La prima întâlnire a grupului „Conștiințe”, din 4 noiembrie 2019, am prezentat volumul Părintelui Constantin Galeriu „Vocația pascală a Creației” apărut în 2019 la ed. Basilica, pe care l-am îngrijit, cuprinzând importante studii teologice ce se adaugă operei publicate a Părintelui.
2. Grupul
Conștiințe în slujirea
cu iubire a
Adevărului
Biserica Sfântul Silvestru
Părintele Profesor
Constantin Galeriu
Ciclul „Să înțelegem lumea în
care trăim”
Întâlnirea 1-a
4 noiembrie 2019
4. Numit „grup”: un grup devine mișcare dacă „mișcă” un
număr suficient de mare de oameni (Rugul Aprins)
Aceasta a fost dorința și nădejdea Părintelui – să inițieze o
mișcare, un curent, o atitudine activă în B.O.R.
Adresat tuturor celor din Biserică, medici, profesori, juriști,
economiști, ingineri, matematicieni, fizicieni, biologi, teologi,
filosofi, scriitori, artiști, arhitecți, jurnaliști, oameni din politică
sau mass media, care formează corpul ecleziei gânditoare,
tuturor celor care cultivă trezvia și vor să fie conștiințe ale
Bisericii și neamului românesc.
Despre grupul de comuniune duhovnicească
„Conștiințe în slujirea cu iubire a Adevărului”
5. Conștiințe. Ce menire are o conștiință? Să conștientizeze.
Să slujească Adevărul. Adevărul nu este un concept, o noțiune
abstractă, o teorie, ci o Persoană: Iisus Hristos. Această
Persoană întruchipează Adevărul Absolut.
Odată recunoscută ca atare, pe temeiul acestei recunoașteri,
se așează și se structurează toate celelalte adevăruri, cu a
mic, de ordin secund, aparținând lumii create.
Odată Hristos recunoscut ca Adevăr absolut, din asta decurge
recunoașterea corectă a celorlalte adevăruri – morale,
filosofice, științifice.
Ex. de adevăr moral: CP e o ideologie; avortul e o crimă;
căsătoria gay e imorală.
Adevăr științific: lumea e Creația lui Dumnezeu, nu rezultatul
hazardului. Omul e chip divin, nu chip de maimuță evoluată.
6. O conștiință are datoria de a sluji Adevărul inclusiv mărturisind
aceste adevăruri secunde, ale lumii create.
Fiecare o poate face în aria lui de cunoaștere și impact.
Trebuie să le mărturisim, și dumneavoastră și eu.
Dar cu iubire. Fără patimă, ură, intoleranță, dușmănie, mânie,
ci cu dragoste. Dar fără șovăire, nu timid, în șoaptă, ci
puternic, cu convingere, chiar public, cu orice risc.
Părintele Galeriu ne spune că azi omenirea e foarte bolnavă.
Moral, spiritual, duhovnicește. De necredință, ateism,
secularizare, imoralitate, răutate, stupiditate... cu un cuvânt:
PĂCAT. Păcatul – spunea P. Galeriu, e o boală a sufletului, a
spiritului, care îl sluțește, întunecă chipul divin din om.
Lumea întreagă stă sub păcat. P. Galeriu a încercat să ne
vindece de această boală. Și societatea românească, sub
influența lui, în anii ’90, când era atât de prezent în spațiul
public românesc, societatea era parcă mai puțin bolnavă decât
azi. Românii aveau mai multă încredere în Dumnezeu și
Biserică decât azi. Azi suntem mai laicizați ca atunci.
7. O conștiință conștientizează boala, păcatul. Pune un
diagnostic. După care e nevoie de afirmarea leacului, de
mărturisire. Trebuie să vorbim, să dăm mărturie.
Spațiul public trebuie reîncreștinat. Valorile creștine trebuie să
existe în spațiul public, nu doar aici, în cel eclezial.
Spațiul public e un câmp de bătălie, care azi e capturat de
seculariști, invadat, ocupat de discursul secularizant. Pentru
că noi lipsim din acest spațiu. Noi nu suntem prezenți în
discursul public, mediatic, stăm timizi, ascunși, nu avem
curajul, nici argumentele, nici dorința să ieșim public cu
adevărul nostru de credință, de morală și gândire creștină.
Acesta a fost scopul Părintelui Galeriu când a fondat acest
grup – să catalizeze o mișcare de mărturisitori ai gândirii
creștine. La scară națională. Și nu numai.
Acest nou ciclu de întâlniri se numește, cum vă va spune dl.
Prof. Costea Munteanu, Să înțelegem lumea în care trăim.
A înțelege e un prim pas: diagnosticul.
8. Pasul următor e tratamentul. În viața noastră proprie și în cea
a celorlalți, a cetății. Părintele Galeriu era foarte angajat în
treburile cetății. Fiindcă era nevoie. Nu ne putem rezuma la a
înțelege noi, pentru noi, trebuie să-i ajutăm și pe alții să
înțeleagă. Ca astfel boala să fie combătută.
