Curs liturgica

•----------------------------------~~~------------~n
2
Perioada Octoihului
adica rinduiala slujbelor Ia care
are precadere Octoihul
A. - RfNDUIALA CELOR ~APTE LAUDE SAU SLUJBELE
SERVICIULUI DIVIN ZILNIC
Serviciul divin zilnic complet, adica a~a cum se savir-
~e~te in minastiri ~i in catedralele chiriarhale, este alcatuit
din mai multe sfinte slujbe, pe care le numim de obicei cele
~ a p t e L a u d e, adica cele ~apte momente in care Biserica
lauda pe Dumnezeu in fiecare zi, dupa cuvintul psalmistu-
lui : -<<De ~apte ori pe zi Te laud, Doamne, pentru judecatne
Tale cele drepte>> (Ps. CXVIII, 164). Aceste sfinte slujbe sint
urmatoarele :
1. Ve c er n i a sau slujba de seara ;
2. P a v e c e r n i t a (Dupacinarea) sau slujba de dupa
masa de seara ;
3. M i e z o n o p t i c a (Poluno~nita) sau slujba de la
miezul noptii ;
4. U tr en i a sau slujba diminetii, urmata indata de
Ceasul intii, sau slujba primului sfert din zi ;
5. C e a s u I al t r e i I e a sau slujba sfertului al doilea
din zi ;
i .

18 TIPIC BISERICESG
6. Ce a s u 1 al 9 a s e 1e a sau slujba de la miezul zilei,
la care se adauga de obicei 0 bed nit a sau Prinzin-
da (Tipica), adica slujba din timpul mesei de la
amraza;
7. C e a s u I al n o u a1e a, adica slujba ultimului sfert
al zilei.
Serviciul divin zilnic se completeaza cu slujba Sfintei
Lit u r g hi i1, care insa nu se socote9te intre cele $apte Laude.
Precum se vede, am inceput enumerarea celor $apte
Laude cu Vecernia (slujba de searii), pentru ca ziua litur-
gica sau bisericeascii incepe cu seara $i tine pinii in seara
zilei urmatoare, a9a cum se numara in Sfinta Scriptura zi-
lele creatiei lumii : <<$i a fost seara $i a fost dimineata : ziua
intii... ; ~i a fost seara $i a fost dimineata : ziua a doua...~~ $i
a9a mai departe (Fae. I, 5, 8, 13, 19, 23, 31). Serviciul divin
al fiecarei zile liturgice incepe deci cu Vecernia $i se incheie
cu Ceasul al noualea; Obi9nuit insa Ceasul al noualea se ci-
te9te, atit in miniistiri cit £;>i in bisericile de enorie, nemijlo-
cit inaintea Vecerniei zilei urmatoare, alcatuind astfel, im-
preuna cu Vecernia $i cu Pavecernita, ciclul sau grupul sluj-
belor de seara din fiecare zi, adica : 1. Ceasul al noualea, 2.
Vecernia $i 3. Pavecernita.
De aceea, avind in vedere situatia de fapt, adica prac-
tica bisericeasca, vom incepe descrierea rinduielii slujbel~r
zilnice cu Ceasul al noualea, tinind seama insa ca el inche1e
serviciul divin al zilei in care ne aflam $i ca prin Vecernie,
care se savir9e9te indata dupa el, incepem serviciul divin al
iilci urmatoare.
In practicii, la bisericile de enorie nu se face slujba in
l'l11cure zi, ci numai in zilele de duminici $i siirbatori $i nici
ut11nci nu se savir9esc toate cele $apte Laude, ci numai Ve-
1•' 1• n i a (cu sau fiirii Ceasul al nouiilea) 9i U tr en i a (iar
11111101·l ~i Miezonoptica). De aceea, vom starui mai mult asupra
V1w1w11iei 9i Utreniei, numite $i Laude mar i, in rindu-
l1d11 l'nrora preotul are un rol important, £;>i vom trece mai
111p11dp pcstc celelalte laude, Pavecernita, Miezonoptica $i
'1111 111 ~ 1.., 11111nit0 ~i L ;a u d e~i c i, care se savir9esc nu-
111 11 11 lllfll 111'1 1,11 JI r·induiala crrara preotul are un rol
PERIOADA OCTOIHULUI
19
f~a:te .redus, e~e. fiind alcatu!te mai mult din psalmi £;>i ru-
gacmm care Ase c1tesc la strana. Rinduiala lor 0 aflam de alt-
fel, I?ev larg m cartea de slujba pentru cintaretii bi;erice$ti
num1ta Ceaslov sau Orologiu. '
1. C eas u l al nouitlea
v La ~rem~~ prescrisa de Tipk (intre orele 3-4 dupa amia-
z~) ~au rmduita de eel mai mare (inainte de apusul soarelui),
cmtaretul sau paracliserul toaca, trage clopotele $i aprinde
candelele 1.
. Intrind in biserica, preotul zice rugaciunea : Intra-voi
m. casa Ta, inchina-ma-voi1
in biserica Ta cea sfinta intru
fr1~~ Ta!.Doa~~e, povatuie~te-ma iritru dreptatea Ta, 'pentru
vraJ~a~1~ ~e1, mdrepteaza inaintea Ta calea mea. In mijlo-
cu.l b1senc11 se opre9te sub policandru $i se inchina de trei
on spre rasarit, zicind inceti9or, de fiecare data : Dumnezeu-
le, .curate~te-ma pe mine, pacatosul, ~i ma miluie~te. Merge
la ico~ostas. (tetrapod), se inchina de doua ori, zicind tropa-
rul sfmtulm sau al sarbatorii, saruta icoana, se inchina inca
o .data.; merge $i depune metanie (se pleaca) in fata tronu-
lui arh1eresc (in minastiri, i9i ia binecuvintarea de la eel mai
m~re~ ~ac~ es~e de f·~ta). A:poi intra in altar, pe u9a dinspre
n:1a.z~z1, sar~ti.nd ch1pul sfmtului Arhanghel zugravit pe ea
91..z1cm~ r_:igacmnea : Intra-voi in casa Ta..., face doua meta-
nu man m fata sfintei mese $i saruta sfinta masa sfinta
~vang~elie.$~ sfinta cruce $i face inca o metanie (dacA poar-
ta cuhon, i~1 descopera capul, ori de cite ori saruta sfinta
masa sau. sfintele .ico~ne) ; apoi i$i pune epitrahilul £;>i ie$ind
pe~u9a. dmspre .m:aza.noapte, vine in fata u9ilor imparate$ti
(ayt. sfmte:e U$1 cit $1 perdeaua fiind inchise), se inchina ~i
da bmecuvmtarea pentru inceperea slujbei: Bine cuvintat este
sll fRr}·A~!,.~~n::~~~~$:,c~_t,e~:a~~~-e- chi~iarhale, _pa_racliserul sau monahul rinduit

______,..---------------------------~~---·
20 TIPIC BISERICESO
Dumnezeul nostru... 2• Cintaretul raspunde : Amin. Slava
'fie..., Imparate ceresc... $i celel~lt.e 3
,. citi?d d'!-pa Ceaslov,
Ceasul al noualea. In timpul rugacmmlor mcepatoare~ preo-
tul ramine in fata U$ilor imparate$ti pin& dupav ~a!al ll?S-
tru..., cind roste$te ecfonisul : Ca a Ta.e~te impar~tia·:·' via~
cind cintare~ul zice : Veniti sa ne inchmam..., s~ mchma. $1
el de trei ori, apoi intra in sfintul altar pe U$.~ dmspre :n1a-
zazi In continuare la strana se citesc Psalmn 83, 84 $1 8~,
apoi Slava... $i troparul sfintului sau ~l sarbatorii din Mine1,
troparul Nascatoarei, glasul al 8-lea, dm ~e~sl~v: ~el c~ pen-
tru noi Te-ai nascut din Fecioara... 4
, rugacmmle mcepatoare
(Sfinte Dumnezeule... $i cel~lalte) ~ duJ?a Ta!al nostru...,lre~
tul roste$te din altar ecfomsul ob1$nu1t : Ca a Ta ~ste u~pa
ratia... ; apoi la strana se cite$t~ c.o n d ~ c ~ 1 sfmtulm (al
sarbatorii, pe care i1 gasim in Mme1, dupa .c1r:tareav a. 6-a ~
canonului), Doamne miluie$te (de 40 de on) $1 ri.:ga.cmnea ·
Cel ce in toata vremea $i in tot ceasu.1..., J?o~m~evmilme$te (de
3 ori), Slava... ~i acum... Ceea c~ e$tI ma1 .cmstita..? ln~ru nu-
mele Domnului:..., iar preotul (dm altar) z1ce ecf?msulv. Du~
nezeule milostive$te-Te spre noi $i ne binecuvmteaza, l~m1-
neaza f~ta Ta peste noi $i ne miluie$te. Inda~a Ala strana se
cite9te rugaciunea sfintului Vasile eel Mare (Stapme Do~mne,
Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...) 5
, cu care se sf~r$e$t~
Ceasul al noualea (in timpul acestei rugaciuni, preotul iese $1
se inchina pentru Vecernie, precum se arata mai pe larg la
inceputul rinduielii Vecerniei). . .
Daca Ceasul al noualea s-a citit in pronaosul (tmda) b1-
sericii cum se obi$nuie9te in minastiri, atunci, dupa r:igaciu-
nea d~ mai sus, preotul, inainte de a incepe ye~erma'. face
otpustul (apolisul) mic, astfel : ~reotu~ : ~lav~ 'f!e, Hr~stoa
se Dumnezeule, nadejdea noastra, slava 'fie. Cmtaretul . Sla-
2 Daca lnsll. epitrahilul stll. agatal pe U$ile imparale$tl, cum se .obi$nuie$_t_e
la unel~ mlnastiri, preotul nu mal lntrll. In altar, cl dupl:I ce s-a inchmat ~n IDIJ~
Jocul bisericii, vine $i ram!ne pe solee, 1$1 pune epllrahilul, dupa r!ndu1ala, $1
d~ binecuv!ntarea. 1 l A l lmpa
3. In m!nastiri, dad! eel mai mare e de fa tl:! $1 vrea, z ce.e : m n, -
rate ceresc..., iar eel r!nduit continua cu Silnte Dumnezeule... $1 celelalte. .
- :'1 4 Dacii. la Minei stnt doua tropare, indata dupl! Doamne, milule$te (de 3 on)
se pun~ !nt!i primul tropar, apoi Slava... al doilea tropar, ~l acum... Cel ce
pentru nol Te-al nascut din fecioara...
5. J.n mlnastiri, de voie$le, o clle$le eel mal mare.
-·
- ----·
PERIOADA OCTOIHULUI 21
va... ~i acum... Doamne miluie$te (de 3 ori), Binecuvinteaza.
Preotul : Hristos, adevaratul Dumnezeul nostru, pentru ru-
gaciunile preacuratei Maicii Sale ~i ale tuturor sfintilor sa
'f ' '
ne mintuiasca ~i sa ne miluiasca pe noi, ca un bun $i de oa-
meni iubitor. Preotul : Pentru rugaciunile...
Dupa aceasta, preotul $i credincio:;;ii (monahii) inain-
teaza in naosul (sinul) bisericii ?i se incepe Vecernia.
Daca insa Ceasul al noualea se cite9te chiar in naos, cum
se face de obicei in bisericile de enorie, atunci nu se mai face
otpust la sfir9itul Ceasului al noualea, ci indata dupa ruga-
ciunea sfintului Vasile eel Mare se incepe Vecernia.
2. V e c e r n i a
Slujba Vecerniei este de doua feluri : a) Vecernia sar-
batorilor (Vecernia cu vohod) $i b) Vecernia zilelor de lucru
(Vecernia fara vohod).
Trebuie sa observam insa ca Vecernie cu vohod au nu
numai duminicile $i sarbatorile respectate in popor $i in-
sen:i:ate in c~lendar de obicei cu rO$U, ci ~i zilele unor sfinti
ma1 msemnat1, care nu sint sarbatoriti peste tot, ci numai in
unele parti sau Biserici Ortodoxe, ca, de exemplu : sfintul
Sava (la 5 decembrie), sfintul loan Gura de Aur (la 13 no-
iembrie), sfintul Grigore Teologul (la 25 ianuarie) ~i alte zile
pentru care rinduiala din Mineiul respectiv prevede vohod
la Vecernie. Noi vom incepe cu rinduiala Vecerniei sarba-
torilor, pe care o vom descrie mai pe larg, pentru ca se sa-
vir$e9te $i in bisericile de enorie, lasind la urma Vecernia
zilelor de lucru, care nu se saviqe9te de obicei decit in mi-
nastiri ?i in catedralele episcopale.
Duminicile $i sarbatorile mai mari, in ajunul carora se
~ace i? minastir~ l'Liyegh~~ (adica Vecernia $i Litia, urmata
mdata de Utreme), au doua Vecernii : una mica ~i una mare.
Vecernia mica se savir9e9te numai in minastiri, inainte de
apu~:i~ soarelui,. dupa Ceasul al noualea ; dupa aceea, mo-
nahn iau cina, iar dupa apusul soarelui se reintorc in bise-

22 TIPlC BISERICESC
rica, pentru Priveghere (daca nu se face Priveghere, ~u ~e
savir$e$te nici Vecernia mica, ci numai cea mare). La b1sen-
cile de enorie insa Vecernia mica nu se face niciodata ; de
aceea nu ne vom ocupa aici de ea, ci vom trece direct la Ve-
cernia propriu-zisa (Vecernia m a r e sau Vecernia cu v o-
h 0 d).
!n descrierea rinduielii slujbei - atit la Vecernie cit $i
la celelalte slujbe - vom avea in vedere situatia de fapt de
la marea majoritate a bisericilor de enorie, unde preotul slu-
je$te singur, fara diacon.
a) Rinduiala v e c er n i e i sa;batori.l~r, savir$ita de U,!1
singur preot, fara diaco!1. - . Daca s-a~ c~tit Ceasul al ;io_ua-
lea, in timp ce la strana se c1te$te rugaciunea de la sfir$1tul
acestei slujbe (Stapine Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul
nostru...), preotul lasa epitrahilul pe sfinta masa, se inchina
in fata sfintei mese, iese pe U$a dinspre miazanoapte, vine in
mijlocul bisericii (sub pohcandru), se inchina de trei ori spre
rasarit, merge $i depune metanie la scaunul arhieresc (in
minAstiri ia binecuvintare de la eel mai mare, daca este de
fata), apoi intra in altar pe U$a dinspre miazazi, se ~nchina
$i saruta sfinta masb $i apoi i$i pune din nou epitrah1lul, cu
rinduiala $tiutAo. Deschide dvera (perdeaua U$ilor impara-
te$ti) $i da binecuvintarea (Bine cuvintat este Dumnezeul
nostru...), st1nd in fata sfintei mese $i inchin'.indu-se.
Cintaretul (in m~nastiri, eel mai mare, daca este de
fata) raspunde : Amin. Veniti sa ne inchinam... $i cite$te, cu
glas lin $i dulce, Psalmul 103 («Bine cuvinteaza suflete al
meu, pe Domnul...»).
!n acest timp, preotul i$i ia Li~urghierul in mina stin-
ga, iese pe U$a dinspre miazanoapte $i vine inaintea U$ilor
imparate$ti ; aici, stind cu fata spre altar, se inchina de trei
ori, i$i descopera capul (daca poarta _9ulio!_l) $i cite$te, in taina,
6. Dac11 nu se mai cite$te Ceasul al nou11lea, $i lncepe direct cu Vecernia,
pr otul, intrlnd In biseric11, se tnchin11 in mijloc, dup11 rinduial.a aralata la !~ce~
·if.1lul Ccasului al nou11lea, apoi intra In sfintul altar, se !ncJ:1~1I .In fata sh!lte1
mos , o s11ruta $i l$i pune epitrahilul pentru !nceputul Vecern1e1, iar dupa bme-
cuvtnloroa de inceput, cintaretul lncepe rug1iciunile introductive cu: Amin.
S~~vll 'fhi,.Dumnezeul nostru..., lmparate ceresc... $i celelalte.
cele $ a p t e r u g a c i u n i numite «ale luminilor» sau ale
Vecerniei, inchinindu-se la sf1r$itul fiecareia.
A ~upa Ce s~ termina citirea Psalmului 103, preotul ra-
r:ime i.n fata sfmtelor u9i, i$i acopera capul (daca poarta cu-
hon~ $1 r?ste~teA e c t e n i a m a r e (Cu pace Domnului sa ne
rug~m), mchmmdu-se la fiecare cerere (atunci cind roste9te
~uv1:it:1e. :. Do~?ulu~ sa ne rugam). La sfir$itul ecteniei se
mchma 91 mtra m sfmtul altar, pe U$a dinspre miazazi.
. !n minastiri, monahul rinduit raspunde : Amin. Doamne
nulme~t~ (de .3 ori), ~lava... ~i acum... $i incepe a citi catis-
ma de ~1.nd dm .Psal!ire, pe analogul a9ezat in mijlocul bise-
nc1~. C1~irvea cat:sm.e1 se imparte in trei stari, punindu-se ec-
teme mica, dupa f1ecare stare. Simbata seara se cite$te de
exemplAu, -.~J.is-n:a jp.j:_ii. La bisericile de enorie, atit simbata
s~ara .cit _91 ~n aJu:_i.ulvsarbatorilor din cursul saptaminii (praz-
mce .$1 sfii:t1), se cmta <~ericit barbatul...>>, adica stihurile ale-
se d1:1 pnma stare a Catismei Intii, care sint insemnate in
Psalhre cu cr~ce (sa~ a$a. cum le gasim, de exemplu, la ince-
putul Vecermerulm umfarmizat). !n minastiri simbata
se.ara,. Ca!isma intii se cite$te in intregime, cintl~du-se atit
stihunleA m~emnate. din prima stare (de obicei pe glasul al
8_-lea), cit $1 .cele .dm .starea a doua $i a treia (pe glasul de
nr:id .~l Octo~hulm) i iar la sarbatorile cu Priveghere 9i la
sfir:t71 cu Pohel~u dm cursul saptaminii se cinta, ca $i la bi-
sencil~ de. enone, numai stihurile alese din prima stare a .
aceste1 c~bsm~ (v~zi Tipicul eel mare, cap. 7, p. 13).·
. ~upa catlS.m~ (sau dupa «Fericit barbatul...»), preotul
le~ev dm. altar $1 ZlCe e Ct en i a ffi i Ca, din fata U$ilOr im-
parate$tl.
La strana se cinta apoi Doamne, strigat-am... ; simbata
seara pe glasul de rind al Octoihului iar la sarbatorile din
c~rsu~. saptami.nii pe glasul pe care se' var cinta stihinle sar-
batoru respective, din Mjpej.
In timp ce la strana se cinta Sa se indrepteze rugaciu-
nAea m~a c.a tamiia inaintea Ta..., preotul incepe cadirea, fa-
c:?d ca~ 1re m ~ rve (du~a .regula aratata spre sfir9itul car-
t:1). VDup~ ce t~ri:n:na cu cad1tul, sau in timp ce la strana se
cmta ultima stih1ra de la Doamne, strigat-am... (cea dinainte

