedraleT din Constanta.
Prin luna Septemvrie, anal 1888, audind c. esecutarea
picture! acestei cathedrale s'a dat Pictor Mirea De-
metrescu, avend in vedere de o parte faptul ca cathe-
drala in cestiune este infiltata in mijlocul unei populatiunl
eminamente orientale, deprins6, de vOcuri si in mud es-
Qi
si
Invelis si
si
si
Dint
6i
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDIPITELOR ST. SINOD 41
clusiv numal cu stilul picture! bizantine ; Tar de alta, te-
merea ca nu cum -va D-nul pictor Mirea sa, se insele in
ceva asupra usulut urmat in Biserica nostra Ortodoia de
resArit, m'am grabit fare sa fi asteptat ca sa fiti consultat
si intrebat, sa atrag prin adresa No. 1405 din acel an
1888 atentiunea D -lu! Ministru al Cultelor asupra acestei
cestiuni si sa-1 rog sit puna in vedere D-lui pictor, ca sa
nu incepa pictura numiter bisericT, inainte de a me consulta
si pe mine.
Mult m'am bucurat sA primesc din partea D -lui Ministru
de atunel adresa No. 12,960, prin care me incunostiinteza
ca. a comunicat D-lui pictor Mirea dorint le mele, spre a le
esecuta, si a me consulta in tot ce se atinge de regula bi-
seric6sca ; dar pe cat de mare mi-a fost bucuria, pe atat
de desfarta mi-a fost asteptarea, caci de la 3 Octombrie
1888, cand am primit adresa ministeriala in cestiune si
'Ana asta-dr, am tot asteptat pe D-nul pictor Mirea De-.
metrescu.
Mud se va fi Inceput lucrarile de pictura nu stiu. Tar-
dill am aflat, ca D-nul pictor Mired a esecutat cea mal
mare parte de picture ; ca in lucrarea sa ar fi decopiat de
pre nature multe modele ce a pictat pe zidurile acelel ca-
thedrale. Am audit citandu-mi-se chiar nume, care ar fi
servit de model D-lui pictor Mirea. Nu still pato, la ce
punct aceste sgomote vor fi intemelate, dar ar fi fost bine
Ili de dorit, ca secretul artistului sa, nu fi fost tradat visita-
torilor si cu atat maT mult locuitorilor orasuluT Constanta
si divulgat mai pe urma terei si lame! crestine intregi. Cel
putin crestinii acelui oral, ne stiind al cal este chipul ce ve-
nereza si la care sit inchina ar fi remas cu mintea sl ochii
pironitT la imagine, inaltandu-se cu mintea la sfantul ce re-
presinta. Ar fi trist si vrednic de ton desaprobarea, data
pictura cathedralei n6stre din Constanta cu care s'a cheltuit
sutimi de mii de le!, ar contribui, nu la, edifica.rea si inal-
tarea sentirnentului religios al crestinilor de acolo, ci la
instreinarea, si racirea lut.
Alarmat de sgomotele din ce in ce crescend, car! sa res-
pandeaii prin lume de cAtre diferitt visitatorl al acestei
cathedrale si dorind a me convinge eu insu-mi de veritatea
sau falsitatea lor, vara trecuta, dupe o visita canonic, de
12 dile ce facusem bisericilor din orasele si satele judetului
Tulcea, m'am dus si la Constanta ca sit ved pictura acestei
www.dacoromanica.ro

42 PROCINFLE VFRBAI.E ALI' SFDINTELOR ST. SINOD
cathedrale. Doug Bile consecutive m'am dus In biserica Ili
am conternplat ic6nele pictate pe zidurile sale, si pre cat
am putut vedea printre schele, pictura sfintilor este in cea
mat mire parte streina stilului bisantin, adoptat in marea
si sfanta Biserica nostra erestina Ortodoxa de resarit.
Pentru a v6 da o idete generala despre genul acestet
picturt. notez intre altele urmatOrele :
1) Din numerul total al santilor cari suet pictatt pe zi-
dull, dou6, daca nu trei OM aunt sfinte, restul sfinti. De
ce pictorul sa fi dat mat multe locuri sfintelor nu still Un
lucre stina en totiT, ca In Biserica nostra crestina Ortodoxa,
numerul sfintilor este cu mult mat mare de eat al sfintelor.
