1890 04

Lg I _!ISNAT;riWITS',IZiaAP7":
4
0,;
44r.
000: ".; 000 0
BISERICA ORTHODOXA ROMANA.
DESBATERILE
S-LUI SINOD
DIN SESIUNEA DE PRIMA-VARA
ANUL 1890.
Revista Periodica Eclesiastica.
AWL AL XIV-lea, No. 4.
0
BUCURE.511I.
34. Str. Principateie-Unite, 34.
8 9 0.
7 -7.
71,7
000003.4g
.L_<-77-14:ftvasCnks7.:41,6
0
%,60,10 L CA 00000000
SECUA ISTOr).1.7-,)
4,.
P,P;(/'
,-.,s.M./egeiteejl.s.Trej'Yottitf&ttjehtv..44ereli
ry
e-9;)10,710Z Ten 44 C-Wl; fica6l4,
I
L
-- - , ,^ 4%---,.....-V,
VI 0195 "krF Crio.
- CI
ITJI 41E_
31C.
Nte.
4:2
www.dacoromanica.ro

SANTUL SIN OD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAM
t !,--G---..(9,,----@----)
0
A S
www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.
Sesiunea de prima -vary a anulul 1890.
,,S'edinta din 1 Mahe 1890.
edinta, de Prima -vary a a S-tului Sinod s'a deschis cu
-solemnitatea obicinuia, filc6ndu-se mai intaiu un Te-De-
um in biserica, catedrala a SAO Mitropolit de ciitrA, I. P.
S. Mitropolit Primat, fatA, thud P. P. S. S. membri aflati in
capital it.
La orele 10 s'a acut santirea apel de eatra P. S. Ino-
centie Ploes,;t4nu dupa, care D-1. Ministruadinterim la Culte
citec,;te Mesaginl Regal No. 1483 pentru deschiderea sesiunei
de Prima, -vary a S-lui Sinod.
I. P. S. Alitropolit Primat: P. P. S. S-lor, Eu declar
deschig, sesiunea de Prima, -var I, a S-tului Sinod.
Se face apelul nominal de ca,tr.a. P. S. Gherasim Pites-
tenu unul din seeretarii biuroului, respund presenti 15
P. P. S. S. Membri fiind absent I. P. S. Mitropolit al
Moldovei.
I. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S-lor, fiind in nu-
m'erul cerut de regulament, putem procede la constituirea
biuroului, mat inainte ins' de a procede la acestit constituire,
eta sunt de socotinta sa se dea citire sumarului ultimel
ledinte a sesiunei de astrt-Tomna a S-ttrlui Sinod.
S. Sinod. aprobh.
P, S. Gherasim Pitestenu cites to sumarul ultimei sedinte
si
www.dacoromanica.ro

4 PROCESELF-VERBALE ALE ySEDIN1 ELOR ST. BMW)
a sesiunei de astik-T6mnA a anulul 1889, a S-lui Sinod.
I. P. S. Alitropolit Primal: Necerend nimeni cuventul
se pune la vot sumarul ultimei ciedin.0 a sesiunei de T6nanA
a S-lui Sinod.
Se aproba.
I. P. S. Mitr000lit Primat: Acum sA procedArn la ale-
gerea secretari or. Bine-void a Ire consuita §i a decide asu-
pra P. P. S. S-lor cari au sA fie ale§i ca secretari, con-
form regulamentului.
P. S. Inocentie Ploe,stenu: Noi am dori ca sA fie tot
P. P. S. S. cari at. fost si in sesiunea trecuta.
P. 8. Calistrat Berladenu: Eu cred ca este mai bine
sa se procedii conform cu regulamentul.
P. S. Episcop al Pomnicului: Eiz me unesc Cu propu-
nerea P. S. Inocentie Ploeltdnu rugltind pe S. Sinod, Ca,
pe de o parte sit alegem prin aclamare pe fo§tii secretari,
iar pe de alta sit staluim pe lcingA P. P. S. S. Lor, de
a mai duce acestA insArcinare cu aceirtF,41 bona-vointh, cu
care a dus'o in sesiunea trecutA.
P. S. Episcop al Argeptlia: Eu cred ca este mai bine
sA ne contormAm regulamentului. In regulament nu se
prevede prin aclamare, ci prin vot. Prin urmare ye rog
sA fin' cu totii de acord pentru a ne conform regula-
rnentului.
P. S. Episcop al Dunarrt-de-Jos: Ire rog sA puneti la
vot propunerea P. S. Archiereil Locotenent al St. Mitro-
polit de BucuretIti Inocentie PloeF,4tenu.
I. P. S. illitropolit Primat: Eu cred ca trebue sA pu-
nem la vot propunerea P. S. Episcop al Argeului ca cea
mai departatA.
P. S. Episcop al Arge,szt10: Eu cred ca nu mai este
nevoe de o propunere pentru a se pune la vot, cnd re-
gulamentul in acestit privinta este destul de precis.
Prin urmare intreb: Cand regulamentul este destul de
precis in acestA privinta mai este nevoe de vre o pro-
punere ?
I. P. S. Mitropolit Primat: In adever regulamentul as,ca
prevede; inse s'a flout un precedent in acestA privinta,
cad de mai multe on s'a procedat ast-fel.
P. S. Episcop al "Arge,sului: T6te aceste precedente le-am
departat prat votul din sesiunea trecuta.
§i
www.dacoromanica.ro

PROCESELE APRBALE ALE *EDINTF1 OR Si NINOD 5
Eti ye rog sa urmam dupe regulament.
1. P. S. Mitropolit Primo: Am voit se, ye arat c5, nu
este o derogare de la regulament. Prin urrnare pun la
vot propunerea P. S. Episcop al Argesulut ca cea mat
departata.
S. Sinod o respinge.
P. S Episcop al Argqztlui: Ed am cerut ca sa ne con-
formam regulamentulut; si pentru ca propunerea mea a
cMut, de aci inainte sä facem alegerea tot prin aclamare;
sa se stie f..se ca regulamentul este inlaturat.
P. S. Episcop al R8mnicului: Ved ca in urma unui
vot dat de S. Sinod, prin care s'a respins propunerea P.
S. Episcop al Argesului, sa mat deschide discutiunea, a-
supra aceluia'st lucru. P. S. Sa dice, ca data ast6,-;11 am
aclamat de secretari at biuroulta pe fostit secretari, acesta
ar fi o derogare de la regulament, si ca dace, am fAcut
acesta asta-41 cu secretarit, s'o luArn de norma, tot asa
sa facem si in viitor. Din contrA, S. Sinod fsi arata, cu fermi-
tate dorinta sa pentru aplicarea regulamentului F,d prin acla-
marea -acelorast secretari n'am calcat regulamentul inte-
rior al St. Sinod, numai am simplificat procedura alegerel.
Acesta scum am avut de ;is.
1. P. S. illitropolit Primat: Asa dar dupe propunerea
P. S. Inoeentie Ploestenu gi sustinuttl si de P. S. Epis-
cop al 11,8mniculu1, se proclam5, ca secretarl. ai biuroulut
P. P. S. S. Archieret: Calistrat Berl'adenu si Gherasim
Pitestenu.
P. S. Arhiere2 Gherasim Pitepau: Multumim I. P. S.
Mitropolit Primat si P. P. S. S-lor Membri at S-tulut
Sinod pentru Increderea ce ne-a dat si en acestA, ocasiune.
Not ne vom sili, pe eta vom putea, de a corespunde la
asterarile S-tului Sinod, si a lucra tot en acelasl. zel
activitate cu care am lucrat prtna acum.
I. P. S. Mitropolit Primat: Acura re rog sá procedem
la alegerea comisiunilor, ineepend mat Intaiu cu comisiu-
nea de petitiuni.
P. S. Episcop al Arge,sulzti: Ve rog srt facem si pen-
tru comisiuni, tot cum am fAcut si pentru secretari.
1. P. S. Mitropolit Primal. EA ye rog sa procedam la
-alegere conform regula,mentulm.
P. S. Episcop al Argeplza. Ett me unesc cu propune-
si
www.dacoromanica.ro

6 PROCESELF- VEKBALE ALE EDINTELOR ST. S11 OD
rea I. P. S. V6stre pentru ce, ea este conform cu legea,
de cat prin votul care s'a dat pentru secretart, caleat
legea. Tot asa, trebuia sa, urmam si en secretarii, sal ale-
gem prin vot secret tar nu prin aclamare.
Se procede la alegerea comisiunea de petitiuni prin.
vot secret.
Votanti. 15 Membri.
Majoritate 8.
P. S. Arch Valerian Romnicenu 14 Voturt.
77 77 77
Dosite41 Botosen6nu 11 77
77 77 77
Dionisie Craiovenu 8 )7
77 77 77
Ionichie Baeaonn 8 77
I. P. Mitropolit Primat: Majoritatea ceruta de re-
gulament a intrunit'o numa' P. P. S. S. Valerian Rora-
nicau gi Dositekt Botosenenu ; tar intre P. P. S. S. Dio
nisie Craiovenu gi Ionichie Bacaonul, find paritate de voturi
vom procede la o noua, alegere.
Se procede la alegerea unui al 3-lea membru prin
vot secret si se alege P. S. Ionichie Bacaonul cu 10 voturi.
1. P. 8. Mitropolit Primat: Acum Ve rog sa procedem
la alegerea comisiunet pentru cercetarea socotelelor Tipo-
grafiet" si a Jurnalulut Biserica Ortodoxa Roraima", ea pa-
ce ne vom intruni, sa alba comisiunea ce lucra. Bine-vo-
itt a Ve consulta asupra pers6nelor ce yoiVi sa alegeti.
P. S. Valerian 1?O'innicenu. Rog pe S. Sinod fiind-ca
sunt ales in comisiunea de petitiuni, sit nu me mai alegii
si in alts comisiune, cici atunct nu pot lucra.
I. P. 8. Mitropolitul Primal : data voe sa ye o-
bieetez. Nimeni nu pote pretinde a iepada o sarcina, care
'i se va da de St. Sinod. Asa dar P. S. V6stra sunteti da-
tori sa primitt ora ce va decide St. Sinod. Not nu putem
prejudeca lucrurile. Pre eel care-1 va alege sOrta nu va
avea de cat sa, se supuna.
P. P. S. S-lor, Comisiunea care avem s'o alegem acum
este pentru cercetarea socotelelor Tipografiet Cartilor Bi-
sericestt"si ale Jurnalulut .,Biserica OrtodoxaRomana. Prin_
urmare Ve rog sa procedem la alegerea acestei Comisiunt.
Se procede la alegerea Comisiunet prin vot secret,
si se aleg cu majoritatea ceruta de regulament P. S. Epis-
cop al Buzeulut si P. S. Arch. kremia G-alatenu.
I. P. S. Mitropolit Primat: Intrunit majoritatea
ceruta de regulament de cat P. S. Episcop al Buzeului
S.
ni
Si -mi
N'at
www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 7
si P. S. Arehierell Ieremia 'Menu. Prin urmare pentru
alegerea celui de al 3-Iea membru vom procede la o nota
alegere.
S. Sinod alege pun aclamare pe P. S. Episcop al
Argesului.
I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare Comisiunea
se va compune din P. P. S. Episcop al Buzeului si al
Argesului si de P. S. Archiereil leremia Gillatenu.
Se comunica de la biuroa adresa cu No. 1346, 1347,
1348, 1349, 1352 si 1353 ale St Mitropolit a Ungro-V1a-
hiei si cea en No. 646, tote relativ la, alugariri si se tri-
mit la Comisiunea de petitiuni.
Se comunicA de la biurou Raportul Comitetului Jur-
nalului Ortodox5, Romans" No. 57, cu situatiunea
Jurnalului, si se trimite la Comisiunea ad-hoc
Idem Raportul Direetiet Tipografiei Biseri-
cesti" No. 40 si se trimite la Comisiunea ad-hoc.
Se comunica in fine de la biurat petitiunea Diaco-
nului Car lova prin care cere dispensa, de preotie si se tri-
mite la Comisiunea de petitiuni.
I. P. 8. Mitropolit Primat: Acum ca s'a," lasam timp
Comisiunilor sa lucreze, eu propun sa avem sedinta Vi-
neri 4 ale curenteil orele 9 a. m.
Prin urmare nefimd nimie Ia ordinea dilei ridie sedinta.
edinta, se ridica si se anunta cea viitore pentru Vi-
nerl 4 ale curentei.
t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar, Gherasim Piteotenu.
,i,S'edinta din 4 Maig 1890.
--edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta
I. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presenti 14 P P.
S. S. membri, fiind. bolnavi P. S. Episcop al Romanului
si al Argesului.
P. S. lnocentie Ploeflenu: I. P. S-te presedinte, P. S.
Episcop al Romanului este cam bolnav §i Ve raga s5,-1
scusati c5, nu pate veni la sedinta,.
Biserica
P_
Cartilor
www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE-VERBALE ALE §EDINTFLOR ST. SINOD
I. P. S. Mitropolit Primal : Se ia act de acesta. Acum
fiind in numerul cerut de regulament, putem lucra.
P. S. Gherasim Pitestenu secretar, citeste sumarul
sedintei precedente si neluAnd nimenT cuventul, se aprobA.
Se comunica de la biuroii telegrams 1. P. S. Mitro-
polit al Moldova. prin care arata cA, din 6re care indis-
positie nu p6te veni la St Sinod la timp
I. P. S. Mitropolit Primat : Se ia act de acesta, find
deja venit I. P. Santia Sa.
comunica de la biuroti adresa No.. . . a S -tel Mi-
tropolit a Ungro-Vlahiei relative la eklugkriri, si se tri-
mite la comisiunea de petitiunt
Idem doue adrese ale Episcopiel de Romnic relative la
cklugkriri si se trimit la calugkriri si se trimite la co-
misiunea de petitiuni.
Idem petitia preotulni Gheorghe Economul de la bi-
serica ZlAtari, prin care cere ca manualul sell de cantari
bisericesti puse pe note liniare, sk se recomande D-lui Mi-
nistru al Cultelor ca carte didactics, si sa se recun6sck
in programul invetamentului Seminariilor si a §c6lelor nor-
male.
1. P. 8. Mitropolit Prime : Nu still clack mat este tre-
buinta ca acestk carte sa, mai mergiti la comisiunea de pe-
titiuni. Val sä still clack trebue sa se recomande D-nului
Ministru sail nu. Not nu avem chemareu de a face acesta.
De indatk ce not am dat aprobarea nastrk unei ckrtt di-
dactice fie de musics sari de invetanAnt, not nu ne mai
putem pronuntk a doua bra, asupra et, aci se margineste
rolul nostru.
A o recomanda D-lui Ministru ca sa o admits in progra-
mul scolelor ar fi a ne fnsnsi un drept care nu-1 avem.
Eu dar asi propune dack credetl, cs acesta petitie sk se
punk la dosar si sa se fats cunoscut suplicantului ca sin-
gur sa se adreseze la Minister. Primiti propunerea mea 7
Voci : Suntem de acord.
1. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar se va pune la do-
sar si se va comunica suplicantului, spre a se adresa sin-
gur D-lul Ministru.
Se comunica de la biuroti adresa Episcopiel Husilor,
prin care face cunoscut situatiunea acelei Eparhii relativ
la Jurnalul ,, Biserica Ortodoxk".
Se trimite la comisiunea ad-hoc.
Se
www.dacoromanica.ro

