Arta veche pe teritoriul Romaniei

1. ARTA VECHE TERITORIUL
ROMÂNIEI
ARTA PREISTORICĂ
•Pictura rupestra
•Ceramica

2. Arta preistorica
• Teritoriul Romaniei este depozitarul unor culturi si tipuri de arta care
s-au succedat fara hiatusuri, intr-un proces unic si continuu de preluare,
transmitere si crestere ce isi are obarsia in artefacte produse cu cca. 10
000 de ani in urma. Cam de atunci dateaza primele manifestari artistice
propriu zise din spatiul romanesc.
• Nu se poate stabili cu precizie in ce ordine cronologica au fost produse
primele obiecte care integreaza timid , rudimentar primele elemente
artistice.
• SFÂRȘITUL PALEOLITICULUI SUPERIOR (zona Cazane- Portile de Fier)
- Primele obiecte cu decor geometric abstract (fie crestat, fie incizat)
- S-au descoperit obiecte de uz casnic, arme si podoabe.
- Pictura rupestra – Pestera CUCIULAT (jud. Salaj)

3. Pictură rupestră – Peștera CUCIULAT (jud. Sălaj)
• Pictură rupestră ce înfățișează un
cal și o felină redate în mișcare cu
o surprinzătoare înțelegere a
formelor și proporțiilor în plan
bidimensional, fără nicio intenție
de a sugera volumele.
• Această descoperire unică în
spațiul central și S-E european,
înscrie de bună seamă teritoriul
României alături de vestitele
localități din N Spaniei, S Franței și
Urali.

4. NEOLITIC – Epoca Pietrei șlefuite
mil.VI î.e.n.
• Condițiile de viață și clima mai prielnică favorizează comunitățile umane.
• Alături de vănătoare și pescuit oamenii încep să practice agricultura și
creșterea vitelor.
• Prelucrarea pietrei prin șlefuire atinge un grad înalt de perfecțiune și
pintre ocupații își fac apariția țesutul și olăritul ,ceramica proliferând
într-o infinitate de forme și având cele mai diverse destinații.
• STATUETE DE LUT cu decor incizat sau colorat. Caracteristic pentru
aproape întreg teritoriul României, ca și al altor zone învecinate și în
contrast cu ASPECTUL NATURALIST din alte arii de cultură din apusul
Europei, accentul este pus pe ABSTRACT ( geometrie) cu conotații
magico-religioase.
• Schemele grafice cu rol de simboluri au fost puse în legătură cu noul mod
de producție sedentar-agrar al comunității neolitice.

5. MOTIVE DECORATIVE
• Unele MOTIVE DECORATIVE pot avea pot avea semnificații
magico-religioase dată fiind legătura spirituală a omului cu natura.
• Alte motive ornamentale au pur și simplu rost DECORATIV menit
să satisfacă nevoia de frumos a oamenilor din acea vreme.
Figurine din lut- Cultura Vădastra

6. Culturi Neolitice pe teritoriul României

7. Culturi NEOLITICE
1. Cultura Criș- Starcevo (mil. VI î.Hr.) s-a răspândit pe întregul teritoriu al țării și
s-a caracterizat printr-un bogat inventar de unelte din piatră șlefuită și
numeroase obiecte ceramice (vase și statuete de lui zoomorfe și
antropomorfe cu forme și decor armonios).
2. Culturile Turdaș, Boian, Vădastra, Hamangia, Gumelnița, Sălcuța, Cernavodă
și cea mai vestită- Cultura Cucuteni
Figurine feminine - Cultura Cucuteni

8. Cultura TURDAȘ- VINCA
(Transilvania, Banat și N. Olteniei) Înainte cu mii de ani de a se ridica piramidele în
Egipt, undeva între mileniile V și III î.Hr., a fost o cultură europeană ce se întindea în
jurul fluviului Dunărea, pe teritoriul României, Serbiei, Bulgariei și Macedoniei, dar urme
evidente ale acesteia regăsindu-se în toată Peninsula Balcanică. Este vorba de cultura Turdaș
– Vinča (lângă Belgrad). Numele culturii vine de la localitatea Turdaș aflată în partea central
estică a județului Hunedoara.
Acestei culturi îi sunt atribuite celebrele „Tăblițe de la Tărtăria”, posibil să conțină cea mai
veche scriere din lume.
S-au descoperit statuete antropomorfe puternic stilizate deosebit de expresive:
statuete-idol la care remarcăm plasticitatea modelajului în redarea unei figurine a cărui
cap trădează o manieră aproape modernă.