-----------------------~----~------------~--~·
24
TIPIC BISERICESC
de stihira cu Slava...), preotul i9i descopera capul $i imbraca
felonul (sfita). . ~ ~
Simbata seara, la Doamne, str1gat-am!.., se cmta zece
stihiri, de la Octoih 9i de la Minei, astfel :
a) Daca sfintul din ziua respectiva de la Minei are nu-
mai trei stihiri fara alta indicatie, atund se cinta intii toate
cele $apte stihiri ale invierii de la Octoih (Catavasier), ince~
pindu-le cu stihul Scoate din temnita ~ufl~tul. ~eu..., a?o:
cele trei stihiri de la Minei, cu cele tre1 stihun hbere (fara
stihiri) din Octoihul mic sau Catavasier (Ca la Domnul este
mila... 9i celelalte) ;
b) Daca la Minei avem trei stihiri, dar cu indicatia : ~~~e
sase» atunci se cinta de la Octoih numai primele 9ase sti-
hiri iar de la Minei se cinta patru, repetindu-se prima stihira
(indepindu-le cu stihul Din straja diminetii pina in noapte...) ;
c) Daca la Minei avem ..dQL.sfintL9i 9ase stihiri, ori sfi:it
cu Priveghere sau cu Polieleu, atunci se cinta de la Octo1h
numai primele :g,atm stjhjr~ iar de la Minei toate cele 9ase
(incepindu-le cu stihul .De Te vei uita la far~d~l~gi..._).. .
La celelalte sarbatori. in afara .de dumm1c1, stih1nle se
cinta -;J.umai de la Minei. unde se arata atit numarul sfafo-
rilor care urmeaza sa se cinte (de obicei $ase sau opt, iar la
unele sarbatori imparate$ti chiar pe zece), cit 9i glasul pe
care se vor cinta. Daca stihirile se cinta pe mai multe gla-
suri, Doamne, strigat-am..., se va cinta pe glasul primel~r
stihiri7. S.lihira...de la Slayj... se pune totd~~UI18:__deJ~..M~-
nei (cin~, iar la ~i acum..., simbata seara se cinta a Nas-
e~ de Dumnezeu (dogmatica) glasului de rind, din Oc-
toih · daca la Minei nu are Slava..., atunci se cinta : Slava...
'~i acum..., dogmatica glasului de rind. ~ .
La sarbatorile din cursul saptaminii se cinta Slava... ~1
acum..., a9a cum arata Mineiul la locul respectiv.
Cind la strana incepe sa se cinte stihira de la Slava...,
preotul deschide sfintele u9i, facind o U$oar~ plecaci~ne spre
credincio$i 9i face v o h o d u 1 (ie9irea) cu c a d e 1n i t a, ast-
fcl : se inchina in fata sfintei mese, prime9te cadelnita (dupa
,.. 7.• Dael:! Umpul nu tngllduie, se pot cinta mai putine stihiri, dupll cum r!n-
dult•flO pruutut (tn mtnllstlrl, eel mai mare).
~e o binecu~nteaza), .ca~e9te mai intii in sfintul altar, apoi
i:se pe u9a d~n~pre miaz~noapte, mergindu-i inainte un pur-
tator de lu:n1na..(sau c~1ar. d.?i, daca sin~). Acesta, dupa ce
o:o~e9te. pr.m wml}loc'_:ll ~1senc11, merge prmtre sfe9nicele im-
para~e9ti 91 ramme mamtea icoanei imparatesti a Mintuito-
:ulm (cu .fata spre miazanoapte) pina la int;area preotului
m altar ; ia~r preotul, ajungind in mijlocul naosului (sub poli-
candru), sta cu fata spre rasari.t, se pleaca trece cadelnita in
~in? stinga.$i zice.invtaina rugaciunea in'tr a r ii : Sea~a ~i
d1mmeata ~1 la amiaza... (pe care o poate incepe chiar indata
c~ a ylecat ?in. sfintu~ altar~, ~nchinindu-se la ecfonisul ruga-
crnn~i. Ap01 bmecuvmteaza mtrarea, facind semnul sfintei
cruc1 spre rasarit $i zicind inceti9or : Binecuvintata este in-
trarea ~fintilor VTai., Doamne, totdeauna... etc. fl.noi merge pe
&.~lee ~1 .face cad ire a, astfel : cade9te intii icoanele impa-
:ate9ti 9.1 pe cele. laterale, dupa rinduiala, apoi tetrapodul cu
ic~an~, Jetul a:h1~resc, spr~ credincio9ii dinspre miazazi, spre
cei dmspre !111~z~:io~pAte du~ naos, apoi spre credincio9ii din
pr?naosulwb:s:ncn, ~l mtorcmdu-se in mijloc, cade$te de trei
?n spre r:asa:1t~ ap~1 num~i strana arhiereasca, tetrapodul $i
ic~anel: m;p~rat~9ti~ ~up~ care se opre9te pe solee, in fata
u~1l?r 1mparate$h pma cmd la strana se termina de dntat
st~hira de la ~i ~cum.... Atunci preotul cade9te cruci$ spre
sfmtul a:tar, ros~mAd :vI~telepciune, drepti ! Raminind pe loc,
preotul l~Cepe p1 vc1r:tav lmprweu:na CU cintaretii $i credincio9ii,
i m nu 1 . Lumma Ima..., cadmd spre rasarit de. trei ori la
cuvintele ...laudam pe Tatal 9i pe Fiul 9i pe Sfintul Duh-
D~m~eze~..: I.Ja. sfir9i~ul cintarii intra in sfintul altar, prin
u9ile imparate9ti, contmuind cadirea in fata sfintei mese ca-
tre proscomidiar $i catre scaunul de sus, ca de obicei. '
!? minastiri,vi m n u 1 Lumina lina... il cite9te de regula eel
ma1 mare (daca e de fata $i nu sluje$te) ori il cinta soborul
slujitorilor. '
Dupa aceasta, preotul, stind in latura de rasarit a sfintei
n:ese,· c~ f~ta spre credincio~i $i cu miinile strinse la piept,
z~ce : Sa luam aminte ! Pace tuturor. Cintaretul : ~i duhului
tau. Preotul : Intelepcitune ! Sa Iuam aminte.

:6 TIPIC BISERICESC
v A V h • n u 1zilei saptam]nale cu
La strana se cmta Pr 0
cw1me A Ceaslov sau in Octo-
;tihurile respective, care .se g!1s:~~ ~omnul a imparatit... s.
hul mic. Simbata seara se cm a . . a r e-
. La sarbatorile sfintilor $i ale yraz~1c:Ior c:_are a~ prochi-
n ii (citiri d~n ~a.rtne Sf;~:fil~~n~~u~~ ~~~~~~~u~$e~at ~in
men u:mea~~ c1tl1rbe~ ~ .. !n p~rioada Octoihului!, paremnlevreme m miJlocu isencn.
s1nt de obicei trei $i se citesc ~tfe~ :v 't a sfintei mese : Inte-
. Preotul~ st!nd in. latu~: etr~~~artii) ...citire. Preotul :
Slepcli~nea!mC1!nntt!~e~~ ·c~~aret~l((cititorul) cite$te paremia res-
a uam ., 1 f' v · paremn)
pectiva (a$a se ~a~~.la ince?~~~ p~~~~~~1
ramine i~ latura de
In timpul .c1hn1 pare;in oate sta $i jos (daca are scaun),rasarit a sfmte1 mese, un e P v .
iar credinciO$ii pot $ed~~l in stra~1d.atav dupa prochimen, cind
L r 'tul paremn or sau m v
A a s iqn ... reotul inchide U$ile imparate$ti, i$i acope~a
nu smt paremn, P . oi roste te din altar, ectema
capul (daca poar~a cuho~), d~p tot sufl~t~I ~i din tot cugetuli n t r e i t a (Sa z1cem tot•, ID
nostru...).v A t v tul (la minastiri eel mai mare) ci-
Dupa aceasta, cm are~ . D mne dupa ca-
te$te r u g a c i u n e ~ : Invredmc~i~e~n:,r e~ai 1o ;··(sa plinim
re preotul roste$te~ dm adltar, e~te) Dupa ecfonisul acestei ec~
rugaciunea noastra cea e seara... . d' ·o i iii binecu-
tenii, preotul se intoarce ~u fat7 ~~r~n~~~r~~c~i~ ~ou cu fata
vintea~a~ ~ict?d.: ~a~e tut ~:o~~astre Domnului sa le plecam!
spre rasant $1 z1ce · ~pe e A tv rar . 'fie Doamne !, preotul
$i in timp ce la strana se cm a, : . , lecat rugaciunea
cite$tevin. ~aina, cut ~~p:~ {i;:~~!~itD~m~ezeui nostru, C~l
p 1e .c a r l l c a p .el ) pe care o incheie cu ecfonisul : Fiece a1 plecat cerur1 e... , . A v
stiipinirea imparatiei Tale bmecuvmtata... , v t'h'-
Daca se face Lit i e (Priveghere), se. ~1~ta acuvm sf1a~e
rile Litiei (vezi mai departe la rinduiala L1tie1) ; daca se
. . d ll strane, prochimenul se cintll ast-
8. Acolo unde sint do1 cintllreh s~~ o~~ll la strana sttngll, a treia oarll se
fcl : prlma datll la strana .dreaptll, ~ t~a strana stinga. Dael! preotul vrea, poate
lncopo lo strana dreaptll ~1 se term1f t caz a doua oarll se cintll la strana!llCllf)J' cl clntoroo prochlmenulul ; n aces ,
ilr. nf)tll, Int u t11•111 onrl1 lo strana sttng!S.
1.t
PERIOADA OCTOIHULUI
27
numai Vecernia, la strana se cinta acum s t i h o av n a, cu
stihirile $i stihurile ei 9, astfel :
Simbata seara se cinta stihirile stihoavnei glasului de
rind de la Octoih, in numar de patru (prima fara stih, cele-
lalte trei cu stihurile respective, precum se arata in Catava-
sierul practic, Octoihul mare $i in Vecernierul uniformizat) ;
apoi Slava..., a sfintului zilei, de la Minei, $i acum..., a Nas-
catoarei din Octoih, de la glasul pe care s-a cintat Slava..., a
sfintului ; iar daca la Minei nu are Slava..., atunci se cinta
Slava... $i' acum..., a Nascatoarei, din Octoih, de la glasul
de rind.
La sarbatorile din cursul saptaminii, stihirile stihoavnei
sint in numar de trei o?i se cinta tQ...ate de la Minei, pe glasul
aratat acolo (prima fara stih, a doua $i a treia cu stihurile
scrise in Minei) ; apoi Slava..., a sfintului (a sarbatorii) din
Minei, $i acum..., a Nascatoarei, aratata in Minei.
Sfir$indu-se cmtarea stihoavnei, cintaretul {in minastiri,
eel mai mare) roste$te, indata, rug a c i u n e a : Acum libe-
reaza..., apoi Sfinte Dumnezeule... $i celelalte rugaciuni in-
cepatoare. Dupa Tatal nostru..., $i ecfonisul preotului (Ca a Ta
este imparatia...), la strana se cinta .tr op ar e I e, astfel :
.Simbata seara se cinta intii troparul invierii, al giasului
de rind din Octoi~ Slava..., troparul sfintului zilei, de la Mi-
nei, $i acum..., troparul Nascatoarei de la glasul pe care s-a
cintat troparul sfintului. Cind la Minei sint doi sfinti $i au
tropare deosebite, atunci, dupa troparul invierii, se cinta pri-
mul tropar de la Minei, fara Slava..., al doilea tropar de la
Minei cu Slava..., apoi $i acum..., troparul Nascatoarei, din
Octoih, de la glasul pe care s-a cintat al doilea tropar de la
Minei.
La sarbatorile din celelalte zile se cinta trop.arele a$a
cum se arata la Minei : Ii° sarbatorile sfintilor : troparul sfin-
tului respectiv (pe care il gasim de obicei ia Vecernia mica)
de doua ori (a doua oara cu Slava...), apoi $i acum..., al Nas-
9. La mfnllstiri ~i la bisericile unde sfnt mai multi ctntllreti, stihoavna seincepe de obicei de la strana sttngll.