PRORESELE-VERBALE ALE 13INTELoR ST. sTNOD 9
Idem referatul P. S. Episcop al Argesului, pin care
arata ea, nu pOte lua p rte in comisiunea instituita pentru
tipicul Arhieraticonulni.
P. S. Episcop al DUizaret de jos : De cand este acel
referat ?
P. S. G-herasim Pite,stenu : De la 29 Noemb. 1889.
1. P. S. Mitropolit Prinzot : Iata cum sta, lucrul in a-
cesa eestiune : Ve aduceti aminte ca fu sesiunea trecua
s'a ales o cornisiune pentru cercetarea tipicului ; din acea
comisiune facen parte si P. S. Episcop al Argesului. I-
mediat dupe' inchiderea sesiunei P. S. Sa a dat acesa
Ithrtie prin care se scusa ert nu pOte primi acesta sarcina;
dar and tipicul va veni Iii diseutiunea S-lui Sinod, atunci
va are.ta cuvintele P. S. Sale.
P. S. Episcop al Dunarel de jos ; SA se anexeze la do-
sarul respectiv.
I. P. S. Mitropolit Primat : Se va anexa dar la dosa-
rul respectiv.
Se comunica de la biuroti done petitiuni ale preotu-
lui Firat:Isanu pe langa care inainIkil cinci esemplare din
operile S. Sale intitulate : Istoria Sacra a Vechiulut ai No-
?ilia Testament §i viata D -Iui nostru /isits Christos gi cere
aproblrea lor.
I. P: S. Mitropolit Primat : Se vor trimite Ia comisiu-
nea ad-hoc care se va alege.
Se comunica de Ia biuroir petitia cucernicului Preot
Ion Constantinescu, pe Tanga care inainteza opera sa Is-
toria Noului Testament si cere a probarea
Se trimite la comisiunea ad-hoc.
Idem petitiunea Domnului Alexandru Ionescu pe langl,
care inainteza, cote un exemplar din Vechiul qi Noul Tes-
tament facut pentru clasele primare, gi prin care arata ca
conform cu observatiunile acute de comisiunea al4sa de
St. Sinod a rectificat aceie pare, tiptirind'o din no cu rec-
tificArile-facute, F,3i raga pe St. Sinod a o aproba.
Se trimite la Comisiunea care se va institui ad-hoc.
Idem adresa D-lui Ministru al Cultelor No.. pe MITA
care inaitezA. spre cercetare dou'e. manuscripte Testamen-
tul no ; unul al D -lui V. Ionescu si altul al P luI I. Po-
pesen institutor, si se trimit eomisi n nen ad-hoe.
I. P. S. Mitropolit Primat: Comunicarile terminat.
Yoiti acum sa alegem comisiunea care BA se ocupe cu cer-
el.
la
s'an
www.dacoromanica.ro

10 PROCESELF-VERSALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
eetarea cArttlor didactice, sat dupA, terminarea lucrarilor
sedintei
P. S. Episcop al Ronzniculta : Intro comuniearile, ce
ni facet asta-4i de biuroci, aril ve4ut, ea iii acestii se-
siune avem mat multe card didactice spre cereetare. Opi-
niunea, nu die admisfi, ci carea circulit printre membrii
St. Sinod, este de a se siege o singurA comisiune. care
va trebui s cerceteze tote aceste carp. Eii gandesc, c.
pentru o singura comisiune tole aceste lucrari ar fi prea
irnpov'eriitore, qi apol lucrarea acesta, executat6, de mern-
brif aceliasi comisiunt ar cere gi un timp mai indelun-
gat. De aceea eu propun, ca s. nu sA, alegrt o singura co-
misiune. ci aceste c.rti sti, se imparttl la mai multi membri
al S-lui Sinod si care tot odata ar forma si mai multe co-
misium.
P. S. Episcop u 1 Mom:fret de jos : Mi se pare eh tot asa
s'a facut 9i in sesiunea trecuta.
1. P. 8. illitropolit Prinzat : Tot acesta voiam set qic si
eit. Prin urmare suntem de acord. Acum la ordinea
avem.
1). Raportul comisiunet de petitiunl relative la cererea
Diaconulul N. Carlova de a i se acorda dispensa pentru
hirotonia de preot, de Ore ce are numal VI clase (le Semi-
nar 2). Raportul comisiune) ad-hoe pentru elaborarea ti-
picului Arhierese in ;lilele de Si'-trbiltori marl. 3). Raportul
comisiunei ad-hoc pentru cercetarea Catechismelor elabo-
rate de profesorul Simeon Popescu si Spiridon Badescu
4). Mai multe raporte relative la, cillugariri.
P. S. Episcop al Dunarer de jos : Cer euvental asu-
pra ordinel Mile. Cestinnea cea mai insemnata, in ordinea
gandesc di este aceea, privitOre la tipic. Ea. se leg.
en Arhieraticonul care s'a votat de St. Sinod si care d.,..ja este
irnprimat sta, in jeturile tipografiel.
De aceea rog pe St. Sinod s. bine-voiascA, a interverti
ordinea clilei si sa is in discutiune mai intAiti tipicul acesta,
ca sa. decider(' cu o or mat Inainte cele de cuviinta.
P. S. Episcop al Ronznicztlui : Eu sunt de o pa,rere eu
totul deosebita de aces emisa de P. S. Episcop al Du-
ithrel de jos. Urgenta tipicului este rectinoscutA% de St.
Sinod, precum o cereti si P. S. VOstril, ; dar precum a as-
teptat tipicul atatea luni, mai pote astepta o cli sae done
?
quiet
s'at
1i
dilel
pi
www.dacoromanica.ro

PROCESELE-Vr-RBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 11
eel mult, pana va fi fata si P. S. Episcop al Argesului,
care a fost ales in comisiunea pentru lucrarea acestut ti-
pie. P. S. Sa, -not am vedut, a dat si o hfirtie la biurou in
acesta privinta, cred de datoria nastra sa, asteptam
ca sa fie si P. S. Sa de fata, cand se va desbate cestiu-
nea tipicului din Arhieraticon. Prin urmare rog pe St. Sinod
sa amane discutiunea tipicultu, prtnit va fi de fata si P.
S. Episcop al Argesului.
I. P. S. Mitropolit Primat : Toctnai in acest moment
am primit o instiintare de la P. S. Episcop al Argesultu
prin care arata ca fiind bolriav nu pate lua parte la lu-
crArile S-lui Sinod 9i raga sa i se acorde un congediq pen-
tru done ciile. Cred eh i se pate acorda congediu
Voci : Da, Da.
I. P. S. Mitropolit Primat ; Asa dar acurn remine sa
decided asupra ordinei oiler.
P. S. Episcop al Dunaret de ios : Opiniunea emisa de
P. S. Episcop al Riimnicului mi se pare ca este cea, mai
departata find. ea tinde la a Beate din ordinea tiles un
raport deja inscris. Pe cand cea einisa de mine are con-
form regulamentului, prioritate. De aceea eti v'asi ruga sa
puneti la vot opiniunea P. S. Episcop al 11,6mnicului ca
cea mai depArtata, care este pentru ajurnare.
I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot opiniunea emisrt
de P. S. Episcop al Romnicului ca .0, se anAne cestiu-
nea pana va fi fata si P. S. Episcop al Argesului.
P. S. Episcop al Romnicului: Eu o votez.
1. P. 8. Mitropolit Primat : Mare minoritate, asa dar
propunerea P. S. Episcop al ROmnicului a cadut. Prin ur-
mare vom incepe cu tipicul. Mai 'nainte mush de a incepe
cu citirea raportulul pentru tipic, v'asi ruga sa regulatu
en comisiunea pentru cercetarea eartilor didactice ; si fi-
ind-cA aunt mai multe rnanuale, cred ea ar fi bine sa se
dea cate done de fie-care menabru.
P. S. IGnichie Baca6mtl: Eu cred ca este mai bine a
se da una la doi membri, fiind-ca suntem 14 membri ; si
prin urmare putem lua dol una.
P. S. Episcop al Romniculza : SA ne faca D. Secretar
o lista de operile presentate, ca sa avem o norma in a-
legerea comisiunilor.
I. P. S. Mitropolit Primat : Atunci dar suspend sedinta
pentru 10 minute pentru a no consulta.
si en
www.dacoromanica.ro

12 PROCESELL- VERBALE ALE S DINTELOR ST. SINOD.
Sedinta, se suspend& pentru 10 minute. La redes-
chidere ;
1. P. S. illitropolit Dupd, convorbirea ce am
-avut, at1 convenit cu totii s.i se numescd comisiunele ur-
WI:tore : Pentru opurile pArintelui Brdtasanu si I. Con-
stantinescu s'a convenit 0, se cerceteze de P. P. S. S.
Inocentie Ploestenu si Gherasim PiteE,itenu ; pentru lu-
crarea D-lui Ionescu s'a, convenit sd fie P. P. S. S. I6ni-
.chie Bacaenul si Valerian Romnicenu ; pentru Istoria Sa-
cra de D. Alexandru Ionescu, s'a convenit sa fie P. S.
Episcop al Husilor si Ieremia, Galatenu ; Tar opul D-lui
Popescu s'a convenit a so cerceta de P. P. S. S. Epis-
copi al RomniculuT si al Dunarei de jos. Primiti acesta ?
Foci : Da, da.
1. P S. Mitropolit Primal Prin, um-Imre comisiunile fi-
and alese, li se vor trimite opurile in cestinne.
Acura intram in ordinea si dupe hotA'rirea ce ati
luat, von' incepe cu citirea raportnlut relativ la tipic. P.
S. Raporlor este rugat sa bine voiasch' a-1 da citire ; bine
inteles ca, acestui raport nu mai i se va da citire, Tar discu-
liunea Jul se va arnana cand va fi fatA si P. S. Episcop
al ArgesuluI.
P. S. Inocentie M. Ploestenu : Eu cred ca ar fi mal
bine sit se astepte timpul and sA intram si in discu-
thine.
1. P. S. Mitropolit Prinzat : Acura se va citi numai ra-
portul iar discutiunea va remane pe urma.
P. S. Episcop al Husilor raportor citeste raportul co-
misiune1 asupra tipicnlul Arhieraticonulni in cuprinderea
urnidtore :
malt Prea Santite Stepane !
Conform votului S -tulul Sinod din sedinta de la 17
Noembrie anul expirat, comunicat cu adresa I. P. S. Vos-
tre No. 107 din 20 a aceleiasi luni, elaborand Tipicul
serviciulul Arhieresc in chicle de serbatort marl" pe care
cetindu-1 si P. Santitului Arhiered Inocentie Ploestenu,
unul din membril comisiunel, a aprobat intregul lul cu-
prins afa,rA, de, locul uncle trebue a se puce un ceremo-
nial din serviciul Arhieresc ; pentru care cuvint, am si
Primat:
www.dacoromanica.ro

1'ROCESELE-V6RBALE ALE DINTEI OR ST. S1NOD. 13
pus meg parte la sfirsit, r minend ca S-1 Sinod sa de-
cida cum va gasi de cuviinta.
Acesta lucrare en tot respectul o inaintez S-lui Sinod,
iscalit numai de dol membri din comisiune, fiind-cA, P.
S. Episcop de Arges n'a luat parte la consultare dupa, cum.
a declarat chiar in S-I Sinod.
Raportor : Silvestru Episcop Hzt,silor.
P. S. Episcop al Roninictilui : Rog pe P. S. Raportor
srt-ml comunice cuprinderea votului 8-lui Sinod, cu care
s'a pus comisiunei insarcinarea de a lucra acest tipic. A-
vend acestA cunostintii vorn sti en totii predum si eit in
parte, ce desvoliare putern sa darn discutiunel nostre si
care aunt punctele din acel vot, in jurul carora trebues-
te a se invarti discutinnea nostril.
P. S. Episcop al lluisilor : P. S. Episcop al Romnicu-
lui aminteste cuprinderea votului S-lui Sinod rela-
tiv la tipic ; dau Ilimuriri in acesta, privinp.
Prea Santite, in sesiunea trecuta, dupa, ce s'a primit si
votat de S-tul Sinod, traducerea si intocmirea Arhierati-
conului, s'a ales o comisiune, compusa din P. S. Episcop
al Argesului, P. S. Inocentie Ploestenu si en, care a fast
insareinata a elabora un tipic penult serviciul Arhieresc,
sere a se anexa la Arhieraticon, dupa ce S-tul Sinod se
va pronunta asupra lm. Acesta este cuprinsul votulni S.
Sinod. Acesta sarcinit am indeplinit'o. frisk nurnal dot mem-
brii, P. S. Inocentie Ploest4nu gi eii de 6re ce P. S. E-
piscop al Argesului n'a luat parte.
P. S. Episcop al Rotriniculur : Nu stiii dacit votul St.
Sinod v6 autoriza sa aduceti acest tipic acum in discu-
ciune, mai ales ca unul din membrii comisiunei s'a retras.
de la inshrcinarea impusa si apoi intr'un mod, pe care '1
Tom discuta pe urmA.
P. S. Episcop al Durearei de jos: Eu cer sa se amtme
acesta cestiune Ora cand se va aduce gi votul Sinodulul.
1. P. S. IVIitropolit Primat Atunci se va amana pans
se va aduce si votul S-lui Sinod care este relativ la A-
cesta cestiune. Acura incepem cu raportul comisiunei de-
petitiunl relativ la cererea DiaconuluI Carlova pentru care -
sere dispensa de preocie.
P. S. Raportor este rugat sa, bine voiascA a-I da citire.
t
nuisI
eu void sa-1
t
www.dacoromanica.ro

14 PROCESELE-VERBALE ALE SEDIN ('ELOR ST. SII 01).
P. S. Valerian raportor eiteste raportul comisiunei de
petitiuni relativ la cererea Diaconului Carlova si care este
In cuprinderea urmatore :
malt Prea S & ratite St6pane,
Comisiunea de petitiuni a St. Sinod, avend recomandata
cercetarei sale suplica diaconului Nicolae Carlova, a des-
coperit iirmAtarele:
Numitul Diacon, presintA alaturat de petititmea sa mai
mule acte. de sail, de bunii, conduits, de serviciti ca
profesor, si de hirotonie ca Diacon din 1878, aratand ca
din causa lipsel de mijI6ce, n'a_ putut stadia in semi-
nariii, de cat numai case clase, i acum find. inaintat in
etate ai irnpovorat cu familie, numai p6te frequenta scola
spre a complecta si anul al 7-lea de studio seminarial,
spre a avea dreptulul la preotie in oras ; pentru care vine
a ruga pe St. Sinod, ca slims de Imprejurarile a-
/state, srei facA, dispense de clas% a 7-a permitendu'l a so-
liPita preotia and va grtsi be disponibil.
Comisiunea constatand, ca virsta suplicantulat este 40
any, studiul seminarial de 6 clase, ocupatia sa studi64a si
intrarea sa in cler de la 1878.
Avesnd in privire decisiunea St. Sinod din 1887 prin
care s'a hotrtrat ca, numai diaconit intrati in cler dup t anal
1880 sa fie obligati a face si cuml superior al Semina-
riulut spre a putea ajunge la preotie.
De aceea crede ca suplicantul n'are nevoe de nici o dis-
pense,, ai pe baztt drepturilor castigate. pote solieita preo-
tia de la malt Prea St. Mitropolit al Ungro-VIaliei tend
va avea loc.
Arh. Valerian Bonnticenzi, lonichie Bacadnul, Dosi-
the
P. S. Episcop al nomnicului : Am cerut crtvgntul in a-
cesta cestiune, ca sa declar de la inceput, ea nu in pot
uni cu conclusiunile raportului cornisiunel, nefiind destul
de fundate. St. Sinod, Inca de acum doi ani, a avut in
acesta cestiune o discutiune, cum o stim cu totii, forte ar-
denta. Si a hotarat odatit pentru tot-deuna sa se puna, ca-
pet dorintelor unora din membri societhtel nostre, cari
tiitiend
Botosenenn.
www.dacoromanica.ro

