Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Renasterea in italia

1,088 views

Published on

  • Be the first to comment

Renasterea in italia

  1. 1. A. I . , Italia Rena~terii afost un spafiu prosper fn care ora~ele rivale s-au aflat fn '"' '"' ~ '"' concurenfa permanenta. Insa, ciind marile puteri au fnceput sii intervinii, Italia a devenit "arena Europei". 1 1:aliaeste locul In care a ap~t Re~terea, marea mi,')care a secolelor 15 $i 16, care a generat Invierea culturii clasice, 1nflorirea artelor $i o nou~ conceptie a omu1ui asupra vietii. Printre numeroasele activi~ti studiate de ganditorii perioadei renascentiste a fost $i conducerea afacerilor statului -arta de a dobandi putere $i de a conduce. Noi concepii despre politica Cea mai celebra carte cu teme politice a fost Principele (1517), scris~ de Niccolo Machiavelli, care a studiat comportamentul celor mai mari politicieni In raport cu maniera In care ar fi trebuit s:I se comporte -o abordare atat de $oca,n~,Incit termenul ..machiavelic" este folosit " .,. IX O Rena~terea a inflorit sub patronajul familiei Medici, aflata la putere. Ace~ti ceta,eni-regi sunt portretiza'i ca Magi, in pictura lui Botticelli Adora,ia Magilor. C Lorenzo de Medici, prezentat in detaliu, in tabloul lui Benozzo Gazzoli, Cortegiul regilor magi, ilustreaza splendoarea epocii respective. O Lorenzo de Medici, cunoscut ~i sub numele de Lorenzo Magnificul, a fost un mare sprijinitor a! artelor, dar ~i un diplomat iste,. O Niccolo Machiavelli ( 1469- 1527), ale carui lucrari descriu, cu un realism dur , mijloacele prin care puterea poate ti dob§ndita ~i men,inuta. ~i ast:lzi pentru a descrie viclenia diabolicl. Machiavelli lnsu~i a fost un diplomat florentin, majoritatea afmnatillor sale avand la baza propriile sale observaW referitoare la -viata politicl din lta1ia. lta1ia se deosebea de restul Europei prin mai multe aspecte importante. in raport cu monarhille feudale ~i principatele de dincolo de Alpi, ltalia era 1mp(lrtita 1:n state nationa1e, multe dintre ele republici, a c~r prosperitate era datorata comertului ~i flnantelor . Aceasta era atribuit:l a~zarii ltaliei pe rutele comerciale spre Orientul Apropiat, de unde mirodeniile ~i produsele de lux erau importate ~i vandute 1:n Europa Central~ ~i de Nord. Prin urmare, oamenii de afaceri italieni au initiat practici ca finantele ~i contabilitatea. Ora~ele italiene au prosperat, iar arta ~i studiul erau practicate 1:n mod intens. Spre deosebire de corespondentele lor din nord, ora~ele au reu~it s~-~i mentiru! independenta datorit:l luptelor nesf~ite dintre papi ~iimp~ti, In cadrul carora fiecare parte Incerca sa o impiedice pe cealalta sa-~i extinda autoritatea. In schimb, o~ele rnai mari i~i ~spandeau autoritatea ~i In provincie, aristocratia bazata pe proprietati de pamant fuzionand rnai mult sau rnai putin cu noua clasa urbana de comercianti ~i bancheri. pana In secolul 15 s-au infiintat cinci state italiene rnajore. Milano, In partea de nord-vest, a fost un ducat, de~i conducatorii acestuia erau mai 107
  2. 2. 35 O Palazzo Pitti, in Floren,a, a fost construit din ordinul familiei Pitti in 1458 Marimea sa inspira putere, simbolizand aspira,iile familiilor instarite din aceasta perioada: O Papa Leo al X-Iea ~ ~i doi cardinali intr-o & pictura de Rafael. § Leo al X-Iea a ~ continuat sa sprijine ~ artele, lucru inceput ~ de primii papi ai ~ Rena~terii. de fapt lai mare LnSporta su~i, celebru pentru canalele s construit pe mare; s-a dezvolta parte in calitate de putere mari bunuri spre ~i dinspre est, afla nea in posesia unui lant de co] merciale ce se intindeau pan~ ndu-se de aseme lonii ~i puncte co la Marea Neagril lid~ unnarea s extinderea treac:l pestl Marea scm Papi atotputernici au continu~ cheltuie in patroni gel intima scan au numaral 492-1503), razboi1 503-13) ~i bogatul X-lea (1513-21). A cincea mare p la Napoli, care cupri 5udul Italiei; pentru acesta a fost dispUI Aragon (Spanio~) ! 