~8
TIPIC BISERICESO
~atoarei, pe .glasul troparului sfintului 10
• La praznicele impa-
~ate9ti se cinta numai troparul respectiv de trei ori (a doua
oara cu : Slava..., a treia oara cu : ~i acum...).
Dupa tropare, preotul deschide u9ile .impar~te9ti, :icin~ :
[ntelepciune ! Cintaretul raspunde : Bmecuvmteaza. !, . ia.r
preotul, din fata u9ilor imparate9ti 9i cu fata spre credmc10~1,
face otpustul sau apolisul, astfel :
Plecindu-se spre icoana Mintuitorului 9i inchinindu-se,
zice : Cel ce este bine cuvintat, Hristos Dumnezeul nostru,
totdeauna... Cintaretul (in minastiri, eel mai mare) : Amin.
lntare~te Dumnezeule, sfinta ~i dreapta credinta a dreptma-
ritorilor ~re~tini, dimpreuna cu sfint loca~ul acesta, in vecii
vecilor.
Preotul, plecindu-se ~i inchinindu-se spre icoana M~icii
Domnului, zice : Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, m1lu-
ie~te-ne pe noi ! Cintaretul : Ceea ce e~ti mai cinstita decit
heruvimii...
Preotul, plecindu-se 9i inchinindu-se spre icoana Mintui-
torului, zice : Slava 'fie, Hristoase Dumnezeul nostru, slava
'fie. Cintaretul : Slava... ~i acum... Doamne miluie~te (de 3
ori), Parinte, binecuvinteaza !
Preotul, ·simbata seara, zice : Hristos, adevaratul Dum-
nezeul nostru (se pleaca 9i se inchina spre icoana Mintuito-
rului), pentru rugaciunile preacuratei Maicii Sale (se pleacii
9i se inchina spre icoana Maicii Domnului), ale sfintilor, ma-
ritilor ~i intru tot laudatilor apostoli, ale... (sfintului care este
patronul sau hramul bisericii respective), ale... (sfintului de a
doua zi), ale sfintilor, dreptilor ~i dumnezeie~tilor parinti Joa-
chim ~i Ana ~i ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca ~i sa ne
mintuiasca pe noi, ca un bun ~i iubitor de oameni.
!n ajunul sarbatorilor care cad in alte zile, formula de
otpust se va schimba dupa ziua saptaminala respectiva, a9a
cum aratii invatatura despre otpusturi (sau apolise) din Li-
turghier (formulele pentru otpustul Vecerniei din fiecare zi
a sdptaminii sint a9ezate in Liturghier, de ·regula, dupa rindu-
10. Troparcle Nl:lsclHoarei de Dumnezeu se gasesc la sf!r$ilul Mineielor,
rtntlf!Jlo p1.1 n~asurl ~l po zlle.
iala impart a~ i r ii (numai in editia Bucure~ti 1937, ele
sint a9ezate indata dupa rinduiala Vecerniei, p. 36-38).
Pra~n~cel: ..i~parat:~ti au formulele lor de otpust, pe
care le gas1m m L1turgh1er (a9ezate dupa rinduiala imp a r-
t a~ i r ii).
. _D~upa otpust, ~reotul se intoarce cu fata spre rasarit 9i
u:ch7mnd:1-s~ sprev i~o8:na Mintuitorului, zice : Pentru ruga-
cmmle sfmtilor parmfilor no~tri, Doamne Iisuse Hristoase,
~umnezeul .nos!r?, m~luie~te-ne pe noi ! Cintaretul : Amin ;
iar preotul mtra m sfmtul altar, inchide u9ile imparate9ti 9i
dvera, dezbraca sfintele ve9minte ~i - daca are timp - ci-
te9te acum Canonul !mparta9irii (pina la rugaciunile de mul-
tumire), in vederea pregatirii pentru slujba Sfintei Liturghii
de a doua zi.
!n minastiri, unde indatii dupii Vecernie urmeaza Pa-
ve c e ~nit a, sa.u chiar la bisericile de enorie, dacii dupa
Vecerme se va c1ti Ac at is tu 1 sfintului sau al sarbatorii
respective, dupa otpustul Vecerniei preotul nu zice : Pentru
r~gva~iuni!e...., ci ra:nine pe solee 9i intordndu-se cu fata spre
rasant, da bmecuvmtarea pentru inceputul Pavecernitei sau
al Acatistului.
b) Rolul diaconului la Ve c er n i a sarbatorilor. - La
b~ser~c~le unde slujesc 9i diaconi (catedrale, minastiri $i unele
b1senc1 de enorie din ora9e), rolul principal al diaconilor care
slujesc impreuna cu preotul consta in rostirea ecteniilor. La
inceput~l sluj_?ei, diaconul se imbraca dupa ce a cerut de la
preot bmecuvmtare. Spre sfir9itul citirii Psalmului 103 de la
i~~eputul Vecerniei, diaconul se inchina in fata sfintei mese
91 ies~ pe u9a d.inspre miaziinoapte a altarului in mijlocul na-
o~ulm (sub pohcandru), unde, dupa ce se inchina spre rasa-
nt,. ~oste9te ectenia mare (in cazul acesta, preotul, dupa ce
~ c1~1tv ce~e. 9a~t~ rug~aciuni in fata icoanelor imparate9ti, se
m~ch~na 91 mt~a. 1z: sfi~tul altar, pe u9a dinspre miazazi). La
sfir91tul .ecteme1, m hmp ce preotul roste9te ecfonisul (din
altar), diaconul se ihchina $i, trecind printre sfe9nicele im-
parate9ti, intra in altar pe u9a dinspre miaziizi. Tot el ros-
te9te ecteniile mici de dupa starile catismei (la minastiri), .

io TIPIC BISERICESC
ie9ind pe solee (in fata u9ilor imparate9ti). VEl face 9i ca.di-
re a mare de la Sa se indrepteze..., dupa ce preotul ~me~
cuvinteaza tamiia (daca sint doi diaconi, ei pot face ammdo1
aceasta cadire, cum se obi9nuie9te la minastirL9i la c~te~ral:)·
Inainte de vohod (ie9ire), diaconul deschide u91le. lmpa-
rate9ti 9i cade9te in sfintul altar, iar la ,v 0 h 0 d,Ael l~~e cu
cadelnita pe u9a dinspre miazanoapte 91 merge m m1Jlocul
bisericii, urmat de preot ; a9ezindu-se amindoi cu fat~ ~pr;
rasarit diacanul stind la dreapta preotului, cere ma1 mtn
binecu~intarea i~trarii, dupa care face cadirea din naos, pre-
cum am aratat mai inainte (p. 24-25), in timp ce preotul
ramine in mijlocul bisericii. Ajungind cu cadirea pe s.olee,
dupa ce se termina cintarea stihirii de la ~i acum..., d1aco-
nul cadind spre rasarit, zice : lntelepciune, drepti ! !n ti1?-P
ce ~e cinta i m nu 1 Lumina Jina..., diaconul sta cu cadelmt~
in fata u9ilor imparate9ti ; la cuvintele ...laudam pe T~t~l .~1
pe Fiul 9i pe Sfintul Duh.I.., el cade9te de trei ori sp~e rasa~1~
apoi intra in sfintul altar, impreuna~ cu preotul 91 ~e~mm~
cadirea, cadind in fata sfintei mese, catre proscom1diar 91
catre scaunul eel de sus.
Inainte de cintarea p r o c h i m e n u 1u i, diaconul zice :
Sa luam aminte, 9i Intelepciune, sa luam aminte !
De asemenea inainte de citirea pare mi i 1or, el zice :
lntelepciune, iar dupa ce cititorul anunta titlul cartii sfinte
din care cite9te, diaconul zice : Sa lua~ ami~te ! .
Dupa prochimen (ori dupa paremn, daca smt), diaconul
inchide u9ile imparate9ti, apoi luind bine~u':intare ~e lva p:eo~,
iese 9i roste9te, in mijlocul bisericii, ecte1:1ra l n tr el t a ~Sa z1-
cem toti....) ; raminind aici, dupa rugacrnnea : l.nvredm~e~t~=
ne, Doamne..., el roste9te apoi ectenia c e r e r 11 o r (Sa ph
nim rugaciunea noastra cea de seara...). Dupa ecfonisul ecte-
niei 9i dupa ce preotul zice : Pace tuturor, diaco?ul zice : C~
petele noastre. Domnului sa le plecain: !, iar _in t1~pul ec~om
sului Fie stapinirea imparatiei Tale b1necuvmtata..., rostit de
preot, diaconul se inchina 9i intra in_ sf~ntul altar. .
J)upa cintarea tr op are 1or (mamte de otpust), d1a-
conul dcschide sfintele u9i 9i zice : Intelepciune !, dupa care
preotul face otpustul Vecerniei.... .,,.
(j)
c
PERIOADA OCTOIHULUI
31
c) Lit i a. - Cu Vecernia din ajunul sarbatorilor la
mir,ia~tiri 9i l~ :inele ~i~eric~ ~arohi:ale, se impreuna 9i ~cea
sluJba deoseb1ta, num1ta Lit i e. La minastiri se face Litie
la toate sarbatorile la care in Minei, Triod 9i Penticostar se
afla stihiri la Litie.
. Cind se face Litie, atunci, in timpul ecteniei dinainte de
s t i h o a v n a (Sa plinim rugaciunea noastra cea de seara
Domn~lui...), se a9aza in mijlocul bisericii (sub policandru)
o ~asa pe care se pun cinci artose (piini9oare) 9i ni9te vase
m1c1 cu untdelemn, vin 9i griu, in chip de cruce astfel: arto-
sele spre rasarit, griul spre apus, vinul spre mi~zanoapte iar
untdele_:nnul spre mi,azazi (vezi figura 1 de mai jos). Se a$aza
totodata pe masa sfe9nice mici cu lumini sau luminari aprinse.
E.
8
~ ~N. s
Vin Untdelemn....-....................- " " ....
Gn u
v.
Figura nr. 1
La bisericile de mir, se a9aza pe aceasta masa 9i arto-
sele, vinul 9i untdelemnul aduse de credincio9i.
v •Ii;dat~ dt~p~ .e~fonisul dinainte de st i h o av n a (Fie
st~p.11~1rea .1i:n~a~at1e1 Tale binecuvintata...), se cinta la strana
st~h~r~l~
1L~tie1A dm Min~i (sau eel putin Slava..., de la aceste
stih1n) , mr m acest timp preotul deschide u9ile imparate9ti
l_l: Daca nu.sti;it s.tihiri la Litie pentru ziua respectiva se cfnta stihirile
de la Lilla hramulm b1sencii. ' ·

----------------------------..-.--------------------------~·
:.
32
JIPIC BISERICESC
si avind cadelnita in rn!ina dreapta, precedat de un purtator
de lumina, iese pe U$a dinspre miazanoapte a altarului $i
merge in naos, unde s-a aranjat din vreme masa cu prinoasele.
Aici preotul c a d e $ t e mai intli masa cu prinoasele de
jur-impr~jur, icoanele, jetul arhieresc $i pe credinciO$ii ?in
dreapta $i din stinga, incheind cadirea in fata mesei ; iar cmd
cintaretii au terminat de cintat ~i acum..., de ~a Li~i~, pre?-
tul (ori diaconul, daca este) roste$te e ct en i a L1t1e1, d1?
Liturghier (Mintuie$te, Dumnezeule, poporul Tau...). La ult1-
ma cerere a ecteniei (Inca ne rug.am $i pentru ca Domnul
Dumnezeu sa auda glasul rugaciunii noastre...) se pomenesc
numele credincio$ilor care au adus prinoase $i pomelnice ~i
ale celor pentru care s-au adus (numai cei vii). Dupa ecfom-
sul ecteniei, rostit de catre preot, acesta zice, cu fata spre
credincio$i : Pace tuturor, apoi Capetele noastre... Toti i$i
pleaca capetele (sau chiar ingenuncheaza), iar preotul des-
coperindu-$i capul, cite$te cu glas mare rug ac i u n e a :
Stapine, mult-milostitve... Partea de la sfir$it a acestei ruga-
ciuni, $i anume incepind cu cererea Bineprimita fa rugaciu-
nea noastra..., preotul·o zice mai rar $i mai apasat, cintind-o
$i impartind-o in $ase cereri, a$a ca la sfir$itul ~iecareia din-
tre ele cintaretii (credihciO$ii) sa raspunda : Amm 1
2
•
Dupa aceasta rugaciune, cintaretii incep sa cinte stihi-
rile st i ho av n e i de la Vecernie, dupa care indata se ros-
te$te rug a c i u n ea Acum libereaza..., Sfinte Dumnezeule...
$i celelalte rugaciuni introductive. Dupa Tata! nostru..., $i
ecfonisul respectiv, preotul cad e $ t e masa cu .artosele, o~o.~
lind-o de jur-imprejur de trei ori la rind. !n timpul ocohrn
$i al cadirii se cinta tr op are 1e, precum urmeaza : sim-
bata seara se cinta numai troparul : Nascatoare de Dumne-
zeu Fecioara, bucura-te..., (de 3 ori) ; la sarbatorile sfintilor,
la prima $i a doua ocolire se cinta troparul sfintului (prima
data preotul, a doua oara cintaretul) ; iar la a ~reia ocolire
troparul Litiei: Nascatoare de Dumnezeu, Fec1oara bucu-
12. tn minasliri $i la unele din catedralc, se pastreaza incil regula veche,
• cJupll care prima parte a Litiel (ectenia $i rugiiclunea ce urmeazil ectenlei) _se
sl:lvlt$CSC in pronaosul (tinda) bisericii, unde merg slujitorii, dntaretii $i credm-
closll $1 de unde revin cu totll in mijlocul bisericli, in fata mesel cu artosele,
nclo so •;fldm:ll pnrtoa a doua a slujbei.
~
ra-~.e..:, pe ~ar~ 1~. cinta toti cei din biserica : preotul, cinta-
ret~1 $1 cr~~~nc10~11 ; la praznicele imparate$ti (inclusiv sarba-
tonle J.1a1c11 Dom~nului) se cinta numai troparul praznicului
respec~1v (de ~· on). °:upa a _tre(a.gcolire a .mesei, preotul ca-
.ci.e~t.~, m ~on~m:ian;:, ~cono~ta.sul, ~etul ar~~~resc, pe cint~r~ti
~1 pe c:ecimc1~$l,v sf1r$~nd cadirea m fata mesE:i.cu prinoasele.
Dmd apo1 cadelmta, preotul ia in mina dreapta un artos,
face .cuv el semnul crucii $i il a$aza la loc. Apoi zice : Dom-
nulm ~a ne r,ug~~ ! ~i, descoperindu-$i capul, cite~te rugaciu-
nea bmecuvmtarn a r t o s e 1o r (Doamne, Iisuse Hristoase,
Dumn~zeul nostru...) ; la cuvintele ...lnsuti binecuvinteaza...,
el ara~a cu. dreap!a, facuta ca la binecuvintare, intii spre ar-
t~se ~1 ap01, pe rmd, spre celelalte prinoase de pe masa fa-
cmd astfel semnul crucii. '
. Apoi i~i acopera capul, iar cintaretii (credincio$ii) cinta
~1e nu~ele J?o.mnulu~ bine cuvintat... (de 3 ori), ca $i la sfir-
~~t~l L1turgh1ei. Dupa aceasta, preotul cinta : Bogatii au sa-
rac1!..., .o data, iar cintaretii $i credincio$ii il repeta inca de
doua on.
v .r?- minastiri~ ':nde ~e obicei se face Priv e g here (adi-
ca L1ti~ ~ urma!a mdata de Utrenie), preotul merge acum pe
solee. ~1 bmecu:rinteaza pe frati, zicind : Binecuvintarea Dom-
nulm peste vo1, cu al Sau dar ~i cu a Sa iubire de oameni
totde:1una.:·• .a:ipa care la strana se raspunde : Amin $i se in~
c~p~ mdata c1!irea celor $as e p s a 1mi de la inceputul Utre-
me1, cu ~la~a. intru cei de sus lui Dumnezeu... $i celelalte.
t:: b1ser~c1~e.de enorie, unde nu se face Priveghere, dupa
B_?gvatu ~u .saracit..., pr~otul, mergind printre sfe~nicele im-
par~te$tl, vme pe solee $1 cu fata spre credincio$i, zice : Bine-
cuvmtarea Do~nu~ui peste vo!... Apoi : Slava 'fie, Hristoase
Du~nezeule, nade3dea noastra... $i face otpustul .Vecerniei
dupa regula aratata mai inainte. '
La s~ir~itu~ slujbei, el miruie$te pe credincio$i cu untde-
lemnul bmecuvmtat la Litie, zicind la fiecare : Ajutorul meu
de. la Domnul, <;el.ce, a facut ce~ul _~i pamintul. Credincio~ii
pni;r:esc ~otodata ~1 cite o bucata dm artosele binecuvintate
(~nn le $1 ~trope~c cu..vinul binecuvintat la Litie). La biseri-
c1le cu ma1 multi sluJ1tori, daca unul din clerici impart c
·-

