istorie

1. Proiect de
activitate didactică
Data: 13 noiembrie 2009
Clasa: a IV-a
Şcoala: Şcoala cu clasele I-VIII Potoceni, Buzău
Obiectul: Istoria românilor
Unitatea de învăţare: Civilizaţii ale antichităţii
Titlul lecţiei: Geto-dacii
Tipul lecţiei: Recapitulare şi evaluare
Locul de desfăşurare a activităţii: cabinet de istorie
Timpul desfăşurării activităţii: 50 min
Profesor: Steliana Bălescu
Învăţător: Mariana Stere
Obiective de referinţă vizate:
O1:să exprime în cuvinte proprii aspecte ale legăturilor dintre mediul
geografic şi viaţa oamenilor în decursul istoriei;
O2:să descrie într-o manieră simplă şi clară un fapt/proces istoric folosind
surse istorice indicate;
O3:să identifice şi să folosească informaţii provenite din surse istorice;
O4:să selecteze sursele necesare pentru prezentarea unor evenimente
/personalităţi;
O5:să folosească termenii istorici cunoscuţi;
O6:să formuleze puncte de vedere cu privire la evenimente/
fapte/personalităţi;
O7:să exprime opinii personale în aprecierea faptelor petrecute în trecut şi în
prezent;
O8: să realizeze un poster cu tema „Geto-dacii- strămoşii noştri”.
Obiective de evaluare:
O9:să descopere legătura dintre om şi mediul istorico-geografic;
O10:să utilizeze corect dicţionarul istoric în prezentarea evenimentelor,
faptelor vizate de temă;

2. O11:să analizeze sursele vizuale pentru a caracteriza personajele întâlnite în
lecţie; având în vedere poziţia, costumaţia etc.
O12:să înţeleagă mesajul surselor istorice, arheologice, scrise şi vizuale.
Resurse:
Materiale didactice: harta Dacia romană, fişe de lucru, manualul, atlasul
istoric
Bibliografie:
Din legendele românilor
Alexandru Mitru Cântecul Columnei
Hadrian Daicoviciu Dacii
Portrete dacice
Dumitru Almaş Decebal
Petru Demetru Popescu Legende şi povestiri istorice
Lecturi istorico-geografice
Mihai Manea
Eugen Palade
Nicoleta Sasu
Predarea istoriei şi educaţia pentru
cetăţenie democratică.
Demersuri didactice inovative.
Istorie clasele IV-VIII. Ghid metodologic
Metode didactice utilizate: conversaţia euristică; învăţarea prin
cooperare; descoperirea dirijată; lucru în echipă (portofoliu/desen: dac,
Decebal, Burebista, poster); ciorchine; competiţii de grup pe o temă de istorie
dată.

3. Scenariul didactic
1. Formarea grupelor de elevi (patru grupe) şi atribuirea identităţilor şi a
sarcinilor în cadrul fiecărei grupe;
2. Distribuirea fişelor de lucru.
Activitatea profesorului
Formularea sarcinilor de lucru
Activitatea elevilor
Timpul de lucru recomandat
Profesorul aduce la cunoştinţă elevilor că
această lecţie a fost concepută sub formă
de Concurs – „Daco-geţii –strămoşii
noştri”.
Elevii formează grupe eterogene ca
performanţă şi analizează fişele primite.
Se cere elevilor să rezolve sarcinile de
lucru cu ajutorul informaţiei descoperite
şi a cunoştinţelor dobândite.
Elevii deleagă un reprezentant pentru
a trage la sorţi numărul grupei.
Grupa I
Explică influenţa mediului asupra
omului; natura are rol important în viaţa
omului, condiţiile naturale impun un
anumit tip de ocupaţie.
Grupa II
Descoperă cu ajutorul textului numele
unor cetăţi dacice.
Grupa III
Compune cu ajutorul textului şi grupului
de litere propuse, numele localităţilor
unde s-au descoperit obiecte din aur
(tezaure geto-dacice).
Grupa IV
Se folosesc imagini descoperite în „Plicul
magic” pentru a le ataşa pe imaginea
mută în aşa fel încât să corespundă
cerinţelor de la subsol: steag dacic, harta
Daciei în vremea lui Burebista,
tarabostes comati. Acest tablou este
completat cu un exerciţi în care se cere
să reprezinte un nobil dac.
Exprimaţi-vă părerea în legătură cu
studiul istoriei prin intermediul surselor
vizuale.
Fiecare grupă îşi va alege un lider care va
prezenta rezolvarea exerciţiilor şi o
persoana care va realiza posterul
„artistul” grupei.
Evaluare:
Se va urmări obţinerea unui feed-back eficient prin: observarea comportamen-
tului elevilor pe parcursul desfăşurării exerciţiilor; analiza produselor create de elevi;
analiza surselor informative.
Criterii de evaluare:
corectitudinea limbajului istoric folosit 30 p.
utilizarea corectă a informaţiei oferite de sursă 20 p.
corectitudinea rezolvării exerciţiilor 20 p.
prezentarea 20 p.
oficiu 10 p.

4. Descriptori de performanţă
Suficient Bine Foarte Bine
-Identifică neamul;
-Recunoaşte personalităţile istorice;
-Descoperă legături om şi mediul
istorico-geografic prin identificarea a
trei ocupaţii.
-Identifică neamul;
-Precizează de către cine geto-dacii
erau numiţi geţi şi daci;
-Recunoaşte personalităţile istorice
având reper timpul istoric;
- Identifică cel puţin trei ocupaţii ale
geto-dacilor.
-Identifică neamul;
-Precizează de către cine geto-dacii
erau numiţi geţi şi daci;
-Identifică cel puţin patru ocupaţii
ale geto-dacilor;
-Recunoaşte personalităţile menţio-
nate, evenimentul, timpul şi locul
corespunzător;
-Foloseşte corect noţiuni istorice
însuşite;
-Realizează scurte povestiri despre
un eveniment sau un personaj
istoric.