PROCI 81.F- VERBAL E ALE SEDINITELOR ST. SINOD. 15
voesc sa intre in eler alaturea cu prescriptiunile precise
ale legilor. Legea organic& a instructiunei Inca de la 1864
a stabilit, ca in orase sa, se prefere la preotie candidatil,
carii ail sapte clase seminariale indeplinite. Dace, de la
1864 F,d pans la 1890, adica timp de 26 ani, n'am ajuns
se avem elerici de 7 Blase in tote orasele si mai cu sem&
uncle este capitala terei, ea unul cred, ca acesta stare
de lucrurl este anormalA ; si nu noT, mai ales cancl lucram
in corpore, putem se, sustinem $i se, primim anormalitati.
Intemeindu-m6 pe discutiunea urmata in sesiunea trecutA
cand in unanimitate am hotarit, ca in orrase si in par-
ticular aieT in capitals, sa nu se primesca la hirotonia de
preot nici diaconil, carii asta-cli cunt in asemenea
Mei de cursul de septe clase absolvite, salut astA-r,li
cu respect, ca si atunci acesta hotarire mantuit6re. Si and
vsed ca diaconul Carlova vine asta -cjT sa infracteze o lege
a Verei ; ctind de alto, parte mai obsery ca comisiunea
nostra emite opininnea, de a trece peste lege si voturile
St. Sinod ; eta ve mtirturisesc nu pot sa fac alt-fel de cat
sa tin sus si tare, dispositiunea legel, hoOririle St. Sinod.
trebuintele de astA-4I ale societatei nostre... °data, are-
tat sentimental de dispositiunea mea sufietOscA asupra a-
cestei cestiuni, void intro, si in partea argumentative a
raportulul comisiur. ei. Comisiunea pentru a usura pe pe-
titionar de indatoririle, pe care legea si hotaririle S-lui
Sinod i le impune, adica sä alb& 7 clase de seminar, vine
si ne citeste mai multe certificate, mai multe acte, pe care
comisiunea le crede suficiente pentru indeplinirea dorin-
tei petitionarultu. In fata unel asemenea argumentatiuni
din partea comisiunea, ea declar ca chiar un atestat de
absolvirea unul liceit complect cu diploma hu de baca-
Iaureat ; insusi un grad de licentiat sail doctor bun& 6r5,
in litere ; nu autorizeza pe petitionar de a fi introdus in
cler 9i nu-1 dispensezA de prescrierile precise ale legel din
1864.
Legea Instructiunei este precis& ; si legile S-tel nastre
Biserici nu de astA-clT, ci din vechime, hotArasc, ca, cel
ce voeste sa priniescil preotie, este dator sit invete in sco-
lele clericale.
P. S. Inocentie Ploqtazt, : Apoi acesta n'a invetat iu
scolele clericale ?
fune-
tiuni
aicl.
gi
www.dacoromanica.ro

16 PROBSELP-VFRBALE Al R SiDINTELOR ST. SINOD.
P. S. Episeop al Romnicului: P. S. Inocentie Ploest6nu
me intreba, si dice : ca acesta n'a, invetat in scolele cle-
rieale? Da, respond eil, a invetat in scOlele clericale qi
II cunesc forte do aprope eite1 fun fost profesor. Dar un
lucre mai trebueste; ca petitionarul sit aibA, septe clase
seminariale si nu sese Si nu ini se (licit., ca acest can-
didat pate fi hirotonit prkut finid-ca s'aii hirotonit preoti
si en 4 clase. 0 Om en totii .;si nu am nevoe sa o mai
spun, ca, acele hirotonit neregula,te ail fost admise de cAtrA
Sr. Sinod numai cn exceptiuni.
Pentru petitionar comisiunea a erethit de cuviintA sa
inyoee si alre argumente w,mrAtOre, si anume, ca nu pate
sit mai tirm0e la seminar, fiind-ca este om de 40 ant, ca
are familie etc. Dupe mine tote acestea nu au nisi o greu-
tate si nu daft petitionarului nici un drept A sta in Bu-
curesti. a sacrifica numai cite -va ore pe r,li pentru stiintA,
Ri acesta numai intr'im singu an, pentru petitionar este
forte usor; si apol nude mai punem, ca el s'ar conforma
legei, s'ar supune dorintelor St. Sinod, si ar indeplini si
cerintele sociftAtei nOstre de De aceea, ye rog
sit primiti si P. S. VelstrA, opiniunea mea ; cad vedeti, ca
nu am in vedere alt-ceva, de cat ca St. Sinod sA fie con-
s quent, ca legile terei sA se aplice si trebuintele societa-
tei n6stre sit se indeplin6scrt ; tar petitionarului ficem :
mergi 'Inca un an la seminar, si -ti indeplineste tote dato-
riile, pe care Wserica impure si societatea ti le cere.
P. 8. Valerian Roinnicena: Cer criventul ca in calitate
de raportare sA daft lamuriri. Not n'am luat ca argument
actele can le are suplicantul, ci le am pus numai ca in
trecAt ; dar am luat ca argument hotArarea S-tultri Si-
n)d din anal 1887 cant s' i presentat o p-titiune is Alita
de mai multi dia 'ont ; si dupa mat multi discutiune St.
Sinod a hotArit e t toti diaconii intrati in cler de la 1880
in cote, suet obligati sA faca §i eurnil superior, 1..ina-
nend ea cei-l-alti s'a se bucure de drepturile Ion.
Prin urmare comisiunea nu putea face alt-fel de cat sA
se conforrne cu votul S-lug Sinod ; acestea aunt argumen-
tee comisiunea.
1. P. 8. Mitropolit Primal: dea vote P. S. Rapor-
tor a nu impartasi pArerea P. S. Sale, si IatA pentru ce.
P. S. Sa invocA, ca argument, puternic hotarttrea Sino-
aster- cll....
Srenti
'1
www.dacoromanica.ro

PROCESELF-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 17
dului din 1887, ca toti diaconil cart au fost Inainte de
1880, trebue sa, fie admisi la hirotonie. Eil pe cat
aduc aminte si memoria nu me ins61A, a fost nominal
nurnai pentru trei diatom.
P. S. Valerian 1?6mnicenu voe sa v6 citesc
hotrtrirea S-lui Sinod de atunci.
I. P. S. Mitropolit Primat : A fost nominal P. Sante,
pentru cuventul acesta, eil nice ()data, nu voiti putea sa
infrang o hotArire luata de St. Sinod.
Afara de ac6sta parintele Carlova, ciiruia 1-am dat tot
sprijinul putincios, si de care am Ere -care consideratiune
cad este un pm studios, voiu dice ca P. S. Episcop al
Itomniculm ; Cine 1-a impedicat sA's1 facit cursul corn-
plect? Cine 1-a impedicat sa nu se duca la sc61A, pentru
a mai face un an si complecta cursul de 7 clase,
cad este apt si inteleginte. El tie mai mult de cat 7
clase. N'are de cat sa se duca sa -si faca formalitatea. Prin
urmare, V'e" rog sa nu admiteti un precedent desastruos gi
nenorocit ; caci indaM ce se va face acesta au sa vina
altil. De aceea dar sunt contra conclusiunilor raportului.
P. S. Episcop al Ditnarei- de-Jos. T6t6, discutiunea in
acest& cestiune este desarth. Lucrul eel mai bun ce avern
de facut not en petitiunea acestul diacon, este ca sa
ne declaram incompetenti i iata pentru ce : Legile tO-
rei sunt dare in acestil privintit, atributiunile S-tului
Sinod Bunt circumscrise de legea organica din 1872. Prin
urmare St. Sinod nu p6te sa iasa din atributinnile sale
si aroge drepturi pe earl le all numai Mitropolitii
Episcopii Eparchioti. Ca petitionarul este sail nu studios,
S-tul Sinod, neavend cualitatea de a-1 judeca trebue
sa Amanem indiferenti vis-à-vis de cererea acestut dia-
con. Data I. P. S. Mitropolit Primat va gasi de en-
viintA, qi va judeca capabil pe suplicant Introduca in
preo %ie, '1 va putea introduce ; not nu putem sa ne ames-
tecam in ac6sta cestiune, care apartine in mod legal I. Prea
S. Mitropolit Primat.
Asa dar, rog pe S. Sinod sa nu is in consideratiune
raportul, ci sa, se declare necompetent in acestA cestiune.
I. F. S. Mitropolit Primat. Dati'ml voe sá ve dal o
1amurire. S'a facut un precedent de natura acesta pe care
o discutam astA-0, ci prin urmare n'am fi putut sa res-
pingem o hartie ca acesta. Precedentul din 1887 des-
2.
'mi
Dati-mi
si
not,
aid
si
0;0,
www.dacoromanica.ro

18 PROCESELE-VERBALE ALE *FDINTF1 OR ST. SINOD
pre care a vorbit P. S. Valerian, qi cu acea ocasiune st. Sinod
a luat o hotarire ; eu in calitate de prepdinte al biu-
roulul nu Dut4m sa resping o asemenea hartie.
P. S. Episcop at Dunarei-de-Jos. 0 respinge St. Sinod.
1. P. S. llYitropolit Primat. Prea bine, oil nu me opun
la acesta.
P. S. Valerian Re3mnicenu. Dati'mt voe sa ye citese ho-
tarfrea S-lut Sinod luata in 1887, ca sa §tim ce cuprinde.
Ea sun a ast-fel
De aceea este de opinie ca diaconii chirotonisitt ina-
into de 1880. sa, fie aparatt de mesa dispositie luata pen-
tru tote diaconit ce au numat gradul de seminariil
tar eel ce au intrat in diaconat, dupe anul 1880 sa se su-
pue nouei dispositit pentru studia, de voesc a ajunge la
preotie In oral.
1. P. S. 111itropolit Primat. De ce n'a venit i el atunct
P. S-te? Acesta este cestiune de administratie. Nu trebue
not, Sinodul, sa ne amestecam in administratie eparhiala
a eparhiotului.
P. 8. Episcopal Dundra-de-Jos. Nu putem not sa ne
amestecam in cestiuni cart sunt de resortul administratiunel
chiriarehale. S. Sinod are calitatea sa legifereze qi sa ju-
dece pe membrii set ; alta nu p6te sa faca, §1 ort ce deci-
siune vett lua in contra legei, cade de la sine §i nu tre-
bue sa ne tinem de asemenea precedents cand ele sunt
contra legilor. Petitionarul sa se duca la Chiriarchul res-
pectiv sail sa faca ce va voi.
P. S. Episcop al Romnicului. Dupe cele disci de P. S.
Episcop al Dunarei-de-Jos, renunt la cuvent.
Se pune la vot conclusiunile raportulut qi se resping.
P. S. Episcop at Dunarei-de-Jos raportor, citelte
raportul comisiunei instituita ad-hoc pentru cercetarea
cartilor didactiee a preotulut Spiridon Badescu §i Simion
Popescu cu cuprindrrea urmatore :
Se citelte mat fntaiu partea I a raportului, relativa la
cartea preotului Spiridon Badescu.
malt Prea Setnfite Pre,sedinte !
77
AsemAnat votulut St. Sinod din qedinta de la 6 Noem-
brie 1889, intrunindu-ne In liva de 26 Apriliti anul cu-
rent, ne-am constituit in comisiune pentru cercetarea a
1-iii
ai
t
;
www.dacoromanica.ro

PROC1SRLF -178RBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD. 19
done didactico-religiose si am pa it la indeplinirea
sarcinei ce ni s'a impus de St. Sinod prin adresa No 92
din 11 Noembrie trecut, cu care ni s'a trimis doue
insotite : Una de un text de Istorie a V. si N. Tes-
tament lucrat de reposatul preot Spiridon Badeseu, si a
doua de un Catechism prelucrat de preutul Simion Po-
pescu profesor".
Resultatul cercetarilor sale comisiunea II supune prin
sub-semnatul raportor la aprecierea S. Sinod in modul
urmiitor :
I. Istoria V. si N. Testament manuseris, lucrat de preo-
tul Sp. Badescu. In planul general este bine urmarita, ideea
de Biserica, ce ui -a propus autorul. Si incepend Inca din
Rai% autorul urmareste pas Cu pas acesta idee, aducend'o
prm deosebitele momente istorice pant la desbinarea Bi-
sericelor ; dupe care la sfir;it are un paragraf despre ra-
portul dogonatico-canonic al Bisericei Romane, cu cele-l-alte
Biserici surori. llaca autorul manu&erisului ar fi in via a,
ar introduce corectiunele trebuitdre in numele proprii
bibltce data de alta parte s'ar face o revisuire totala a
textulut, intrebuintandu-se o limbs mai corecta $i introdu-
cendu-se corectiuni in constructiunea fraselor, care de multe
on este gresita ; comisiunea ar crede ea manuscrisul s'ar pu-
tea tipari si intrebuinta ca carte didactics In seadele secun-
dare ale trei.
P. S. Episcop al Husilor : Raportul arat5, a, in cu-
cuprinsul general, cartea este buna, dar ca are necesitate
de corecOuni in limbs ; apol mat adaoga, eh data autorul
eI ar tau, ar face aceste corectiunt si ar putea fi primita.
Acum autorul et nemat existand, pate ca s'ar cine-va
din succesed care sa fats, acele corectiuni, fiind -ca, este o
munca a acelut preot, Inca o munca recunoscuta, de bunt
in principid.
Et bine, de ce nu s'ar folgsi de munca acestut betran
si scalele, data este buna pentru scale, precum si familia
sau urmasii lui ? P6te ea se va giisi cine-va din familie
care sa is asuprasi facerea corectiunilor pe urmit s'o pre-
sinte din nazi s-tului Sinod.
P. S. Episcop al Romniculza : Ca membru in comisi-
line am cerut cuventul sa dati esplicatiuni P. S. Episcop
.al Husilor.
comisiunea facut pe deplin si in marginile a intre-
call
Qi
psi
peti-
tiuni,
; si
si
¢i
tit%
www.dacoromanica.ro