~
/I
~
LIT IA
Cu Vecemia din ajunul sarbatorilor, la manastiri ~i la unele biserici parohiale,
se impreuna ~i acea slujba deosebita, numita Litie. La manastiri se face Lit:ie Ia toate
sarbatorile la care in Minei, Triod ~i Penticostar se afla stihiri la Litie.
Cand se face Litie, atunci, in timpul ecteniei dinainte de stihoavna (sa plinim
rugaciunea noastra cea de seara Domnului), se a~aza 1n mijlocul bisericii (sub
policandru) o masa pe care se pun cinci artose (pai~oare) ~i ni§te vase mici cu
untdelemn, vin ~i grau, in chip de cruce, astfel: artosele spre rasarit, graul spre apus, vinul
spre miazanoapte, iar untdelemnul spre miazazi (vezi figura Ide mai jos). Se ~aza
totodat:a pe masa sfe~nice mici cu lumini sau lumanari aprinse.
La bisericile de mir, se a~aza pe aceasta masa §i artosele, vinul ~i untdelemnul
aduse de credincio~i.
Indata dupa, ecfonisul dinainte de stihoavna (Fie stap1nirea imparatiei Tale
binecuvintata..), se canta la strana stihirile Litiei din Minei (sau eel putin Slava~ de la
aceste stihiri)1
• iar m acest timp preotul deschide U§ile imparate~ti ~i avand cadelnita 1n
mana dreapta, precedat de un purtator de lumina, iese pe u~a dinspre miazanoapte a
altarului ~i merge in naos, unde s-a aranjat din vreme masa cu prinoasele.
Aici, preotul cade~te mai 1ntai masa cu prinoasele de jur-imprejur, icoanele, jiltul
arhieresc ~i pe credincio~ii din dreapta ~i din stanga, lncheind cadirea in fata mesei; iar
cand cantaretii au terminat de cantat Si acum..., de la Litie, preotul (ori diaconul, daca
este) roste§te e ct en i a Litiei, din Liturghier (Mantuie$fe, Dumnezeule, poporul Tau-).
La ultima cerere a ecteniei (Inca ne rugam ~i pentru ca Domnul Dumnezeu sli auda
glasul rugliciunii noastre..) se pomenesc numele credincio§ilor care au adus prinoase ~
pomelnice ~i ale celor pentru care s-au adus (numai cei vii). Dupa ecfonisul ecteniei,
r<Hit de catre preot, acesta zice, cu f ata spre credincio~i: Pace tuturor, apoi Capetele
noastre... Toti 1~i pleacli capetele (sau chiar 1ngenuncheaza), iar preotul descoperindu-§i
capul, cite~te cu glas mare rugaciunea: Stapine, mult-milostive... Partea de la sfiir~it a
acestei rugaciuni, §i anume incepand cu cererea Bineprimita fa rugaciunea noastra...
preotul o zice mai rar ~i mai apasat, cantand-o ~i impfiltind-o in ~ase cereri, a~a ca la
~ fiecareia dintre ele cantaretii (credincio~ii) sa rlispunda: Amin.2
Dupa aceasta rugaciune, cfultaretii incep sa cinte stihirile s t i h o a v n e i de la
Vecernie, dupa care mdata se rost~te rugaciunea Acwn libereaza..., Sfinte
Dumnezeule_ ~i celelalte rugaciuni introductive. Dupa Tatal nostru ..., §i ecfonisul
respect.iv, preotul cad e § t e masa cu artosele, ocolind-o de jur-imprejur de trei ori la
rancl in timpul ocolirii §i al cadirii se canta tr op are I e, precum urmeaza: simbata
1
Daca nu sunt stihiri la Litie pentru ziua respectiva, se canta stihirile de la Litia hramului
bisericii2
In manastiri ~i la unele din catedrale, se pastreaza inca regula veche, dupa care prima parte a Litiei
ecterua ~ rugaciunea ce urmeaza ecteniei) se sav'i~esc 'in pronaosu] ( tinda} bisericii, unde merg
slujitorii, cantaretii ~i credincio~ii ~i de unde revin cu totii 'in mijlocul bisericii, in fata mesei cu
anosele, unde se oficiaza partea a doua a slujbei.
/IJ '

seara se cant:a numai troparul : Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te__ (de 3
ori) ; la sarbatorile sfintilor, la prima ~i a doua ocolire se cant:a tropani sf'anrului
(prima data preotul, a doua oara cant:areµil) ; iar la a treia ocolire troparµl L!-e! :
Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara bucura-te..., pe care i1 canta toti cei din bi!enca :
preotul, cantaretii ~ credincio~i ; la praznicele imparate~ti (inclusiv sarbatorile ~cii
Domnului) se canta numai troparul praznicului respectiv (de 3 ori). Dupa a treia ocolire
a m~i, preotul cade~te, in continuare, iconostasul, jeµil arhieresc, pe cantareti ~i pe
credincio~i, sf'ar~ind cadirea m fata mesei cu prinoasele. Dand apoi cadelnita, preotul ia
in mina dreapt:a un artos, face cu el semnul crucii ~i il ~aza la loc. Apoi zice :
Domnului sa ne rugam ~i, descoperindu-~ capul, cite~te rugaciunea binecuvmtarii
artoselor (Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru..) ; la cuvintele ...insuti
binecuvinteaza ..., el arata cu dreapta, racuta ca la binecuvlntare, lntai spre artose ~i
apoi, pe rand, spre celelalte prinoase de pe masa, racand astfel semnul crucii.
Apoi ~i acopera capul, iar cantaretii (credincio~ii) canta Fie numele Domnului
bine cuvintaL (de 3 ori), ca ~ la sf'ar~itul Liturghiei. Dupa aceasta, preotul canta :
Bogc$.i au saracit..., o data, iar cantaretii ~i credincio~i 11 repeta 1nca de doua ori.
in manastiri, unde de obicei se face P r i v e g h e r e (adi ca Litia e urmata indata de
Utrenie), preotul merge acum pe solee ~i binecuvinteaza pe frati, zicand : Binecuvfntarea
Domnului peste voi, cu al Sii.u dar ~i cu a Sa. iubire de oameni, totdeauna_., dupa care
la st:rana se raspunde : Amin ~ se incepe mdata citirea celor ~ psalmi de la inceputul
Utrenie~ cu Slava intru cei de sus lui Dumnezeu... ~i celelalte. In bisericile de enorie,
unde nu se face Priveghere, dupa Bogatii au saracit..., preotul, mergind printre
sf~cele imparate~ti, vine pe solee ~i cu f ata spre credincio~i, zice : Binecuvintarea
Domnului peste voi.,, Apoi : Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, nadejdea noastra... ~i
face otpustul Vecerniei, dupa regula aratata mai inainte.
La ~itul slujbei, el miruie~te pe credincio~i cu untdelernnul binecuvantat la Litie,
zidind !a fiecare : Ajutorul meu de la Domnul, Ce! ce a flicut cerul ~i piimfntul.
Credincm~ii primesc totodata ~i cate 0 bucata din artosele binecuvintate (unii le ~i
stropesc cu vinul binecuvantat la Litie).
Semoificapa slujbei Litiei
Se face in cadrul Vecerniei: a aparut ca urmare a unei practici din mediul monastic. Ea e
alcamna din doua pfilti: prima parte (dupa cum spune ~i numele de litanie) e constituita de o
rugaciune staruitoare, iar a doua parte are loc in naos, in fata mesei pe care stmt a~ezate
prinoasele_
Prima parte are un caracter penitential. Ectenia e dublata de rugaciunea pe care o roste~te
preoml (sum pomeniti Sfintii in ordinea ierarhizarii lor). Aceasta litanie are caracter de mijlocire,
imari&ld rogaciunea de pocainta. Litaniile erau msotite de procesiuni solemne. Prima parte se face
in proD20S, unde stateau catehumenii.
/( ,

Partea a doua se face printr-o mi§care din pronaos ID naos. Ie§irea din Alnrr se::::zii&:a ;i
aici pierderea raiului, iar intrarea ill naos simbolizeaza deschiderea milostivirii bri ThrmaezaI..
Painile simbolizeaza cele 5 paini cu care Mantuitorul a hranit multimile din puste. Rug:3cmnea de
binecuvantare exprima semnificatia Litiei.
Langa cele 5 paini, graul, vinul §i untdelemnul: prin binecuvantarea lor se binecmwreaza
roadele pamantului. Solemnitatea acestei randuieli e exprimata ~i prin aceea ca Ilil o mralnim la
toate vecerniile, ci numai la Praznice ~i la Sfintii mari.
Vecernii speciale:
1. Vecernia din Vinerea Patimilor (Vecernia Sambetei Mari) are de asemenea
o randuiala deosebita, 1n cadrul careia se face scoaterea sla.ntului epitaf 1n
mijlocul bisericii, pe la ora 10-11;
2. Vecemia numita a doua lnviere, la ora 12;
3. Vecemia Rusaliilor, imediat dupa Liturghie
PAVECERNITA (DUPA-CINAREA)
Ea doua Lauda ID ordine cronologica dupa Vecernie.
-Pavecemita Mare (se face numai ID Postul Mare)
- Pavecemita Mica (se face de obicei in manastiri).
Toata randuiala o gasim ill Ceaslov. At~t cea Mare, cat §i cea Mica, se aseamana ca
structura; e structurata pe 3 parti, fiecare are o introducere din Psalmi, apoi rugaciuni §i cantari,
incheindu-se cu cate 0 rugaciune speciala.
Prima parte exprima multumirea catre Dumnezeu pentru ziua care a trecut, a doua incepe
cu rugaciunile Sfinte Dumnezeule, Preasfdnta Treime ...
In timpul Postului - Canonul Sfantului Andrei Criteanul. Apoi, urmeaza Psalmi =>
sentimentul de pocainta §i mijlocirea iertarii dumnezeie§ti. Ca element specific al acestei parti, e
rogaciunea atribuita lui Manase, regele iudeilor. Se adauga §i rugaciunea Sfantului Mardarie
(martir din vremea lui Diocletian).
Partea a III-a - 40 de ori Doamne miluie§te, Ceea ce e§ti mai cinstita, apoi provocarea
pentru Ecfonis. In timpul Postului: + mgaciunea Sfantului Efrem Siml cu metanii. Aceasta parte
exprima rugaciunea de cerere pentru ajutorul dumnezeiesc, pentru ca exceleaza prin rugaciunile
care se rostesc in fata icoanelor imparate§ti (sunt o alcatuire a lui Pavel de Amoreon - sec. VII).
=> rugaciunile de pocainta, mulp1mire §i cerere (ill cadrul culhdui IDvatam cum sane rugam).

MIEZONOPTICA
E slujba care se face la miezul noptii, exprima trecerea de la o zi !a aha. E ~sna in
Ceaslov in trei variante. Fiind o Lauda mica, e alcatuita din lecturi din ~ cii:ind:rse chiar
cfile o Catisma. Duminica se pune Canonul treimic.
- Miezonoptica din zilele sapti:imanii are un tropar special: Jatii mirele l-"ine in iezu1 noppi ~i
fericitii e siuga pe care o va glisi priveghind
Dupa otpust, Ectenia de ob~te.
Simbolic, ne pune in legatura cu Patimile lui Hristos, dar din punct de "ed.ere esharologic
ne am.inte~e de s!ar~itul veacurilor, de venirea Mirelui la miezul noptii.
La Sfiintul Vasile (sec. IV), gasim obligatia monahului de a respecta rugaciunile celor 7
momente din zi. Ele au pastrat acel sentiment eshatologic din primele veacuri, cand ex.ista ideea
apropiatei parusii.
CEASURILE sunt ni~te Laude mici, care au fost alcatuite in mani:istiri pentru a se
cuprinde intreaga zi liturgica. Exprima rolul pe care il au mi:inastirile In pastrarea unitatii in cult.
"RANDUTALA UTRENIEI DUMINICILOR
Intra.nd in biserica ~i zicand rugaciunea obi~nuita (Intra- voi in ca.sa Ta._), preotul
se opr~te in mijlocul naosului (sub policandru), se mchina de trei ori spre rasarit, depune
metanie la tronul arhieresc (in manastiri i~i ia binecuvantarea de la eel mai mare, daca
este defapi), se pleaca spre cei prezenti, luandu-~i iertare, ~i intra in altar, zicclnd din nou
rugaciunea Intra- voi in casa Ta... Se 1nchina, ca de obicei, in fata sfintei p:iese, sarutclnd
sf3.nta masa, sranta Evanghelie ~i sfiinta cruce, 1~i pune epitrahilul ~i, daca se cite~te
~-fiezonoptica, preotul iese pe u~a dinspre miazanoapte ~i da binecuvantarea pentru
inceputul sluJbei, din fata u~ilor irnpi:irate~ti, precum am aratat 1n capitolul precedent.
Dupa ce s-a terminat Miezonoptica durninicii, preotul intra in sf'antul altar ~i avand
epitrahiluJ pe grumaz, ia cadelnita, binecuvintind tamaia (Tiimaie iti aducem,,.), deschide
ch era perdeaua ~ilor imparate~ti) ~i stind in fata sfintei mese, da binecuvantarea pentru
incepmul Utreniei (Bine cuvmtat este Dumnezeul nostru.,,.), cadind totodata cruci~ ;
conmua apoi sa cadeasca in sfintul altar, facand ca d ir e m a r e (in toata biserica).
Cinti:iretii raspund : Amin. Veniti sa ne inchinam _ ~i · citesc Psalmii 19 ~i 20
( Auza-te Domnul in ziua necazului.. .>> ~i : «Doamne, intru puterea Ta se va veseli
impararuL.»), Slava.,, Si acum.., ~i rugaciunile introductive (Sfinte Dum- nezeule,,. ~i
celelalte). in timpul acesta, preotul face cadirea, a~a fel ca la Tata.I nostru,,., sa fie
reintors in naos ~i stind in mijloc (sub policandru), sa rosteasca ecfonisul : Ca a Ta este
impara.pa..,. , iar cand zice : .,,a Tatalui ~ a Fiului! ~i a Sf'mtului Duh,,., cade~e de trei ori
spre altar, dupa care cmtinua cadirea ca de obicei, reintrand 1n altar pe :u~a dinspre
.....:azazi Dupa ecfonisul de la Tata] nostru.., la strana se citesc cele trei tr op a r e ale
Cracti A fintuie§te, Doamne, poporul Tau,,. Slava,,. Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce de

bunavoie... Si acum -· Ocrotitoare, mfrico~atoare ~ineinfruntata,,.).
Dupa aceasta, stand preotul in f ata sfintei mese cu cadelnita in mana. zice ectenia
intreit:a scurt:a: Miluie~te-ne pe noi, Dumnezeule.,, (vezi Liturghierul)~ cadind de care
trei ori spre sfiinta masa, la fiecare cerere (aliniat) din ectenie. Dupa ecfonisuJ
ecteniei, cantareµil : Amin. mtru numele Domnului binecuvinteaz.a, parinte ~ iar preotul
da acum binecuvintarea : Slava Sfintei... Treimi..., cadind in fata sfintei mese_ in ch.ipul
crucii. La strana (ill manastiri, eel mai mare, daca este de fata) : Amin. Slava imru cei!
de sus lui Dumnezeu,,. ~i celelalte ~i se incepe citirea celor ~a s e psalmi ai Utremei.
in timpul citirii psalmilor, preotul i~i descopera capul ~ ci~ in taina cele
douasprezece rugaciuni ale Utreniei (mu ale diminetii) din Liturghier : pe primele ~se le
cite~te in altar, in timpul citirii primilor trei psalmi, apoi iese pe ~a dinspre
miazanoapte a altarului ~i stand cu capul descoperit, 1n fata u~ilor imparate~, cite~te
acolo ultimele ~ase rugaciuni, in timp ce la strana se citesc ultimii trei psalmi.
Terminindu-se citirea celor $ase psalmi, preotul W acopera capul ~i rost~e e c t e
n i a m a r e, din fata ~ilor 1mparate~ti (daca sluje$te $i diacon, ectenia o zice acesta,
din mijlocul naosului, iar preotul, la sfc1r$itul citirii psalmilor, se inchina ~ intra in
altar). Dupa ecfonisul ecteniei, preotul se inchina $i intra in altar, i$i lasa epitrahilul $i
iese in mijlocul bisericii, se inchina pentru Liturghie (vezi Liturghierul, la inceputul
randuielii Proscomidiei), intra apoi in altar, se imbraca cu toate ve~mintele ~i incepe P r
o s c om i d i a 21. In timpul acesta, la strana se canta : Dumnezeu este Domnul. (de 4
ori) ~i t r o p a r e 1e : troparul inyierii de la glasul de rand de doua ori (o data la
strana dreapta, o data la cea stanga), Slava..., troparul sffintului zilei din Minei, Si
acum_., troparul Nascatoarei (bogorodicina, invierii) pe glasul troparului srantului;
daca la Minei sint doi sfinti, cu tropare deosebite, se cant:a prirnul f ara Slava ..., al
doilea cu Slava..., apoi Si acum..., al Nascatoarei, de la glasul troparului al doilea.
In manastiri, la strana se zice : Doamne miluie~te (de 3 ori) Slava _ ~i acum ._ ~i
m data se incepe citirea c a t is m e- 1o r de rand din Psaltire (duminica se cite~te
Catisma a II-a, a III-a ~i a XVII-a, care se inlocuie~te cu Polieleul in durni- nicile 1n
care cade praznic imparatesc sau sfint cu Polieleu, precum ~ in toate duminicile
dintre 22 ~ptembrie ~i 20 decembrie ~ cele dintre 14 ianuarie ~ Duminica
lasatului ~ de brinza) ; citirea se face, de regula, pe analogul a~ezat 'in mijlocul
naosului. Dupa prima catisma, preotul zice ectenia mica (cu ecfonisul : Ca a Ta este
stapinirea_), iar strana e canta primul dnd de s e de In e ale 'lnvierii de la glasul de
rand, din Octoih. Apoi din nou : Doamne miluie~te (de 3 ori) Slava ... ~ acum ..., ~i se
cite~te a doua catisma, dupa care se zice din nou ectenia mica (cu ecfonisul : Ca bun
~i iubitor de oameni Dumnezeu ~ti...) ~i se canta al doilea rand de ~edelne ale
glasului de rand, din Octoih. Apoi se cite~te a treia catisma de rand, care, in
duminicile cand se cant:a Po- lieleul, se inlocuie~te cu Pol ieleul : Robii Domnului ...
(vezinota 22).

