Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

I.m.u.4

  • Login to see the comments

  • Be the first to like this

I.m.u.4

  1. 1. chemat printr-o revolulie liberalS qi antienglezd, qi este adoptatd o Constitulie. Fiul sdu, Pedro, este proclamat, in 1822, impdrat aI Braziliei, care-gi obline independenfa. In deceniile care urmeazd, Portugalia cunoaqte decenii de stagnare economicS, instabilitate politicd (detronlri). in 1910, pe fondul unor conflicte interne, Portugalia devine republicS. In primul Rdzboi Mondial, Portugaliaparlicipd aldturi de Antant6. OIanda in timpul RevolufieiEranceze gi e Epocii Napoleoniene, firile de Jos sunt invadate de trupele franceze, este creatd Republica Batavd (1795), devenit Regatul Olandei in 1806. in 1813 are loc insurecfia antifrancezd, iar Wilhelm de Orania-Nassau este procl amat rege. Congresul de la Viena (1814-1815) contopeqte Provinciile Unite qi !6rile de Jos belgiene intr-un regat unic. (in 1830 se produce separarea, formdndu-se Regatul Belgiei, care devine o monarhie constitulionalS ereditar[ sub Leopold I de Saxa-Coburg-Gotha I 183 1 - 1 865/). In secolul al XIX-lea, Olanda este un regat parlamentar constitulional - condus de Wilhelm al ll-lea (1840-1849), c0nd au loc mari transform6ri democratice; de Wilhelm al III-lea (1849-1899) - se accentueazd dezvoltarea comerciali gi industrial5, este abolitd sclavia in colonii, creqte puterea catolicilor; regina Wilhelmina (1890-1948) se continua denroltarea economicd, paralel cuadoptarea unei legislalii sociale avansate. in timpul Primului R5zboi Mondial este neutrd Tema ITALIA in perioada 1815-1918 tn timpul R.evolufiei Frxrceze, Statul Papal, Regatul Neapole qi alte state italiene participd la prima coalilie antifrancezd (1793), iar in perioada 1796-1799 are loc prima campanie tn ltalia a lui Napoleon Bonaparte - finalizatd prin constituirea unei serii de republici - Republica Transpadand (Lombardia); Republica Cispadand (Modena, Reggio, Bologna, Ferrara), unite apoi in Republica Cisalpin6; Republica LigurS; guvernul democratic al Veneliei (1797). Prin Pacea de la Caarnpaoformio (octombrie 1797), Venelia este incredinlxIr Austriei. La Roma kanceziiintemeiazd republica Romand (1798), iar Papa Pius al Vl-lea este gdzduit ?n Toscana, iar apoi in Franfa. La Neapole, iacobinii 46
  2. 2. intemeiaza Republica Partenope (1799), cdreia ii pune capdt, cu ajutor englez, Ferdinand al Vl-lea de Bourbon. in uffna ocupdrii Piemontului de cdtre francezi, Casa de Savoia reocupd Sardinia. in a doua campanie napoleoniand (1800-1801), austriecii sunt invinqi la Marengo. Are loc reconstituirea unor republici - Republica Cisalpind (din 1802 R.epublica ltaliand); prin Pacea de la Lun6vi1le (1801), Piemontul, Parma qi Poacenza sunt imcredinlate Fran{ei. Papa igi reia posesiunile (dar nu toate, f6rd Ferrara, Bologna qi ravenna). Toscana este incredinlatd ducelui de Parma. in 1805, Republica Itahand este transformatd in Regatul Italiei (ce cuprindea Venelia gi Istria dela austrieci), iar Napoleon este incoronat la Milano ca rege al Italiei (iar vicerege este Eugen de Beauhamais, fiul sdu vitreg): Ligura este anex atd direct Franfei; principatele Lucca gi Pombino revin unei surori a impSratului, Elisa in perioada 1806-1809, are loc extinderea autoritilii Franlei asupra Regatului Neapole (rege sunt Joseph Boanaparte, respectiv Joachim Murat, vechiul tovardq de arme al