5. Fişa de lucru nr. 1
„În mijlocul ţinutului locuit de neamul românesc se află un
pod ridicat cu vreo 500 m deasupra Mării Negre – este Podişul
Ardealului. De jur – împrejur se înalţă o cunună de munţi care în
unele părţi trec de 2000 m; dealurile şi colinele se pierd cu încetul,
atât spre şesul Tisei, cât şi spre câmpia de lângă Dunăre. Avem un
pământ frumos, un pământ bogat.”
Simion Mehedinţi
Exerciţiu
1. Descoperă în lectura de mai sus caracteristicile
pământului românesc locuit cândva de geto-daci.
2. Notează aceste caracteristici în coloana A iar în coloana B
notează ocupaţiile geto-dacilor.
A B

6. Fişa de lucru nr. 2
Citeşte şi reţine
„Neamul tracic este cel mai numeros din lume după cel al inzilor. Dacă
ar avea un singur cârmuitor sau dacă tracii s-ar înţelege între ei, el ar fi de
nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile, după socotinţa mea.
Geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”.
Herodot – Historii
„Şi dacii sunt din neamul geţilor”.
Pompeius Trogus
„Călări pe cai, puzderii, sarmaţii şi cu geţii.
Tot mişună pe drumuri: când vin, când iar se-ntorc
Nici unul nu-i să n-aibă la dânsul arc şi tolbă,
Şi cu venin de şarpe sunt unse a lor săgeţi
Au glas şi chip sălbatic, aidoma lui Marte”.
Ovidiu
„Impresinante prin grandoarea şi caracterul enigmatic sunt
construcţiile religioase – sanctuarele lor. Să vizităm incinta sacră de la
Sarmizegetusa. Drumul este pavat cu lespezi de calcar. Deosebit de
interesante sunt cele două sanctuare rotunde. Cel mai interesant monument
este un pavaj de lespezi de andezit aşezate în formă de raze în jurul unei
lespezi rotunde din aceeaşi rocă. I s-a dat numele de SOARE DE PIATRĂ.
În rebusul de mai jos sunt ascunse pe orizontal, vertical sau scrise de
la dreapta la stânga numele cetăţilor dacice: COSTEŞTI, BLIDARU, PIATRA
ROŞIE, SARMIZEGETUSA.
Descoperiţi-le!!!
C O B L I D A R U
O P P I A T R A R O S I E N
S L O D A I N P S D
T I M N E F O A
E S A R M I Z E G E T U S A
S I M A F T
T A I F O
I M U Z A

7. Fişa de lucru nr. 3
„Purta pe fruntea sa această ţară cununa Carpaţilor şi chipul şi-l
oglindea atât în unda Mării, cât şi a Marelui Fluviu.”
Al. Mitru
„Descoperit întâmplător în 1912, tezaurul de la MOIGRAD (Sălaj), este
foarte vechi din mileniul IV î. Hr. Obiectele idoli, sunt lucrate din aur nativ
prin ciocănire şi decupare.
Tezaurul de la SACOŞUL MARE (Timiş), descoperit întâmplător în 1961
conţine lingouri şi brăţări de paradă. Greutatea pieselor descoperite este de
1298 grame şi este din aur pur.
Coiful de la POIANA COŢOFĂNEŞTI (Prahova) descoperit în 1927 este
executat din tablă de aur modelat prin batere. Obiectul aparţine secolului V
î.Hr. Greutatea este de 770 grame.
Tezaurul de la HINOVA (Mehedinţi) descoperit în 1980, în cetăţuia de
aici, într-un vas de lut ars s-au găsit două brăţări şi sute de obiecte din aur
pur şi o brăţară din bronz.
Boris şi Daniela Crăciun
Comori ascunse
Cu ajutorul celor 15 litere, scrieţi numele localităţilor unde s-au
descoperit obiecte din aur create de meşteri daci:
A C D E F
G H L M N
O P T Ţ V

8. Fişa de lucru nr. 4
Burebista şi Decebal
Burebista (82-44 î.Hr.)
În câţiva ani 60-48 î.Hr., Burebista făurise cu
sabia în mână un mare regat ce se întindea către apus
şi nord-vest până la Dunărea de mijloc şi Morava, spre
nord până Carpaţii păduroşi, cuprindea Dobrogea în
întregime şi ajungea până la Haemus (Balcani).
Burebista era „cel dintâi şi cel mai mare rege din
Tracia.”
Inscripţia de la Dionyssopolis
(Balcic) Bulgaria
Decebal (87-106 î.Hr.)
Ultimul rege al dacilor este şi singurul al cărui
chip se cunoaşte datorită reprezentărilor antice.
Columna lui Traian de la Roma, îl înfăţişează pe
Decebal ca pe un bărbat destul de înalt, bine clădit şi
viguros, fruntea înaltă, arcade bine marcate şi
sprîncene stufoase, cu nasul puternic şi drept. Chipul
său degajă energie, asprime şi dârzenie.
Cassius Dio, istoric roman ne spune: „Decebal era priceput în ale
războiului şi iscusit la faptă, meşter în a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind
a se folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere.”
Ataşaţi imaginea corespunzătoare din plicul magic:
Steag dacic

9. Harta Daciei în vremea regelui Burebista
TARABOSTES COMATI
Completaţi desenul de mai jos ce reprezintă un supus al
marelui rege Burebista. Coloraţi desenul obţinut.