La bisericile de parohii, catismele nu se mai citesc, ci indata dupa
1e de la Dumnezeu este Domnul...,,
preotul zice ectenia mica (cu ecfonisul : Ca a Ta este lm.pa- ratia- ~i ~
e d e I n e 1e glasului de rand al Oc- toihului, fie cu ectenia mica !mre -e ~
ectenie.
Indata dupa Catisma a XVII-a sau dupa Polieleu se canta B i n e c ~ ' i
invierii :Bine ~ti cuvintat, Doamne... Soborul ingeresc...
In duminicile in care cade ~i vreun praznic imparatesc sau ,,.-"..,....,-,...,.........,.
sfint cu Polieleu, se canta intfil Po- lieleul ~i apoi Binecuvintarile invie:n.. -~·
Marimurile de la Polieleu (fara a se rnai cinta Slava.,, Si acurn_).
In timp ce se canta Binecuvintarile invierii, preotul face c a d i re
randuiala (daca este ~i diacon, acesta ii insote~te pe preot, mergind cu :t::::::::;;?re .o::i:::.::12
ill dreapta).
Dupa Binecuvintarile invierii, preotul zice ectenia mica (cu ecf onis=: Ca 5-a
cuvlntat numele Tau...), la strana se cite~te stihira numita Ip a co i (S
indata se lncepe c1ntarea a n t i f o a n e 1o r glasului de rand. La .....__ _.
preotul (diaconul) deschide dvera (daca a fost inchisa) ~i u~ile irnpa:-
lntelepciune! Sa luam aminte! Clntaretii canta pro chime nu 1 gl
Octoihului.
Apoi preotul (diaconul, daca este) : Dornnului sa ne rugam.. -- ml zice
ecfonisul : Ca Sfmt e~ti Dumnezeul nostru..., dupa care la strana se ~ : Toa.ta
suflarea sa laude pe Domnul (de 3 ori), pe glasul prochimenului. _ eorul (ori
diaconul, daca este) zice dintre u~ile imparate~ti : Si pentru ca sa ne ,·T~~--~
asculta Sffata Evanghelie... ~i celelalte f ormule introductive la citirea Sf EYanghe:X.
(vezi in Liturghier). Preotul ia acum sfinta Evanghelie, punind sffinla in locui e1
pe anti.mis ~ stind in la tura de miazanoapte a sfintei mese, cu f ata sµ:;; r::Janzi ~ cu
capul descoperit, cit~e Evanghelfa de rand din cele 11 Evan~ a::c Invierii,
indicata in calendarul de perete; in timpul citirii, diaconul (daca este)
sta cu un sfe~nic sau cu o faclie aprinsa in latura opusa a sfintei rnese
preotul insu~i, ori diaconul (daca este) sau cantaretul canta (ci~ ;!
Hristoo vazind _., iar preotul, cu capul acoperit ~i tinind sfanta Eva:;:_
(cu invierea spre credincio~i) iese prin u~ile imparate~ti ~i, precedat de
hnnina, vine la analogul pus din vreme in rnijlocul naosului ~i
ghelie pe el, iar in partea de rasarit a analogului se pune sfe~nicul a'J-
·e la piept
purtiito.r de
- silJa Evan-
Cand se canta: veniti toti credincio~i sa ne inchinam sfintei invfin ~m Hrisr:E-
preotul face doua inchinaciuni, saruta sranta Evanghelie ~i face Inca c !nchinaciune.
Apoi, plecandu-se spre credincio~ In dreapta ~i in stanga, se intoarce ~! filtra in
altar, tot prin ~ile linparate~ti, dupa care inchide u§ile imparate§ti §i chi;n_ ;:)upa. ce
s-a cintat : Invierea luii Hristos vazind..., la strana ~ cite§te Psalmul 5C, in ti.mp ce
credincio~ii (in manastiri monahii) Vlll §i Se inchina: saruund pe rand ~
/ 5,

Evanghelie.
Dupa Psamul 50, la strana se canta : SlavL Si acum_ Pentru rugacilIIlile_ s:ihira
invierii (Inviind Iisus din lnormint...) cu stihul respectiv (vezi Cata-vasierul). Apoi
preotul zice, din altar, rugaciunea : Mintuie§te, Dumnezeule, poporul Tau (priina ca-ere a
ecteniei de la Litie), incheind-o cu ecfonisul : Cu mila ~ cu indurarile_ (cind esie
diacon, rugaciunea o zice el, din fata icoanei Mintuitorului) 26. Apoi se inchide chera..
in manastiri urmeaza acum citirea (clntarea) c a n o a n e 1or, cu r.lnduiala lor
27 §i cu c a t a v a s i ile de rand. La bisericile de enorie §i la catedrale de obicei nu se
mai citesc canoanele, ci indata dupa ecfonisul : Cu 'mila §i cu indura- rile_ urmeaza
c'intarea catavasiilor. Dupa Cintarea a 3-a a canoanelor, pr'eotul zice ectenia mica, la
str'ana se canta (mu se cite~e) condacul, icosul ~ catismala (sedealna sfintului
(sarbatcrii) din Minei ; dupa Cintarea a 6-a, preotul zi:ce din nou ectenia mica ~i se cite§te
condacul §i icosul Invierii, ale glasului de rand din Octoih §i sinaxarul zile~ din Minei.
Dupa Cantarea a 8-a a catavasiilor, preotul (sau diaronul. daca este i.a cadelnita ~i
cade~e in fata sfintei mese, zicand : Pe Nascatoarea de Dumnezeu ~ ~ faica Luminii
intru cantari cinstind-o, sa o marim. La strana se canta stihurile marimurilor sfintei
Fecioare (Mare§te, suflete al meu, pe Domnul...) cu Ceea ce e§ti mai cinstitii... in timp
ce preotul (diaconul) continua sa cadeasca, facand ca d i r e a m are ~ deoarece in
momentul acesta sranta Evanghelie se afla in mijlocul bisericii, preotuL dupa ce a cadit
icoanele de la ca- tapeteasma, cade§te sla.nta Evanghelie, stind in fata analogului pe
care ea este a§ezata §i f acand de acolo toata. cadirea din naosul bisericii.
Dupa ce s-a cintat irmosul Cintarii a 9-a, cu care se incheie cintarea cata,·asiilor,
urmeaza ec::tenia mica, cu ecfonisul : Ca pe :fine Te lauda toate Puterile cer~..., iar
la strana se canta : Sfint este Domnul Dumnezeul nostru. .. §i 1u m in i n d a sau
svetilna de rand (din cele 11 althvieril, adica cea corespunzatoare voscreasnei indicata
in calendarul de perete), Slava,,., lumininda sffintului de la Minei, Si acum._, a
Nascatoarei-invierii. in perioada Octoihului, in duminicile ill care cade unul dintre
cele patru. praznice im.parate§ti cu date fixe : Na~terea Domnului, Botezul Domnului,
Schimba- l'ea la faµ §i inaltarea sfintei Cruci, se canta luminmda praznicului
respectiv, !ara Sfint este Domnul Dumnezeul nostru,,.
indat:a dupa lumininde, la strana se incepe crntarea Laude lo r (Toata
suflarea sa laude pe Domnul.,,), cu stihurile §i stihirile lnvierii de la glasul de rand
al Octoihului. Duminica avem la Laude opt stihiri ale Octoihului, care se canta toate,
daca la Minei nu sint stihiri la Laude ; daca insa sfintul zilei de la Minei are stihiri la
Laude, se canta patru de la Octoih ~i patru de la Minei. La Slava,,., de la Laude, se
canta v o s c re as n a sau stihira Evangheliei (eotinala) de rand, din cele 11 ale
invierii (indicata in ·calendarul de pe-. rete). in ultimele doua duminici dinainte de
Craciun (Dumi- nica Stramo~ilor ~i Duminica Parintilor dupa trup ai Dom- nului) se
canta stihira respectiva de la Slava.,,, de la Laude , indicata 1n Mineiul pe decembrie
10,

La ~i acum,,. se cant:a Preabinecuvintat:a e~ti, Nascatoare de Dumnez.e
..., pe glasul voscreasnei de rand. Apoi preotul (diaconul, daca esre aesc ;e
imparate~ti ~i roste~te cu glas mare, ill- chinindu-se catre icoana L • St:ava
Tie, Celuii ce ne-ai! aratat noua lumina. Cintaretii canta d ox o lo g ia (s slm'ia)
mare (din Catavasier), pe glasul voscresnei de rand. in timp ce se cama - kle
stihuri ale doxologiei ~i Sfinte Dumnezeule ..., preotul iese prin ~ile ~e.:a~ ~i
vine in fata analogului pe care se afla ~ezata sfanta Evanghe.:..:e_ 5(! inclrim ;i! o
saruta ca ~i la scoaterea ei in . mijlocul bisericii ; apoi o ia ~ merge sr.-e altar,
mergmdu-i inainte un purtator de lumina. Ajungind pe solee, se imoarce ~ fa;a spre
ere- dincio~i, ii binecuvinteaza, facand semnul crucii cu sfi1nta E·-a::ghdie spre ei,
apoi se intoarce, intra in sfintul altar prin u~ile imparate~ti , ~ ~ s:finta
Evanghelie la locul ei .
Dupa ce s-a cmtat pentru ultima oara Sfinte Dumne- zeule... de la s~itul
doxologiei, la strana se canta unul din cele doua t r o p a r e finale ale Invierii,
adica: Astazi mintuirea a toata lumea s-a facut.,, 1n duminicile in care este de rand
unul dintre primele patru glasuri, ori inviat-ai din mormant..., m dummicile in care
este de rand unul din celelalte glasuri.
Apoi preotul (ori diaconul, daca este) roste~te ectenia i n t r e it a ~ .fil:uigre-ne pe noi,
Dunlnezeule.,,) ~i in.data ectenia cererilor (Sa plinim i·ugaciunea noastra cea de dimineaJ3.
Domnului,,). Dupa ecfonisul acesteia, Intorcandu-se cu f ata spre ere- dincio~L ii
binecuvinteaza, rostind : Pace tuturor ! ~i apoi Capetele noastre. !::>omnului sa le
plecam ~i intorcandu-se iara~i cu fata spre sfanta masa, preotul cit~e ioceti~or
cu capul plecat ~i descoperit, rugaci unea p 1e c ar i i c a p et el or dz" ::..:..u.rgbier
(Doamne Sfinte, Care lntru cele· de sus locuie~ti...), in timp ce la st:rana se cinta
rar, Tie Doamne! Dupa ecfonisul acestei rugaciuni, preotul vine •mre ~::e !m
parate~ti ~i face otpustul (apolisul) sujbei, dupa rinduiala (vezi in ~ 1a nindurala
vecerniei sarbatorilor).
In bisericile rninastire~ti, daca se cit~te in continuare Ceasul in~ nu se face
otpust Ia sf'rr~itul Utreniei, ci preotul zice numai : Intelepciune ! Cel ce este bine
cuvintaL, iar cantaretul raspunde : Intare~te, Dumnezeule _. ~i incepe ind.at.a citirea
psalmilor de la Ceasul 1ntai (vezi mai departe, la rinduiala Ceasurilor). in cazul acesta,
otpustul Utreniei se face la sf'rr~itul Ceasului 1ntai, incepind preotul : Slava Tie, Hristoase
Dumnezeule ·- etc. Cand se citesc, 1n continuare, Ceasurile, ~ile linparat~ se inchid la
apolisul Utreniei; daca insa urmeaza indat:a Sf'mta Liturgbie, ele raman deschise.

UTRENIA (Manecandii - in Ardea~~uovina)
E I .b d d. . E d (h~dX~ld~ld di~/' -}s UJ a e umneata. a esc i e au e e e lllllleat .
- Utrenia zilelor de peste saptamana;
- Utrenia Duminicilor;
- Utrenia Praznicelor Imparate~ti.
Ele difera doar prin continutul de cantari, respectc1nd ace~i structura Ca ~ carp de
baza: Triodul, Penticostarul, Octoihul - caracterul pascal + Mineiul.
Utrenia are 3 pa.qi. Prima e cuprinsa intre cele 2 binecuvantari ~i se num~ proinen,
parte pregatitoare. Preotul da binecuvantarea mica, la strana Psalmii impirite¢ 19 ~ 20.
Preotul face cadirea illtregii Biserici. Pana cand se tennina rugaciunile incepatoare, preotul staIn
fata ~ilor ilnparate~ti ~i apoi roste~te Ecfonisul.
in fata Sfintei Mese - Ectenia intreit scurta, cad.ind la fiecare formulare,
A doua binecuvantare e binecuvantarea specifica Utreniei: Slavii Sfintei §i Celei de o
Fiinfii §i de viafafiicatoarei Treimi.... Daca la Vecemie am actualizat perioada de la Creafie la
intrupare, la Utrenie avem perioada de la lntrupare la lnviere. Utrenia, mai ales cea a
Duminicilor, e o slujba a invierii.
Dupa binecuvantarea treimica, se citesc la strana cei 6 Psalmi, iar preotnl ~e cele
12 rugaciuni. Urmeaza apoi Ectenia Mare, care exprima rugaciunea de ob~ a Bisericii pentru ca
cererile sunt randuite intr-o ordine logica. Biserica se preocupa nu numai de cererile generale ale
ob~tei, ci ~i de cele personale.
Cei 6 Psalmi exprima sentimente foarte variate: ranguirea pentru pacate => speranta ~i
illcrederea ill Mantuitorul ragaduit. ~i mgaciunile care se citesc de preot au un continut variat,
fiind legate de locul ill care erau ele randuite fu timpul slujbei. Ele reprezinta multmnirea de la
sfiir~itul noptii ~i cererea de la inceputul zilei.
Cantarea Dumnezeu este Domnul simbolizeaza trambitele vestirii venirii Domnului fu
cele 4 Laturi ale lumii. Troparele sunt cele de la Vecernie. Urmeaza apoi cantarile treimice.
Acestea sunt doar fu timpul Paresimilor. Aici, se adauga o lectura din Psaltire. Catismele de rand
din Psaltire sunt lm.paqite fiecare in 3 stari, in cinstea Sfintei Treimi. in loc de Catisme se c3nta
Sedelne cu ectenii mici.
Caracterul pascal al Utreniei e marcat acum de Binecuvantarile invierii. La Praznice, se
introduc aici Polieleul (Ps. 134 ~i 135; la sarbatorile Maicii Domnului Psalmul 44). Polieleul se
incheie cu marimile Polieleului; unneaza Ipacoiul, Antifoanele ~i pregatirea pentru citirea
Evangheliei Invierii, din latura de miazanoapte a Sfintei Mese, simbolizandu-1pe illgerul care I
s-a aratat lui Hristos dupa Inviere. Apoi, dupa citire, preotul iese cu Evanghelia in lnijlocul
credincio~ilor. Scoaterea Sfintei Evanghelii 1n mijloc semnifica aratarea Mantuitorului dupa
inviere (atribuirea i se acorda S:ffintului loan Damaschin). In zilele saptamanii, Evanghelia se
cite~e din fata u~ilor imparate~ti pentru ca nu au caracter pascal. Ordinea celor 11 Evanghelii
incepe din Duminica I dupa Rusalii. Avem 11 Svetilne ~i 11 Voscresne.
/! ,