lui Napoleon), apoi al Roscanei (1807), , al Romei qi Statului Papal (1808-1809) q.a. Doar Sardinia familiei de Savoia gi au rdmas independente f4d de sistemul timpul celor O Sutd de ZiIe (rnartie-iunie sd coagul eze patriotismul italian. Prin hotdrdrile Congresului de la Viena (Actul Final din 9 reinscdunali vechii suverani in st5tuletele din Peninsula ltalicd. iunie), sunt (Inffic ar e a It ali ei (Risorgimento) Itaia a rdmas divizatd gi dominati de puteri strdine pdnS in secolul XIX. Unificarea peninsulei a fost in cele din urm6 realizatd de doud elemente aparent opuse - arar4amente politice calculate gi av6ntul revolufionar. Dupd mai multe secole de slsbiciune,Italia s-a bucurat o vreme de identitate politicd sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Apoi, dupd cddetea lui Napoleon in 1814-1815, italienii au fost obligali sd accepte o restaurare complet5 a vechii ordini. Feninsula a fost imparlitd intre nou.[ state, c5a.ma-i *ur* parte intr6nd sub protec{ia Austriei, care domina in neod direct qi cele doud provincii nordice, Lombardia qi Veneto, ale cdror capitale erau ora$ele istorice Milano gi Venefia. Suprimarea libertSlilor gi dominalia strSini au f6cut ca liberalismul qi nalionalismul sd, fie elementele debazdin Italia. Rezistenf a a apdrut prima datd in cadrul societililor secrete, cum erau carbonarii, implicali in rdscoalele din Neapole (1820) gi Piemonte (1821). Insd acestea, precum qi revoltele ulterioare din 1851, au fost suprimate de fo4ele Sicilia (unde se refugiaserS Bourbonii) politico-teritorial al lui Napoleon. In 1815), J. Murat incearcd, f5rd succes, 47
  3. 3. austriece. Eqecurile societililor secrete au generat eforturi de organizare mai disciplinat6. Un personaj deosebit de important, care lucra in exil, a fost Giuseppe Mazzini (1805-1872), fondatorul miqcarii Tdndra ltalie (1831). Propaganda continui a Tinerei ltalii a avut o influenld considerabilil, insd rdscoaleie inspirate de aceasta nu au avut mai mult succes dec6t eforturile carbonarilor. Pentru Mazzini qi alli italieni, momentul oportun a venit in 1848 - anul revoluliilor europene. Tulbur5rile incepuserd sE se accentueze in Italia incd din 1846, c6nd un papi relativ liberal, Pius al IX-lea, a redus cenzura qi a introdus c6teva reforme in statele papale, unele dintre cele mai prost guvernate qi inapoiate regiuni ale Peninsulei. O intervenlie austriacd nepotrivit6 in Ferrara, in nord-est, a kitat qi mai mult opinia publicd italiand, iar la inceputul anului 1848 agitalia revolulionarilor i-a determinat pe majoritatea conducitorilor italieni s[ recunoasc6 constituliile. Austria fiind ocupatd cu tulbulirile revolulionare din Viena, locuitorii Lombardiei qi Veneliei s-au rdsculat in martie 1848. Opinia public6 din Piemonte, unul dintre cele mai puternice state italiene, l-a ficut pe regele Carol Albert sd treacd de p;av1sa revolufionarilor. Pentru un timp pdrea cE Piemonte va declanqa o migcare pentru pace qi independenla tuturor italienilor. Dar in 1848-1849, austriecii qi-au revenit gi au infrdnt armata din Piemonte: Carol Albert a fost nevoit s5 abdice in favoarea fiului s6u, Victor Emanuel. intre timp, papaplecase de la Roma, unde a fost intemeiatd Republica Roman6, cu Mazzini printre conducdtori. insd gi aceasta a fost suprimatd de trupele frarrceze trimise de Ludovic-Napoleon Bonaparte, care incerca s6-qi ionSolideze puterea gi dorea s5 cuterease6 