20 PR OCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
guluT posibil datoria. Noi am recunoscut meritul autoru-
lui, dar lucrarea luT are nevoe de indreptarT. Autorul, a
tie si P. S. Episcop al Husi lor, nu maT este in viata si
prin urrnare el eel in drept nu maT este in stare de a
face corectiunile necesare. Daca autorul era in viata, 4i-
cern, ca. autorul este insareinat de a face cutare sad en-
tare indreptari. In fata unor asemenea IrnprejurarT nu era
de datoria comisiunei a se gandi la deosebitele mijI6ce de
corectare a carte'.
P. S. Episcop al Husilor ne propune ca corectura sa se
faca de succesorT, cand se va pune in discutiunea n6stri
acesta cestiune, adica tine, si cum sa, se faca corectura ma-
nuserisului, ed p6te voiu propune unul sad doue mijldce de
corigere, altul va propune altele. Pentru asta-ch si in trea-
cat clic, primesca P. S. Episcop de Husi ac6sta sarcina.
P. S. Episcop al Ilusilor: Eu am is ea mernbrii families
sa is sarcina.
P. S. Episcop al 1?omnicului: Daca este, ca vre unul din
membrii farniliel va corecta cartea, atunci st. Sinod se va
pronunta.
P. S. Episcop al Ilwilor: Chiar aasta este un avis pen-
tru succesori.
P. S. Episcop al Romniculza: NoT Comisiunea, nu putem
face alt-ceva de cat sa ne uitam la carte si la imprejurarile el
asa cum ea ni se infatisaza ; si in virtutea celor ;Ilse prin
raport, v6 rugam sa aprobati conclusiunile raportului.
P. 8. Episcop al Ilnsilor : Fiind satisfacut de cele dise de
P. S. Episcop al Romnicului, declar din nainte ca votez
pentru conclusiunele raportului.
Se pune la vot conclusiunile raportului comisiunel
relativ la cartea preotuluT Spiridon Badescu si se aproba.
Se citeste partea a doua a raportului relativ la Ca-
techismul preotului Simion Popescu, in cuprinderea urrna-
tore :
II. Comisiunea voind a Irta in cercetare Catechismul preo-
tuluT Simeon Popescu profesor, a dat mai intuits lectura ne-
titiuneT acestuia care suna ast-fel :
Rah Prea Scintite SMptine!
La 1880 am publicat un Catechism", care in Austro-
Ungaria a fost prea favorabil apreciat; experienta mea de
www.dacoromanica.ro

catihet si inspector scolar, m'a pus in positiune sit intro-
due, mal cu shn4 in textul editiel a IV a acestul ma-
nual, inseranate indreptart $i amplific tri, call sper cigi vor
radiea valorea.
Credend crt prin acest manual asl putea face un servi-
chi invetamentului religlos din acesta tam, cu distins res-
pect imi permit, Inalt prea Santite Stepane, a Vi-1 sub-
sterne in done exemplare ca proect pentru a V editie, unul
continend textul editieT a IV cu emend6rile $i amplifica-
rile introduse, altul in manuscris continend acelao t,,xt
emendat si amplificat,si a Ve ruga sA, bine voitT a'l supune
St. Sinod spre revisuire si canonicesca aprobare ca text de
Catechism pentru scblele primare de ambele sexe.
Primiti, Ire rog I. P. S. Stepane, asigurarea distinsel stime
si profunduluT devotament ce Ire pastrez.
Al Inalt prea SantieT vastre devotat fill si servior,
(semnat) Simion Popescu profesor,
BueureltI I0/ Septembrie 1889.
Din cuprinsul acestei petitiuni reese, precum vedeti, ea
Catechismul in cestiune este opera petitionarulul, pe cand
adresa St. Sinod ne spune ca, acest Catechism este numal
prelucrat de acesta , $i in adever observand cine-va co-
pertele color done exemplare ale acestui Catechism vede cit
el este opera unul Moise Toma, $i ea n'a fost de cat pre-
lucrat de Simeon Popescu profesor In Facultatea de Teo-
logie din Bucuresti.
Deosebirea ce exista, intre cuprinsul petitiunel ci adresa
St. Sinod a dat mult de gandit comisiunel. De alth parte,
faptul apropierei operei lui Moise Toma de catra Simion
Popescu, nefiind nici aretat prin petitiune, nisi probat cu
vre-un act $i nici chiar sub inteles Ban evasiv enuntat in
adresa St. Sinod, a produs nedomerire si a pus pe comi-
siune in imposibilitate de a lua in cercetare o opera, streinii,
numai dupa o simply petiOune a lui Simeon Popescu profesor.
Afarit de acesta, petitionarul ne spune in petitiunea sa, ca
trimite St. Sinod Catechismul sets : in doue exemplare ea
proect pentru a V editie,unul continend textul editiel a
IV Cu omendatiunele si amplificarile introduse, altul in
manuscript, continend acelagi text emendat $i amplificat", in
realitate ins6t prelucratorul nu trimite de cat ethlia a V in
www.dacoromanica.ro

22 PROCESELF-VFRBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD.
dou6 exemplare din cart unul manuseris eel -l-alt imprimat,
avend in text si pe coperta emendart $i amplificari ma-
nuscrise. Prin urmare textul editiet a IV lipsind de la ac-
tele ce ni trimis, gi fiind neap ,rat trebuincios pentru
a'l compara cu editiunea a V *i a putea ast-fel judeca a-
supra superioritatet acestia, comisiunea a eredut ca nu este
bine sa procedeze la cercetarea textelor triause, fara ca s;t
nu aiba inaintea ochilor textul editiet a IV, despre care
preluerittortil vorbeste in petitiunea sa cu atata interes. 0
alta nedomerire a avut comisiunea si en acea : Ca pe eand
St. Sinod, in adresa sa da petitionarmut prelucrator titlul
de preot" el petitionarul seumesa petitiunea sa numa,t
Simeon Popescu profesor. Mai molt inca pe copertele e-
xemplarelor, trimise de eatra St. Sinod comisionet, petitio-
narul semn6za : Simeon Popescu profesor la Facultatea
de Teologie din Bucurev".
Comisiunea voind a se pronunta in eunotintft de causa
asupra Catechismuluf in cestiune, nu s'a putut lamuri a-
supra punctulut daca adeca, preotul Simeon Popescu pro-
fesor" despre care i orbe*te adresa St. Sinod de mai sus,
este una i aceia*t persona en petitionarul Simeon Po-
pescu profesor"*i inea profesor la Facultatea de Teo-
logie din Bucurestt". i dar, mai 'nainte de a lua in cer-
cetare Cateehismul in cestiune, comisiunea avend nevoe
de Ore-cari absolut necesare pentru implinirea
sareinet sale, r6g1 pe St. Sinod sa c6ra petitionarulut :
I. SQL probeze daca a olatinut voe de la Moise Toma auto-
rul Catechismulut, sau de la mostenitorn aeeluia, ca
emendeze amplifice *i imprime in mat multe editium con-
secutive.
IL SA presinte St. Sinod a IV editie de care vorbe*te
in suplica sa,si
III. Sit se lamnr4seg daca Simeon Popescu profesor",
din petitiunea presentata. St. Sinod, precum si Simion Po-
pescu profesor la Facultatea. de Teologie din Bueure*tt, este
aceiai persona cu preotul Simion Popescu profesor" din
adresa, St. Sinod.
Acosta lamurire este cu atat mat necesara cu cat persOna
in cestiune se presinta ca autor a unei carte didactice re-
ligiose menita a cultiva generatiunele vac-ire ale Wel n6s-
tre. i tot eel ce voe*te &ti fie dascalul popnrulut roman,
trebue sa aiba o positiune bine stabilita atat in Biserica
cat *i in societatea nostra.
sal
wall
deslutirt,
www.dacoromanica.ro

PRCCESFLF- VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 23
In asteptarea acestor deslusirt, depuT respectos pe biu-
roul St. Sinod, pre langa acest referat, suplicele cu anexele
lor, care ni s'atr'i triruis de St. Sinod cu adresa No. 92 din
1889.
Primiti Ve rog Inalt Prea S. Pre§edinte stima $i pro-
fundul respect ce Ve consery ,
Al Inalt Prea S. V6stre plecat si devotat fits spiritual.
t Parthenie al Dunarei de jos.
Se pune la vet conclusiunile partei a doua a rapor-
tului si se aproba.
P. S. Valerian raportor, citekde raportul comisiunel de
petitiuru pentru tunderea in monahism a suroret Maria
Cucturenu de 68 am, din schitul Giurgent Eparhia Ro-
rnanulm.
Comisiunea gasind indeplinite formele cerute de regu-
lament, este de opinie a se aproba calugarirea.
St: Sinod aproba.
Idem pentru recun6§terea calugariret efectuata in
cas de bola a fratelut Chiru Stamate de 73 am din M-rea
Chem.
St. Sit.od aproba.
Idem a frateluT Dumitru Fasole de 77 ant din schi-
tul Crasna.
lament, este de opinie a se admite calugarirea.
St. Sinod aproba.
Idem a suroreT Marghidla Petrescu de 58 ant din
Manastirea Viforata.
lament opineza a se calugari.
St. Sinod aproba.
Idem a se recun65te calugarirea suroreT Maria Petre
de 77 ant din M-rea Zamfira, efectuata in cas de bola.
St. Sinod aproba.
Idem a surorilor: AndreTana Zisu de 69 ant, Nede]ea
Stoica de 38 ant, Anica Dumitru 39 anT si Ecaterina Cons-
tantin de 35 am. Cate pa+ru din M-rea Paserea.
Pentru sora Andriana Zisu, Comisiunea gasind indepli-
nite formele cerute de regulament opinka a se admite ca-
lugarirea, tar pentru cel-l-alte tree surori opin6za a li se.
respinge calugaria papa vor implini varsta de 40 ant.
www.dacoromanica.ro

24 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.
P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos: Cer ca P. S. raportor
sit ne spunA, de and aceste tref surori sunt intrate In M-re,
ca pe urma sa.'n2i pot (lice cuventul mett in acesta cestiune.
P. S. Valerian rapurtor : Din copilarie.
P. S. Episcop al Minaret de jos : Pe baza declaratiu
net P. S. raportor, cum ca, aceste surori sunt intrate in
M re din copilarie si in vedere ca on -ce antanare nu a-
duce nici un folos nici pentru aceste surori nici pentru Bi-
serica ; rog pe st. Sinod as nu se un6sca cu conclusiu-
nile raportulut comisiunet, ci O. admita si calugarirea aces-
tor tret surori.
St. Sinod in unire cu conclusiunea raportulut pen-
tru sora Andriana. Zisu si in neunire pentru surorile Ne-
delea Stoica, Anica Dumitru si Ecaterina Constantin, ad-
mite dupa propunerea P. S. Episcop al Duntrei -de jos ca-
lugarirea tuturor surorilor de mat sus.
P. S. Valerian raportor citeste raportul comisiunel
de petitiunt pentru tunderea in monahism a surorilor lona
Preotesa de 64 ani si tefana Radulescu de 62 ant, amen-
doua din M-rea Zamfira.
Comisiunea gasind indeplinite formalitaVe cerute de
regulament, opineza a se alugari.
St. Sinod aproba.
-- Idem raportul comisiunet pentru tunderea in mona-
hism a surorilor : Voica G-eorgescu de 34 ant, Stefana Vol-
culescu de 38 ant, Parascheva Radulescu de 36 am si Ma-
ria Manctulescu de 29 ani, t6te din M-rea Zamfira.
Asupra acestor cereri de calugarire, comisiunea in urma
verificarei actelor, este de opinie a li se respinge caluga-
rirea parni ce vor implini varsta de 40 am.
P. S. Episcop al 1.1u,silor : Fiind-ca chiar innainte cu
cate-va minute a fost un cas ca acesta, a carora calugarire
s'aii admis; si fiind necesitate in M-re de cetete $i cantarete
in care calitap ele se afla, chiar sunt de ptrere a se res-
pinge conclusiuuile raportulut si a li se admite calugarirea.
St. Sinod in neunire cu conclusiunile raportului, ad-
mite calugarirea numitelor surori.
P. S. Episcop al Ilwilor: Fiind -ca, comisiunile nu vor
putea pregati pe mane luceiri, rog sa cinem qedinca Lunt
7 Mat.
I. P S. Mitropolit Primat : Asa dar vom avea sedinta
pe Lunt ora 9 a. m.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE-VERBALE ALE §EDINTELOR ST. SINOD 25
edinta se ridica, $i se anunta, cea viit6re pe Luni 7
Mai orele 9 a. m.
t Prerdinte, Iosif Mitropolit Primat.
Secretar, Gerasim Pitegau.
8edinta din 7 Maig 1890.
edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal i respund presenti 15 P. P.
S. S. Membri, Hind absent P. P. Episcop., al Romanului.
Se citeste sumartil sedintei precedente de P. S. Se-
cretar Gerasim Pitestenu, punendu-se la vot se aprobA.
Se cornunica de la biurot 11 adrese ale S-tea Epis-
copii de Buzeti, No. 234-244 tote relative la calugariri,
t;si se trimit la comisiunea de petitiuni.
Idem tra adrese ale S-tea Mitropolii a Ungro-Vla-
hie No. 1411, 1412, 1413 relative la calug6riri si se tri-
mit la comisiunea de petitiuni.
I. P. S. Mitropolit Primat : terminat cornunict.-
rile ; acum intrAm in ordinea dilei. La ordinea dila avem:
1). Raportul Comisiunel pentru cercetarea tipiculul Ar-
hieraticonullil.
2). Raportul Comisiunel de petitiuni pentru cercetarea
cartilor Preotului BrAtasanu;
3). Mai multe rapOrte relative ht calugari.
Prin urmare vom incepe mai inthiticu tipicul Arhieratico-
nului. titi cä in §edinta trecuta s'a dat citire raportulul,
dar se va da citire tipiculul.
P. S. Episcop al Romniculut : Cer cuventul in cestiune
prealabila.
I. P. S. Mitropolit Primat: Aveti cuventul.
P. S. Episcop al R8mnicului: Am cerut cuventul in ces-
tiune prealabilA, pentru ca sA-mi pot forma et, pre-
cum si membrii S-tului Sinod, o idee despre adresa, ina-
intata Sinod, de unul din membrit comisiunea, in-
sarcinate cu elaborarea tipiculul pentru Arhieraticon. Prin
acesta adresa, dupe, cat 'mi aduc arninte din sedinta Ire-
-cuta, cand s'a citit, s'a vequt doue idei ; una, ca unul din
S'a,11
asta-qi
t
si
S-1111
www.dacoromanica.ro