La celelalte Utrenii, preotul cite~te Sffinta Evanghelie din fata u~ilor imparate~ti, exceptie
fiicand Utrenia invierii, cand Evanghelia se cite~te in afara u~ilor imparate~ti ~i slujba se continua
cu Canonul Pa~tilor.
Urmeaza Psalmul 50, insemnand umilinta ~i smerenie, necesare pentru a-L intampina pe
Hristos. Voscreasna e alcatuita din continutul Evangheliei.
Urmeaza apoi a III-a parte a Utreniei. Canoanele sunt o alcatuire din 9 cantari, fiecare
cantare avand un irmos, 1 sau 2 strofe, Slavii... ~i :)i acum ... . Fiecare can.tare e inspirata dintr-o
cantare biblica, astfel:
- Cantarea I: cantarea lui Moise ~i a Mariei (sora lui) la trecerea prin Marea Ro~ie
- Cantarea II: cantarea lui Moise sau mustrarea dupa coborarea de pe muntele Nebo (doar la
Canonul Mare)
- Cantarea ill: inspirata din rugaciunea Sfintei Ana, mama Profetului Samuel (I Regi 8). Exprim.a
nevrednicia sinagogii ~i rodnicia Bisericii
- Cantarea IV: inspirata din cantarea lui Avacum (cap. 3)
- Cantarea V: inspirata din cantarea lui Isaia (26, 9-21); preveste~te Intruparea din Fecioara ~i
invierea din m.orti;
- Cantarea VI: rugaciunea lui Iona in pantecele chitului (lnvierea dupa 3 zile)
- Cantarea VII: cantarea celor 3 tineri ill Babilon
- Cantarea VIII: la fel (Daniel 3, 28)
- Cantarea IX: inspirata din cantarea lui Zaharia inchinata Maicii Domnului (Luca 1, 68).
Astfel, au fost instituite Canoanele. La Praznicele mari, au ramas doar irmoasele,
formand Catavasiile. Peste saptamana, intre sarbatori sunt randuite Catavasiile Praznicului.
Repartizarea e astfel:
i n cursul anului bisericesc, Catavasiile se cinta astfel :
De la 24 august la 21 septembrie (inclusiv) Catavasiile lnaltarii sfintei
Cruci (Cruce insemnind M oise...) ;
De la 22 septembrie pina la 20 noiembrie, Catavasiile Bunavestirii :
Deschide-voi gura mea... (inlrP. 8 ~i 20 noiP.nl brie cu unele adaptari la
sarbatoarea lntrarii in Biserica a Maicii Domnului) ;
- Intre 21 noiembrie ~i 30 decembrie, Catavasiile Na~terii D omnului (Hristos
Se na§te, slavifi-l...);
- Intre 1 §i 14 ianuarie Catavasiile Bobotezei: Fundul adincului 1-a des·
cop erit...;
- In tre 15 ianuarie si 9 febru arie, Catavasiile lntimpinarii Domnului:
Piimantul eel roditor de adinclme... ;
- Intre 1 0 februarie ~i Duminica Floriilor, Catavasiile Burulvestirii, cu
exceptia Duminicii Fiului risipitor, Du minicii lasatului sec de came, Duminicii lasatu
lui sec de brinza !?i Dumini cii intai ~i a treia din Postul Marc, care au Catavasiile
lor proprii in Triod ;
19,

- Intre Pa~ti ~i naltarea Domnului, Catavasiile Pa~lor : Ziua ilr.-fenL_;
- Intre Joialnaltarii ~i Slmbata lntai dupa Rusalii, Catavasiile Rusahilor : Cu
dumnezeiescul nor acoperit .fiind gingavul,, . ;
- Intre Durninica int:ii dupa Rusalii (a Tuturor Sfintilor) ~ I filleoUSt, C.ai:avasiile
Buneivestiri ;
- Intre I ~i 4 august, Catavasiile Crucii : Cruce tnsemnind JJ.oi.se__ :
- Intre 15 ~i 23 august, Catavasiile Adorrnirii Maicii Domnului : Cea
impodobita cu dumnezeiasca marire... ;
Din lipsa de timp, la bisericile de enorii Catavasiile se po dma f3rii
intrerupere, adica fara ectenii mici ~i rara condac, -icos -~i sinaxa:r_
Luminandele arata mceputul zorilor. Aceste alcatuiri pot fi numite ~ epicleze ale lui
Dumnezeu. Psalmii sunt mtalniti din sec. IV. Voscresnele (manecandele) sunt alciinrite de Leon
Inteleptul. Doxologia mare e randuiala luminarii (o intalnim 1n Const. Apostolice, sec. IV). Se
canta la ivirea primei raze de soare.
Utrenia exprima o serie de aspecte diferite, printre care tristetea, tanguirea, pocainta etc.
***

_./.u<JLa:;lz pt-Ch~
--- / I---
Y d) Pe linga vecerniile amintite, mai sint citeva v;£mii
din cursul anu~i c;--anumite particularitati in rinduiala lor
si anume:
I. itecernia care se face in Vinerea Patimilo'r (Vecernia S1m-
betei celei Mari), la care vohodul se face cu Evangh>elia. Dupa
prochimen se cite~te o paremie, un apostol $i o Evanghelie.
La «Marire..., $i acum....>, de la stihoavna, preotul scoate Sfin-
tul Epitaf tn ntijlocul biseridi, unde ramine pentru slujba
deniei Prohodului.
-2. .Jt.ecernia din Qumjnjco Pa$tiJQ! (Vecernia zHei de Luni din
~ptamina Luminata, numiUi Si «A doua Invieren). Binecuvtn-
tarea se da cu «Slava Sfintei... Treim.i...», apoi se dnta •Hris-
tos a inviab (de 3 ori) ~i slihurile Pa~tilor (4tSa invieze Dum-
nezeu....,), ectenia mare, «Doamne. strigat-am» ;· vohodul se
f~ce cu Evanghelia. }.>rochimenul («Cine este Dumnezeu...~>).
dupa care se cite~te Evanghelia (in mai multe limbi unde este

~ ·
186 . SFINTEL.R S!.UTBE
posibil). La stihoavnl se adauga stihirile Pa~tilor. dupa care
se face otpustul.
g: Vecernia din Duminica Rusaliilor {Vecernia ?.ilei de luni).
Se face imediat dupa otpustu' Lit.urghiei, preotul fiind im-
bracat in toate ve$mintcle. D1~'.}a binecuvintare se cinla a.Im-
parate ceresc>, iar la iectenia mare se adauga cereri speciale.
Dupa prochimen («Cine este: Dumnezeu...)>) se citesc doua ru-
gaciun.i cu ingenunchere. Duµa ecteniil intreita, alte doua ru·
gaciuni, iar dupi1 «-lnvrednk~~te-ne, Doamne», se citesc alte
trei rugaduni, toate in leg~tura cu pogorirea Sflntului Duh.
Otpustul are o formula specio.~fl (a se vedea Liturghierul).
/7. ,R1nduiala Vecer~iei dnd n..~ i!!1C$te cu una din cele tcei
c.!J.!P.rghii. Cind Vecernia se une~.t.e cu Liturghia Siintului Va·
sile eel Mare ori cu cea a Sfintnlui loan. binecuvintarea dr
inceput se d! ca la Liturghie {"Binecuvintata este impiira
tia....)), dupa care se incepe Vecernia dupa rinduiala silrbii~
torilor. dar fara catisnia, p1na la vohod. care se face cu Evan
ghelia, iar dupa cLumina Una», prochimen ~i parernii. preol11l
zice o cctcnie mica, cu ecfonisul «Ca Sf1nt esti Dumnezcnt
nost.run, ~i indata se incepe partea de Liturghie cu «Sflnt
Dumnezeulen. La Liturghia Darurilor mai inainle sfintitc. di
__. care Vecernia face totdeauna part~ integranta, binccuvilt
rea de inceµut se cl~ tot ca la Liturghie, apoi cele ale Vt•t ~
. niei. cu catisma a xvm~a $i alte particularitati de rindui. l
care yor fl aratate la rinduiala acesle~ Liturghii {lo<tiil
XXI-a).
La Vecernia zilelor de rind din Posiul Mare, dnd !'t" t
. Llturghle, se adauga de asemenca, la sfirsit, unele rug n 1
si cint!ri (tropar~) specifice postului. pe care ni le arat<
---·-=duiala din-Ceaslov si din Triod.... --~~·- ....-, . ---... -- - - '"'' - -:""':.-

Utreniile speciale
* Deniile - sunt randuieli ale utreniei, care se savar$esc in postul Mare, seara.
in saptamana alV-a, se savar$eSC miercuri $i vineri (Denia Canonului-Miercuri si Denia
Acatistului Buneivestiri-Vineri). in Saptamana Patimilor, se savar$esc Joi (Denia celor 12
Evanghelii, insotite de Antifoane speciale. Dupa Evanghelia a V-a, se scoate Sfanta Cruce,
simbolizand purtarea Crucii de catre Iisus Hristos. E o ceremonie ce se savar$e$te in taina. Dupa
Evanghelia a VI-a, avem Fericirile, apoi Canoanele lui Cosma Studitul). in_Vinerea Mqre, se
savar$e$te Prohodul cu cele 3 stari (la Vecernie se scoate epitaful in mijlocul bisericii, la
Stihoavna, preotul se imbraca in toate ve$mintele, pune epitaful pe masa in mijlocul bisericii, cu
Evanghelia la cap $i Crucea la picioare. La sflir$itul cantarii celor 3 stari se face inconjurul
Bisericii cu epitaful - punerea in mormant - cu opriri, rostindu-se Ectenii. in partea de miazazi,
se pomene$te ierarhul, in partea Altarului ctitorii, in partea de miazanoapte preotii, iar in cea de
vest cei ce aduc daruri. in fata U$ilor imparate$ti, se roste$te: lnfelepciune, drepfi! Si Epitaful e
pus pe Sfanta Masa; exista apoi Paremii, Apostolul $i Evanghelia. Textul mesianic din Vechiul
Testament preveste$te lucrarea mantuitoare pe care o preveste$te Apostolul $i Evanghelia.
* Utrenia Pastilor - e $i ea speciala. incepe din fata Sfantului Altar, cant savar$itorul cheama:
Venifi de luafi luminii. -Se 1neonjoma biserica. Se face oprirea in fata bisericii $i se cite$te
Evanghelia de la Matei 28, 1-15, care simbolizeaza trambitarea Evangheliei la toata lumea.
Savar$itorul inchipuie mironositele care vestesc Apostolilor invierea. Urmeaza binecuvantarea
treimica - pentru ca in Saptamana Luminata slujbele incep cu aceasta binecuvantare.
Urmeaza stihuri speciale. Dupa Ectenia Mare, se intra in biserica. Sfanta Liturghie se face
impreuna cu ingerii. Se continua cu canonul invierii (alcatuit de Sfantul loan Damaschin). Se
face cadirea $i, dupa fiecare peasna, se canta Hristos a fnviat. Urmeaza Luminanda, Laudele
Invierii.
A t A
Observatie. In timpul Postului Mare, Utrenia se adapteaza acestelperioade specifice. In loc de
Dumnezeu este Domul se canta Aleluia.

Cand ~i ce Liturghie se savar~e~te unita cu Vecernia ?
a. intodeauna sau mtoate cazurile Liturghia Darurilor
b. Joia ~i SfunbataMare I Liturghia Sf. Vasile eel Mare
c. Ajunul Craciunului ~i Bobotezei I Lit. Sf. Vasile.
d. Cand aceste ajunuri (Craciun ~i Boboteaza) cad sfunbata sau dwninica, Liturghia Sf.
Vasile se face in ins~i ziua praznicului respectiv fiira sa se uneasca cu vecernia, iar in ziua
I
ajunului se savar~e~te Liturghia Sf loan Gura De Aur.
e. in ziua de Bunavestire , vecemia se une~te cu Lit. Sf. loan. in zilele de luni pana vineri
inclusiv (singura data cand vecernia se une~te cu Lit. Sf. loan).
Zilele aliturgice? )
A Miercuri ~i Vineri in saptamana branzei (alba); (~ ·
B. Luni ~i marti in prima saptamana a Postului Mare ; (4/
C. VinereaMare; ·;:;. J ( } )
D. Vineri 'inaintea Na~terii sau a Botezului Domnului., atunci cand acestea cad duminica sau luni-- -
- conform Min~~ i~~e sam~iitii sau d~nica - (se citesc numai Ceasurile imparate~ ~i
celelalte laude, fara Sf. Liturghie).

LITURGHIA
Intrebuintarea celor trei Litu1·ghii in cursul anului
In Bisericile Ortodoxe (ritul liturgic bizantin) se sav'ir~esc trei Liturghii :
-Liturghia sfintului loan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului ;
-Liturghia sfintului Vasile eel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei ; ~i
-Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, numita $i a sfintului Grigorie Dialogul (ce1
Mare), episcopul Romei.
- Liturghia sfint olui Vasile eel Mare se sav1r$e$te numai de zece ori pe an, $i
anume : in ziua de pomenire a au- torului ei (1 ianuarie), in Ajunul Na$terii Domnului
(24 decembrie) ~i in Ajunul Botezului 'Domnului (5 ianuarie), In prirnele einci
duminici ale Postului Mare (Duminica Ortodo- xiei, Duminica sfintt.tJui Grigore Palama,
Durninica sfintei Cruci, Duminica sfintului loan Scararul ~i Duminica cuvioa- sei Maria
Egipteanca), in Joia si in Simbata din saptamlna Sfintelor Patimi.
Atlt in cele doua ajunuri (al N~terii $i al Bobotezei) cit $i in Joia $i Sirnbata din
saptam1na Sfintelor Patirni, Litur- ghia Sfintului Vasile eel Mare se sav1r$e$te unita cu
Vecernia zilei urmatoare; in celelalte zile ea se sav1r$e$te, ca de obicei, dupa Utrenie (in
mi-nastiri dupa Ceasul al $a~elea, fara sa se uneasca cu Vecemia, care se oficiaza la timpul
e1.
- Liturghia Darufilor mai lnainte sfintite este Liturghia specifica zilelor de rind din
Postul Mare. In principiu, ease poate savir~i In toate zilele de peste saptamina din Postul
Mare, afara de simbete $i de duminici $i de praznicu.l Buna- vestirii ; dar in practica ea
se oficiaza (chiar $i in minastiri) nurnai miercurea $i vinerea din cele ~apte saptam1ni
ale Pos- tului Mare (afara de Vinerea Sfintelor Patimi), iar in celelalte zile de rind ale
saptam'i:nii (luni, marti ~i joi) numai c'ind cad sarbatori bi~rice~ti mai importante, care
sint $i hramuri de biserici, ca, de exemplu ; sfintul Haralambie (I0 februarie), prirna
$i a doua aflare a capului sfintului loan Boteza- torul (24 febru l arie), sfintii 40 de
mucenici (9 martie), ajunul Bunavestirii (24 martie), sfintul ierarh Calinic de la Cernica
(11 aprilie), sfintul mare mucenic Gheorghe (23 aprilie), sfintii ierarhi Sava ~i Iorest (24
aprilie) ~- a.
·- Liturghia sfintului loan Gura de Aur se sav1rseste~ toate zilele In care nu se
oficiaza una din celelalte doua Liturghii ; ea este Liturghia uzualii sau -norrnala a
Bisericii Or- todoxe, adica cea care se J iivir$e$te de cele mai multe ori in cursul anului
bi~ricesc. Astf el, ea este singura Liturghie care se oficiaza !n toata perioada
Penticostarului (de Ia Sfin- tele Pa~ti ·pina la Duminica Tuturor Sfintilor) ; in perioada
Octoihului ea se oficiaza in toate zilele, cu exceptia celor trei ·zile 1n care se
oficiaza -Liturghia sfintului Vasile eel Mare (Ajunul Na~terii Domnului, 1 ianuarie ~i
Ajunul Bobotezei), iar i:n Postul Mare ea se face numai de opt ori, ~i anume :In primele