Pentru un alt centru religios, acdsta particularitate mirdna
ar fi trecut pate neobservata ; in Constanta frisk unde po-
pulatiunea nostra, vede qilnic la Musulmant mat multe
femei acest fapt pate sa jicnOsca sentimentul religios al
populatiunei Crestine din Dobrogea.
2) Faptele si scenele cele insemnate din Noul Testament,
aunt mat cu totul inlaturate i inlocuite cu sfinte mat putin
insemnate din Biserica n6stra.
3) Chipul Jut Dumnedett Savaoth, al lui Iisus Christos
si al Prea-curatet sale Maice, este disproportionat in raport
cu unanile ; on acelea trebuiatl sit fie mat mart, on acestea
mat Enjoy.
4) Mat t6te afintele mucenite si cuvi6se aunt investmintate
cu hlamida imp6rAtesca, pentru ca se dice, cA, acest vestmint
drapeazA mat bine la pictura, si face mat bun efect.
5) Unele din aceste sfinte, ca sa nu die t6te, porta pe
cap diadems imperiala, ornata cu ptetre scuuape ; tar altele
ati vestminte stranse cu multa eleganta imprejurul gatulut,
mijloculut si manilor.
6) In sanul din strana stanga, mi se pare ca este, o sfanta
pictata cu cOdele aduse amandoue pe piept si se pogora,
'Ana pe la genuncht.
7) Pe zidurile din altar am vecint pe unul din sfintii
lerarht at Bisericei nOstre, tinend in mama cross papala
In loc de carja.
Acest gen de pictura cu totul necunoscut in Biserica
nOstra Ortodoxa de resarit, si propriti p6te numat D-lut
pictor Mirea Dumitrescu. m'a pus in mare nedomirire.
Teama dar, de a nu pierde nict cea mat mica particica
din depositul sacru al bisericet ce mi s'a incredintat ; si
www.dacoromanica.ro

PROCESFIE VERBAT E ALE $FDINTFLOR ST. S1NOD 43
dorinta fierbinte si constanta ce am, de a remanea ODA
la suflarea mea cea mai de pe urnait umil, dar fidel servitor
si aparator al afintelor canene $i traditiunt ale sfintei ndstre
Bitierict Ortodoxe de resArit, m'a facut Sit Ve aduc casul la
cunostinta. si sOL Ve declar, cif nu pot Iua a upra'mi res-
punderea cea mare de a sfinti cathedrala acesta din nott
zidita in Constanta, mai Inainte de a avea avisul S tulut
Sinod intru acesta.
De aceea, Ve rog, respectuos Inalt Prea Santite Prese-
dinte, BA bine -voiti a pune asta-di chiar in desbaterea San -
tului Sinod adresa acesta, spre a decide trimiterea la fata
locului a unei comisiuni din sanul seu, care sa se pronunte
prin osebit raport asupra acestut cas inainte de inchiderea
acestei sesiunf.
Despre tampla acestei cathedrale, precum si despre ic6-
nele ce se va pune Inteensa, nu ye pot spune acum nimic
alt, de cat ca s'a dat in lucrare dupe ce mai antai am fost
consultat $i mi -am dat umila mea opiniune, atat asupra di-
feritelor mndificatiunt de introdus in ceea ce priveste forma
si dimensinnile acestei tample, cat si asupra santelor ic6ne
ce trebue sit se aseze inteensa ; nu stiii insa, daca la ese-
cutarea luceiret se va tine sema de observatiunile mele.
tinexez pe langii acesta, copie dune corespondenta ce am
avut in acesta cestiune cu D-nul Ministru de Culte si cu
D-nul Prefect de Constanta.
In asteptarea avisului S -tului Sinod, Ire rog, Inalt Prea
Santite Presedinte, sn bine -void a primi si cu acesta oca-
siune incredintarea osebitet mele con si deratiunt ce Ve pastrez.
Al halt Prea Santiei Vdstre prea plecat
si devotat flu §i servitor.
(ss) Episcop t Parthenie Dunarea de jos.
(ss) p. Director, T. Popescu.