26 PROCEST. F-VFRBALE Al F S. DINT ELOR ST. SINOD.
membrii acelei comisiuni se retrage, si a doua cA, acelasi
membru al aceliasr comisiuni Ssi rezerv4za dreptul, de a
discuta impreuna, en not qi in sedintA, tipicul Arhieratico-
rmlui. Voiu lua mai inta,;i1 cestiunea, prin care membrul
retras SO' reverveza, dreptul de a discuta, axestA cestiune,
in §edintA. Nu stia data tine -va din no!, fie el membru
intr'o comisiune sail nu, mai are nevoe de as! afirma arrest
drept ; pentru ea cu. totil '1 avem, toti II exercitara §i ne lu-
minam unit pe altii, ca sa luAm aici hotariri mature si bine
ehibzuite, Dreptul de a discuta cestiunea tipicului din
Arhieraticon. era mai bine, dupa, opiniunea mea, ca mem-
brul retras din comisune sa, nu §i-1 reserveze, ci mai bine
sa, si-I exereiteze in comisiune, pentru ca acest tipic sa
viva inaintea nostra, bine studiat si privit in tote amA-
nunlimele lui. Toti membrii S-lui Sinod au dreptul, de a
lua cuventul intr'o cestiune, care se discuta, aF,s1 aratA pa-
rerile lor. si in sfirsit a vota pentru KO. contra. Prin ur-
mare partea acestadupa, mine nici nu mai putea fi ce-
ruta, prin o adresa, speciala.
Partea a doua insa dupre mine rneritA o deosebitil, a-
tentiune ; cad adresa nu este presentata, la binroti in terminul
cerut, si 'lid in conditiunile, ce se cer pentru o asemenea
adresa. Am cps ca nu este presentath la timp ; cad din cele
ce comunicat alalta-eri de la biuroa, vedem eh' a-
cesta adresa, este presentatA nu in comisiune, pentru ca ra-
port( rul sa fach mentiune de densa dupre regula
nuith, ci la binroti si inch dupa inchiderea sesinnei din
tbruna trecuta a St. Sinod. De aceea tic ca, membrii co-
misiunei pentru elaborarea tipicului din Arhieraticon, ri-
guros vorbind. au trebuit sa fie in imposibilitate de a lucra
ceva regulat si iata, pentru ce : De ordinar, membrii cari
se aleg in cornisiunile corpurilor deliberative, trebue sa
fie tot-deuna in numer impar, si nici &lath in comisiuni
nu se aleg membrii in numer cu sot. Si stiti pentru care
cuvent ? Fiind-ci sa pote intampla deosebire de pareri,
si cand se desbate o cestiune, membrul fara, sot hotAraste
majoritatea cestiunea, si atunci ni se infatisazA o opiniune
a majoritAtei si alta a minoritatei. Asa ceva, s'ar fi putut
intampla §i in comisiunea nostra,. Dupa, retragerea P. S.
E.-iscop de Arges, au remas in comisiunc. numal P. S. E-
piscop al Husilor si P. S. Arhiereti Inocentie Ploestenu 7
ehiar din cele ce au transpirat in mod particular, se va
ni salt
°bid-
www.dacoromanica.ro

PPOCFSFLE 17P.RBALE ALE SFDifsITEI OR ST, SINOD 27
vedea, ea comisiunea are sa vinA cu done opiniuni, care
din punctul de privire al forme' Bunt de o potrivA de tart,
si acesta nurnal pentru cuventul, ea, a lipsit al treilea
membru din comisiune, care sa hotaraseA majoritatea. De
aiei pentru St. Sinod greaua positiune de a se pronunta
intre done opiniuni de o potrivA de tart, si din punctul
de privire al forme[ de o potriva de legale.
Voci : Nu s'a fficut diverginta.
P 8. Episcop al Romnicului : Pate sa nu se fi fh'cut ;
fiind-ca afirmati acesta, et o cred. Dar 'arcs'
era cu putintA ca eel dot membri al comisiune' sa ai-
ba deosebite ; apol vom vedea acesta in cur-
sul discutiuner. . . dar cestiunea acesta en o voit privi
si din alt punct de vedere ; ca adica clack' o aseminea a-
dresa pate fi considerait ca bine venitA pe biuroul St. Si-
nod. (Ind St. Sinod alege o comisiune, tot ce se pate in-
templa 9i ar fi regulat este ca unul din membri sa'st arete
imediat vointa, fie verbal sail inscris, daca prinieste sat se
retrage din comisiune, pentru ca atunci gi indata Sf. Sinod,
sa proceada la alegerea uni' alt membru, i acesta pentru
ca sa se evite nereg,ularitatile, ce ni se presintA acum.
Mai privesc lucrul si din alt punct de vedere; adica daca
un membru al S-lui Sinod trebueste sa primesca, sat sa
nu primesca insarcinarile, ce i se impun de catrA St. Si-
nod. Nu mai departe de cat in sedinta trecuta s'au audit
voce c,licend : Rog pe St. Sinod sa, nu me numescA in cu-
tare sail cutare comisiune ". Ei bine cu cea ma' mare n ul-
tumire sufletasea am audit atunci de la biorot respun-
dendu-se acelor voci, ea fie-care membru trebue sa pri-
mesa, sarcina, ce i se impune de ch'tra S-tul Sinod. Si cu-
ventul pe care s'a basat biuroul, este acesta, cá daca vom
presupune, eh fie-care membru s'ar retrage de la aseme-
ne insareinari, ce am putea face in St. Sinod, ce ar a-
junge luerarile sale ? De aceia et dic impreunA cu biu-
roul, ca este o datorie pentru fie -care membru al S-tului
Sinod, de a primi insarcinarea ce i se impune ; ba ceva
mat mult, en privesc insarcinarea si ca o on6re, ce o da
Sinodul unut membru cand it alege intr'o comisiune. Si
in adever cand un corp ca acesta inalt si sant vine si'nn
impune o sarcina, eu o printese cu reclino0-intn, tit me Si
lese din tate puterile mele, ca sa me arat demn de incre-
derea ce mi se da. Tot ceea ce me pate dispensa de la
;tic,
opiniuni si
'ml
www.dacoromanica.ro

28 PROCESELE-VERBALE ALE *EDINTELOR ST. MOD
o asemenea insarcinare sunt numai casurile, cum se nu-
mese ele. de forta majors. De aceea rog pe S-tul Sinod sa
se gandesca inainte de a intra in diseutiunea lucrarei ce
vi se infati§4za, ca acesta lucrare nu este facuta de catra
o comisiune regulat compusa, ea este facuta numai de 2
membri, cart all sa vina cu opiniunt deosebite, sustinute
una de catra un membru $i a doua opiniune, contrara ce-
lei dinttiii, sustinuta de &Ara eel al doilea.
I. P. S. Mitropolit Primat: Voesc sa dau o lamurire;
cred cá acesta discutiune prealabila nu'si are locul
pentru ce : mat anthill lucrarea in sine nu e de o importanta
a§a de gray& ca numai de cat sa fie facuta de cAtra, trel
membri, ci e o lucrare forte simpla. Nu intru in a scru-
ta si in a cerceta pentru ce unul din membri s'a retras ;
acesta nu a impedecat ca lucrurea sa se face. Comisiunea
-chiar cu dot' membri s'a ocupat si a fost de acord asupra
intregei lucrari. Cea-ce cred ca ar fi mat bine de facut
este, sa se dea citirea tipicului ce s'a elaborat, §i fie-care
-sa ne dam parerca asupra punctelor pe care le credem de
admis sail de respins. De aceia v'asi rugs sa, ne margi-
nim aci sa inchidem incidentul.
P. S. Episcop al Argesului: P. S. Episcop al Romnicu-
int a ridicat o cestiune prealabila. Dupe mine §i chiar
dupa idea I. P. S. Mitropolit Primat, acesta cestiune prea-
labila o cred inutile. P. S. Sa sa'mi erte espresiunea
dace nu ml-ar fi de Sinod, Ia gi dice ca are mancarime
de vorbe, dar nu 'I -o ;Tic.
In ce s'a impedicat comisiunea in lucrarea ei prin fap-
tul retragerea mele? in nimic. Comisiunea a fost in totul
de acord. Dace ell m'am retras formal este pentru cu-
ventul ca am declarat si verbal ca me retrag, dar cererea
mea n'a fost primita. Cuventul forte intemeiat pentru care
eii me -am retras. este 6. atunci sand se desbatea asupra
comisiunea pentru facerea tipicului in cestiune, am ills
ca unit din piirintil Arhierei fiind modesti in slujba lor, ar
trebui un asemenea tipic dupa care sa Se conduce chiar
diaconii slujitori, si indata, la aceste expresiuni s ivit
proteste. De aci intelegend ca, atat persona mea in comi-
siunea alesa numai ayes, nici un rol, cat i tipicul despre
care este vorba l'am credut inutil.
Sunt dar de opiniunea I. P. S. Pre§edinte ca sa se in-
i tata
ci
11i
www.dacoromanica.ro

PROCFSFLE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 29'
chida incidentul, spre a castiga timpul necesar pentru
lucrarile ce ne stab inainte.
I. P. S. Mitropolit Prinzat: Nernat cerend nimeni en-
ventul declar incidentul inchis.
Acum vom incepe cu citirea tipicultn, de 6re-ce rapor-
tul comisiunei s'a citit in sedinta trecuta.
P. S. Episcop al Husilor raportor citeste tipicul ar-
hieraticonului pentru serviciul Arhieresc in dilele de Set.-
batori marl.
Dupe terminarea cethe tipicului se declara discu-
tinnea deschisa.
P. S. Episcop al Dzinara de jos : Pe cat am observat
din cetirea acestut tipic, am ve'd.ut ca P. P. S. S. comi-
sari la facerea lui, s'au inspirat din liturgiele cele veal si
din practica actuala a Bisericei n6stre. Ceea ce en asi cere
acum de la St. Sinod, este ca acest tipic care este o corn-
plectare a tipieului arhieraticonulul, sa fie in armonie en
tipicele care suet presarate ici cold la diferitele servicil de
Dunmeqett, ca sa se evite on -ce confusinne, cer acesta
cu atat mai mull cu cat este absolut necesar sa stabilesca
si in Biserica o singura regalia, dupe cum in tarn exist
in t6te unitate de leg! si regu'iarnente. Nu este vorba de
Arhiereul care serveste, ci de diaconi si de preoti. Tara
n6stra asta-ch form6za o singura tarn, si este bine ca si
serviciul divin sa fie unul acelast in t6te bisericele n6s-
tre. Mai adaog ca intre prerogativele arhiereilor preveclute
in acest tipic 8.1 se puny acesta : Ca atunci cand arhie-
reul oficiaza taina botezulm sail chiar numai cand asista,
singur el sa miruesca pe non] botezat. Atata aveam de c,lis
in privinta tipicu]ul.
P. S. Episcop al .Husilor : Cat priveste propunerea fa-
cuta de P. S Episcop al Dunarei-de-jos de a se pune in
armonie tipicul acesta cu eel din arhieraticon, precum si
de a se prevedea in el prerogativele Arhiereului relativ
la botez pentru ungerea cu s-tul mir, care mie scitpat
din vedere, me oblig a le face.
P. S. Episcop al Dunezrei de jos : Sunt satisfacut.
P. S. Episcop al Romnicului: Am cerut euventul std
rog pe P. S. Episcop al Husilor s mal cit6sca incit a-
cest tipicsingur in particular,§i sa caute a inlocui u-
nele cuvinte nu la locul Ion, cum de exempla guardist §i
alte, cu termini bisericesci.
ski
si
§i
'Eni-a
www.dacoromanica.ro

30 pRocFset E-VERBALE ALE §EDIVTP.1 OR ,T. SINOD
P. S. Episcop at Ilufilor : Sa m6 erti nu am cis guar-
dist ci guarda.
P: S. Episcop al Romniculut: Prea bine, na6 rectifiic ;
dar am observat ca suet unit termem earl trebuesc inla-
turatt si inlocuiti cu alti, ce't avem in limba nostra bise-
ricesea.
I. P. S. Mitropolit eti cer asemenea. 1 Ca pres-
'te tot locul in tipic sa se inlocuesca cuventul oficiant sad
servitor cu espresinnea liturghisitor, i al II, Ca policrho-
nisul sa se puns la finele liturgies. Pun dar la of tipicul
cu modificarile cerute de P. P. S. S. Episeop al Dana-ref
de jos si al Romniculth, cum si cu cele propuse de mine.
Skala Sinod aproba.
P. S. Erimia Galatenu: 1. P. S-te Ve rog sii bine voiti
a'mi acorda nit congediti de tree Bile avend a m6 duce
la Iasi.
Sfintul Sinod aproba.
Orele fiind inaintate, sedinto se ridica tai se anunta
cea viitore pentru Mart 8 Mant orele 9 a. m.
t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.
Secretar, Gerasim Pitestau,
),Sredinla din 8 Maiit 1890.
edinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedintia
I. P. S. Mitropolit. Primat.
Se face apelul nominal respund present" 14 P. P.
S. S. membri, fiind absents I. P. S. Mitropolit al Moldovei
ti P. S. Episeop al Romanului.
I. P. S. Mitropolit Primat: Suntem in numerul cerut
de regulament, prin urmare sedinta este deschisa.
P. S Glrasim Pitest6nu citeste sumarul sedintel pre-
cedence.
P. S. Episcop al Romnicului: Rog pe P. S. secretor, sit
bine-voiasco a da ideile mete asa, cum le-am expos
adeca ca in tipic sa se introduco peste tot ternienii si o
limba. alai biserieesca.
I. P. S. Mitropolit Primat: Asa dar pun la vot suma-
Primat: Si
si
ed;
www.dacoromanica.ro

nil cu rectificarea ceruta de P. S. Episcop al Romnicului.
St Sinod aproba.
Se comunica de la biuroil adresa. d-lui Ministru al
'Culte'or No. 4411, in aliiturare en un manual de Istoria
Sacra a Noului Testament prelucrat de Diaconul N. Io-
neseu, profesor la liceul din PloeF,;ti, cerend aprobarea
S-tului Sinod, pentru a fi recunoscuta ca carte didactics.
1. P. S. ilitvopolit -Primal : ruga, data bine - void,
sa recomandana acesta carte spre cercetare P. S. Gerasim
Pitestenu, fiind eh tot P. S. S. a cercetat si partea I-a
a acestel card fticuta de acelasi autor.
S-tul Sinod aproba.
P. 5. Episcop al Argesului: I. P. Sante si P. P. S. S.
Eu cred ca in acesta sesiune mai avem putine ;Tile de
lucru, si bine ar fi ca S-tul Sinod care a hotarat linerea
;4edintelor la ora 9 a. m. ; sä schimbe acesta ora si sa ne
intarcem la 12, si acesta o clic in vederea de a nu ne
lips; de presenta I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca si
I. P. S. sa, fie in totul si la tote eu nol, ast fel ca dra-
gostea si pacea ce trebue sa existe intre not sit nu fie jienith.
§tim en totil 0, I. P. S. Mitropolitul Moldovei este cam
suferind, din care causA, nu pate veni la ora 9 diruine0,
cum singer ni a declarat intr'una din §edintele Sinodulul.
ca ar fi bine ca sedintele sa le tinem la orele 12, ca ast-fel
pan, veni si I. P. S. Sa. i ce inconvenient ar fi dad, am
schimba acesta ora pentru 3 sail 4 lile? Pe de alts, parte,
este de mare importanta ca persona I. P. S. Sale sá Ia par-
te la Fli edintele Sinodulul. I. P. S. si-a dat cuventul pentru
ce nu pate veni la ora 9 ; pentru ce dar not sa nu-T facem
acesta, eoncesiune ? Rog pe S-tul Sinod sa bine-voiascA a
se uni en mine ca in lac sa se tie sedintele la ora 9 di-
mineta, sa se tie la 12, ca cu chipul acesta sa putem a-
vea §i pe 1. P. S Mitropolitul Moldovei.
1. P. 8. Mitropolit Primal: Pun la vot propunerea P.
S. Episcop al Argesului de-a schimba ora sedintelor de
la 9 la 12, pentru ratiunea pe care a espus'o P. S. S.
§i rnotivata de chiar declaratia I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei , care ne-a aratat cá fiind cam suferind, nu pate
veni la ora 9. Ell me unesc cu propunerea acesta, pentru
consideratia ce am cAtra I. P. S. Sa.
Se pune la vot propunerea de a se schimba ora se-
dintelor de la 9 la 12, si se respinge cu 9 voturi contra 5.
V'asi
sa
www.dacoromanica.ro