~ase slmbete ale Postului Mare, In Duminica a ~asea a Postului Mare (Duminiea Floriilor)
~i 1n ziua praznicului Bunavestirii (25 martie).
NB Dar daca Bunavestire cade 'intr-una din primele cinci d uminici ale
Postului Mare, in care trebuie sa se -Oficieze LiLlugh ia sfintultl i Vasile eel Mare,
primeaza rlndu iala Triodului, adica se face Liturghia sfinlu1ui Vasile eel Mare,
pentru a nu se $1irbi din n umarul de zece, ori cind trebuie sa se oficieze aceasta
Liturghie 'in fiecare an. De asemcnea, trebuie $tiut ca, atunci dnd Bunavestire
cade 1u lr-u na din zilele de rind (de Iuni pina vineri indusiv) ale saptamini1or din
Postul Mare, Liturghia sfintului loan Gura :de Aur se une~te cu Vecernia zilei
urmatoa.re (26. martie), dupa randluiala zilelor de. post (a se vedea 1nvatatura din
Mineiul pe ma.rtie la ziua 25 ~i «lnvatatura de tipic a lui Marcu», din Triod.
Randuiala de azi a Liturghiei noastre este astfel mtocmit:a, incat simbolizeaza, adica
reprezinta sau inchipuie sub forma vazuta a diferitelor ei acte ~i ceremonii liturgice lntreaga
iconomie a mantuirii noastre, incepand de la N~terea Domnului ~i pana la pogorarea Srantului
Duh peste Sfintii Apostoli. Structural, ea se prezinta ca o trilogie dramatica divizata in trei pfilti
ansamblate In jurul aceluia~i nucleu: jertfa liturgica sau euharistica. Prima parte, adica
_froscomidia, prin altemarea elementelor simbolice ~i profetice din Vechiul Testament cu
adeverirea acestora in evenimentele biblice ale Noului Testament, reprezinta "legatura mesianica
dintre preistorie ~i istoria s!anta"; a doua, adica<-Liturghia Catebumenilor sau Liturghia
Cuvantului, reproduce "totalitatea operei lui Hristos" ~i anume, activitatea Sa publica (minunile
~i propovaduirea lnvataturii Sfintei Evanghelii); iar partea a treia intitulata Liturghia
credincio~ilor sau Liturghia euharistica, actualizeaza "patimile, moartea, lnvierea, inaltarea, a
doua Sa venire " ~i anticipeaza "imparatia cea ve~nica a lui Hristos".1
I. Explicarea ritualului Proscomidiei
Proscomidia comemoreaza In chip simbolic intruparea Mantuitorului, na~terea Sa
supranaturala, copilaria Sa invaluita in mister, patimile ~i jertfa Sa de pe Cruce. Proscomidia
niciodata nu a fost separata de Liturghie. in primul mileniu cre~tin, ritualul Proscomidiei, adica
al aducerii ~i pregatirii Cinstitelor Daruri de paine ~i vin, avea Joe in cadrul Liturghiei
credincio~ilor ~i anume dupa Vohodul Mare.2
Ahia spre srar~itul primului mileniu ~i pana In sec.
al XIV-lea asistam la un proces de dezvoltare ~i definitivare a ritualului Proscomidiei, ca un
1
Paul Evdokimov, Ortodoxia, trad. in rom. de Arhiereu-vicar Dr. lrineu Popa, Bucure~ti, p.275.
2
Tn primele veacuri, Proscomidia se reducea initial la depunerea la Sfantul Altar de catre diaconi a darurilor de
paine ~i vin aduse de credincio~i. Diaconii le prezentau episcopului la Stanta Masa iar acesta le afierosea printr-o
rugaciune rostita deasupra lor, chiar dupa momentul sarutarii frate~ti. A se vedea cap. 65 ~i 67 din Apologia intaia
a Sfantului lustin Martirul, trad. in rom. de Pr. Prof. Olimp Caciula, in col. "P.S.B.", vol. 2 (Apologeti de limba
greaca), Bue., 1980, p.70-71, Constitutiile Apostolice, cartea a Vlll-2, cap. 12, trad. in rom. de Pr. Gh. Nitu,
Bucure~ti, 1907, p.291.

serviciu independent cu o formula de inceput (binecuvantare) ~i una de incheiere (otpust). Acest
serviciu liturgic de pregatire ~i binecuvantare (afierosire) a Darurilor pentru Stanta jertra a fost
anexat Liturghiei, in prima parte a ei.
Termenul "Proscornidiei" deriva de la verbul grecesc npomcoµ~ctv= a aduce, a
transporta, a pune inainte spre afierosire. Intelesul verbului sernnifica atat lucrarea de pregatire a
Darurilor de paine ~i vin, cat ~i actiunea de oferire sau proaducere.
Transferarea Proscornidiei din locul ~i momentul initial in locul ~i rnomentul in care se
savar~e~te astazi a fost determinatii de doi factori ~i anurne: disparitia__disciplinei penitentiale ~i
a institutiei, catehumenatului, precum ~i dezvoltarea crescanda a ritualului Proscornidiei.
---
Disparand prirnii doi factori, Liturghia catehurnenilor incepe sa se uneasca inseparabil cu cea a
credincio~ilor, iar ritualul Proscomidiei este transferat la inceputul Liturghiei catehumenilor,
savar$indu-se in taina in timpul Utreniei sau a Ceasurilor. Ahia rnai tarziu, dupa cateva secole,
cand ritualul Proscornidiei s-a complicat, s-a fixat un loc aparte pentru oficierea ei ~i anurne,
proscomidiarul de astazi. Acest proces s-a desfa$urat lent. A inceput din sec. V ~i s-a generalizat
abia in sec. VIII ~i in urrnatoarele secol~2.-
Toti credincio$ii care aduceau prescuri la altar $i participau la Sranta Liturghie se
imparta$eau impreuna cu clericii, sub ambele forme (cu amandoua speciile) primind particica din
Sf Trup in rnaini $i gustand din Sfantul Potir. Cu timpul, odatii cu reducerea nurnarului de
credincio$i la imp~it, s-a intrebuintat o singura paine, numitii prosfora sau prescura, cu trei,
patru sau cinci comuri. Din aceasta prescura s-a folosit numai partea din mijloc delimitata grafic
prin imprimarea pecetii nurnitii simbolic Agnet, adica miel de jertfa. A~a s-a format ritualul
scoaterii Sf Agnet impreuna cu ritualul pregatirii Sf Potir, care reprezintii partea introductiva a
Proscomidiei, intrata in uz inainte de secolul VIII. Celelalte pfilti care s-au dezvoltat $i constituit
J:n timp, respectiv scoaterea particelelor $i a miridelor pentru vii $i mofti, au intrat definitiv in
uzul liturgic incepand cu sec. al XIV-lea4
.
Cuvantul proscomidie inseamna aducere 'inainte, punerea cinstitelor daruri. Aceste daruri
,,inchipuiesc Trupul Domnului. De aceea ele nu se aduc $i nu se jertfesc de la inceput pe Sfanta
Masa, ci rnai tarziu; mai intai se afierosesc, adica se numesc $i devin ,,cinstite daruri" inchinate
lui Dumnezeu"5
. Ele simbolizeaza exclusiv viata umana pe care credincio$ii o consacra lui
Dwnnezeu prin implinirea a voii Lui, ,,caci painea $i vinul alcatuiesc hrana omului, prin care se
lntretine viata trupeasca. Iar viata nu numai ca se sustine prin hrana, dar e $i simbolizata prin
ea"6
. Cand credincio~ii ofera preotului la altar darurile de paine $i vin pentru pregatirea Sfintei
Proscomidii, ei fac un sacrificiu, un act al jertfei lor interioare, ca simbol al daruirii totale de sine
lui Durnnezeu7
.
3
Pr. Prof. Petre Vintilescu, lstoria Liturghiei, curs litografiat, Bucure~ti, 1940, p.44-46.
4
• P.M. Mandala, La Protesi della liturgia nel rito bizantino-greco, Grottaferrata, 1925, p. 27, 141-142.
5
. Nicolae Cabasila, In trad. rom. cit., cap. 111, p. 32
6
• Ibidem.
7
• Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Liturghierul explicat, Editura l.B.M.B.O.R., Bucure~ti, 1998, p.120.

Ritualul Proscomidiei ,,reprezinta timpul de treizeci de ani, care prive~te viata
Mantuitorului dinainte de Botez"8
, iar scopul ei ,,este acela de a arata ca intreaga Biserica este
reprezentata pe disc cu Hristos, Mielul lui Dumnezeu, ca centru al ei"9
. Cele cinci prescuri
intrebuintate de preot la randuiala Sfintei Proscomidii simbolizeaza cele 5 paini inmulpte de
Mantuitorul in pustie10
. Mantuitorul insu~i se identifica cu ,,painea cea vie care s-a coborat din
cer"(loan VI,51). Painea prin compozitia ei are o intreita semnificatie simbolica. Apa reprezinta
Duhul Srant, sarea 1nchipuie mintea, raina inchipuie trupul, iar dospeala sau aluatul simbolizeaza
sufletul, spune Sf loan Gura de Aur11
. Rotunjimea prescurii rnchipuie sfintenia nemarginita a lui
Dumnezeu, iar pecetea cea cu patru laturi de deasupra prescurii semnifica ,,cele patru parti ale
lumii pentru care preotul aduce s!antajert:fa."12
.
Spalarea mainil)r la spalator inchipuie curatia spirituala de care trebuie sa dea dovada
preotul atunci cand se apropie de cele sfinte.
.Proscomidiarul 1nchipuie pe~tera din Betleem. Sf Disc simbolizeaza ieslea vitelor in care
a fost a~ezat trupul Domnului atunci cand s-a nascut in pe~tera din Betleem. El mai 1nchipuie ~i
nasalia pe care a fost pus trupul Domnului cand a fost coborat de pe cruce de Nicodim, iar Sf
Potir 1nchipuie paharul 1n care, potrivit Traditiei cre~tine, Sf. Evanghelist loan a strans picaturile
de sange din Trupul Mantuitorului in momentele rastignirii sale pe cruce, precum ~i paharul cu
vin pe care 1-a binecuvantat Mantuitorul la Cina cea de Taina13
.
. Tamaierea sau cadirea cinstitelor daruri de la Proscomidie inchipuie pe de o parte
miresmele de ingropare pe care le-au adus femeile mironosite ~i darurile oferite de magi
Pruncului Iisus.
d).coperamintele sfintelor vase inchipuie scutecele cu care a fost imafi~at Pruncul Iisus ~i
giulgiurile de ingropare14
.
Steluta pe care o a~eaza deasupra Sf. Disc simbolizeaza steaua pe care au vazut-o magii,
iar acoperamantul mare sau aerul inchipuie bolta cerului sau lespedea cu pecetea pusa deasupra
mormantului15
• Buretele simbolizeaza acel burete imbiba~ cu otet dat Mantuitorului sa bea in
clipa cand se afla rastignit pe Cruce. Sfanta Proscomidie este acea slujba in care se pregatesc
cinstitele daruri pentru Taina Sfintei Euharistii ~i Jertfa liturgica. intregul ei ritual simbolizeaza
atat na~terea cat ~i patimile ~i moartea Mantuitorului Iisus Hristos, dar intrucat na~terea ~i
rastignirea au constituit baza lucrarii rascumparatoare a Domnului nostru Iisus Hristos, ,,se poate
socoti ca la Proscomidie ~i la Sfanta Liturghie El este prezent cu lucrarea Lui intreaga in mod
8
. Teodor Episcop de Andida, Comentar liturgic, trad. In rom. de Pr. Prof. Nicolae Petrescu, In ,,B.O.R." LXXXIX
(1971), nr. 3-4, p. 306.
9
. Alexander Schmemann, Liturghie ~i viata, trad. lrnom. de Pr. Dr. Sava Viorel, la~i, 2001, p. 53.
10
. Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Liturghierul..., p. 124.
11
. Juvenal Stefanelli, Liturgica Bisericii Ortodoxe-Catolice, Bucure~ti 1886, p. 54.
12
. Ibidem.
13
Sfantul Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului, Talcuirea Sfintei Liturghii, cap. II, trad. In rom. de Pr. Prof.
Nicolae Petrescu, In ,,Mitropolia Oteniei" XXVll (1975), nr. 1-2,p.76
14
. Ibidem., p. 76-77.
15
. Ibidem, p. 77

actual atat prin actele Proscomidiei cat $i prin cele ale Sfintei Liturghii la grade diferite"16
. Toata
Sranta Liturghie este nu numai o comemorare sau istorisire a vietii $i activitatii Mantuitorului
Hristos, ci $i o prezenta activa $i reala a lui.
Jrima prescura din care se scoate Sf Agnet o reprezinta pe Sranta Fecioara Maria din
care s-a nascut Domnul17
, iar scoaterea Sf§.ntului Agnet dintr-lnsa simbolizeaza intruparea $i
na$terea Fiului lui Dumnezeu din Sranta Fecioara. Rostirea cuvintelor profetice (lsaia Liil, 7-8;
,,Ca un Miel spre junghiere S-a adus $i ca o oaie nevinovata $i Iara de glas 1naintea celui ce o
tunde pe ea, a$a nu $i-a deschis gura sa. intru semerenia Lui judecata Lui s-a ridicat iar neamul
Lui cine 11 va spune?" ne amintesc de patimile $i Jertfa Mantuitorului de pe cruce prefigurate in
chip simbolic in acest moment al randuielii Proscomidiei, cand preotul taie cele 4 margini ale
primei prescuri pentru a scoate Sf Agnet, care 1nseamna ,,miel". Taierea prescurii in cele patru
laturi ale ei, pentru a scoate Sf'antul Agnet, reprezinta desp8ft:irea trupului Domnului din S!anta
Fecioara, adica na$terea Lui. insa, 1n n~tere este implicata $i rastignirea, caci Hristos s-a nascut
pe pamant, ca sa se jertfeasca ca un Miel ,,pentru viata $i mantuirea lumii". in tot ceea ce se
savar$e$te la scoaterea Agnetului, ,,preotul 1nchipuie jertfa Mantuitorului, istorisind-o prin
cuvinte $i inrati$and-o prin acte simbolice atat cat se poate inlati$a ceva 1ntr-o~f- ~
materie"18
. {A$ei.area Sf Agnet cu pecetea in jos pe Sf Disc $i taierea lui cruci$(deasupra
miezului Sf Agnet) la rostirea cuvintelor: ,junghie-se Mielul lui Dumnezeu Cel ce ridica
pacatele lumii pentru viata $i mantuirea lumii", simbolizeaza rastignirea Mantuitorului pe cruce,
iar infingerea Sf Agnet cu s!anta copie sub initiala IS inchipuie impungerea coastei
Mantuitorului, copia simbolizand lnsa$i sulita cu care osta$ul roman i-a infipt coasta. intoarcerea
Srantului Agnet cu pecetea In jos $i junghierea lui cruci$a ne arata ca ) ntruparea $i jertfa lui
Hristos s-a lacut pentru cei de jos"19
, iar jertfa s-a lacut prin cruce.
Vinul $i apa care se toama in Sf Potir in acest moment 1nchipuie sangele $i apa care au
curs din coasta Mantuitorului $i de aceea preotul roste$te cuvintele: ,,Si indata a curs sange $i apa
$i eel ce a vazut a marturisit..."(Ioan XIX, 34-35).
Particica Maicii Domnului scoasa din prescura a doua $i ~ezata in partea dreapta a Sf
Agnet lnchipuie pe Sf Fecioara Maria care sta de-a dreapta scaunului dumnezeiesc a$a cum a
profetit psalmistul: ,,de fata a stat imparateasa de-a dreapta Ta, imbracata in haina aurita $i prea
infrumusetata"(Ps 44,11), Maica Domnului s-a lmparta$it prima data de roadele jertfei lui
Hristos, fiindca a fost martora in toate momentele cumplite $i zguduitoare ale patimilor $i mortii
Fiului ei $i cu derularea acestor evenimente s-au implinit cuvintele profetice ale dreptului
Simeon: ,,Prin sufletul tau sabia va trece"(Luca II 35). Ease odihne$te in loca$urile dumnezeirii
$i a slavei cere$ti a Fiului ei, mijlocind pentru noi iertarea pacatelor, ~a cum mijloce$1e $i acum,
prin rugaciunile ei, primirea Agnetului in jertfelnicul eel mai presus de ceruri $i prefacerea lui in
Trupul jertfit al Domnului.
16
.Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Spiritualitate ~i comuniune in Liturghia ortodoxa, Craiova, 1986, p. 113.
17
Arhiereul Ghenadie, Liturgica sau explica~ia serviciului divin, Bucure~ti, 1977, p. 79. A se vadea ~i Sf. Gherman I
Arhiep. Constantinopolului, in trad. rom. cit., cap. II, p. 75.
18
. Nicolae Cabasila, in trad. rom. cit., cap. VI, p. 35.
19
. Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 119