Prin mărturisire. Mărturisire lucidă, curajoasă. Mărturisirea lui
Hristos, Adevărul absolut.
Omul contemporan, spune Părintele, nu-și mai înțelege
identitatea, nici originea, nici menirea pe Pământ. El cade în
agnosticism, ateism, secularism, rătăciri, erezii, confuzii
spirituale și morale, dar și filosofice-epistemologice, pseudo-
științifice.
De aceea, vorbind în numele Revelației și al Bisericii, Părintele
îi reamintește omului de azi destinul său de pelerin în această
lume, având ca țintă Împărăția lui Dumnezeu.
Căci, ne reamintește Părintele, destinul nostru e de a urca
mereu, din putere în putere, prin urcușuri fără hotar.
19. Cuprins
Tatăl ceresc – Izvor al Dumnezeirii şi iubirii Salonic 1992
Fiul lui Dumnezeu și Taina omului – Taină a fratelui Saint Serge 1998
Păcatul împotriva Duhului Sfânt Salonic 1991
Complementaritatea valorilor spirituale cf. Calcedonului Budapesta 1979
Schimbarea la față a lui Hristos – transfigurare a Creației Saint Serge 1997
Ortodoxia 1989
Inedit
Fundamentarea sacrificiului (Jertfă și răscumpărare) St. Vladimir's Quarterly 1986
Primește acest Odor și-L păstrează pe El Saint Serge 1995
Ortodoxia și problema admiterii femeii în preoție Rhodos 1988; Palermo 1989
Semnificaţia tunderii şi a voturilor monahale după ritualul ortodox Saint Serge 1987
Credincioșia Bisericii ortodoxe faţă de Hristos, chezăşie a înfierii divine Salonic 1993
Mărturia Bisericii Ortodoxe Geneva 1980
Jertfa în operele reprezentative ale culturii române Saint Serge 1996
Timpul schimbării Anglia 1990
„diada pascală”
„triada
triadologică”
pre-
oția
apolo-
getice
20. Tatăl ceresc – Izvor al Dumnezeirii şi iubirii
Salonic 1992
Fiul lui Dumnezeu și Taina omului
– Taină a fratelui
Saint Serge 1998
Păcatul împotriva Duhului Sfânt
Salonic 1991
„Triada triadologică”
21. Pagină din versiunea greacă a studiului
Tatăl Ceresc – Dumnezeire izvorâtoare
(ca Izvor al Dumnezeirii şi iubirii)
prezentat de Părintele Galeriu la
conferinţa organizată de Mitropolia și
Universitatea din Tesalonic în 1992,
publicat în volumul lucrărilor
conferinței sub titlul:
Ὁ Ἐπουράνιος Πατέρας –
Πηγαία Θεότης
Ὡς Πηγὴ τῆς Θεότητας kαὶ τῆς Ἀγάπης
22. Hristologia – patristică, transcendentală, ontologică
Antropologia
4. Complementaritatea valorilor spirituale cf. dogmei de la
Calcedon Budapesta 1979
5. Schimbarea la față a lui Hristos – transfigurare a Creației
Saint Serge 1997
6. Ortodoxia 1989
7. inedit
8. Fundamentarea sacrificiului (Jertfă și răscumpărare)
St. Vladimir's Quarterly 1986
„diada
pascală”
23. Pr. Galeriu n-a fost doar omiletician, ci și dogmatist,
apologet și mărturisitor în dialogul interconfesional.
O dovedesc comunicările din acest volum, ţinute la
conferinţe internaţionale unde a reprezentat Biserica
noastră, afirmând ortodoxia cu har, competenţă, acrivie
dogmatică.
Cunoscând Părinţii Bisericii și teologia catolică/
protestantă, putea lămuri aspectele controversate în
dezbaterile ecumenice.
Fără a acuza, ofensa ori polemiza cu nimeni, dar în duh
pur ortodox, insera argumentele patristice într-un discurs
teologic de impecabilă eleganţă, astfel încât teologul
heterodox onest să ajungă singur la concluzia adevărului
dogmatic ortodox.
24. Facsimil al invitației adresate
Părintelui Constantin Galeriu
de a participa la ediția 44
a Săptămânii de Studii Liturgice
din seria de Conferințe ale
Institutului de Teologie Ortodoxă
Saint Serge din Paris
semnată de Protopresbiter
Boris Bobrinskoy, Decanul Institului
Tema din 1997: Liturghie și cosmos.
Sub titlul:
La Transfiguration du Christ - transfi-
guration de la nature (de la Création)
versiunea franceză a studiului
Schimbarea la faţă a lui Hristos –
transfigurare a Creaţiei
a fost susținută de Părintele Galeriu
în seria Conférences Saint Serge
(XLIVe Semaine d'Etudes Liturgiques),
Paris, iulie 1997, și publicată în
volumul lucrărilor conferinței.