32 PROCESELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
I. P. S. .Mitropolit Primat Acum intram in ordinea
La ordinea c ilei avem raportul comisiunel pentru
cercetarea carte" Preotului Alexandru Bratasanu, intitulata
Istoria Vechiului si Noului Testament. P. S. raportor este
rugat sa bine-voiasca a da citire raportului.
P. S. Arhiereit. Inocentie Ploes,stau raportor, citeste
urmatorul raport :
malt Prea .S'antite Stepane!
In urma insarcinarei ce ni s'au pus de S-tul Sinod,
munica,ta noue prin adresa 1. P. S. Vostre No. 17, din
/7
4 a curentei, sub-senmatiiArhierei : Inocentie Ploestenu
si Gerasim Pitestenu, intrunindu-ne in Comisiune, am
luat in de aprope si minutiosa cercetare lucrarea Parin-
77
telui Econom Alexandru Bratasanu, unul dintre veteranil
profesori de religiune, intitulata : Istoria Sacra a Vechiu-
lut Testament.
Din acesta cercetare ne-am incrediacat, si prin interme-
diul Inal Prea SanOei Vostre supunem S-tului Sinod, ca
7,
autoriul dat too, ostenela, a lucrat din inima, cu
77
religiositate si constiincios, ca cartea sa, imprimata deja
in Tipografia Sinod, sa fie o icons fidela a Dum-
77
-nedees,tei Scripture a Vechiului Testament. Precedata de
77 0 scurta introclucere privitore la anticitatea si divinitatea
Santee Scripture; inavutita cu multe reflexiuni moralo-
patriotice, cartea presinta cetitoriului mult gust si atrac-
iune.
De aceea, opiniunea sub-semnatilor este, ca acesta lrt-
crare a Parintelui Econom Alexandru Bratasanu sa, se
/7 recunoscrt de Santul Sinod ca una din cele ma bone
cart" didactice, care cu bun profit s'ar putea introduce
ca manual de invatarea Istoriei Sacre, nu numai in cla-
77
sel e primare, ci chiar si in primele clase giamnasiale.
77 Acesta opiniune a nostra o supunem eu profund res-
pect la apreciarea si decisiunea Santului Sinod".
Innocent M. Ploe,ste"nu, Gerasim T. Piteflenu.
P. S. Episcop al R8mnicului: Cer cuv8ntul asupra con-
clusiunilor raportului. Dupe cum am audit din cetirea ra-
portului, P. S. raportor cere, ca sit dam un yot, ca a-
cdsta carte sä fie primita ca carte didactics, pentru scOlele
co-
S -tulul
;
4110.
lt.a
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 33
primae §i chiar cele secundare. Cunosc gi eu pe batanul
qt venerabilul preot Bata§anu, precum tata, aetivitatea
lui ea pofesor. El este un barbat vrednic de ton, Stima,
este un preot model, cauia societatea qi Biseica dato-
re§te sa-I conserve memoria §i tot respectul. °and insh.
este vorba de o carte didactics, tote aceste calitati, im-
preuna cu cele enumerate prin raport, mi se pare ca nu
aunt de ajuns. P. S. raportor nu ne spune nici una din
acele conditiuni, ce tebue sa intrunesch o Istoie Santa,
menith pentru §c61a adica data, ea are o metoda, data,
limba este potIvita pentru intelegerea copiilor de gc61a,
§i allele; cunosc gi eri acesta carte gi gtiu, ca acestei carti
II lipsesc conditiunile, ce se cer de la o carte didactics;
ea insa are calitati, ce-I dab'. meitul unel scriei pi6se,
gi fac din autor un barbat adanc pA'truns de sentimentul
religios. De acela eu agl popune, ca conclusiunile rapor-
tulul sa, se modifice in modul urmator : Cartea este buns
de cetire i p6te fi intrebuintata de toti
P. 8. Arhiereg lnnocentie Ploe,st6nu: P. S. Episcop al
R6mnicului confunda acesta carte, care este didactics, cu
cea-l-alts carte a preotului Brata§anu, intitulata, : Viata
Domnului nostru Iisus Chistos", care in adever este carte
de cetire. Eu me ocup in rapotul pe care l'am citit, de
Istoria Sacra a Vecbiulut Testament care este facuta dupe
metoda erotimatica, en intebari gi respunsurl. Dupe cuno§-
tinta mea, declar ca ac6stli, carte merits sh fie recunos-
cuta ca carte didactics.
P. 8. Episcop al Romniculun Nu mi s'a spur in raport
nimic din cele ce P. S. raportor ne spune verbal, n'a
vorbit de met6da cartel', nici de alte conditiunl. De ace%
cred, ca aunt autoisat a nu o primi, ca carte didactics,.
P. S. Episcop al Dunaret de-jos : Cer euventul, nu atat
ca oh vorbesc asupra conclusiunilor raportului, cat may
molt sa atrag atentiunea tuturor P. P. S. S. comisarf, care
sit 1ns6rcinarea de a cerceta chrtile ce li se trimit. Am
observat c t raportele tuturor raportorilor, se marginese
numal intru a ne da convinctiunea ce '0-au format rapor-
torul sat comisiunea, tar nici de cum nu spune S-lul Si-
nod lacunele ce all observat, sat metodul intrebuintat In
aceste cart!. De aceia atO ruga pe top P. P. S. S. comi-
sae, ca in raport sa ne dea o idele clarii despre materia
cuprinsa gi metoda intrebuintatit in acdst5. carte. Cat des-,
3.
crestiniT piosi".
si
;
www.dacoromanica.ro

S4 PROCESELE VERBALE ALE SEDINT'ELOR ST. STNOD
pre mine, eil if cred pe cuventsi trebue s6'i credem cu
totii.dar m6 gandesc si la reul ce result& din afluenta
cea mare a eartilor religi6se ce yin la St. Sinod, si tree
prin comisiuni cum tree scrisorile la poste. Eta gAndesc ea
ar trebui sa se cercetecle cu deamanuntul asemenea carp,
ca raportorul sa ne dea deslusirile necesare. tits cu totil
ca noi am aprobat multe curls, dar in realitate nu avem
nimic. Cele mat multe din cads aunt lipsite de metoda,
in unele din ele s'ati introdus si materii straine de s-ta
scripture.
Rog dar pe P. S. raportori, ca on de cate ori an a
cerceta vre-o carte 85, observe dacg autorul cartel s'a ins-
pirat numal de s-ta icriptura in serierea sa, sau si din
alte carts, si in asemenea cas se se comunice st. Sinod casul,
spre a decide cele de cuviinta.
F. S. Arhieren Innocentie Ploefleizu: Cand este vorba
de o Istorie Sacra a V. sail N. Testament, negresit, ca
tota materia P u p ri n s a acolo este din s-ta scripture. Tre-
buia se mai spun §i acesta?!
VocY: Neaparat.
P. S. Arhterenlnnocentie Ploqt6nu: El. am crec,lut adsta
de prix( s. Ea ve declar ca cartes parintelui Bratasanu este
buna, metodica, fiind facuta de un preot si vechiu profe-
sor cu experientA, care §I-a cousacrat tote viata sa cu
studiul.
P. S. Episcop al Romnicului: Cine't contesta acest me-
rit? E4 insa primesc ca acesta carte sa fie recomandata
numal ca carte de lecture, lar nu ca carte didactics.
1. P. S. Mitrovolit Primat: Pun la vot propunerea P.
S. Episcop al Romniculuf, ca cea mar departatg.
St. Sinod o respinge.
1. P. S. Mitropolit Primat : Respingendu-se propu-
nerea P. S. Episeop al Ronanicului, se intelege ca se pri-
mesc conclusiunile raportului.
P. S. Arhiered. Inocentie Ploestdnu citeste urmatorul
raport al comisiunel peritru cercetarea cartel Pr. Alexan-
dru Bratasanu intitulatri : Viata Domnului nostru lisus
Christos".
malt area Santite Stgpane !
17 Consecintl votulut Santului Sinod, comunicat none prin.
n adresa I. P. S. V6stre No. 19, din 4 a curentei, intru-
www.dacoromanica.ro

PROCF SEI VERBALF. ALE SEDINTF.I OR RT. SIN0D 35
nindu-ne in cornisiune si luand in de aprape cercetare
cartea Parintelui Econornii Alexandra Brataaanu nu-
',mita: Viata Domnulut Dumnecleit Ma' ntuitortul nostru
77
lisus Christos", ne-am incredintat ca ea este un fel de con-
77
cordanta a imprejurarilor faptelor expuse in eel patru
same Evangheiisti, urmandu-se de la inceput si pana la
fine sirul cronologic ; pentru care batranul preot, autorul
,,,acestei carte, trebue sa's1 fi dat o mare ostenela ; mai a-
77
1 es ca precum spline insust in prefat,n'a avut alta
77
calauda de cat Evangelia scurtele indicatiuni cronolo-
gice din Isto is Bisericesc a lui Meletie Episcopul A-
77
tine or. Stilul cartel este simplu, dar placut i atractiv.
Se pate ;lice cu drept ctivent, ca cartea este unica
la not in felul eT si in vedere cu materia ce tratka.
41, daea pentru fie-care crestin este o obligatiune morals,
77 sá cundsca Viata Domnalui si Mantuitorultit nos r 1, apot
ae6sta carte este cea mai bunt cala,tiza spre acest finis;
77 caci ea este o fidela icona a tuturor celor cuprinse in s tit
77
Evangbelt§ti, alai ales ca expuse tote in sirul crono-
77
logic, cum s'ati urrnat faptele, in mod natural, unele dupa
,,altele.
In vederea acestora, sub-sernnatii credem ea s-ttil Sinod
77
ar putea recuti6lte acest carte ca until dintre cele mai
77
bune manuale de citire, nu nuniai pentru scoli fu genere,
dar si pentru fie care credinelos, care urmarelte cu
osttate mantuirea sa suflet6sca.
Avesta opini ine, sub-semqatii o snpunem cu respect la
apreciarea i decistunea a tului Sinod.
innocent M. Ploqt6nu, Gerasim 7. Piteflenu.
Apoi continua: Inca o lamurire void da s -tului Sinod.
Aeesta carte precum cea 1-alta care s'a votat, ambele
aunt corectate de mine, tiparite in Tipografia Cartilor &se-
ricesti" i sunt cu minitiositate corectate de mine ; scum din
nor le am citit, prin urmare ceiace clic este in deplina
cunostinta de camo.
P. S. Episcop al R6innicului: Ascultand raportul in pri-
vinta acestei carte, me (Ted dator de a multumi P. S. ra-
portor, pentru modul cum s'a exprim tt asupra cuprinsu-
lut cartel. In adever aide der yowl med cu convingere;
-acesta este o carte esita din munca until om, pentru care
si
si
gi
ei
seri-
ii
Qi
www.dacoromanica.ro

36 PROCESELE VERBAT E ALE SFDINTELOR ST. SINOD
si-a consacrat o viath intr4gA, si va deveni folositore atat
pentru copil cat si pentru cre§tinii maturi. De aceia vo-
tez din 'OM inima conclusiunile raportului.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot conclusiunile
raportulut.
St. Sinoci le aproba.
P. S. Gerasim Pitest6nu citeste urmittorul raport al
cornisiunei pentru cercetarea cartel Pr. Ion Constantinescu
intitulata Istoria Sacra a Noului Testament".
Inalt Prea &INN SMpane!
Conform votului St. Sinod dat in sedinta din 4 Maifl
,'curent, sub-senanatii membri al' comisiunei instituite pen-
tru cercetarea opulul intitulat: Istoria Santa a Noului Te-ll
77
stament, elaborat de Prea Cucernicul Iconom IO Cons-
77
tantinescu, pentru usul scalelor secundare, studiand acesta
lucrare, am constatat cii intruneste conditiunile pentru a
fi adnaisit ca carte didactiea. Ea se distinge de alte lucrari
de telul acesta cu deosebire prin partea introductivii : unde
71
se daii mai multe notiuni nqcesare, pentru a studia cu
"profit istoria Noului Testament. Nu mai putin este su-
peri6rrt altora prin o impArtire logicit, espunendu-se in
"partea introu : evenimentele petrecute inainte si dupe nas-
77terea lul Iisus Christos, Tar in partea a doua: activitatea
77
mesianica a lul Iisus, patimele, martea, invierea si inalta
77
rea lui la cer ; la urmit se aft un apendice ce cuprinde
71
istoria latirei erestinismuluT panel la Constantin eel Mare
§i harta Palestine de si s'ar fi putut face si o aim Im-
piirtire reala, adecA : in partea int6ia ad se trateze is-
77
toricul, )ar In partea a doua invetiiturile dogmatice
si morale, adueendu-se dovecli despre divinitatea Mantui-
71
torulut nostru, prin implinirea profetielor mesianice, prin
77
intreita sa activitate de invetator, preot si conducetor-
(Imperat), prin minunele si profetiele sale, precum si
prin descrierea impArb,tiel sale mesianice, etc. Pe Tanga
o espunere destul de liimuritii cartea este insotitil de multe
71
note explicative. La fie-care paragraf stint reflexiunl mo-
rale forte instructive, de si ar fi de dorit ca aceste
ninv6taturi sa fie intemeiate pe invetaturile santilor pA-
nrinti. De akmintrelea cartea nu este fipsita niei de a--
www.dacoromanica.ro

PROCSSELE-YSRBALE ALE SEDINTELOR ST. &NOD 37
paratul critic, stilul este atractiv si limba pre cat s'a pu-
77tut curata.
Sperand ca la o alts editie, autorul se va sill a imbu-
natati si mat mult lucrarea sa si ast-fel literatura nostra
17
didactico-bisericesca va fi inzestrata cu o lucrare bunk
77
suntem de opiniune a se aproba acesta lucrare si de St.
Sinod ca carte didactics.
Acesta fiind resultatul cercetarilor nostre, cu respect '1
supunem deliberarei St. Sinod.
Inocent M. Ploestenu, Gerasim T. Piteflau.
Se pune la vot conclusiunele raportului si Santul Si-
nod le aproba.
P. S. Arhiereti Valerian ROmnicenu citeste raportul
pentru tunderea in monahism a surorei Stancuta Pietra-
resa de 65 ani din Monastirea dintr'un lemm Comisiunea
gasind indeplinite formele cerute de regulament opin4za
a se admite calugarirea.
Santul Sinod aproba.
Idem raportul comisiuneT de petitiuni, prin care opi-
nem, a se admite la calugarire fratele Stoica Florea de
66 ani din schitul Lainict.
Idem raportul comisiunel de petitiuni prin care o-
pinka, a se admite calugarirea fratelul Teodor Constantin
de 65 ani, a se amana calugarirea frateluT Mihail Sin Mi-
hat de 72 ani pang ce va presenta actul de despartire de
sotia sa, si a respinge calugarirea lut Ion I Popa fiind de 17
ani, eke tree din monastirea Caldarusani.
Se pune la vot conclusiunele raportului si Santul Sinod
aproba.
Idem raportul comisiunei de petitiuni prin care opi-
neza a se admite calugarirea surorei Elena Stanescu de 39
ani, d:n M-rea Viforata.
Idem raportul comisiunei de petitiuni, prin care o-
pink i a se admite c augarirea fratilor: Stefan Ionescu de
70 ani si Gheorghe Macovic6nu do 34 ani, si a se amana
calugarirea fratelut Nicolae Prahoveanu prima va presenta
actul de despartire de sotia sa, toti acestia, din M-rea Cer-
mica.
www.dacoromanica.ro