9. Cultura HAMANGIA
B. Cultura HAMANGIA
(Dobrogea)
- Serie de figurine ce
reprezintă OMUL în
forme și atitudini ce au
justificat denumirea de
Gânditorul de la
Cernavodă.
Personajul căzut pe gânduri, așezat pe un scăunel, cu capul sprijinit în palme și coatele pe genunchi
este redat într-o poză ce sugerează povara unor necazuri de care omul pare copleșit.
În replică, perechea personajului, o statuetă feminină se distinge și ea tot printr-o poză insolită în
iconografia neolitică. Șezând cu un picioar întins și cu unul îndoit din genunchi, ea se ține cu amândouă
mâinile de acesta, într-o atitudine parcă de sfadă, accentuată de gâtul alungit peste măsură.
Juxtapuse una cu fața la cealaltă, cele două figurine alcătuiesc un grup ce evocă o scenă de gen, între
cei doi protagoniști părând a se consuma o mică dramă familială cu reproșuri de o parte și cu o
obștinantă muțenie refexivă de cealaltă.
Simplitatea modelajului, schematismul reprezentării, lipsa oricăror incizii ornamentale care să
sugereze îmbrăcămintea sau tatuajul combinate cu tensiunea trăirii psihologice, conferă acestor figurine
statutul de capodoperă cărora în ciuda dimensiunilor reduse nu le lipseste o anumită alură de

10. Cultura Boian
• Cu centre de olărie în
Câmpia Dunării, cu o
ceramică evoluat atât
ca repertoriu de forme
cât și ca decor.
• Pe lângă recipientele
obișnuite, apar cupele
cu picior, un fel de
fructiere, iar la decorul
incizat se adaugă
exciziile executate
după uscarea parțială a
vasului.
Cupă cu picior cu un bogat decor excizat şi incrustat
cu pastă albă, caracteristică culturii Boian (prov.
Vidra, jud. Giurgiu, România).
Figurină de lut ars, aparţinând culturii Boian
(Radovanu).

11. Faza VIDRA a culturii Boian
• Apar
- vase cu decor colorat în
mai multe registre cu MOTIVE
MEANDRICE
- statuete feminine de lut ,
uneori din os, folosite ca
amulete, având atributele
fertilității puternic reliefate.
“ Zeița de la Vidra”
Vas-statuetă feminină, modelat fără cap. Silueta se remarcă prin masivitatea jumătății
superioare a corpului. Brațele subțiri păstrează proporția toartelor vasului. Palmele, cu cele
cinci degete în poziție neanatomică, au fost exagerate ca dimensiuni pentru a avea o suprafață
mai mare de prindere a bazei toartelor de corpul vasului. Decorul incizat, format din cercuri
concentrice, triunghiuri și alte elemente figurative dispuse în părțile anatomo-funcționale ale
corpului omenesc simbolizează fecunditatea, fertilitatea și practicarea cultului solar.

12. Cultura Vădastra
Oltenia
• Vădastra este un sat din Romanaţi
(actualul judeţ Olt), în Câmpia de Sud,
al cărui nume este cunoscut datorită
culturii arheologice care i-a dat
numele – Cultura Vădastra, ce datează
din neolitic.
• Olarii culturii Vădastra au lăsat cele
mai desăvârşite complexe de
ceramică excizată şi încrustată masiv
cu substanţă albă, constituindu-se,
alături de cultura Cucuteni, în cea mai
înaltă expresie a artei decorative a
ceramicii din tot neoliticul european.