D. Tache lonescu, Ministrul Cultelor ,si al lnstrucliunet
Publice: Prea Santiti Parinti ! Done serif de cestiuni a a-
tins P. S. Episcop al Dunarei de jos. Prima cestiune In
care In adever, cum prea bine a gis P. S. Sa, nu este
vorba de competinta proprie ; dar II multumesc de ceea ce
a facut in trecut si ceea ce va face in viitor.
In privinta reparatiunilor cathedralei, P. S. Sa dice, ca
cu forte rnulta greutate va putea sä servesca Episcopul in
www.dacoromanica.ro

44 PROCFSELE VJERBALE ALE $ED1NTELOR ST. S1NOD
aceste, BisericA. Dar fare, a fi lucrurile asa de grave, sunt
Ere -care reparatiuni can trebuesc fAcute, si de aceea am
cerut un credit cu care se, termin repararea acestei bise-
Un lucru insA este care nu'l void face: aunt ornamen-
tele Bisericei, cad in casul acesta efectul se strica, dar ne-
am gandit la o alte, combinatiune, dace, se p6te se, facem
pervasurile de la ferestre, cad asta-di data, curge apa, nu
este pentru ca strebate prin tavan, ci prin ferestre. Arhitectul
local mi a cerut pentru acesta se, face, un devis.
Vine cestiunea acum a temples. In privinta acesta eta
am rugat pe P. S. Sa se, vine, se, ne dea pArerea, si am
esecutat in tocmai dupe parerea sa. In ceea ce priveste
insa iconele, in ceea ce priveste dimensiunea temples, nu
pot se, accept parerea P. S Sale, si nu cred ca dimensiunile
can se gAsesc la cathedrala de la Curtea de Arges, se, aibe,
ceva de profan in ele, cad' asi fi fost silit se, stric tote, con-
ceptiunea Arhitectulul Pictorului ca se, fac acesta.
Tree acum la altA cestiune. In ceea ce priveste picturile,
P. S. Sa a fost f6rte constant in a se plange ca aunt pro-
fane, si astA-cji a citit detaliele. Dar in ce sunt profane?
Nu am audit de cat astA-41 detaliile, dect nu ye pot
spune respunsul pictorului in aceste. privintA. Ceea ce este
esact, este ce, alte pers6ne forte competinte,este de-
parte de mine ideia de a tagadui competinta P. S. Sale
Episcop al Dunerei de jos spus din contrA ca
impresiunea ast-fel a pictures din Constanta este buna.
Intro aceste doue pareri, ell nu am nits una, pentru ca, dace,
nu am veclut un lucru, nu am obicelul judec. Dar sunt
cate-va din observatiunile acute de P. S. Sa pe earl nu
pot se, le las fare, un mic respuns. Am intrebat pe D. Mirea
dace, a apropiat vre un model dupe nature,, mi.a respuns
ce. nu. Cand a faeut pictura, nu a avut un model, cad ceea
ce se cere pictorului, este ca se, nu copieze un adeverat
portret, si al doilea, cand copiazA o figura omenescA, trebue
pune, aerul, ea se, se face, se, vedi pe d'asupra inchipuirea
DurnnecleescA, sati. inchipuirea sfantului care'l represintA ;
si dace, Pictorul a fAcut acesta, nu am se, mat intreb de
undo a luat, ci nutria' dace, a putut se, dea o impresiune
figurel. De asemenea P. S. Sa ne-a spus ca aunt mat multe
sfinte de cat sfinti. Dar un lucru '1 rog, se, nu lege faptul
acesta de cestiunea ca biserica se afie, la Constanta, eAci
-daeA, este in ritul bisericei nestre sä nu fie mai multi sfintt
gi
i
'ml -at
sa
gi
riot.
ti
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBAL E ALE SEDINTELOR ST. SINOD 45
a cui e vina? Sa'rni dea voe insa BA nu'l urmez pe acesta,
cale.
Prea Sandia Sa ne mai spune ca, la chipul D-lui Christos
eixsta, disproportie intro mains pici6re. Mirea nu cred sa
fi facut ac6sta, insa se p6te intempla, dar pana nu voit ve-
dea singur, nu cred. Ne mai spune ca o sfanta, are c6dele
pe piept. Despre acesta nu Oil nimic, dar sa intreb pe DI.