opinia eatolicd din Franla. in cele din urrna, in august 7849, dup[ ce au ocupat Lombardia, austriecii au zdrobit Republica Venefiand gi au pus eapdt revolufieiitaliene. Dup6 aceste evenimente, libertSlile italienilor au fost suprimate din nou. Doar Piemonte a rdmas un stat constitulional cu un parlament reprezentat de grupurile instdrite ale comunitdlii. Un remarcabil conducator politic, contele Camillo Cavour (1810-1861) a devenit prim-ministru gi gi-a inceput mandatul de creator principal al unitElii italiene. Cavour a facut multe pentru transformarea regiunii Piemonte intr-un stat liberal modern. El a recunoscut cE italienii nu erau destul de puternici pentru a-i alunga pe austrieci. De aceea a incercat sa imbundtdleascdpozilia internalionald a statului Piemonte, trimildnd un detaqament piemontez sd lupte alaturi de Anglia gi Franla in Rdzboiul Crimeei. Rdsplata lui Cavour a venit in 1858, cdnd Ludovic-Napoleon al III-lea al Franlei a inceput sd fie interesat de cauza italienilor; nutrind o oarecare simpatie fald de ideile nalionaliste, el qi-a propus s6-i alunge pe austrieci din Italia gi sd oblini victorii in favoarea Franfei. In cadrul unei intdlniri secrete la Plombidres, Napleon gi Cavour au cdztrt de comun acord ca Frarra sa lupte alSturi de 48
  4. 4. Piemonte impotriva Austriei. Rdzboiul a tzbucnit in 1859, dar Napoleon nu s-a descurcat prea bine. Luptele de la Magenta qi Solferino au fost s6ngeroase, favorizdndu-i doar parlialpe francezi. Napoleon era dornic si facd pace, dupd ce a reuqit sd ob1in5 doar Lomb ardia, abandon6ndu-qi planurile ambilioase de unificare a Italiei. insd impulsul revolulionar din Italia nu putea fi suprimat a$a ugor. in nord, Toscana, Modena, Parma qi Romagna (o parte din statele papale) qi-au respins conduc[torii qi qi-au manifestat dorinla de unificare cu regiunea Piemonte. Acest eveniment a avut loc, deqi Cavour a trebuit s6-1 cumpere pe Napoleon al III-lea cedAnd Franlei doui regiuni substanliale din Piemonte, Nisa 9i Savoia. Expedilia celor,,O mie de cdmdqi roqii"" Ulterior, in mai 1860, Giuseppe Garibaldi (1807-1882), impreunS cu o mie de CEmSqi Roqii - o armatb mici de voluntari civili (circa 1. 150) -, an ajuns in Sicilia. Garibaldi iqi demonstrase deja calitd4ile deosebite de conducator militar in apararea R.epublicii Romane in 1848. Campania sa din Sicilia qi sudul Italiei, indreptatd impotriva unui regim corupt, a entuziasmat populalia qi a avut un maxe succes, duc6nd la cdderea regatului celor DouE Sicilii. Inci de la inceput, Cavour 1-a sprijinit in secret pe Garibaldi. in septembrie 1860, c6nd liderul revolulionar se indrepta spre nord, Cavour a g6sit motiv de a trimite trupe impotriva forlelor papale, care au fost infrdnte decisiv. Apoi, cele doub armate de eliberare s-au unit, complet6nd cucerirea centrului qi sudului Italiei. La 7 septembrie 1860, Garibaldi intri in Neapole. Roma, eare, apdratd de trupeie frantceze, a rdmas sub control papal. La 17 martie 1 861, Victor Emanuel a fost proclamat rege al ltaliei (la U martie,primul parlament al Italiei, intrunit la Torino, proclam6 regatul); trei luni mai tdrziu, Cavour moare2 dar ideile qale de uqificare qe vqr malertgliza in anii urmdtori. Carnera voteazd ca Roma sd devind caprtala Italiei; raporturile cu Biserica sunt reglate dupd formula cavouriani ,,Bisericd liberd in stat liber". Etapa urm[toare a Unificdrii se desfiqoar5 in 1866 (in 1865, capitala se mutd la Florenla), cdnd ltalia, altei.;d cu Prusia, va participa la rdzboiul contra Austriei. in urma infr6ngerii acesteia, provincia Veneto revine ltaliei. Ultima etapd a Unificdrii Italiei are loc in i870, cdnd trupele franceze sunt retrase din Roma, iar aceasta devine, in 1 871, capitala Regatului ltaliei. Regi qi prim-ministri ai ltaliei moderne' Victor Emmanuel It (1820-1878; rege 186i-1878) Victor Emmam,rel a fost rege a1 Piemontului (practic, succedAndu-l pe tat51 s5u, Victor Emmanuel I, ca rege al Sardiniei) din 1849. Piernontul era un stat constitulional, iar guvernul era condus de contele Camillo Cavour (181C 1861; prim-ministru al Piemontutui 1852-1861; al Italiei 1861), infEptuitorul alianlei cu Fran[a care in 1859 i-a inlSturat pe austrieci din Lombardia Revoluliile din Italia Centrala, o expedilie impotriva regiunilor Napoli qi Sicilia, condupi de Giuseppe Garibaldi (1807-1882), gi stabilirea trupelor piemontezein 49
  5. 5. statele papale au creat un regat al Italiei (1861). Alian[a Italiei cu Prusia a ajfiat- o s5 dobdndeasc6 Venefia (1866) qi, in 1870, dupi retragereaprotecliei frarrceze, trupele annate italiene au luat cu asalt Roma. (Jmberto I (t844-1900; rege tS78-I900) Politica italiand era dorninatd de Agostino Depretis (1813-1887; de trei ori prim-ministru intre 187 6 gi 1887) qi Francesco Crispi ( 1 8 19- 190 1 ; prim-ministru 1887-1891, 1893-1896). Politica imperialista a lui Crispi din Africa a dus ia umilirea fo4elor militare italiene de c6tre cele etiopiene in bdtillia din 1896 de la Adua. Sf6rqitul anilor 1890 a fost marcat de tulburiri violente qi ciocniri intre dreapta gi st6nga. Umberto a fost asasinat de un anarhist. Victor Emmanuel flf Q869-1947; rege 1900-1946). Sub domnia lui, cel mai importantpersonaj politic a fost Giovanni Giolitti (1842-1928), de cinci ori prim-ministru inainte de cel Primul Rdzboi Mondial (perioada de tulburiri). Sub guvernarea sa din 1911-79t4, aripa dreapta ce avea s5 fie votat[ s-a extins considerabil qi Italia a invins Turcia gi a ocupat Tripoli (astazi Libia). in 1915, Italia condusd de Antonio Salandra (7853-1931, prim-ministru 19L4-1916) a intrat in Primul Rizboi Mondial impotriva Austro-Ungariei gi mai tdrzht (1916) impotriva Germaniei. Re c omanddr i b ib I i o gr afi c e Guichonnet, Paul, Istoria Italiei- Traducere Si note: Iina Cristea. Prefay,i: Alexandru- Murad Miroruou, Corlnt (col. Microsintery 50), Bucurepti, 2002 /136 pp./ . Procacci, Giuliano, Istoria italienilor. Cuudnt iruainte Si control Stiinytfc {erban Papacostea f Tradncere din limha italian,i de Dunzitru Trancd/; Editura Politicd, Bucurepti, 197 5 / 504 pp./, pp. 27 5-295. Tema INDIA, CHINA, JAPONIA In perfoada 1815-1918 India in zorii epocii modruaq Brdia e divizatd atdt politi c cdt gi religios. Marea Britanie se ?@seqte, treptat, total in India (in 7773, Parlamentul instituie guvernarea gen*a- asupra teritoriilor Companiei Indiene, al c6rui monopol este abolit in 1833)- 50