38 PROcESET F-Vr REALE ALE SEDINTEI OR ST SIT OD
SAntul Sinod aproba conclusiunile raportulut.
Ideal citeste raportul comisiunet de petitiunt, prin
care opineza a se admite in schima monahala surorile :
Ana Stanescu de .... ant, Ana Popescu de de 45 ant si
Ana C. Popescu de 29 ant' (muta), cMugarith in cas de bola,
si a se amana calugarirea surorilor Maria Georgescu de
36 ant. Maria Petrescu de 34 ant si Ana lonescu de 34 ant,
pana vor indeplini varsta eeruta de regulament. Tote acestea
de M-rea Susana.
P. 8. Episcop al Dundrei de jos : Cer cuventul, nu a-
supra conclusiunet afirmative pentru surorile de mai sus,
ci pentru conclusiunea raportului care nu voeste sa reco-
mande pe cele alte surori la calugarie ca neavend etatea
legala. Pentru ca acele surori despre care comisiunea o-
pineza a li se amana calugarirea, fac serviciu de cftnta-
rete si paraclisere si fiind-ca prin monastirt din ce in ce a
inceput a se simti lipsa de pers6ne apte pentru asemenea
servicit ; rog pe Santul Sinod sa prim6sca si calugarirea
acestor surori pe Tanga cele recomandate de comisiune.
I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot propunerea P.
S. Episcop al Dunaret de jos ca cea mai departata.
Santul Sinod o aproba.
P. S. Arhieret Valerian Ramnicenu raportor, citeste ra-
portul comisiunei de petiOuni prin care opineza a se ad-
mite tunderea in nionahism a pers6nelor urrnatare : Du-
mitra Spirescu, de 60 ant ; Ana Barbulescu de 43 ant ;
Elena Nicolescu de 40 ant ; Maria Aron de 44 ant ; Ma-
ria Vasile de 46 ant ; tote din M-rea Ratesti ; Maria Ni-
colae Ion de 41 ant ; Rada Nicolae Vasaiu de 40 ant,
ambele din Monastirea Cotesti ; Parascheva Nicolae Mol-
dovenu de 70 ant Ana I. Mutu de 64 ant, ambele din
M-rea Rogozu ; Vlada Radu Bojog de 44 ant din Mo-
nastirea Barbu si fratele Nicu D. Goroveitt de 37 ant din
Monastirea Ciolanu.
S-tul Sinod aproba conclusiunile raportului.
Nemai fiind nimic la ordinea ;Mei sedin0 se ri-
dica, anuntandu-se pe cjiva de Vinert 11 Maiit orele 9
a. m.
Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.
Secretar, Gerasim Pitestenu,
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERRALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 39
,Siedinta din 11 Main 1890.
edinta, se deschide la orele 9 a. m. sub presedinta
I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal §i respund presenti 15 P. P.
S. S. Membri, fiind absent P. S. Episcop all Romanulul.
P. S. Gerasim Pitestenu, cite§te sumarul sedintei de
la 8 Ma lu.
P. S. Episcop al Romnicului : Rog pe biurou ca in
privinta opiniunel mele, emisa cu ocasia cetirei raportului
privitor la cartea: lstoria Sacra" a parintelui Bratasanu,
sa se dea ideile mele intocmai ; cad et am cps : in basa
considerentelor raportului, lar nu in basa conclusiunilor
raportului, acesta carte sa fie admisa nu ca carte didac-
tics, ci ca carte de lectura.
1. P. S. Mitropolit Primat : Sunt trecute in procesul
verbal.
P. S. Episcop al Romnicului: Eu cer sa fie trecute
in sumar.
P. S. Gerasim Pitestenu: Ed am reprodus in sumar i-
deia ce results din procesul verbal. Dac6, void, void da ce-
tire cuvintelor ce pronuntat ca sa ye convingei.
P. S. Episcop al ROmnicului: N'am 4is assa, ci ca pe
basa considerentelor din raport, am opinat a se admite nu-
mai ca carte de citire, tar nu am 4is simplu ca cartea
nu merits a fi aprobata.
1. P. S. Mitropolit Primat : Se va face rectificarea ce
o ceretY. Pun la vot sumarul.
S-tul Sinod aproba.
Se comunica de la biurou doue adrese ale Episco-
piel Buzeului, relativ la calugariri, §i se trimite la comi-
siunea de petitiuni.
Idem raportul comisiunei din Bucures,iti, pentru cer-
cetarea cartilor didactico-religi6se, pe liinga care inainteza
mai multe manuale cu resultatul cercetarilor, continut in
un proces verbal.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos : Intre manualele cer-
cetate de comisinnea din Bucuresti, ved ca este si Istoria
Sacra a parintelui Bratasanu, asupra careia, in edinta, de
alaltaeri, &utu]. Sinod dat votul sea afirmativ, pe baza
raportului ce ne-a cetit P. S. Arhiereil Inocentie Ploe§-
term ; 9i pentru ca in cunWinta de causa sa ystinl i mai
si
'il -a
www.dacoromanica.ro

40 PROCESELE VERBALE ALE $ED1NTELOR ST. SINOD
bine adeverul asupra acestei carp, rog pe Santul Sinod,
ca sa Incuviinteze cetirea raportului ce ni s'a anuntat a-
cum de la biuroit.
I. P. 8. Mitropolit Primat: Dati-mi voe sa daft o la-
murire : In sedinta trecuta St. Sinod a dat un vot asu-
pra unel carp a Pr. Bratasanu, care era trimisa de mat
mult timp la comisiunea din liucurestI pentru cercetarea
cartilor didactice. Acura ve intreb, mat putem not reveni
asupra acelut vot dat ?
P. S. Episcop al Dunara-de-jos Nu este vorba de vot.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pe Tanga acea carte de
care este vorba, mat sunt alte carp ale altor autori pe care
Ie -a cereetat comisiunea. Eli cred ca in privinta cartei pa-
rintelui Bratasanu, oiata ce s'a dat un vot este bine dat,
si numal putem reveni, tar cat pentru cartile celor alp
autori, ast credo ca e bine et li se inapoeze, impreuna cu
observatiunile comisiunea.
P. S. Episcop al Romniculur : Car cuventul in cestiune
de regulament. Not avem un regulament pentru cerceta-
rea cartilor bisericesti, care stabileste ca cartile venite spre
cercetare, sa mearga : fie la comisiunea din Bucurestt fie
la cea din Iast, mergend la una din comisit o carte, trebue sa
merga la arnendoue comisiunile. In fata aeestut regula-
ment et intreb pe biurot acest raport este venit din par-
tea aniendurot comisiunilor, sat este numai de la cea din
Bucurestt ?
I. P. S. Mitropolit Primat.: Nurnat de la cea din Bu-
curesti.
P. S. Episcop al Romniculia : Daca este asa, apoi re-
gulamentul ne obliga sa trimitern aceste carp si la comi-
siunea din List, si pe urma sa ne pronuntam asupra tor.
1. P. S. Mitropolit Primat : Pentru cartea parintelia
Bratasanu s'a dat un vot si prin urmare nu se mai p6te
trimite.
P. S. Episcop al Romnicului : Niel et nu tit sa se tri-
mita cartea Parintelut Bratasanu, ci cele-l-alte carp.
P. S. 'Episcop al lIusilor: In privinta celor (Ilse de P.
S. Episcop al Romniculut, cum ca aceste carp trebuesc
trimise si la comisiunea din Iasi, et sugtin ca Insust pre-
sedintele comisiunea de aict era dator sit le trimita direct ; si
.numal dupa ce se cercetat si de acea comisiune trebuea sa
:
:
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEIDINTET OR ST. STNOD 41
le trimita la St. Sinod, cad asa prescrie regulamentul res-
pectiv.
P. S. Arhiereii, Dionisie Craiovau: Asa s'a facut papa
scum, dar mie mi s'a cerut ca sa aduc cartile.
P. S. Arhiereil Gerasim Piteotenu : S'a cerut §tiinta des-
pre ce s'a facut cu cartile, dar nu WI, depunett raportul.
1. P. S. Mitropolit Primat ; Ca sa se facti lucrul con-
form cu regulamentul, sa se trimita aceste carts si la co-
misiunea din Iasi afara, de a parintelui Bratasanu, asupra
Orel S-tul Sinod a dat un vot.
P. S. Episcop al Dunard-de-jos : N'am sa me opun
la aceia, de a nu se trimite cartea Pr. Bratasanu, la
dar fiind-ca s'a dat tin vot relativ la acdsta carte,
eti dori ca St. Sinod sa aucia raportul anuntat de biu-
pentru ca sa StiM cum s'a pronuntat acea comisiune.
P. S. Gerasim Pite,9t6nu; S'a dat un vot si nu mat pu-
tem ceti raportul, cads revenim asupra votului dat.
Dace voitf sa stitt continutul raportului, n'aveti de cat
cititi in particular.
I. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot parerea mea,
ea aceste sa fie trimise si la comisiunea din Iasi afara
de cartea Preot Bratasanu.
St. Sinod aproba.
P. S. Episcop al Dunarel de jos : Ve rog si date re-
tire raportului.
Vocf : S'a votat.
P. S. Episcop al Dunitra de jos ; Nu trebue sane jucdm
asupra acestui cuvent. Cum ? Ce a'tt pus la vot ? eti cer
-sa se cit6sca raportul.
P. S. Gerasim Piteflenu: Nu este nevoe sa se cit6sed,
qi nu mat putem reveni asupra votului..
P. S. Episcop al Dunaret de jos : Ed cer sa se citesca,
raportul comisiunei din Bucuresti, care ni s'a anuntat as-
ta.-41 de la biuroti, dace alaltaieri s'a cetit raportul unei
alte comisiuni. . . .
I. P. S. Mitropolit Primat : Se va trimite dar la comi-
siunea din Iasi de catra presedintele comisiunet din Bucu-
resti.
P. 8. Episcop al Dun fret de jos : Ve rog sd se is act
ca am cerut cetirea raportului mi s'a refusat de birtrod.
.1. P. S. Mitropolit Primat : P. Sante, nice odata, nu
se cetesc coma nicarile in extenso ci in resumat.
carp
a'st
Tort,
erel
tai
www.dacoromanica.ro

42 PI, OCETLE VERBALE ALE 111FDINTELOR ST. S1NOD
Acum intram in ordinea lilei.
La ordinea 4ilei avem raportul comisiunei, pentru cer-
cetarea compturilor Jurnalului si Tipografiei Cartilor Bi-
serictesti pe anul 1889-90, cum si a budgetului de ye-
nituri si cbeltueli pe anul 1890-91. P. 5. raportor este
rugat sa bine-voiasca a citi raportul.
P. S. Episcop al Argesului raportor, citeste urmato-
rul raport :
malt Prea San ite Stepdne,
Sub- semnatii membri ai comisiimei S-tului Sinod pen-
tru cercetarea compturilor, atat hi Tipografia CI rtilor Bi-
sericesti" cat si la Jurnalul St. Sinod : Biserica Ortodoxa
Romana,", procedand la cercetarea socotelilor sub prese-
de4a P. S. Inocentie Episcopul Buzeulin in 4iva de 3
Main si continuand si in liva de 5 Maiu, dupa, ce ne-am
convins ca cifrele cuprinse in tablourile, atat acel privitor
la Tipografie cat si acela al Jarnalului aunt justificate prin
piese, snuruite si parafate in regula, cuprinse Intr'un dosar
de 444 tot, am intrat in constatarea si cercetarea special&
a cifrelor.
Resultatul comisiunei este urmatorul :
Pentru Tipografie: Budgetul anului trecut a presentat sumo.
de 63,111 lei 31 bani ; tar eheltuelile 52,780 lei.
In x ealitate s'a cheltuit, dupa, cum se justifies prin acte
numai suma de 39,778 lei, si s'a, incasat In cursul anu-
lui expirat suma de 32,735 lei 20 ban!, duo, cum se
constata din condica de Casa, din care resulta : Ca casa
T:pografiei se presinta la finele anului budgetar expi-
rat, cu un deficit de 6,701 lei 72 ban!, din causa ca nu
s'ail putut incasa la timp veniturile preve4ute in budget.
Prevederile budgetare ale anului present 1890/91 se pre-
sinta en un venit total In suma de 59,940 let 32 bani,
si anume : I-iu, din 20,224 lei 56 ban!, datori] de pe car-
Ve expediate deja Protoiereilor, dupa cum se vede din
tablourile A pana, la. N anexate pe langgi, raport, adica :
Mitropolia Ungro-Vlabiei datoreste suma de 6,366 lei 25
bani, Mitropolia Moldovei 2,127, lei 12 bani Eparhia Rom-
nicului Noulm Severin 1,582 lei 10 bani, Eparhia Ar-
gesului 2,641 lei 89 bani. Eparhia Buzeultu 574 lei 60,
bani, Eparhia Romanului 693 lei, Eparhia Husilor 178 lei
www.dacoromanica.ro