Mirea. Ceea ce asigur insa, este ca, D-nul Mirea a cautat,
atat in ce oriveste costumul, cat $i in privinta poses, sa se
inspire din arta veche bizantina, $i comisiunel pe care o
va numi S-tul Sinod, '1 va dovedi D-nul Mirea ca este pic-
tura bizantina.
Acura, in privin0 propunerel de a se numi o comisiune
din sanul S-tului Sinod, sunt de acord, dar ac6sta comisiune
nu pate merge in acesta sesiune, cad nu se pOte sa merga
fat% arhitect pictor, voesc sa merg $i eu, ca amt fac
convingerea mea personala in acesta privin0 ; cad pentru
o biserica pentru care am cheltuit atata suma de bans,
imi este absolut de datoria mea sa stiti Ora unde este
esact lucrul, qi pana undo nu este esact, si nu pot, on -care
ar fi avisul on -caret comisiuni, pana nu voitl avea
convingerea mea. Rog dar pe S-tul Sinod sa, hotarasca ca
comisiunea aleasa sa merga atunci cand voiu putea
cad de alt fel nu este nici un zor, fiind-ca candelile nu pot
BA vina din Franca de cat la tOmna, pictorul mai are
cate-va figuri ca sa termine, sa mergem dar, dup6 ce se va
inchide sesiunea parlamentara, i comisiunea va veni cu
raport in sesiunea de tomna. Dar nu se p6te convoca St.
Sinod in sesiune extraordinara de o cli san done?
Voci*: Da, se p6te convoca.
D. Ministru al Cultelor: Atunci vom face si acesta.
Ve rog Insa ; acum nu me fortati, caci nu pot sa merg.
lath ce aveam de cis in ac6sta privinta.
1. P. S. Mitropolit Primat: Intreb pe P. S. Episcop al
Dunard de jos, data adera la propunerea lui Ministru,
ca adica, comisiunea sa se alega acum, dar 86, merga cand
va putea D sa.
P. S. Episcop al Dunetrei de jos: Nu am B6, fac nici o
obiectiune la propunerea D-lui Ministru, dar sa se stie un
lucru de D-sa, ca ea pan& nu voill avea avisul S-tului
Sinod, nu am sa procedez la sfintirea bisericel. Mi s'a a-
runcat asupra mea vina ca ell ail fi causa intarlierel san-
f bisericel.
i eta
elf,
si
si si
@i
@i
@i
www.dacoromanica.ro

46 PROCESELE VERBALE ALE S'EDINTFLOR ST. S1NOD
Multumesc D-lul Ministru pentru acesta propunere de
amanare, nu am nimic de (Ps. Cat pentru tale-l-alte ob-
servaOuni ce a facut, eu ve spun ceea ce am ve4ut cu
ochil met si nedomiririle ce am avut.
P. 8. Episcop al Argesulut: Ina lt Prea Sfintite, si Prea
Sfintiti membri! Dupe cite am putut sa inteleg din darea
de semg. a P. S. Episcop al Dunarei de jos $i respunsul
DILA Ministru, eit ved cã Biserica nu e gata, si mai e timp
pans se va gad, si Episcopul respectiv lice, ca nu o p6te
sfinti pana nu va avea avisul S-tului Sinod. D-nul Ministru
se invoeste la alegerea comisiunei, Irma nu p6te merge
acum. EA 4ic, cA, comisiunea care se va alege p6te sa
amane plecarea, insa, sa nu se mai conv6ce S-tul Sinod in
sesiune estraordinara, dar sa se al6ga, si A na4rgA sand
va putea D-nul Ministru.
I. P. S. Illitropolit al Moldova: Prea Sfintiti frati ! Ac6sta
cestiune putem s6, o despartim in done: in cestiune de arhi-
tectura Ili in cestiune de pictura. In cat pentru cea de
arhitectura, nu avem sa ne amestecam, on -care vede lucrul
unde este rell zidit, aceea este alt-ceva. Guvernul care cheltu-
este are si 6meni competinp cari sa, vada aceste defecte. In
cat pentru pictura, acela putem sa o deosebim in doue. Daca
pictorul de esemplu a facut capul mai mare §i manile mai
mitt, data a facut manile prea lungs si capul mai mic,
aceea este cestiune de arta, si j6te acestea it recomanda pe
pictor.