25. Pagina de titlu a extrasului din revista
St. Vladimir’s Theological Quarterly (New York, 1986) unde a fost publicată,
sub titlul The Structure of Sacrifice, versiunea engleză a studiului
Fundamentarea jertfei (capitol revizuit din lucrarea Jertfă și răscumpărare,
teza de doctorat a Părintelui Galeriu publicată în Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973)
26. 9. Primește acest Odor și-L păstrează pe El
Saint Serge, Paris, 1995
10. Ortodoxia și problema admiterii femeii în preoție
Rhodos 1988
Palermo 1989
Diada despre Taina Preoției
– preoția sacramentală
27. Coperta volumului
(Roma, 1996)
în care a fost publicată versiunea în
lb franceză a studiului
prezentat la dezbaterea de la
Institutul Saint Serge (Paris, 1995)
Primește acest Odor
și-L păstrează pe El
28. Coperta volumului
(Edizioni Dehoniane, Roma, 1991)
în care a fost publicată versiunea în lb italiană a
studiului
prezentat la dezbaterea de la Institutul Constanza
Scelfo Barberi (Palermo, 1989).
Anterior susținut la Consultarea Teologică Inter-
Ortodoxă (Rhodos 1988) cu titlul:
The Orthodox Church and the Question of
Admitting Women to Ordained Ministry
Părintele Galeriu a combătut ferm, cu
argumente patristice, ortodoxe, tendințele
curentului feminist radical.
L'Ortodossia e il problema dell‘ammissione
della donna al ministero ordinato
29. 11. Semnificaţia tunderii şi a voturilor monahale după ritualul ortodox
Saint Serge 1987
12. Credincioșia Bisericii ortodoxe faţă de Hristos – chezăşie a înfierii noastre
divine Salonic 1993
13. Mărturia Bisericii Ortodoxe Geneva 1980
14. Jertfa în operele reprezentative ale culturii române Saint Serge 1996
15. Timpul schimbării. Opțiuni în dialogul dintre credincioși și societate
Anglia 1990
Despre monahism
Ecleziologie
Apologetică
30. Pagina de titlu a studiului
(Credincioşia Bisericii Ortodoxe faţă de Iisus Hristos –
chezăşie a «înfierii» noastre divine)
de Părintele Galeriu
extras din volumul conferinței
Biserica Ortodoxă–Mama noastră
organizată de Mitropolia și Universitatea
din Salonic (1993)
La fidelité de l'Eglise Orthodoxe
envers Jesus Christ –
confirmation de l'adoption divine de l’homme
31. Facsimil după coperta şi sumarul volumului Papers from the Ampleforth Conference: A Time for Change, al revistei Religion in
Communist Lands (Religia în ţările comuniste), vol. 19, Keston College, 1991, unde s-a publicat în limba engleză, sub titlul A Time
for Change: Fundamental Options in the Present Dialogue between Believers and Society, studiul Timpul schimbării, prezentat de
Părintele Galeriu la Conferința A Time for Change: Believers, Society and the State in Central and Eastern Europe [Credincioşii,
societatea şi statul în ţările Europei Centrale şi de Răsărit] la Abaţia Benedictină Ampleforth, York - Anglia, iulie 1990
33. „Trebuie să învăţăm iubirea – mai ales acum când suntem atât de dezbinaţi.” Iubirea
jertfelnică, desăvârşită, atotdăruitoare e mesajul întregii vieţi şi opere a Părintelui
Galeriu. „Nu e de ajuns să proclamăm iubirea, trebuie să facem tot ce putem s-o
aprofundăm până la esenţa ei ultimă, cât e omeneşte posibil; căci «măsura iubirii e
de a fi nemăsurată», iar adâncimile ei sunt adâncimile lui Dumnezeu.”
Dar „cum oare îmi pot iubi vrăjmaşul? Cu alte cuvinte, cum pot trezi iubirea în
vrăjmaşul meu? ...
Trebuie să înţelegem în profunzime sensul definiţiei omului date în Scriptură –
omul e făcut după chipul lui Dumnezeu şi în vederea unei nesfârşite asemănări cu
El. Ori Dumnezeu e iubire. De aceea chipul lui Dumnezeu în om e mai mult decât
ne învaţă de obicei teologia dogmatică – libertate şi conştiinţă. Încă mai adânc,
chipul lui Dumnezeu în om este IUBIRE.
Şi atunci conştiinţa, libertatea, dragostea sunt identitatea mea profundă, esenţială.
Iar eu trebuie să veghez asupra acestei identităţi ca asupra propriei mele mântuiri, să
o păstrez nealterată. Urmarea poruncii Mântuitorului Iubiţi pe vrăjmaşii voştri! e
posibilă doar dacă-mi păstrez identitatea mea ontologică. Dacă răutăţii duşmanului
meu îi răspund tot cu răutate, ies din definiţia mea, îmi trădez identitatea, mă las
contaminat de răutatea lui, devin sclavul lui... Dar dacă îi răspund cu iubire îmi
păstrez identitatea şi în cele din urmă iubirea divină ne va inspira pe toţi; astfel
putem nădăjdui că în final duşmanul meu, semenul meu, fratele meu, va fi şi el
mântuit.”