  6. 6. La jumdtatea secolului al XIX-lea (1857-1858), este reprimat5 rdscoala Sipailor; este desfiin[atd Compania Indiilor, Coroana BritanicE asumdndu-gi intreaga suveranitate a Indiei. in 1861, guvemareaacesteia este ?ncredin{atd unui vicerege, asistat de un consiliu legislaiiv qi de unul executiv. in 1,87; , regina Victoria este proclamatd impSrdteasd a Indiei. Spre sffirgitul secolului al XIX-lea, are loc infiinlarea Partidului Congresului Nalional Indian (cu orientare moderatad), iar in 19A6, a Ligii Musulmane (a nalionaligtilor musulmani). in I9O9 la alegeri, participi in mod separat, hindugii gi musulmanii China Dinastia Ming, apdrutil in urma revoltei nalionale impotriva mongolilor, domneqte din 1368 pdnd in 1644. Secolul al XV-lea aduce constituirea unui imperiu cerfir alizat inj urul noii capitale, Pekin. China se bucurd in acest moment de prosperitate economic[ qi stabilitate politicd. Imperiul nu reu$e$te totuqi cd creeze un sistem fiscal satisf[cdtor, gi ultimii impdra{i aidinastsiei Ming (1368-1644), dominali de fac,tiunile rivale, sunt mult prea neprfiinciogi in fa[a revoltelor antifiscale ce izbucnesc. Invaziile manciuriene (chemafi ?n ajutor pentru a potolo 5 r[scoal6 lSrdneascS) sunt Ia originea unei noi dinastii, Tsing,in 1644 (pa"e in 1911). impdratul K'ang-Hsi (1661-1722) este cei mai importarfi suveran rnanciurian. Pune capdt rebeliunilor din provincii, ii supune pe mongoli gi tibetani qi cucereqte Taiwanul. Reformele lui administrative duc la micgorarea rmpozitelor. Imperiul se deschide exteriorului qi stabilegte legituri cu Rusia. in piima ju*atut. a secolului al XIX-lea, are l,oc primul rdzboi al opiului (1839-1842) impotriva Marii Britanii; prin Tratatul de la Nankin, China trebuie sE deschidi 5 porturi comeflului britanic, cu tafife Breferenliale, gi s6-i cedeze Hong Kong. in 1844, concesii a'semdnitoare oblin gi SUA gi Franla. a .. -- In anii '50-'60 are loc o mare riscoal6 antimanciurianS, (a taipinilor), in[bugitd de impdrat prin interven[iaanglo-americanS. in u.ma celui de-al doilea rdzboi al opiulu, (1856-1860), Franla, Marea Britanie qi Rusia oblin noi piefe comerciale gi un statut privilegiat pentru cet5lenii lor stabilili aici- Spre sffi4itul secolului, interesele Marilor Puteri acaparcazil noi pozilii pe seama Chinei. In 1884-1885, ?n urma unei confiunt6ri cu Franla, China renunli la protectoratul asupra regiunii Annam; in urma rdzboiului (189+1895) chino- japonez, ea cedeazitaiwanul qi insulele Pescadores qi renunle ft? m*d f,ormal la protectoratul asupra Coreii; in 1898 - are lac tmpdrlirea Chiruei fn zone de influenld, ale Germaniei, Rusiei, Fran{ei gi Marii Britanii; pentru cE ssfie exclus[, SUA cere politica ,,uqilor deschise" (respectiv, libertate de rers ln toate porturile). O incercare de modernizare a ldrii intreprinsd de fupIrat este intreruptd de impdrdteasa-vdduvd.La inceputul secolului al XX-Ia€8ffi0-1901), o miqcare ldrdneasci gi populari antidinastic6 gi nafionalisE {rdascoala ,,boxerilor") este crunt reprimatd de un cotp expedilionar comptx din soldafii 51
  7. 7. Marilor Puteri europene (plus SUA). in urma rdzboiului ruso-jap onez (lg}4- 1905), Japonia ia locul Rusiei in ceea ce priveqte drepturile asupra Manciuriei. Spre sffirqitul primului deceniu, miqcarea nalionald pentru democratizarea Chinei ia o tot mai mare consistenfd; in 1908, dr. Sun Yat-sen intemeiazd Liga (Jniunii revolu{ionarilor, pe baza celor ,,trei principii ale poporului" - nafionalism, democra[ie, dreptate social6. in 191 1, este proclamatd republica, avdndu-l ca lider provizoriu pe Sun Yat-sen; in anul urmitor, abdicd ultimul impdrat, Pu Yi, dr. Sun Yat-sen cedeazd,pregedinfia republicii generalului Yuan $ih Kai gi intemeiazd" un nou partid - Kuomintangul (Partidul Nalional al Poporului). Urmeazd o perioad6 de lupte civile (intre ,,seniorii r6zboiului"), in condiliile in care, in 1915, Japonia impune guvernului de la Bejing tratatul celor ,,2 1 de- solicitiri", ce march eazd pier derea suveranitilii chineze. in 1918, dr. Sun Yat-sen formeazd.,la Canton, un guvern nalionalist in opozilie cu cel de la Beijing. Prin Tratatul de la Versailles (1919), este recunoscuti preluarea de cdtte Japonia a drepturilor Germaniei asupra concesiunilor in China. Japonia Dupd dou6 secole de rdzboaie civile intre qefii de clanuri (daimyo) avizi de autonomie teritorial[, se deschide in 1603 era Tokugawa; pdnd, in 1868 qogunul va fr ales exclusiv din aceastS familie, impdratului rezervdndu-i-se un rol pur decorativ. Primul qogun dit dinast-ie, Tolaryawa Ieyasu (1603-1616), stabileqte capitala la Edo, pe amplasamentul actual al oragului Tokyo. Structurile politice pe care le construiegte sunt deosebit de eficiente gi nu dispar decAt o datd cu revolulia Meiji (,,givemarea iluminat[", dupi numele aSumat al imp6ratului Mutzuhito 11867-19121 din 1867). impdratului Si nobilimii imperiale li se rezervd un rol in primul rdnd ceremonial; Supunerea nobilimii feudale asigurd qogunului autoritate asupra intregului arhipelag. in 1639 este interzis6 striinilor intrarea in Japonia (primii europeni ce debarcb aici sunt porfughezii), in 1542- 1543).gi a japonezilor sE o pirdseascd. In epoca Tokugava se defrnitiveazd sistemul politic al Japoniei tradifionale {se va men,tine pdnd in 1868); gogunului i se supuneau circa 250 de mari seniori {daimyo), stdpdni ereditari ai marilor domenii qi at lSranilor respectivi; smrurraii (c6teva sute de mii) formau clasa militarE" fiind singurii care aveau dreptr:I de a purta afine. In c{*s &u5 secole de autoizolare (1639-1854), au loc, totuqi, progrese economice- fo agricultur6 (sporegte produclia de orez), industrie casnic5, creqte populalia, S#$I de urbanizare; cregte num5rul samurailor firi stdp6n) ceea ce va furniza kpiratului Mutsuhito un prelios suport social atunci c6nd va declanq4 ?E E858, acliunea de modernizare a Japoniei. 52
  8. 8. in 1853 - aparilia escadrei navale comerciale nord-americane, comandat6 de contraamiralul Perryr, in ruda portului japonez Uraga reclamd, deschiderea !5rii Occidentului. Prin Tratatul de la Kanagawa (1854), semnat de qogunul Iesada (cu toati opozilia daimyoilor), porturile Shimoda qi Hakodate sunt deschse pentru navele SUA; tratate analoage vor fi semnate qi cu Marea Britanie, Fran[a, Rusia gi Olanda. in 1867-1868, ultimul gogun din familia Tokugawa iqi pred[ func]ia qi puterile in mdinile irnpdratului Mutsuhito (1852- l9l2; impirat din 1867). Era ,,Meiji" (guvemare ,,luminatd", ,,conducere ilustr[") (1868-7912; era ,,Taisho" : 19 12-1926). Este perioada, fertild, de fructuoasi operd de modernizare a Japoniei - marii feudali renunld la pdm6nturi, este organizat un guvern qi un sistem de impozitare centralizat; incepe un regim parlamentar (1885); promulgarea unei Constitulii (1889) (dupi modelul german); rdzboiul victorios impotriva Chinei (1894-1895); revinirea tratatelor umilitoare cu puterile occidentale (1899), victoriosul rdzboi impotriva Rusiei (1904-1905). Institu{ia imperiald rimAne de necontestat. in Primul Rdzboi Mondial, Japonia participdde partea Antantei gi ocup6 bazeie geffnane din China; in 1915, ea ia de Ia China Shantungul gi obline inshirierea pe 99 de ani a zonei Port Arthur, precum qi dreptul de investifii gi