PROCESEI P-VeREALE ALE SEDINTRY OR ST. .41NOD 43
70 ban! si Eparhia Dunarei de jos 6,060 lei 90 bani ; to-
tal 20,224 lei 56 ban!, al II-lea : din venitul irnprimarei
Jurnalulu! Nr. 9 anul 1888 pana la Nr 12 si anul 1890
in sumo de 16,800, III-lea : din 10,915 lei 56 bani, pro-
veniti din diferite tiparituri, desfaceri directe de carp bi-
sericesti aflate in deposit, si din alte mice imprimate, dupa
cum s'art prevadut si in anul trecut incasat. Acestea
aunt veniturile Tipografiei pentru anul curent.
Jar la cheltueli se presinta budgetul cu suma totala. de :
52,151 lei 72 bane si anume : I -iu A). Salariele persona-
lului administrativ 3.440 lei. B). A atelierului de culege-
torie 10,680 lei, C). A ateliernini de Masini 3,600 lei, in
total cu suma de 17,720 lei. II-lea. Material tipografie si
atle cheltueli ecstraordinare in suma de 27.740 lei, adica :
A). Material tipografie 20,000 lei. B). Cheltueli de lega-
torie 3,000 lei. C). Material combustibil 1 500 lei D). Chel-
tueli de Cancelarie 240 lei, si in fine E). Cheltueli ecstra-
ordinare 3,000 lei. Totalul general 27,740 lei.
In total veniturile budgetare pentru anul present aunt
de 59,940 lei 32 bani, tar cheltuelile in suma de 52,161
lei 72 ban!, urmand a remanea un escedent la finele ann-
lui budgetar de 7,778 lei 60 bani, (Ind s'ar Incasa tote
veniturile prevecltte, dupa cum sunt specificate in budget.
Ce se atinge de veniturile si cheltuelile budgetului Jur-
nalului Sant. Sinod : Biserica Ortodoxa Romana", a fost
presentat pentru arm] eespirat en suma de 89,882 lei 76
ban!. si am constatat ea s'au incasat in realitate numai
34,442 lei 96 ban!; si s'au eheltuit 27,428 lei 31 ban!,
prin urmare s'a ineheiat anul budgetar al Jurnalului cu un
escedent de 12.014 lei 65 bani.
Prevederile budgetare pentru anul curent se presinta cu
un venit total de 120,905 lei 10 barn. proveuiti : A). Din
escedentul de 12,014 lei, ban' 65 de la finele tune! lui Mar-
tie 1890. B). Din tarnasite de incasat in suma de 67.318-
lei 45 bani pe Emil 1882 pnna la 31 Martie 1890, datorii
vechi si anume : Mitt opolia Ungro-Viahiei 11,551 lei 80
bani, M tropolia Moldovei si Sucevei 12,101 lei 40 ban!,
Eparhia Rounnicul-Noul-Severian 20,590 lei 25 ban!, Epar-
hia. Argesului 987 lei 10 barn, Eparhia Buzeulut 470 lei,
Eparhia Romanulm 1,496 lei 50 ban!, Eparhia Husilor
ti s'a
www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEfOR ST. SNOD
5,604 lei §i Eparhia Dumirei de jos 1,046 lei 40 bani.%) C).
Di, veniturile anului curent in sumli de 39.67210, contate pe
3,306 abonamente. 1)). Din 1,800 lei abonamente directe.
$i in fine E). Din 100 lei venituri ecstraordinare. Total
120,905 lei 10 bani, veniturile Jurnalului din datoriele vechi
abonamentile anului present.
Cheltuelele budgetului Jurnalului pentru anul present
aunt in suma de 52, 903 lei 69 bani, sarcine din trecut
remase asupra ease Jurnalului anume : Salariele neachi-
tate ale membrilor Comitetului redactor omit la 31 Martie
1890, in suma, de 22, 640 lei, remisa Protoiereilor asupra
datorielor vechi papa. la 31 Martie 1890, in suma de 13,
463 lei 69 bani, §i imprimatul Jurnalului, de la No. 9
1888 panii. la No. 12, 1889 90 in soma de 16,800 lei.
Acestea stint datorii din trecut asupra ease Jurnalului.
Redactia insa administratia Jurnalului pentru anul cu-
rent, se presinta cu cheltueli in sump. de 26,620 lei, adieu :
A). Salariele a trei membri 12,600 le. B). Salariele unui
comptabil-copist si a unui expeditor in suma de 1.920 lei,
C). Imprimatul Jurnalului cu suma de 12,000 lei a 1,000
lei pe luna. D). 100 lei abonamente la jurnale streine. E).
Cheltueli de expeditie 3,000 lei. F). Cheltueli de cancela-
rie, corespondente, remisa Protoiereilor pentru anul curent
de 7.934 lei 40 bani ; Total 8,774 lei 40 bani.
Totalul cheltuelilor dar este de 91,298 lei 9 bani, care
scadendu-se din totalul general al veniturilor de 120,905
lei 10 bani, ne da un escendent de 29,607 lei si 1 ban,
daca s'ar incasa tote veniturile preve4ute in budget.
Comisiunea avend in vedere ca stint cifre intre datoriele
de la Jurnal, a carora incasare este imposibila anume :
Protoeria judetului Romnicu-Sarat cu 470 lei pe anii 1884
si 1885. Prototeria de Su, 4N7a en 783 lei pe anii 1884. 1885
$i 1886 si Probaneria de Vaslui cu 72 lei, este de opiniune
Nota Redaotiei. Sumele notate nu suit reale WI In aeeste .tifre
sutra Si remisele ce se cuvine Protoereilor la sumele intregi debi-
tate pentru abonamentele Mute pe fie-care an, asa ce r'emasitele
de incasat pentru fie-care Eparhie sunt mai mid dup5, cum s'a
tat St. Sinod specific prin tablouri.
De la Aprilie au achitat debitele cu destiversire : Prot. jud. Felciu
anil XI $i XII, Prot. plIsei de jos din Capitala, Prot. pliisei do sus,
Prot. jud. 111eheding anul X, Prot. jud. Covurlui anii XII si XIII,
Prot. jud. Tutova anul XII, Prot. jud. Iasi anul XI.
ara-
ei
ei
ultim,
ei
ei
ei
www.dacoromanica.ro

PROCESLLE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 45,
a se sterge aceste cifre din compturi, facendu-sii cunos-
cut despre ac4sta comitetulul redactor de catra St. Sitiod,
mai ales cit persdnele asupra carora planNa aceste dato-
rii decedate, n'ati remas fondurt din care sit se pot it
achita aceste sume.
Terminand comisiunea operatia constatarilor si verifi-
carilor de cifre din ambele situatiuni presentate spre apro-
bare, declare : ca tote cheltuelile st veniturile aunt esacte
si sprijinite pe acte justificative, presentiind Inca si Insem-
nate economil, resultate din budgetele anulul expirat, pre-
cum se constata din tablouri.
Comisiunea apol ave;nd in vedere si situatia din Epar-
hia Husilor, privitbre atat la datoriele de la Jurnal cat si
la ale Tipografiei, presentata St Sinod de P. S. Episcop
de Husi, si care s'ail comunicat spre orientare si comisiu-
nel, dupit informatiile positive ce s'att dat. s'a vellut ca, si-
tuatia presents este in total in conformitate cu datoria
prevecluta in situatia generals a comitetului Jurnalului,
ca aparenta diferinta exists, numal din cause, cit in cifrele
presentate de Directiunea Tipografiel si de comitetul re-
dactor, sa cuprind st remisele Protolereilor pe tott anti ce
n'aft achitat datoriele pe deplin, pe c'and in situatiunea
P. S. Episcop al Husilor aunt aparte puse cifrele cu care-
real datoreste o Protoierie, lucru pe care'l confirm& si P.
S. Sa, ca adica asa s'a urmat in trecut cu darea comp-
turilor catra St. Sinod, opinand P. S. Sa a se scAdea pe
viitor s,i remisele Protolereilor, in raport cu sumele achi-
tate din anil pentru care s'ail trimis banil. Deci. co-
misiunea In conformitate st cu opiniunea P. S. Episcop-
al Husilor, este de socotinta: ca incepend cu anul curent,
sumele de care cunt in drept a beneficia Protoiereii ca
remisa de la Jurnal 20°/osa se scads de o data, propor-
tional cu banit ce trimet, spre a nu se mai incarca con-
turile cu sume fictive, fiind-ca in realitate acele sume aunt
in mare parte remise de ele Protolereilor. Acosta, Inagua
sit se face, cunoscutit din partea St. Sinod st comitetului
redactor, spre a se sti cu esactitate pe viitor, care este da-
toria real& pe care Redactia trebue sa o incaseze de la
o Protoierie.
Opinam a se urma tot ast-fel si cu remisa de 10 °/, a-
cordata, de St. Sinod personelor care platesc anticipat car-
tile bisericestI, cum si Protolereilor care cer in deposit
carti de ritual spre desfacere.
gi
www.dacoromanica.ro

46 PROCESELF-VFRBAT.E ALE §EDINTFLOR ST. SINOD
Cat despre datoria Tipografiel de 12,978 lei 74 bane,
catra casa Socec §i Comp. din anul 1888-89, despre care
se vorbeste in raportul directiei Tipografiel, en care sum&
s'a cumparat material tipografic, adica hartie pentru im-
primarea Apostolului, Egangeliei °tc: spre a se putea
comisiunea, opine4a, a se mijloci de catra St. Sinod la Onor.
Minister de culte in mod oficial, de a achita Tipografiel
dou6 imprimate, pe care le-a gi terminat §i depus fn pH-
mirea Onor. Minister, dar a caror cost in sums, de 6,897
lei nu i s'a platit. Cu acesta surna incasata, si din alte
economit ale Tipografiel s'ar achita §i acesta singura da-
torie ce mai planeza asupra Tipografiel.
Cat priveste pentru cererea ce face directia de a i se 'Asa
latitudinea de a face cheltuell pe viitor numal in marge-
nile veniturilor, fara a se mai contracta nuol datorii,
In fine a face econorniele posibile din budgetul Tipogra-
fiel, comisiunea este de parere a i se admite cererea de a face
economii, nu insa de a trece si in plus peste cifrele pre-
we'clute in budget, mai ales pentru ca acesta me-sura este
In avantagiul Tipografiel.
Acesta fiind resultatul cercetarilor comisiunea insa'rcinata
de St. Sinod cu constatarea si verificarea sumelor presen-
tate de Directia Tipografiel St. Sinod si de comitetul re-
dactor al reviStei Biserica Ortodoxa, Romani ", gasindu-le
atilt cheltuelile tacute in margenile budgetului §i justifi-
cate tote prin acte, cat si prin veniturile trecute in regula
in Casa, in urrna acestor eonstatari opineza, a se aproba
de St. Sinod in total cheltuelile i veniturile anului es-
-pirat 1889-90, cuprinse in situat ele presentate.
De asemenea, opineza a se admite si aproba si budge-
tile pentru anal viitor 1890-91, atilt acel al Tipogra-
fiel Cartilor Bisericesti", cat i acela al Jurnalulul Bise-
rica Ortodoxa Romany ", cum presentat S-tul Sinod.
°data cu Acest raport, depunem S-tului Sinod tote ac-
tele ce ni incredintat spre verificare si confirmare.
Inocen tie Buzeu, Ghenadie al Argeptlui, Eremia Galarenu.
I. P. S. Mitropolit Primat : Discutiunea generala este
desehisa, °ere cine-va cuventul ?
P. S. Episcop al Romniculut : Cer eu cuventul pentru
a mi se da cite -va explicatiuni. Rog pe I. S. raportor al
plati,
sail
www.dacoromanica.ro

PROCSiELE-VERBALE ALE SEDINrELOR ST. SINOD 47
comisinnet pentru cercetarea socotelilor Jurnalulu' si ale
Tipografiei sou 'n3T dea dou6 deslusirt. Mat intaid explica-
tiunea, ce doresc sd am, este in privinta imprimatelor Mi-
nisterulni Cultelor despre care se vorbeste prin raport, si
asupra carora datoria se ridica la 6000 let. Dupre cat am
urmarit aeest lucru, prin raportul notat, nu se specifica asu-
pra caror anume imprimate este acesta datorie.
P. S. Episcop al Arge,sulut: Ace lea suns: Raportul co-
misiunet S -tului Sinod pentru impartirea parohidor, si vol.
II al Predicelor lut Antim Ivir6nul.
P. S. Episcop al Romnicului: Mai cer o explicatiune
asupra remiselor. Not stim ca Protoiereilor dup6 hotara-
rile luate de catra, st. Sinod, li se da un ajutor din partea
Jurnalulut pentru starninta for in respandirea Revistet St.
Sinod ; adeca o remisa de 20 la mita din sumele ineasate
si trimise la redaetie. Aeasta, regula s'a pastrat nestramu-
tat, si nici nu putea s1 nu sa p istreze ; caci de indat.1 ce
8-tul Sinod a dat un asemenea vot, s'a instituit un drept
Protoiereilor in veniturile R vistet. Am audit insa
du-se prin raport ca aceste remise nu se seadeati in con-
turt ! Et bine, acesta este neexact. Dar pate ea P. S. ra-
portor voeste s i ne spuna alt-ceva ; ceta ce pate ca eu nu
am inteles ; adeca, ed. protoiereit ail cerut sa li se scada,
remisele pentru sumele ne trimise. In asemenea impreju-
ran, Prea Santite, Redactia Jurnalulut este in tata regula.
Nu se pate sa se scada remisele pentru sumele ce nu
aunt inaintate Redaetiei, si asupra carora Protoiereit, ase-
manat votulul St. Sinod, nu pot avea nict un drept. A-
supra sunnelor trimise insa, et at5 dreptul de remisa, si a-
cesta remisa, oprese el singuri la trimiterea banilor.
Mat mutt : observati raporturile Prototereilor de inain-
tarea banilor si vet' vedea, a, in eie se (-lice trimit la
Redactie suma de atat", la care adaoganduse swim. de
77
4tat ea remisa", face in total atat. Aeesta este regula, care
s'a practicat, si trebue sa se practice pana cand votul pen-
tru remise va fi in vigare.
P, S. Episcop al Arge,sului: Mi s'a cerut s chit la-
muriri asupra datoriet Tipografiiei catra Domnul Socec.
P. S. Episcop al Romnicului: N'am cerut acesta, ci a-
supra remises prototereilor.
P, S. Episcopal Argeplui ; Asupra remise' respund atAt,
ca in trecut se capitalisa de catra fostit Redactor' at jarna-
dicen-
§i-o
:
www.dacoromanica.ro

48 PROCE3ELE-VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
lulus; acesta informatiune o am de la Domnul Direetor al
Tipografiel, ca remisa acesta o punea la venit.
P. S. Episcop al Romniculzd : P. S. raportor spune ca
remisa in trecut se punea la venit. Nu se putea P. San-
tite ! nu at inteles lucrul si nu trebue sa ne spune-V, ce-
v'a spus Directorul, ci aceia ce ati 0'84 trecut in registru!
In registre este trecut: suma cutare in bans, si suma cu-
tare in remisa.
Ne priceperea in socoteli aduce tot-d'auna confusie.
P. S. Episcop al DunarPt" de jos : V'e rog I. P. S. BA
puneti la vot conclusiunile raportului.
k S. Episcop al Husilor : Ea asl voi st mi se dea o
singura larnurire. In situatia Episcopiel de Husi presen-
tata de mine S-tului Sinod conform votulul din anul tre-
cut, am aratat ca protoierei datoresc la Tipografie numal
cu 45 saa 50 leinu'mi aduc bine aminte. Acum in ra-
portul comisiunel ve'd trecuta suma de 150 lei. Voia sa
stra de unde provin acest adaos. Situatiunea am facufo
la 12 Aprilie; actun deci de la 12 Aprilie si pang. in tim-
pul present s'a mai trimis carti de catre Tipografie la
Protoerel atunci inteleg cresterea sumei dar data nu sail
trimis nu inteleg de uncle provine acel spor.
P. S. Raportor : S'a mai trimis.
P. S. Episcop al Husilor : Atunci sporul este justificat.
I. P. S. Mitropolit Primal: Ne mai eerend nimenl eu-
ventul pun la vot conclusiunile raportului.
Santul Sinod le aproba.
P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : Cer euventul.
I. P. S. Mitropolit Primat : Aveti euventul.
P. S. Episcop al Romniculut: Despre ce voiti sa vor-
biti ? Voiti s'e' intervertiti ordinea 4ilei?
P. S. Episcop al Dunarei de-jos: Vets vedea aeum a-
supra carol cestiuni am sa vorbesc, v6 rog asteptap pu-
tin. I. P. S. Presedinte, Episcopatul bisericel ortodoxe de
resarit din care face parte si Episcopatul roman, este su-
praveghetorul prin eseelenta al doctrines, inv64aturilor si
institutiunilor Bisericel nostre de resarit. Episcopul se o-
bliga, la acesta in insusi momentul eel mai solemn al in-
trarei sale in crestinism, atunci cand el se botecla si de-
vine membru al aeestei Biserici ; atunci i se cere lul sa,
marturigsea de trel on simbolul eredintei, care este cons-
www.dacoromanica.ro

1890 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (15)

Viewers also liked

Viewers also liked (12)

Similar to 1890 04

Similar to 1890 04 (12)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1890 04