13. Cojocul și ceramica Vădastra
Cojocul şi ceramica de Vădastra se constituie în adevărate mărturii ale păstrării
modului de viaţă al societăţii tradiţionale, comunităţi preponderent agricole şi
practicante ale unor meşteşuguri casnice. Există, în acest sens, argumente care susţin că
elementele de decor de pe ceramica şi cojocul de Vădastra sunt contemporane culturii
Vădastra, adică aproximativ 6000 de ani.

14. Perpetuarea
motivelor
neolitice în
costumul popular
românesc

15. Cultura Gumelnița
• Zona Munteniei, Dobrogei și S. Moldovei, inclusiv o zonă restrânsă
peste Prut
Ceramica se caracterizează prin pictarea vaselor cu pastă albă, roșie
și cu grafit, la care se adaugă armonios tehnica incizării și a împungerii.
Statueta cu două fețe și vas
pe cap

16. Cultura Cucuteni- Tripolie
• Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane
din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de
350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii
Moldova și Ucrainei.

17. EPOCA FIERULUI
Cultura HALLSTATT
- s-au descoperit prea puține obiecte din fier, predominând tot bronzul și obiectele din
ceramică
• CERAMICA a dat măsura gustului artistic, al priceperii făuritorilor de neam tracic al
culturilor BABADAG, BASARABI, FERIGILE, numite după localitățile eponime de unde
ne-au parvenit vestigiile.
- În aceasta epocă, din neamul numeros al tracilor se desprind deja strămoșii direcți ai
românilor GETO-DACII (numiți geți de către greci și daci de către romani).
• GETO-DACII vor fi principalii purtători ai civilizației fierului pe teritoriul țării noastre,
fără a se face abstracție de aportul substanțial al altor populații alogene(cimerienii,
celții etc) care vor fi asimilate de băștinași. Un alt aport major se va realiza prin
colonizarea grecească a țărmurilor dobrogene ale Pontului Euxin(Marea Neagră).
Grecii au întemeiat colonii după tipul POLISULUI.
- HISTRIA- întemeiată de coloniștii din Milet
- CALLATIS (Mangalia)
- TOMIS (Constanța) , toate cu o viață culturală strălucită, echivalente cu alte zone
geografice colonizate ale acelor timpuri.

18. Arta în coloniile grecești (Dobrogea)
• Arhitectura va fi diferențiată ca destinație: - cu scop de apărare
- scop de locuit
- scop de cult - teatre, temple precum
Templul Afroditei –Histria- prevăzute cu coloane, frize, reliefuri, statui ale
zeilor cioplite în marmură, o sculptură funerară, o plastică mică în teracotă
înrudită cu vestitele STATUETE DE TANAGRA, vase de ceramică pictată.
- Vor fi realizate produse meșteșugărești executate din metal: arme, scuturi,
obiecte de podoabă.
- Adoptarea ROȚII OLARULUI, adusă de grci și răspândită în lumea
geto-dacilor odată cu unele tipuri de vase megariene și deliene
- Tot grecii au aport substanțial în prelucrarea metalelor nobile. Alături de
aceștia, sciții de asemenea au avut un rol major în răspândirea tehnologiei
prelucrării metalelor (sec. VI-V î.e.n.) - artefacte scitice.

19. Aportul altor populații conlocuitoare
SCIȚII
• În Transilvania s-au descoperit -
săbii și pumnale de tip AKINAKES
–așa zise” săbii emblemă”, bogat
ornamentate prin gravare.
- grupuri statuare din
bronz precum cel de la Năeni
înfâțișând probabil o zeitate iraniană
(Anaitis) călare pe o leoaică.
În urmă cu câteva milenii, între anii 3000 și 1600 î.Hr, Cultura Monteoru (Epoca Fierului), era una dintre
civilizațiile cele mai avansate la acea vreme în Europa din punct de vedere al culturii materiale.
Pe teritoriul satului Năeni a fost descoperit grupul statuar din bronz , înfățișând o divinitate feminină
iraniană (zeița Anaitis sau Anahita). Ea apare ca stăpână a fiarelor sălbatice, călare pe un leu și însoțită de
doi slujitori în picioare, situați în stânga și dreapta sa (martorii; din cei doi însoțitori s-a păstrat doar cel
aflat în dreapta zeiței). Acest grup statuar este atribuit sciților, prezenți în zona Dunării și datează de la
sfârșitul primei perioade a Epocii Fierului.