explordri miniere Mongolia gi Manciuria. Prin Tratatul de la Versailles (1919), Japonia obline insulele Carolile, Marshali. Mariane gi recunoagterea oropriilor poziltiin China. Imperialismul japonez Obiectivele modernizdrii par sdfifost qtinse tn l9I4: suveranitatea, prin abolirea tratatelor inegale (189a-l9l I); securitotea, prin controlul asupra insulelor Si teritoriilor continentale apropiate; egalitatea cu marile puteri, printr-un tratat de alianld cu Marea Britanie. Dar imperialismul japonez este integrat celui occidental. El 4i datoreazd primul succes construirii Transsiberianului: Japonia inclind spre Marea Britanie la negociereo unui w*i tratat comercial (1894). Rdzboiul sino-japonez a urrnat scurt timp dffi e*eea (august l994-aprilie f S95). Tulburdrile din Coreea, expedilia unei mici s'rnate chineze provoacd o debsrcare japonezd. Japonia ia iniliativa tn conflict: ,respingdnd principiul unei neatralitdli a Coreei care ar fi ldsat sd persiste m,fu fuordinile, cdt Si vestigiile unei suzeranitdli chineze, ea propune un plan de r@rne, apoi il impune. Se pare cd incearcd mai pulin sd inviryE {hina cdt sd tmpiedice o imixtiune britanicd sau rusd. Prin tratatul de Io ffiimonoseki, japonezii obin independen{ei Coreei, cedarea Taiwan-ului f, a peninsulei Liao-Toung, 53
  9. 9. egalitatea cu occidentalii tn China. La gase zile dupd tncheierea tratatului, Rusia, Franla qi Germania au obligat Japonia sd retrocedeze Liao-Toung: eqec parlial, pe care conducdtorii sdil-au interpretat ca fiind rezultatul unei ambiyii excesive datorate victoriei. De aici rezultd prudenla lor atunci cdnd se intensificd presiunea rusd in Manciuria Si tn Coreea, fenomen prin care deb uteazd /dr dmi! area C hinei. In 1896, tmpreund cu Rusia, ei se mulyumesc cu o tmpdrlire a i.nfluen{ei tn Coreea. Cdnd ruSii se instaleazd la Port-Arthur (1898), englezii la Wei Hai Wei (ocupat de cdtre japonezi tn 1895), ei se mulyumesc sd oblind neutralitatea regiunii de coastd Fukien, aflatd tn faya Taiwan-ului. Abandoneazd tn mdinile ruSilor Manciuria Ei Liao-Toung (prin protocolul Nishi Rosen). Aceeasi moderalie o constatdm Si tn timpul Revoltei Boxerilor /membrii unei societdli secrete chineze, nalionalistd Si antioccidentald, cere, cu aprobqrea tacitd a impdrdtesei Ci xi, a tncercat, fncepdnd cu 1895, sd tnldture dominalia strdinilor tn China; tn 1900, ei sunt invinsi de cdtre trupele expedilionare europene, iar China este obligatd sd pldteascd despdgabiri uriase/: Japonia furnizeazd o treime din contingentul internalional, dar ezitd sd se angajeze. i, 1901, consolidatd tn Manciuria (prin realizarea cdii de fier ce unea estul chinez cu sudul manciurian), expansiunea rusd se extinde asupra Coreei. Rdzboiul era la orizont. Rivalitatea anglo-rusd procura Japoniei un aliat. Tratatul din 1902 cu Marea Britanie ti aduce recunoa$terea intereselor sale speciale tn Coreea Si o promisiune de sprtjin, dacd, a{a cum se tntdmplase cu ocazia retroceddrii peninsulei Liao-Toung, Rusia ar -fi format o coalilie. Asocia{iile na{ionaliste au vdzut aici un succes core trebuio exploatat. Dar lto Si Inoue au preferat o inlelegere cu Rusia qi, din iunie 1903 pdnd tn ianuarie 1904, Katsura continud sd propund in schimbul Coreei o renegociere a Manciuriei. Yictoria egalilnd-o pe cee din 1895, opinia generald este cd ar trebui exploatatd. Tratatul de la Portsmoth (septembrie 1905) aduce o dezamdgire: o dqtd