Espresiunea figures avem sa o cerem, avem EA o amain
nu numal in niste tablourl cari sunt espuse pentru saltine,
ci trebue a& o cattail' si in Biserica, cad nu ar fi potrivit
ca ic6na, ca sa 1ic ma, chipul Cuvi6sei Maria Egipteanca
sPi, fie dat spre esemplu Sfintei Ecaterina, este alta sfanta
Ecaterina si alta Maria Egipteanca. Cuviosil pArinti se
intelege de sine, ca nu pot' sa, presiql pe un Cuvios pa-
rinte, pe Antonia, pe Pahomie, sal presinp bine dresat, cu
mustacile bine .rasueite, bine hranit, acela au fost niste
sfinti earl au suferit t6te privmiunile, si prin urmare, es-
presiunea figurel for este suferinda. Ac4sta este pentra
espresiunea figurel. ACU111 in ce priveste stilul. Apoi, nol
avem in Biserica nostra Ortodoxa de resarit stilul bisericese,
si acesta nu se inventeza de nici un artist din cal can '1
avem nol aci in .cara, nici de D-nul Mirea pe care nu'l cu-
nose, nici de D-nul Grigorescu ale card lucrarl le-am ye-
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALS AI E S- DINTFI OR ST. ,irlop 47
(Tut, nici de D-nul Tatarascu, care ne-a lucrat Biserica din
Iaaf, Mitropolia. Stilul bisericesc se copiaza ai se urmeza
traditiunilor, Ins aci la esecutarea de chipurf se arata arta
pictorulul clack arata espresiunea figuref. Aga dar, not cauta
sa tinem la stilul Bisericel nostre Ortodoxe ; cauta sa tinem
ca picturile dupe zidurile bimericilor n6stre ai iconele nostre
sa fie dupe stilul Bisericef nostre Ortodoxe de resarit ai
cat se p6te de artistic pictate, ca sa nu dica ori tine ce
va vrea
De aceia, comisiunea ceruta de P. S. Episcop al D marei
de jos ai aprobata chlar de D-nul Ministru, cred ca cu
totil suntem de Were a se alege, ai ea va merge cand se
va inlesni ai D-nul Ministru, ba, acesta comisiune va fi in-
sotita, data 'ml este permis sa clic ala, ai de membril din
Camera, ai atunci. cand va fi timpul oportun, D-nu Ministru
va inatiinta pe Inalt Prea Santitul Preaedinte al S-tulul
Sinod, ca comisiunea a16sa sa fie gata de plecare.
P. 8. Episcop al Hufilor: Inalt Prea Santite, ai Prea
Santiti membri ! Are sa, se alega comisiunea, forte bine;
dar acum e vorba despre stil, care on cat ar dice vre
unul din not ca cun6atem stilul bisericesc bisantin vechiii
ai mat no-a, tot nu cred ca sa alba deplina cunoatinta des-
pre el.
En cred ea, on comisiunea aleasa, orl D-nu Ministru sa
bine-voiasca a lua impreuna ai vre-o dot sail trel pi tort(
dintre eel mat renumitf, cum este d. e. D-nul Tatarescu
ai D-nul Pompilian; en propun pe aceatia, fiind-ca pe a-
ceqtia if ounosc.
D. Ministru al Cultelor : Da, da, vom lua.
P. S. Episcop al Busilor : Am luat cuventul, ca sa, fat
acesta propunere, ai aunt satisfacut at Ili D-nu Ministru
primeate. Acum dar, putem sa procedam la alegerea co-
misinnef.
I. P. S. Mitropolit Primat: Dupe cum ved, S-tul Sinod
In unanimitate primeate propunerea P. S. Episcop al Du-
flare de jos, a se orandui o comisiune din sanul sett spre
a constata lucrarile de pictura la cathedrala din Constanta,
la care propunere D nu Ministru a aderat. Not dar, nu
putem face acum, de cat sa alegem comisiunea care va fi
ehiemata de D-nu Ministru la timp.
I). Ministru al Cultelor: Cand se va tnehide parlamentul.
P. S. Episcop al Dunaret de jos : Doumule Ministru, sa
www.dacoromanica.ro

1892 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1892 04

Similar to 1892 04 (8)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (19)

1892 04