5tatele mai mici dir . ~ena, Genoa ~i ~=~-, pap~ Iulius al 1l-lea :iin familia Medici Leo ,utere italiaru:1ern regatul de ndea cea rnai mare parte din o lunga perioada de tithp, tat lntre dinastiile rivale de ?i Anjou (franceza). Printre 1 oeninsula figurnu Fe=, mu Cu toate acestea, din 1490, situatia a sctpat sub control, din nefericire exact In momentul care noi state de drept centralizate, ca de ~mplu Franta ~i Spania, Incepusern s~ se rlarce. Boga~ ~i diviza~, Itaiia avea s~ fie )babil invada~ mai devreme sau mai tarziu; ~ prima interventie din afarn a fost provoca~ Ludovic Sforza, duce de Milano. Iwlat ~i ii, In 1494, acesta Conflictele din statele na1ionale Cont1ictele din statele na1;ionale erau adeseori vicioaSe, iar cer.Itenii de vaza, ca de exemplu membrii familiei Medici, puteau, la un moment dat, sa se afle 'in culmea puterii, pentru ca apoi sa decada ~i sa fie exila1;i. Cei ce se aflau la putere preferau sa-~i angajeze s01da1;imercenari decat cer.Iteni 'inanna1;i,~eful mercenarilor, sau condotieru] f'1ind o figura iara 'in pc perioadei :nascentiste; } acestuia 1dotierul I :0 Sforza )e care ft d~ amenintat de Florenta ~i Napo l-a lncurajat pe Regele Carol ai Alpii ~i sa:-~ipretinda: dreptul Napoli. A.5a au lnceput lungile razboaie italiene. Statele italiene au fost In curand eclipsate, conflictul devenind o lupta:pentru sta:panirelntre Franta ~i Spania, mult rnai distruga:toare decit vechile razboaie mercenare; In timpul acesteia Rorna a fost jefuita: (eveniment considerat ca sf~itul Rena~terii), iar Republica Florentina: a fost distrusa: ~i ln1ocuita:cu un ducat de Medici, , protectia Spaniei. Pana: la juma:tatea Jlui 16, cea rnai rnare parte a lta1iei se afla lntr-un mod direct sau indirect sub controlul "---'ei. Peninsula ltalica: avea sa: ra:mana: 1esigl Ijungl .1ilan, m~aj~ , lns~ cu asemen~ la condl ;~-l se1Ve~ dintre COI noroc ( Francl statulul >sirii s~r :enarilc ~ razbcera repteZt erau tratat~ SUD ~p('()h LU de a lupta a ajunge la un diplomatia l unei balante tinate retinerii 1434-64 Cosimo de Medic; conduce Florenfa 1450 Francesco Sforza fondeaza prima dinastie conducatoare In Milano 1469-92 Lorenzo Magnificul conduce Florenfa 1492-1503 Alexandru al VI-Iea este papa; fiul sOu, Cesare Borgia, are o scurta cariera de cuceritor. 1494 Invadarea Italiei de catre Carol al VII'-Iea al Franfei duce la Inceperea razboaielor italiene. 1500-30 Rena~tere importanta a artei 1503-1 3 'ulius all/-lea este papa 1504 Spanio/ii I; a/unga pe francezi din Napo/i 1513-21 Leo a/ X-/ea este papa 1517 Principe/e /ui Machiave//i 1527 Devastarea Rome; 1535 U/timu/ Sforza moare 1537 Cosimo de Medic; devine duce a/ F/orenfei 1556 Pacea de /a Cateau-Cambresis permite Spaniei sa fie puterea dominanta In Italia. "p(iIIII Impart Inca tJ1 je ta d( sW 5eco1 108 universala: 36 -REFORMAREA .ala )1 MONARHII I ul spiritual al cr~tinismului din vest, un conducltor italian central ce uprimarea nobilimii neascult.1toare ~i propriilor sale teritorii. Re~ind sa ~ Captivitatea de la Avignon ~i peste srna, papii din perioada renascentist.1 It sa aiba exagerate ambitii politice, sa mod excesiv CadeseoriIn calitate de 1ero~i ai artelor) ~i sa ducl o via~ ldaloaSa.Printre cei mai cunoscuti s- : papa Alexandru al Vl-lea de Borgi;J

×