Cele noua particele scoase din prescura a treia in cinstea celor noua cete cere~ti ~i ~ezate
in partea stanga a Sf Agnet, dispuse in 3 ~iruri de cate 3 particele, inchipuie ceata nurneroasa a
sfintilor din imparatia lui Durnnezeu cea cereasca, pentru ca ace~tia au msu~it roadele jertfei lui
Hristos, fructificandu-le ~i valorificandu-le in viata ~i virtutile lor. Pentru aceasta, ei s-au sala~luit
in desfatarea raiului, gustand din Izvorul vietii. ,,Sfilnta jertla. se aduce pentru toti sfintii placuti
lui Dumnezeu ~i aceasta pentru ca fericirea, lor prin puterea sfintei jertfe, sa creasca tot mai
mult."20
Prefacerea Sfilntului Agnet in Trupul lui Hristos nu se inraptuie~te decat in prezenta
rugatoare a Bisericii biruitoare din ceruri. Aceste particele au rol foarte important in acest sens.
,,Stand aproape de Trupul lui Hristos ~i adapandu-se de Sangele lui Hristos, ele fac pe acela
pentru care sunt aduse, parta~i de darurile harice. Pentru cei foarte buni, dupa parerea Fericitului
Augustin, servesc ca mulµunire, pentru cei nu cu totul rai servesc drept curatire de pacate, ~i,
de~i nu aduc folos celor cu totul rai, numai din cauza indaratnicirii lor in rau, servesc in schimb
ca mangaiere pentru cei vii"21
.
Partea de deasupra a Sf. Disc adica: Sf Agnet, particica Maicii Domului ~i cele noua
particele ale celor 9 cete cere~ti inchipuie Ierusalimul eel de sus, adica Biserica trium!atoare a lui
Dumnezeu din ceruri, iar cele 3 particele de la baza Sf. agnet (a arhiereilor, a poporului
binecuvantat $i a ctitorilor) precum $i miridele celor vii $i moqii, scoase din prescura a patra $i a
cincea, sirnbolizeaza Biserica luptatoare de aici de pe pamant care se straduie~te sa ajunga in
patria cereasca ~i se lupta cu nevointele ~i ispitele vietii pamante$ti in calatoria sa catre cer, caci
de roadele jertfei lui Hristos, (harul $i binefacerile mantuirii) se impart~esc atat cei vii cat ~i cei
morti. intre cele doua Biserici (cereasca ~i pamanteasca) exista o stransa ~i neintrerupra legatura
sufleteasca, fiindca cei vii mijlocesc pentru cei adormiti prin rugaciunile Bisericii iar sfintii se
roaga neincetat pentru noi. Acest schimb neincetat de bunuri spirituale se nume~te in termeni
dogmatici comuniunea sfintilor.
Pe Sf Disc avem inrati~ata intreaga configuratie a Bisericii, vazuta $i nevazuta, avand in
centrul ei pe Mantuitorul Iisus Hristos, conducatorul ~i capul nevazut al intregii Biserici (Efeseni
I, 22; V, 23). in jurul Lui se infilptuie~te solidaritatea Bisericii din cer cu a celei de pe pamant.
Intervalul de timp care se scurge de la acoperirea cinstitelor daruri ~i pana la inceputul Liturghiei
propriu-zise (cand se da binecuvantarea mare) inchipuie perioada de timp necunoscuta ~i
neconsemnara de Sfintii Evangheli$ti, adica timpul In care Mantuitorul ~i L-a petrecut in casa lui
Iosif incepand de la 12 ani pana la 30 de ani cand a ie~it la propovaduire. Cadirea pe care o
savar~e$te preotul in partea finala a slujbei cand face acoperirea cinstitelor daruri mai
simbolizeaza aromatele cu care a fost imbalsamat trupul Mantuitorului, la punerea Sa in
mormant. Pomenirea sfintilor la Proscomidie reprezinta o forma de exprimare a cultului de
venerare, adica a cinstirii pe care o acordam sfintilor, ~i, in acela~i timp, o marturie a rugaciunii
de multurnire pe care o aducem lui Dumnezeu pentru cinstea ~i slava cu care El a incununat pe
20
lconom Constantin Popovici, Studii religios-morale ~i liturgice, Chi~inau, 1934, p. 328.
21
Petru Lebedew, Liturgica sau explicarea serviciului divin, trad. In rom. de lconomul Nicolae Filip, Bucure~ti, 1899,
p. 249

sfinti. Particelele ~i miridele pentru vii scoase de preot din prescura a patra ne reprezinta pe noi
cei ce <lane daruim Jui Hristos ~i nadajduim sane imparta~im de roadele jertfei Lui.
] /_

!I~~ L-ll-wy4-<'e.-
Notiuni generale
in ultima vreme se vorbegte din ce in ce mai mult in teologia apuseana
de actulalitatea gandirii patristice1
• Teologia ortodoxa, insa, nu a renuntat
niciodata la acest tezaur inestimabil, considerandu-1 ca un monument al
Traditiei bisericegti prin excelenta. Tocmai de aceea s-a spus de nenumarate
ori ca ,,Parintii Bisericii sunt nigte vii care se adreseaza unor vii"2
•
Este necesar, din acest punct de vedere, sa ramanem in II unitatea
comuniunii §i a credintei"3
, facand recurs la Parintii Bisericii vechi §i
patrunzand in spiritul teologiei lor pentru a intelege in adevaratul sens
importanta Sfintei Liturghii §i a Sfintelor Taine pentru viata liturgica §i
spiritualitatea ortodoxa. Epoca Parintilor nu trebuie redusa numai la anumite
momente din istoria Bisericii, deoarece Sfantul Duh o face la fel de vie ca in
vremurile trecute4
• Perioada patristica va dura pentru totdeauna in Biserica
Orodoxa, iar studierea §i aprofundarea operelor acestora ar constitui o
interpretare creativa a Traditiei bisericegti5
•
Numai actualizand opera Sfintilor Parinti §i facand-o prezenta in
Biserica lui Hristos §i in lume, vom reugi sa depagim ruptura dintre teologie §i
viata, restabilind relatia vie §i dinamica intre practica bisericeasca §i invatatura
lor. Acest lucru trebuie realizat, insa, prin mijloace de exprimare accesibile
omului din veacul nostru.
Redescoperirea acestora, pe de o parte, nu micgoreaza cu nimic valoarea
teologiei actuale din care se inspira gi ea gi din care citeaza la tot pasul. Iar, pe
de alta parte, intoarcerea la Sfintii Parinti - ad fontes - ar £i conditia unei noi
unitati a Bisericii gi baza adamantina pentru un dialog ecumenic real.
in istoria Bisericii au existat cateva personalitati remarcabile care s-au
distins prin adancimea teologiei lor pe care noi am mogtenit-o §i la care noi
apelam ca la un adevarat tezaur al cregtinatatii.
in cele mai vechi documente ale literaturii bisericegti se arata ca punctul
central al cultului cregtin inca de la inceput a fost Sfanta Euharistie6
, care
reprezenta miezul misterului liturgic §i al vietii spirituale a membrilor
primelor comunitati cre§tine.
lloan G. Coman, Actualitateagandirii patristice, ID ,,Mitro-polia Olteniei", XXVII (1975), nr. 9-10, p.
705-707.
2Andre Mandouze, ID ,,Informations catholiques intematio-nales", Paris, nr. 440, 15 sept. 1973, p.
20.
3Vincenpu de Lerin, Commonitorium, cap. XXVIII, Migne, P.L., t. L, col. 675.
4George Florovski, Dogma$i istorie, Moscova, 1995, p. 383-384.
5Kallistos Ware, The Orthodox Church, London, 1993, p. 204.
6G. Dix, The Shape ofthe Liturgy London, 1960, p. 326.

Traditia rasariteana este profund liturgica, 1ntrucat pentru Ortodoxie
Biserica traie§te 1n Euharistie §i prin Euharistie. Teologia ortodoxa este de
fapt o doxologie, o Liturghie, este o teologie euharistica.
Universul 1ntreg este o Liturghie, o liturghie cosrnica, prin interrnediul
careia se aduce 1naintea tronului lui Dumnezeu mtreaga creatie: "Ale Tale
dintru ale Tale, Tie-Ti aducem de toate ;;i pentru toate".
Deasernenea, trebuie reliefat faptul ca viziunea liturgica a Sfintilor
Parinti, cu sirnbo-lisrnul sau bogat, este pe deplin actuala ;;i va fi atata vrerne
cat Sfantul Duh calauze§te §i 1nsuflete;;te trupul tainic al lui Hristos7
prin
Liturghie, Sfintele Taine §i prin celelalte lucrari sfintitoare.
***
1.SFANTA LITURGHIE-CONSIDERATII ISTORICE,
In Biserica Ortodoxa Euharistia este Taina 1ntalnirii ;;i comuniunii cu
Mantuitorul Hristos, desprinzandu-se din Sfanta Liturghie, al carei centru
este8
, de Biserica ;;i de 1rnparatia lui Dumnezeu.r sustinand intr-un mod
covar;;itor spiritualitatea ortodoxa.
In Sfanta Liturghie "Mantuitorul §i Rascurnparatorul lurnii ni se
1nfati§eaza in chip real irnpreuna cu intreaga lucrare a mtruparii §i a rnortii
Sale".9
Totu§i Sfanta Liturghie nu mai este inteleasa §i traita cu aceea§i
intensitate sau profunzirne ca in epoca patristica. Cauza nu este alta decat
neintelegerea rnisterului liturgic cu sernnificatiile sale teologice §i rnistico-
sirnbolice.
Traditia ortodoxa ne-a transrnis pe Ianga rnarturiile postapostolice
despre practica Litughiei (Didahia, Tradifia apostolicii a lui Ipolit - secolul III;
Constitutiile apostolice - de origine siriana, secolul IV; Evhologhionul lui Serapion
- de origine alexandriana, secolul IV), §i Liturghii de tip bizantin (a Sfantului
loan Gura de Aur §i a Sfantului Vasile eel Mare).r de tip sirian (Liturghia
?Samuel Pruvot, Le retour des Peres, in ,,France catholique", Paris, L:X:XVII (2001), nr. 2800, p. 22-
23.
8Nc:vav'"C r.. Mv.oac:[3L'a;, 'H BEia EvxapwTia we; KEV'"CQOV 'CT]c; 8Eiac; iaTpEiac;, ei:aaaA.OVLKtj,
2001, p. 19 §.U.
9Badea Cire§eanu, Tezaurul liturgic al Sfintei Bisericii Ortodoxe de Riisarit, vol. I, Bucure§ti, 1910, p.
91.
2

Sfantului Iacob, secolele IV-V) §i de tip alexandrin (Liturghia Sfantului
Marcu).
Liturghia Sfantului Vasile eel Mare10
(330/379), In forma ei initiala,
deriva din randuiala Liturghiei Sfantului Iacob, fata de care are Insa unele
rugaciuni mai scurte, reprezentand o varianta a ritului liturgic antiohian.
A§adar, Sfantul Vasile a redactat pe baza tradip_ei capadociene o Liturghie care
a fost adoptata §i la Constantinopol. Dintre Liturghiile ritului bizantin,
Liturghia Sfantului Vasile eel Mare este cea mai veche.
Se pare ca el a reformulat slujba Liturghiei 1n perioada 1n care era preot
In Cezareea (365-370). In biografia Sfantului Vasile, atribuita lui Amfilohie,
episcop de Iconiu (t 403)11
, ni se relateaza ca, la hirotonia sa de episcop,
Sfantul Vasile s-a rugat lui Dumnezeu §ase zile 1n §ir sa-1mvredniceasca ca sa-
I aduca jertfa cea nesangeroasa cu proprille sale cuvinte, adica sa compuna un
formular propriu al anaforalei liturgice, cum era uzul pe atunci. In a §aptea zi,
is-a aratat Mantuitorul In vis §ii-a mdeplinit dorinta12
•
Vechimea ~i autenticitatea acestei Liturghii sunt confirmate §i de alte
numeroase marturii. De la Leontiu de Bizant care 1-a mustrat pe Teodor de
Mopsuestia pentru faptul ca a mlocuit ritualul traditional al Bisericii cu o
anafora scrisa de el, aflam ca Sfantul Vasile este autorul Liturghiei care l.i
poarta numele. Cel putin a§a deducem din repro§ul pe care Leontiu de Bizant
il face lui Teodor de Mopsuestia, in jurul anului 540, ca a mlocuit "Liturghia
Apostolilor", adica a Sfantului loan Gura de Aur (347/407) §i "cea a lui Vasile
eel Mare, compusa sub inspiratia Duhului Stant", cu o anafora scrisa de el13
•
Liturghia Sfantului Vasile este pomenita §i ill canonul 32 al Sinodului
Trulan (692), apoi de Sfantul loan Damaschinul §i de Parintii Sinodului al VII-
lea ecumenic (Niceea 787). Numele Sfantului Vasile se gase§te in titlul
Liturghiei lui In cele mai vechi manuscrise care ne transmit textul Liturghiilor
bizantine, incepand cu Codicele Barberini din secolul VIll14
•
Dupa cum am spus, Liturghia Sfantului Vasile eel Mare a fost la inceput
Liturghia normala sau obi~nuita ill Biserica Ortodoxa, fapt dovedit de
a~ezarea ei 1n manuscrise l.naintea Liturghiei Sfantului loan Gura de Aur.
Incepand cu secolele IX-X, din pridna lungimii excesive a anaforalei, a fost
IOVezi Streza Ciprian, Este Sfantul Vasile eel Mare autorul Iiturghiei ce fi poartii numele?, ill vol.
omagial "Ale Tale dintru ale Tale", dedicat implinirii a 60 de ani a iPS Laurentiu Streza, Editura
Andreiana, Sibiu, 2007, p. 320-337.
llEste un alt sfant capadocian.
12(Pseudo) Amfilohie, Viata Sfantului Vasile, 34, ill P.G. X:XXVI, 541C.
13Leontiu de Bizant impotriva Nestorienilor $i a Eutihienilor, III, 19, in P.G. LXXXVI, 1368 C.
Aceasta anafora atribuita lui Teodor de Mopsuestia este rnca in folosinta sirienilor orientali
(nestorieni).
14Ed. de F.E. Brightman, Eastern Liturgies, Oxford, 1896, p. 309.
3

Curs liturgica

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (12)

Viewers also liked

Viewers also liked (8)

Similar to Curs liturgica

Similar to Curs liturgica (20)

Curs liturgica