cu libertatea de acliune in Coreea, transferul de drepturi pentru ruSi tn Liao- Toung Si tn sudul Manciuriei nu aduce Japoniei decdt sudul insulei Sahalin Si nici un fel de despdgubire de rdzboi. Dar o noud campanie este imposibild din punct de vedere financiar. Militarii cer pacea. in continuare, Japonia tSi consolideazd pozifiile. Anexeazd Coreeo tn 1910, ob;ine de la China noi drepturi tn Manciuria, schimbd garan{ii cu puterile coloniale din Extremul Orient (Marea Britanie, Franla gi Rusia). De ce acest imperialism prudent? Este oare o consecin{d aexpansiunii capitatismului? in 1894, comerlul cu Coreea reprezenta 2% din schimburile Japaniei. Aceasta reexporta mdrfurile cumpdrate Si vindea 0,4ok din produsele sale de bumbac. Importa cantitd{i din ce in ce mai mari de orez gi de aur (68a/o din metalul cumpdrat, 1867-1890). Illegustorii japonezi se loveau de influenla chinezd. Dupd 1890, aurul coreean a fost expediat tn China. Dar nu aceasta afost cauza rdzboiului: dupd tncheierea pdcii, vdnzdrile cdtre China s-au menlinut; Japonia a permis germanilor, 54
  10. 10. Re co m an ddri b i b li ograf ce ruEilor Si americanilor sd achizilioneze minele. Abia in 1897, cdnd s-a suprimat bimetalismul, Japonia a devenit din nou principalul cumpdrdtor. La rdndul sdu, piala chinezd ero importantd pentrufilaturile de bumbac. Exporturile tn aceastd direclie au fost avute in vedere. Intre altele, China a devenit principalul fumizor de bumbac brut la preluri mici- Dar dacd tratatul de la Shimonosebi re/lecta exigenlele mediilor de afaceri, abia dupd victorie acestea au devenit mai energice. Fondat pe mijloace economice care lipseau la tnceputul erei Meiji, imperialismul a fost reaclia la o sitwalie militard apreciotd ca fiind periculoasd. intorSi din Europa (1887-1889), Inoue Si Yamagata au insistat asupra cuceririlor coloniale, tn condiliile in care rivalitatea ruso-britanicd se extindea tn Coreea, Si asupra pdcii armate. Yamagata a circumscris doud domenii geografice care priveau independen[a na[ionold: unul, fundamental, format din arhipeleagul japonez, altul, util, cuprinzdnd Coreea, a cdrei neutralitate se impunea. (apud Michel Yie, Japonia contemporand. Tradueere gi prefaf5: Daniela Zaharia, Corint (col- Microsinteze), Bucureqti, 2003, pp. 55-5 8) Boivin, Michel, Istoria Indiei. Traducere, ?refati Si ruote: Daniela Zaharia, Codnt (col. Microsintery), Bucurepi,2003 /152 pp./.(A.utonr1 este Cercetdtor la Centrwl de Studii asupra lrcdiei ;i Asiei de Sud, I-,ector la Uniuersitatea Saaoia, Edipa prineeps a apdrotir- 1.996,1a Paris; ttaducerea romAneascl este efecttatl' dupi edi,tia din anul 20A1.) Cr:istian, V., Istoria Asiei. Prefa{,i, Bucurepti,2002 /208 pp./ . Henshall, K.G., O istorie a lapawrer. De Ia epaca de piattd Ia superputete. Traducere de Alirua Cdrdc, Editura,trtemis, f.1.. /Bucurepttf ,2002 /292 pp./ . Mitu, Sorin, Istoria Asiei moderne. De Ia marile descopetiri geografice Ia Primul Rdzboi Moadia.L Cs6nt inainte: Camil Mure{anu, membrw al Academiei Ro m dn e, Corint (col. Microsiate ry 59), Bucurepti, 2fr03 / 1,9 2 pp. / . Shouyi, B. (coord.), Scurt uatat deis{of,ie a Chinei. fudactat de Yarug Zhao, Corg Shudua, Farug Lingui, Zlsu E&*ngti. Tradwcere de $erban Velescw, Editura Enciclopedicd (col. Bibliotem *wrfu{*pedicd de istorie uniuersalQ, Bucurepti, 1997 /s12 pp.+ th./. Mibai CEocaru, Corint (col. Microsinteqe 32), Tema ST*TELE UNITE 55

×