20. Aportul altor populații conlocuitoare
CELȚII
– au reprezentat un alt grup care a contribuit la propagarea unor forme
de artă în mediul autohtonilor geto-daci în domeniul TOREUTICII
–(termenul desemnează prelucrarea artistică a metalelor, în special a bronzului
și argintului.
Toreutica se referă și la orice lucrare în relief pe piese de metal de mici
dimensiuni (monede, medalii) indiferent dacă relieful este negativ sau pozitiv.)
- Există tezaure care atestă faptul că bronzarii, argintarii, aurarii locali stăpâneau
într-un înalt grad meșteșugul confecționării vaselor din aur și argint, al coifurilor
și podoabelor de tot felul.
- Reprezentări antropo și zoomorfe apar ca ornamente pe obiecte din aur și
argint sau pe obiecte de plastică mică( statuete de lut ars redate naturalist –ex.
mistrețul, cerbul, căprioara și păsări)

21. Coiful de la Ciumești
În anul 1960 la Ciumești (jud. Satu- Mare)
s-au descoperit întâmplător, un coif din
fier încoronat cu un şoim, o cămaşă de
zale din fier, cnemide, fibule din bronz, un
inel, două brăţări şi câteva vase din lut.
Descoperirea a fost una extrem de
importantă, mormântul şi coiful fiind
unice în lume. Mormântul a primit
denumirea de “mormântul cu coif de la
Ciumeşti”. Coiful datează din secolul IV
I.Hr. şi este lucrat cu o atenţie deosebită
pentru detalii. Acesta are apărători pentru
ceafă şi pentru obraz, iar pe creştetul
coifului sunt atasate picioarele unui şoim
ce are prinse în balamale aripile pentru ca
acestea să se poata mişca în timpul
deplasării.
Multe izvoare istorice antice descriu astfel
de coifuri cu păsări sau animale care erau
purtate de căpeteniile celţilor.
Cel mai senzațional artefact din întreaga lume a
celților este coiful de la Ciumești, unic în lume. El
a aparținut unei căpetenii celte, un om foarte
înalt. Aceste coifuri sunt văzute pe câteva vase
celtice descoperite în Bulgaria, Germania,
Danemarca, dar sunt doar reprezentări grafice.

22. ARTEFACTE CU CARACTER AUTOHTON
• În inima țării, departe de sursele de iradiere
artistice grecești sau scitice s-au descoperit
ateliere care explică faptul că exista de
asemenea o preocupare artistică pentru
registrul reprezentărilor antropomorfe și
animaliere.
• PECICA (jud. Arad)- atelier ce realiza
podoabe
• TEZAURUL de la AGIGHIOL (jud. Tulcea) –
cu principala piesă Coiful de argint, parțial
aurit, prevăzut cu 2 obrăzare ornamenta în
tehnica au repousse( - Tehnică de ciocănire a
metalului prin care se realizează motive
decorative în adâncime).
• TEZAURUL de la POIANA COȚOFENEȘTI –
“Coiful de aur”( piesă din aur masiv, cântărind
770 grame, aproape intactă) sub formă de
calotă înaltă cu 2 ochi apotropaici pe fruntar
și cu un registru de imagini gravate la bază.
Celebrul coif constituie una din
capodoperele toreuticii geto-dacice.
El se remarcă printr-o aleasă execuţie
artistică şi are o valoare inestimabilă.

23. TEZAURUL de la AGIGHIOL
Descoperite într-un mormânt, aceste artefacte reprezintă splendide piese de
armură din argint aurit, vase de asemenea din argint şi podoabe de aur, veritabile
capodopere artistice ale toreuticii geto‑dacice, ca şi piese de ceramică grecească de
import, ce au înlesnit datarea ansamblului în primul sfert al sec. IV î.e.n.